7.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 377/135

—

având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 27 alineatul (3) al Tratatului privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (Convenția UNESCO),

—

având în vedere Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (1),

—

având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (2),

—

având în vedere Decizia nr. 1041/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui program de cooperare în domeniul audiovizualului cu profesioniști din țări terțe (MEDIA Mundus 2011–2013) (3),

—

având în vedere Decizia nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind Anul european al dialogului intercultural (2008) (4),

—

având în vedere Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (COM(2007)0242),

—

având în vedere Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură (COM(2010)0390),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la „Europeana – etapele următoare” (5),

—

având în vedere Concluziile din 18 și 19 noiembrie 2010 ale Consiliului privind Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011 – 2014 (2010/C 325/01) (6),

—

având în vedere Concluziile din 20 noiembrie 2008 ale Consiliului privind promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural în cadrul relațiilor externe ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre (2008/C 320/04) (7),

—

având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite (2000), și, îndeosebi, articolele referitoare la drepturile omului, democrație și buna guvernare,

—

având în vedere Rezoluția Organizației Națiunilor Unite intitulată „Respectarea promisiunii: uniți pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului”, din 22 septembrie 2010,

—

având în vedere Rezoluția Organizației Națiunilor Unite intitulată „Cultură și dezvoltare”, din 20 decembrie 2010,

—

având în vedere Acordul de parteneriat ACP-UE semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (8), astfel cum a fost modificat prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005 (9) și a doua oară la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (10),

—

având în vedere Protocolul privind cooperarea culturală din anexa la modelul de acord de liber schimb,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0112/2011),

A.

întrucât UE este o comunitate de valori diversă din punct de vedere cultural, al cărei motto – „Unită în diversitate” – poate fi materializat în diverse moduri;

B.

întrucât extinderile succesive ale UE, mobilitatea persoanelor în spațiul european comun, fluxurile migratoare tradiționale sau mai noi, precum și diversitatea schimburilor cu restul lumii contribuie la promovarea diversității culturale;

C.

întrucât cultura are o valoare intrinsecă, îmbogățește viețile oamenilor și favorizează înțelegerea și respectul reciproc;

D.

întrucât Agenda europeană pentru cultură stabilește obiectivul strategic al promovării culturii ca un element vital în cadrul relațiilor internaționale ale UE;

E.

întrucât cultura poate și ar trebui să faciliteze dezvoltarea, incluziunea, inovarea, democrația, drepturile omului, educația, prevenirea conflictelor și reconcilierea, înțelegerea reciprocă, toleranța și creativitatea;

F.

întrucât Uniunea și statele sale membre, cetățenii, întreprinderile și societatea civilă, atât în UE, cât și în țările terțe, sunt actori esențiali în relațiile culturale;

G.

întrucât bunurile culturale, inclusiv sportul, contribuie la dezvoltarea și la economia imateriale ale UE, promovând edificarea unei societăți bazate pe cunoaștere, îndeosebi prin intermediul industriilor culturale și al turismului;

H.

întrucât artiștii au rolul de diplomați culturali de facto, schimbând și confruntând diferite valori de ordin estetic, politic, moral și social;

I.

întrucât noile mijloace de informare în masă și noile tehnologii de comunicare, precum internetul, pot fi un instrument în folosul libertății de exprimare, pluralismului, schimbului de informații, drepturilor omului, dezvoltării, libertății de întrunire, democrației și incluziunii, precum și al accesului la conținutul cultural și educație;

J.

întrucât cooperarea culturală și dialogul cultural, care sunt pietre de temelie ale diplomației culturale, pot îndeplini rolul de instrumente în folosul păcii și al stabilității globale,

1.

subliniază caracterul transversal și importanța culturii pentru toate aspectele vieții și este de părere că aceasta trebuie luată în considerare în cadrul tuturor politicilor externe ale UE, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE;

2.

subliniază necesitatea unei mai bune recunoașteri de către toate instituțiile UE a valorii culturii ca vector de toleranță și înțelegere, precum și ca instrument în folosul creșterii și al accentuării gradului de incluziune al societăților;

3.

solicită cooperarea cu regiunile din fiecare stat membru în elaborarea, punerea în aplicare și promovarea politicilor culturale;

4.

evidențiază că libertățile democratice și fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de a trăi la adăpost de nevoi, teamă, intoleranță și ură, libertatea de acces la informații tipărite și digitale, precum și privilegiul de a se conecta și comunica, online și offline, constituie importante cerințe care condiționează în prealabil exprimarea culturală, schimburile culturale și diversitatea culturală;

5.

reamintește importanța protocoalelor privind cooperarea culturală și plusvaloarea pe care acestea o aduc acordurilor bilaterale privind dezvoltarea și comerțul; îndeamnă Comisia să își prezinte strategia privind viitoarele protocoale referitoare la cooperarea culturală și să consulte Parlamentul și societatea civilă cu privire la această strategie;

6.

reiterează rolul jucat de cultură în acordurile bilaterale privind dezvoltarea și comerțul și prin măsuri precum instrumentele europene pentru cooperarea pentru dezvoltare, pentru stabilitate, pentru democrație și drepturile omului și pentru preaderare, precum și politica europeană de vecinătate (PEV), Parteneriatul estic, Uniunea pentru Mediterana și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), care alocă toate resurse programelor culturale;

7.

subliniază importanța cooperării transatlantice și a cooperării cu statele europene învecinate pentru promovarea intereselor și valorilor comune;

8.

apreciază cooperarea dintre sectorul public și cel privat în condițiile acordării unui rol puternic societății civile, inclusiv ONG-urilor și rețelelor culturale europene, în ceea ce privește abordarea aspectelor culturale ale relațiilor externe ale UE;

9.

își exprimă preocuparea față de fragmentarea politicii și a proiectelor culturale ale UE, care împiedică utilizarea strategică și eficientă a resurselor culturale și dezvoltarea unei strategii comune vizibile a UE consacrate aspectelor culturale ale relațiilor externe ale UE;

10.

îndeamnă la raționalizarea operațiunilor interne ale Comisiei din cadrul diferitelor DG-uri care se ocupă în principal de relațiile externe (politică externă, extindere, comerț, dezvoltare), educație și cultură, precum și de agenda digitală;

11.

susține că schimburile pe plan cultural și educațional pot, eventual, să consolideze societatea civilă, să încurajeze democratizarea, buna guvernanță și dezvoltarea de competențe, să promoveze drepturile omului și libertățile fundamentale și să furnizeze elementele constitutive ale unei cooperări durabile;

12.

sprijină implicarea din ce în ce mai mare a țărilor terțe în programele UE consacrate culturii, mobilității, tineretului, educației și formării și solicită facilitarea accesului la aceste programe al cetățenilor (tineri) din țările terțe, precum țările europene învecinate;

13.

face apel la elaborarea de strategii coerente pentru a favoriza mobilitatea tineretului, mobilitatea profesioniștilor din domeniul culturii, a artiștilor și a creatorilor, dezvoltarea culturală și educațională ((inclusiv în ceea ce privește mijloacele de informare în masă și alfabetizarea în materie de TIC), precum și accesul la expresia artistică, sub toate formele sale; prin urmare, încurajează sinergiile dintre programele în materie de cultură, sport, educație, mijloace de informare în masă, multilingvism și tineret;

14.

încurajează cooperarea cu profesioniștii, organizațiile de mediere și societatea civilă, atât din statele membre, cât și din țările terțe, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor culturale externe, precum și în promovarea evenimentelor și schimburilor culturale de natură să îmbunătățească înțelegerea reciprocă, ținând totodată seama în măsura cuvenită de diversitatea culturală și lingvistică europeană;

15.

solicită crearea unei vize culturale pentru cetățeni, artiști și alți profesioniști din domeniul cultural care provin din țări terțe, după modelul actualului program de vize științifice în vigoare din 2005; de asemenea, solicită Comisiei să propună o inițiativă privind vizele pe termen scurt, în vederea eliminării obstacolelor care stau în calea mobilității din sectorul cultural;

16.

subliniază importanța întreprinderii de către UE a unor acțiuni în întreaga lume, menite să promoveze respectarea libertății de exprimare, a libertății presei și a libertății de acces la mijloacele audiovizuale de informare în masă și la noile tehnologii de informare, într-un mod conform normelor privind drepturile de autor;

17.

condamnă faptul că regimurile represive cenzurează și monitorizează internetul într-o măsură din ce în ce mai mare și îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze libertatea internetului la nivel mondial;

18.

reafirmă principiul neutralității internetului, care este destinat să garanteze că internetul rămâne o tehnologie liberă și deschisă, care favorizează comunicarea democratică;

19.

subliniază rolul internetului de instrument de promovare a culturii europene și solicită statelor membre să crească în continuare investițiile în dezvoltarea internetului în bandă largă pe întregul teritoriu al UE;

20.

subliniază importanța noilor mijloace de informare în masă și, îndeosebi, a internetului ca platformă de comunicare și de informare liberă, ușor de accesat și ușor de utilizat, care ar trebui folosită în mod activ, atât pe teritoriul UE, cât și în afara acesteia, în contextul dialogului intercultural; pe deasupra, subliniază importanța noilor mijloace de informare în masă în asigurarea accesului la bunuri culturale și la conținut cultural și pentru o mai bună cunoaștere a patrimoniului cultural și a istoriei Europei, atât în interiorul UE, cât și în exterioriul acesteia, după cum evidențiază proiecte fundamentale, precum Europeana;

21.

solicită Comisiei să creeze un portal central de internet care să furnizeze informații privind programele UE de sprijin existente în sfera relațiilor externe care au o componentă culturală și privind planificarea și organizarea de evenimente culturale cu o semnificație paneuropeană de către reprezentanțele în străinătate ale UE și să acționeze ca o platformă de informare centrală în vederea facilitării creării de rețele între profesioniști din domeniul culturii, instituții și societatea civilă, și care, în același timp, să conțină link-uri către alte evenimente patronate de UE, precum Europeana;

22.

subliniază importanța diplomației culturale și a cooperării culturale în promovarea și comunicarea, în întreaga lume, a intereselor și valorilor statelor membre și ale UE, valori care formează cultura europeană; insistă asupra necesității ca UE să acționeze în calitate de actor (mondial) care dispune de o perspectivă globală și căruia îi revine o responsabilitate globală;

23.

susține că acțiunile externe ale UE ar trebui să se axeze în principal pe promovarea păcii și reconcilierii, a drepturilor omului, a comerțului internațional și a dezvoltării economice, fără a neglija aspectele culturale ale diplomației;

24.

subliniază necesitatea elaborării unor strategii eficace în vederea negocierilor interculturale și consideră că o abordare multiculturală a acestei sarcini ar putea facilita încheierea unor acorduri avantajoase, care să trateze UE și țările terțe partenere de pe poziții de egalitate;

25.

solicită în mod insistent desemnarea, în fiecare reprezentanță externă a UE, a unei persoane responsabile pentru coordonarea relațiilor și interacțiunilor culturale dintre UE și țările terțe și pentru promovarea culturii europene, în strânsă cooperare cu actori culturali și cu organizații de tip rețea, precum EUNIC (Institutele naționale pentru cultură din Uniunea Europeană);

26.

subliniază necesitatea de a adopta o abordare globală a medierii culturale și a schimburilor culturale și rolul culturii în promovarea democratizării, a drepturilor omului, a prevenirii conflictelor și a instaurării păcii;

27.

încurajează lansarea unor dialoguri politice privind cultura, în vederea consolidării contactelor interumane, precum cel recent inițiat între UE și India;

28.

încurajează stabilirea priorităților direct legate de dimensiunea culturală din cadrul IEDDO (Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului), inclusiv consolidarea statului de drept, gestionarea și prevenirea conflictelor, cooperarea cu societatea civilă și rolul noilor tehnologii cu privire la libertatea de exprimare, participarea democratică și drepturile omului;

29.

se așteaptă ca proiectul de organigramă a SEAE să includă poziții adaptate aspectelor culturale și sugerează înființarea unei unități de coordonare în acest scop;

30.

solicită SEAE și Comisiei să coordoneze aplicarea strategică a aspectelor culturale ale politicii externe, incluzând cultura în mod consecvent și sistematic în relațiile externe ale UE și urmărind complementaritatea cu politicile culturale externe ale statelor membre;

31.

solicită să se asigure formarea corespunzătoare și formarea complementară a personalului SEAE cu privire la aspectele culturale și digitale ale politicii externe, astfel încât acesta să poată asigura delegațiilor UE o coordonare în cadrul acestui domeniu, să se ofere posibilități de formare comună la nivel european pentru experți naționali și pentru personalul institutelor culturale, precum și înființarea unor centre de formare deschise participării la nivel mondial;

32.

solicită includerea unei DG Diplomație culturală și digitală în organizarea SEAE;

33.

încurajează SEAE, în momentul dezvoltării de către acesta a resurselor și competențelor sale în sfera culturală, să coopereze cu rețele precum EUNIC pentru a profita de experiența acestora ca legături independente între statele membre și organizațiile de mediere culturală și în vederea creării și exploatării de sinergii;

34.

încurajează SEAE să ia în considerare Marca patrimoniului european a UE, recent instituită, ca instrument care să fie utilizat în cadrul relațiilor cu țările terțe în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind cultura și istoria popoarelor europene și a promovării acestora;

35.

solicită Comisiei să instituie un grup de lucru interinstituțional pentru cultură în cadrul relațiilor externe ale UE pentru a dezvolta și a extinde coordonarea, raționalizarea, strategia și schimbul de bune practici și, în acest sens, să țină seama de activitățile și inițiativele Consiliului Europei și să prezinte rapoarte Parlamentului cu privire la activitatea grupului de lucru;

36.

propune ca, în mod regulat, Comisia să raporteze Parlamentului cu privire la aplicarea acestei rezoluții referitoare la rolul culturii în cadrul relațiilor externe ale UE;

37.

propune crearea unor sisteme de informare specifice în vederea susținerii mobilității artiștilor și a altor categorii de profesioniști din domeniul culturii, după cum preconizează studiul intitulat „Information systems to support the mobility of artists and other professionals in the culture field: a feasibility study” (Sisteme de informare destinate susținerii mobilității artiștilor și a altor categorii de profesioniști din domeniul culturii: studiu de fezabilitate) (11);

38.

îndeamnă Comisia să propună și să adopte în 2011 o carte verde referitoare la o strategie privind cultura și cooperarea culturală în cadrul acțiunilor externe ale UE, care să fie urmată de o comunicare;

39.

încurajează măsuri concrete pentru a promova consolidarea capacităților prin implicarea societății civile, precum și finanțarea inițiativelor independente;

40.

solicită SEAE să încurajeze țările terțe să dezvolte politici referitoare la cultură și să solicite în mod sistematic țărilor terțe ratificarea și punerea în aplicare a Convenției UNESCO;

41.

reamintește statelor membre importanța angajamentelor asumate prin ratificarea Convenției UNESCO, dat fiind faptul că protecția diversității culturale la nivel mondial necesită o politică fundamentată și echilibrată în domeniul digital;

42.

solicită Comisiei să ia în considerare în mod adecvat dualitatea bunurilor și serviciilor culturale în momentul negocierii de acorduri comerciale bilaterale și multilaterale și în momentul încheierii de protocoale culturale și să acorde tratament preferențial țărilor în curs de dezvoltare, în conformitate cu articolul 16 din Convenția UNESCO;

43.

salută semnarea recentă a unui acord între UE și UNESCO privind o structură de consultanță, în valoare de 1 milion de euro, care să aibă misiunea de a sprijini guvernanța din sectorul cultural și de a permite guvernelor țărilor în curs de dezvoltare să profite de cunoștințele experților în ceea ce privește elaborarea unor politici culturale eficace și durabile;

44.

încurajează statele membre și Comisia să își intensifice eforturile în vederea cooperării pentru a aduce noi îmbunătățiri cadrelor juridice naționale și politicilor de protecție și conservare a patrimoniului cultural și a bunurilor culturale, în conformitate cu legislația națională și cu cadrele juridice internaționale, propunând inclusiv măsuri de combatere a traficului ilegal de bunuri culturale și de proprietate intelectuală; le încurajează să împiedice însușirea ilicită a patrimoniului cultural și a produselor rezultate în urma activităților culturale, recunoscând, în același timp, importanța dreptului de autor și a proprietății intelectuale pentru menținerea surselor de venit ale persoanelor implicate în procesul creativ cultural;

45.

solicită o strategie coerentă a UE de promovare pe plan internațional a activităților și programelor culturale europene, bazată pe protejarea diversității și dualității bunurilor și activităților culturale, care să prevadă, printre altele, coordonarea mai eficientă a actualelor programe ale UE în materie de politică externă care au componente culturale și punerea în aplicare a acestora prin acorduri cu țările terțe, precum și conformitatea cu clauzele de compatibilitate culturală incluse în cadrul tratatelor, cu principiul subsidiarității și cu Convenția UNESCO;

46.

solicită o strategie coerentă de protecție și promovare a patrimoniului cultural și natural, atât material, cât și imaterial, și de cooperare internațională în zone de conflict, precum „Scutul Albastru”, care conferă culturii un rol în prevenirea conflictelor și restabilirea păcii;

47.

solicită formarea personalului trimis în zone aflate în situații de conflict și postconflict cu privire la aspectele culturale ale acțiunii, pentru conservarea patrimoniului și promovarea reconcilierii, a democrației și a drepturilor omului;

48.

dorește să asigure faptul că, în cadrul instrumentelor financiare existente, programele operaționale se axează pe simplificare, eficiență și coordonarea politicilor UE;

49.

încurajează promovarea rolului culturii în cadrul IEDDO, în eforturile sale în vederea consolidării statului de drept, a gestionării și prevenirii conflictelor, a cooperării cu societatea civilă și a rolului noilor tehnologii în ceea ce privește libertatea de exprimare, participarea democratică și drepturile omului;

50.

recunoaște că trebuie respectate toate drepturile omului, astfel cum sunt consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, și, prin urmare, recunoaște legătura dintre drepturile culturale, diversitate și drepturile omului și obiectează față de utilizarea argumentelor culturale pentru justificarea încălcărilor drepturilor omului;

51.

propune includerea unui capitol referitor la cultură în Raportul anual privind drepturile omului și integrarea culturii în activitatea delegațiilor interparlamentare;

52.

îndeamnă ca dezvoltarea activităților culturale să nu fie utilizată drept argument în favoarea restricționării liberei circulații a profesioniștilor din domeniul culturii între UE și țările terțe;

53.

încurajează stabilirea unor relații culturale cu țările cu care nu au mai fost încheiate alte parteneriate, ca prim pas în vederea dezvoltării unor relații ulterioare;

54.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.