8.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/10

(1)

În cazul în care cantitatea de îngrășăminte de origine animală pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cantitățile stabilite la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor precizate la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioade lungi de vegetație și culturi cu o absorbție ridicată de azot.

(2)

La 29 iulie 2011, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE (2), care îi permitea Belgiei să autorizeze în regiunea Flandra, în anumite condiții, împrăștierea unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar provenit din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor folosite ca pășuni sau cultivate cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită urmată de porumb și cu secară cosită urmată de porumb, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar provenit din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale urmate de o cultură secundară și cu sfeclă de zahăr sau furajeră.

(3)

Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE a vizat aproximativ 2 970 de agricultori și 82 820 de hectare de teren și a expirat la 31 decembrie 2014.

(4)

La data de 7 aprilie 2015, Belgia a înaintat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, cu referire la regiunea Flandra.

(5)

Derogarea solicitată se referă la intenția Belgiei de a permite împrăștierea în anumite exploatații din Flandra a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la erbivore și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu iarbă, cu iarbă amestecată cu trifoi, cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită sau secară cosită urmate de porumb, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale, urmate de o cultură secundară, și cu sfeclă.

(6)

Informațiile furnizate de autoritățile belgiene în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a calității apelor. Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, întocmit pe baza rapoartelor statelor membre pentru perioada 2008-2011 (3), arată că în regiunea Flandra, în cazul apelor subterane, aproximativ 78 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 63 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2004-2007). În ceea ce privește apele de suprafață, 93 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și 70 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață evidențiază o tendință descendentă a concentrației de nitrați. În perioada de raportare 2008-2011, aproximativ 80 % din râuri și din toate apele de tranziție au fost clasificate fie ca eutrofice, fie ca hipertrofice.

(7)

Flandra a stabilit următoarele obiective privind calitatea apei care urmează să fie atinse în perioada 2015-2018 a programului de acțiune. Pentru apele de suprafață, va trebui să fie atinsă o concentrație mai mică de 50 mg de nitrați pe litru în 95 % din punctele de monitorizare aparținând rețelei de monitorizare agricolă; pentru apele subterane de mică adâncime, care au o rată de regenerare mai mică, concentrația medie a nitraților va trebui să fie redusă cu 20 % față de nivelul mediu din 2010, care a fost de 40 mg de nitrați pe litru; în zonele omogene din punct de vedere hidrogeologic, pentru care concentrația de nitrați în apele subterane de mică adâncime este în medie mai mare de 50 mg pe litru, concentrația medie a nitraților va trebui să scadă cu 5 mg pe litru.

(8)

În vederea atingerii acestor obiective, Flandra a stabilit un program consolidat de acțiune pentru perioada 2015-2018. La sfârșitul iernii 2016-2017 va fi realizată o revizuire a politicii, pe baza căreia s-ar putea adopta noi acțiuni consolidate în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor stabilite privind calitatea apei. Legislația de transpunere a Directivei 91/676/CEE în cazul regiunii Flandra, și anume „Decretul privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” (4) (denumit în cele ce urmează „Decretul privind îngrășămintele”), a fost modificată (5) în conformitate cu programul de acțiune pentru perioada 2015-2018 la 12 iunie 2015 și se aplică în coroborare cu prezenta decizie.

(9)

Decretul privind îngrășămintele se aplică pe întregul teritoriu al regiunii Flandra.

(10)

Decretul privind îngrășămintele include limite pentru împrăștierea atât a azotului, cât și a fosforului.

(11)

Documentele justificative prezentate de Belgia care se referă la regiunea Flandra demonstrează că valorile anuale propuse, și anume 250 kg și, respectiv, 200 kg pe hectar de azot din îngrășăminte de origine animală, se justifică pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(12)

Datele raportate de Belgia cu privire la regiunea Flandra pentru perioada 2008-2011 indică o creștere de 4,4 % a numărului de porcine, în comparație cu perioada 2004-2007. Cele mai recente cifre disponibile pentru 2012 și 2013 indică o creștere mai moderată, de 2,6 %, a numărului de porcine. Numărul de păsări de curte indică o scădere de 13,2 % între 2004 și 2008, urmată de o creștere de 20,8 %. Numărul de bovine a rămas stabil. Pentru a evita ca aplicarea derogării solicitate să conducă la intensificarea activităților de creștere a animalelor, autoritățile competente vor asigura limitarea efectivului de animale din fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele.

(13)

Utilizarea azotului din îngrășăminte de origine animală în perioada 2008-2011 a înregistrat o scădere de 15 % în comparație cu perioada 2004-2007. În timpul celui de al treilea program de acțiune (2007-2010) utilizarea azotului din îngrășăminte de origine animală a rămas la aproximativ 101 de mii de tone anual. În cursul celui de al patrulea program de acțiune s-a constatat o scădere în continuare a utilizării azotului din îngrășăminte de origine animală, valoarea înregistrată în 2013 fiind de 94,5 mii de tone. În perioada de raportare 2008-2011, utilizarea de azot mineral a înregistrat o creștere de 4 % față de perioada 2004-2007. Cele mai recente date disponibile pentru anii 2012 și 2013 arată că utilizarea azotului mineral se stabilizează la 39 de mii de tone.

(14)

După examinarea solicitării, se poate considera că valorile propuse, și anume 250 kg, respectiv 200 kg anual pe hectar de azot din îngrășăminte de origine animală provenind de la erbivore și îngrășăminte tratate provenind de la porcine nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor din Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte, care se aplică în plus față de măsurile consolidate adoptate în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2015-2018.

(15)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) prevede o abordare amplă și transfrontalieră în materie de protecție a apelor, organizată în jurul districtelor hidrografice, având obiectivul ca, până în 2015, corpurile de apă europene să atingă o stare bună. Reducerea nutrienților constituie o componentă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor adoptate în temeiul Directivei 2000/60/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din aceasta.

(16)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile stabilite în directiva menționată. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, Belgia, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(17)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„exploatații” înseamnă exploatații agricole care practică sau nu creșterea animalelor;

(b)

„parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

(c)

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare (în general, „temporar” înseamnă mai puțin de patru ani);

(d)

„culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele:

(e)

„animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline;

(f)

„tratarea îngrășămintelor de origine animală” înseamnă procesul de separare a dejecțiilor porcine într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de îngrășăminte pe teren și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului;

(g)

„îngrășăminte de origine animală tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea îngrășămintelor de origine animală;

(h)

„efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați” înseamnă îngrășăminte de origine animală tratate, cu un conținut maxim de azot de 1 kg pe tonă de efluent și un conținut maxim de fosfați de 1 kg pe tonă de efluent;

(i)

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul mediu al pânzei freatice superioare este situat la o adâncime mai mică; în acest ultim caz, adâncimea luată în considerare este cea a pânzei freatice superioare.

(a)

250 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu:

(b)

200 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu:

(a)

numărul de animale și o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul de depozitare disponibil pentru îngrășămintele de origine animală;

(b)

un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din îngrășămintele de origine animală și produse în cadrul exploatației;

(c)

descrierea tratării îngrășămintelor de origine animală și caracteristicile estimate ale îngrășămintelor tratate;

(d)

cantitatea, tipul și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală distribuite în interiorul sau în exteriorul exploatației;

(e)

rotația culturilor și suprafața parcelelor pe care se găsesc culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație, precum și a parcelelor pe care se găsesc alte culturi;

(f)

necesarul prognozat de azot și de fosfor al culturilor, prevăzut pentru fiecare parcelă;

(g)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte de origine animală împrăștiate pe fiecare parcelă;

(h)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și de altă natură împrăștiate pe fiecare parcelă;

(i)

calcule pentru evaluarea respectării standardelor de împrăștiere a azotului și a fosforului.

(a)

suprafețele cultivate;

(b)

numărul și tipul de animale;

(c)

producția de îngrășăminte de origine animală per animal;

(d)

cantitatea de îngrășăminte care provin din afara exploatației;

(e)

cantitatea de îngrășăminte de origine animală care ies din exploatație și destinatarul acestora.

(a)

pășunea se ară primăvara pentru toate tipurile de sol, cu excepția solurilor argiloase;

(b)

pășunile situate pe soluri argiloase se ară înainte de 15 septembrie;

(c)

pe parcelele care beneficiază de derogare, rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic; acest lucru nu se aplică însă în cazul trifoiului cultivat pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură;

(d)

cultura de iarbă arată trebuie urmată la maxim două săptămâni de însămânțarea unei culturi cu un necesar ridicat de azot, iar îngrășămintele nu se aplică în anul arării pășunilor permanente;

(e)

culturile secundare se însămânțează la maximum două săptămâni după recoltarea grâului de iarnă și cel târziu până la 10 septembrie;

(f)

culturile secundare nu se ară înainte de 15 februarie, pentru a asigura menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, de natură să compenseze pierderile de nitrați din subsol apărute toamna și să limiteze pierderile din timpul iernii.

(a)

hărți care arată procentajul de exploatații, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole și destinația terenurilor locale, precum și informații privind rotația culturilor și practicile agricole din exploatațiile care fac obiectul derogării, menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață și pentru apele care se varsă în Marea Nordului, precum și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (2);

(c)

o evaluare efectuată toamna a reziduurilor de nitrați din profilul solului pentru parcelele care fac obiectul derogării și o comparație cu datele și tendințele privind reziduurile de nitrați de pe parcelele care nu fac obiectul derogării, pentru rotații similare ale culturilor. Parcelele care nu fac obiectul derogării at trebui să includă parcelele care nu fac obiectul derogării din exploatațiile care beneficiază de derogare și parcelele din alte exploatații;

(d)

informații privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în sistemul apelor subterane și de suprafață, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6), precum și rezultatele monitorizării intensificate a apei în bazinele hidrologice agricole situate pe soluri nisipoase, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (3);

(e)

rezultatele investigațiilor privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotațiile culturilor și practicile agricole, precum și rezultatele calculelor, pe bază de model, privind amploarea pierderilor de azot și de fosfor provenite de la exploatații care beneficiază de o derogare individuală, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (5);

(f)

o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de exploatație și de parcelă, precum și a unor controale privind transportul îngrășămintelor de origine animală și a informațiilor privitoare la exploatațiile neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren;

(g)

informații privind tratarea îngrășămintelor de origine animală, inclusiv prelucrarea și utilizarea fracțiunilor solide, oferind date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția îngrășămintelor de origine animală tratate;

(h)

informații privind numărul exploatațiilor care beneficiază de derogare și numărul parcelelor care fac obiectul derogării pe care s-au împrăștiat îngrășăminte de origine animală tratate și efluenți cu un conținut scăzut de azot și fosfat, precum și volumele acestora;

(i)

metodologiile pentru evaluarea compoziției îngrășămintelor de origine animală tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 5 alineatul (3);

(j)

inventarul instalațiilor de tratare a îngrășămintelor de origine animală menționate la articolul 5 alineatul (4);

(k)

un rezumat și o evaluare a datelor obținute de la punctele de monitorizare menționate la articolul 10 alineatul (4);

(l)

date referitoare la fertilizare în toate exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală, inclusiv informații privind producția și tipurile de sol;

(m)

tendințe în ceea ce privește numărul de animale pentru fiecare categorie de animale din regiunea Flandra și din exploatațiile care fac obiectul derogării.