22.5.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/74

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (EMIR) privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (MiFIR)

COM(2011) 652 final – 2011/0296 (COD)

2012/C 143/14

Raportor general: dl Edgardo Maria IOZIA

La 25 noiembrie 2011 și la 15 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul și, respectiv, Parlamentul European au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (MiFIR)

COM(2011) 652 final - 2011/0296 (COD).

La 25 octombrie 2011, Biroul Comitetului Economic și Social European a însărcinat Secțiunea pentru piața unică, producție și consum cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, în cadrul celei de-a 478-a sesiuni plenare, din 22 și 23 februarie 2012 (ședința din 22 februarie), Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl IOZIA raportor general și a adoptat prezentul aviz cu 99 de voturi pentru și 5 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE salută propunerea de regulament a Comisiei, sperând să fie aprobată cât mai curând, pentru a-i spori eficiența în ceea ce privește protecția titularilor conturilor de economii și pentru adoptarea principiilor acesteia în cazul tuturor instrumentelor financiare (1).

1.2   CESE consideră că, prin propunerea de regulament, sunt vizate următoarele obiective:

—	transparența sporită a operațiunilor și mai multe informații furnizate autorităților competente referitoare la tranzacții;

—	tranzacționarea obligatorie a instrumentelor derivate în locuri de tranzacționare organizate;

—	înlesnirea îndepărtării obstacolelor din calea accesului nediscriminatoriu la servicii de compensare;

—	o supraveghere mai atentă a instrumentelor financiare și a pozițiilor în instrumentele derivate;

—	realizarea controlului serviciilor financiare de către societăți din țări terțe fără sucursale în UE;

—	controlarea și reducerea impactului metodelor de tranzacționare automată și algoritmică.

1.3   Prezentul regulament determină o creștere a transparenței pieței și adoptă unele măsuri care reduc fragmentarea. Punerea în aplicare uniformă a legislațiilor evită riscul, foarte ridicat pe piețele financiare, de arbitraj de reglementare, utilizatorii finali beneficiind astfel de reducerea scontată a costurilor tranzacțiilor (cel puțin teoretic).

1.4   În propunerile legislative pe care le prezintă, Comisia ar trebui să evidențieze în mod clar care sunt avantajele pentru diversele părți vizate de legislația respectivă: utilizatori individuali ai serviciilor financiare, societăți mici și mijlocii, operatori, administrație publică.

1.5   Un aspect cu caracter general, pe care Comisia ar trebui să îl susțină cu convingere, este un program de educație financiară. Printr-un aviz din proprie inițiativă (2), CESE a relansat recent această discuție.

1.6   Deși costurile antrenate de noul regulament nu par a fi atât de importante, CESE își exprimă nedumerirea legată de posibilele efecte asupra costurilor macroeconomice care vor afecta sistemul financiar și care nu sunt luate în considerare cum se cuvine în evaluarea de impact. Cu privire la aceasta, CESE a solicitat de mult timp și în repetate rânduri efectuarea „unui studiu aprofundat privind efectele cumulative ale inițiativelor de reglementare în cazul măsurilor de care este nevoie în sistemul financiar și pe piața de capital. Un sistem stabil și eficient ar urma să promoveze stabilitatea financiară și lichiditățile în cadrul economiei reale” (3). CESE salută decizia Comisiei de a demara un astfel de studiu, indispensabil pentru înțelegerea impactului de ansamblu al măsurilor de reglementare, și speră ca acesta să fie publicat în cel mai scurt timp.

1.7   CESE ridică o problemă de compatibilitate între articolul 40 din regulament, referitor la actele delegate, și articolul 290 din TFUE. Numărul, conținuturile și termenele actelor delegate nu corespund prevederilor tratatului și scot în afara traseului legislativ firesc prea multe teme fundamentale din structura regulamentului. CESE recomandă un atent proces de reflecție pentru a readuce pe făgașul deplinei concordanțe prevederile TFUE și cele de la articolul 40.

2.   Propunerea de regulament

2.1   În ultimii ani s-au produs schimbări profunde pe piețele financiare. Și-au făcut apariția noi produse și locuri de tranzacționare, iar inovațiile tehnologice, precum tranzacțiile cu frecvență ridicată, au produs o adevărată revoluție.

2.2   Propunerile urmăresc creșterea eficienței, a rezilienței și a transparenței piețelor, precum și consolidarea protecției investitorilor. Noul cadru legislativ conferă autorităților de reglementare competențe de supraveghere sporite și stabilește norme clare de operare pentru toate activitățile de tranzacționare.

2.3   Elementele principale ale propunerii

2.3.1

Structuri ale piețelor mai solide și eficiente: MiFID se aplica deja sistemelor multilaterale de tranzacționare și piețelor reglementate, dar actuala revizuire va introduce în domeniul său de aplicare un nou tip de loc de tranzacționare: sistemele organizate de tranzacționare (organised trading facilities – OTF), platforme nereglementate care joacă un rol din ce în ce mai important. Contractele derivate standard sunt, de exemplu, tranzacționate tot mai des pe aceste platforme. Noua propunere urmărește să complinească această carență. Noua MiFID va permite în continuare existența diverselor modele de tranzacționare, garantând însă norme identice de transparență pentru toate locurile de tranzacționare și limitând conflictele de interese.

2.3.2

Asimilarea inovațiilor tehnologice: noua MiFID va introduce în plus noi modalități de protecție în ceea ce privește activitățile de tranzacționare algoritmică și cu frecvență ridicată, care au sporit enorm viteza de transmitere a ordinelor și care pot antrena riscuri sistemice.

2.3.3

Concret, toate societățile de tranzacționare algoritmică vor face obiectul unei reglementări adecvate, vor furniza un volum corespunzător de lichidități și vor fi supuse unor norme menite să împiedice alimentarea volatilității prin intrarea și ieșirea lor de pe piață. În fine, propunerile vor îmbunătăți condițiile de acces la unele servicii post-tranzacționare esențiale, precum compensarea, în caz contrar, putându-se ajunge la denaturarea concurenței dintre locurile de tranzacționare.

2.4   Creșterea transparenței: introducerea categoriei sistemelor organizate de tranzacționare va spori transparența activităților de tranzacționare pe piețele de capitaluri, inclusiv pe platformele de tranzacționare anonimă dark pools (volume sau lichidități nedisponibile pe platformele publice). Se vor acorda derogări doar în împrejurări bine definite. Se va introduce un nou regim de transparență pentru alte piețe decât cele de acțiuni (pentru cele de obligațiuni, de produse financiare structurate și de derivate). Pe lângă aceasta, noile cerințe care impun culegerea tuturor datelor privind piața într-un singur loc le vor permite investitorilor să-și formeze o imagine de ansamblu asupra tuturor activităților de tranzacționare din UE, fapt ce le va înlesni luarea unei decizii în cunoștință de cauză.

2.5   Consolidarea competențelor de supraveghere și un cadru mai riguros pentru piețele instrumentelor derivate pe mărfuri. Propunerile vor consolida rolul și competențele autorităților de reglementare. În coordonare cu Autoritatea pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) și în împrejurări bine definite, autoritățile de supraveghere pot interzice anumite produse, servicii sau practici care pot pune în pericol protecția investitorilor, stabilitatea financiară sau funcționarea corectă a piețelor.

2.6   O protecție sporită a investitorilor: dezvoltând normele aflate în prezent în vigoare, în ansamblu, noua MiFID impune cerințe mai riguroase de gestionare a portofoliului, de consultare în materie de investiții și de ofertă de produse financiare complexe, precum produsele structurate. În vederea evitării eventualelor conflicte de interese, li se va interzice consultanților independenți și operatorilor de portofoliu să primească din partea unor terți plăți sau alte avantaje financiare ori să le ofere ei înșiși. În sfârșit, se introduc norme privind guvernanța corporativă și responsabilitatea administratorilor, pentru toate societățile de investiții.

3.   Observații și reflecții

3.1   Potrivit datelor furnizate de Banca Reglementelor Internaționale, valoarea noțională a instrumentelor derivate aflate în circulație a crescut de la 601 046 miliarde de dolari, în decembrie 2010, la 707 569 miliarde de dolari, în iunie 2011 (BIS QuarterlyReview, decembrie 2011).

3.2   Noua propunere urmărește creșterea nivelului de eficiență, integritate și transparență a piețelor, în special pentru cele mai puțin reglementate, și deci o protecție consolidată a investitorilor.

3.3   În ultimii 20 de ani am asistat la o explozie a volumelor tranzacțiilor globale, pe piețele financiare fiind injectate mari cantități de lichidități. Această creștere fără precedent, determinată în primul rând de speculația pe termen scurt, nu a fost însoțită și susținută de o creștere corespunzătoare a economiei reale, a pieței muncii și a salariilor. CESE consideră că propunerea de regulament este necesară și adecvată pentru a contribui la calmarea acestor efecte de pe piețe.

3.4   Funcția inițială a piețelor financiare este aceea de susținere a dezvoltării economice prin reducerea asimetriilor în materie de informație, fiind astfel posibilă o alocare eficientă a resurselor. După cum s-a putut observa, criza a semnalat un mecanism defectuos de funcționare a piețelor, prin care actorii au acționat conform unei logici diferite de cea a economiei informației, utilizând piețele financiare în scopuri pur speculative, pe termen scurt și foarte scurt.

3.5   Astfel, piețele noastre au fost inundate de lichidități pe termen foarte scurt și lipsite (atunci, ca și acum) de stimulente în favoarea industriei reale, mai degrabă decât a celei financiare. Acest comportament separă și mai mult binomul firesc industrie-piețe financiare, cele din urmă construind instrumente din ce în ce mai opace, abstracte și complexe.

3.6   Speculația se numără printre logicile pieței și este intrinsecă acesteia, garantând lichiditatea și semnalând anomaliile, dar speculația pe termen foarte scurt este, din contră, inutilă din punct de vedere economic și social și contribuie decisiv la formarea bulelor speculative. Este necesară o inversare urgentă a tendinței actuale, astfel încât atenția investitorilor să se îndrepte către creșterea reală.

3.7   În acest context, propunerea de regulament oferă cu siguranță măsuri valabile și instrumente care să corecteze punctele slabe evidente și dezechilibrele sistemului nostru.

3.8   Noul cadru de reglementare a sistemelor de schimburi organizate supune toate activitățile de tranzacționare unor norme de operare mai explicite. Serviciile de administrare a portofoliilor, consultanța privind investițiile în titluri și oferta de produse financiare sunt supuse unor norme riguroase. Prin urmare, prin instituirea unor noi obligații privind responsabilitatea administratorilor și revizuirea guvernanței corporative, noile prevederi legislative vor impune intermediarilor adoptarea unor măsuri ferme de reorganizare a structurii societăților. CESE consideră că, deși oneroase, obligațiile prevăzute de noua reglementare sunt bine–venite și corespund obiectivelor regulamentului.

3.9   Propunerea de regulament introduce sistemele organizate de tranzacționare definite (OTF). CESE se declară în favoarea acestei prevederi, deoarece ea permite integrarea diverselor sisteme de tranzacționare utilizate de diverse contrapărți. Acest sistem va ajuta piața, în ansamblu, la evidențierea posibilităților de utilizare a diverselor instrumente aflate în concurență, care vor trebui să respecte însă principiul celei mai bune executări (best execution).

3.10   Reglementarea se referă totodată la sfera de competențe a autorităților, acestea dobândind competențe speciale în materie de vânzare către clienți a produselor și serviciilor, care pot aduce prejudicii grave intereselor investitorilor, precum și stabilității pieței.

3.11   În plus, principiul transparenței nu este aplicat numai piețelor, ci și la nivelul autorităților. Într-adevăr, autoritățile competente pot schimba informații privind tranzacțiile, evitând astfel eventuale și temute abuzuri de piață. CESE este întru totul de acord cu aceste aspecte ale propunerii de regulament, în măsura în care este vorba despre acțiuni ferme, vizând consolidarea protecției investitorilor.

3.12   Potrivit unor operatori de piață importanți, „noua reglementare este de o importanță fundamentală, căci va determina schimbarea structurii piețelor financiare europene”. De exemplu, există un risc sistemic intrinsec, care trebuie luat în considerare și care s-a manifestat în cursul recentei crize financiare. Nerespectarea obligațiilor de către o bancă poate să pună în primejdie îndeplinirea obligațiilor asumate prin tranzacții extrabursiere (over-the-counter – OTC), propagându-se așadar la contrapărțile sale, la alte entități. Noua reglementare reduce riscul de contraparte al pieței extrabursiere. Propunerea de regulament va determina reducerea semnificativă a tranzacțiilor în afara pieței.

3.13   O altă finalitate a noului regulament, pe care CESE o apreciază la superlativ, constă în realizarea unei concentrări a datelor privind toate tranzacțiile OTC, nu doar cele care vor trece printr-o contraparte centrală. Informațiile vor fi puse la dispoziția autorităților de supraveghere, care vor putea astfel să monitorizeze piața în mod eficient. În prezent această activitate nu se poate desfășura din cauza lipsei datelor. Cu privire la aceste aspecte, regulamentul instituie totuși o structură deschisă, care nu este definită a priori. De exemplu, stabilirea, prin decizii ulterioare, a categoriilor de derivate care se vor îndrepta către o contraparte centrală va cădea în sarcina operatorilor sau a AEVMP. Din această cauză, în prezent nu se poate încă preciza clar care dintre schimburile actuale vor căpăta această destinație.

3.14   Un alt aspect relevant se referă la faptul că viitorul regulament european nu oferă nicio indicație privind structura de piață a viitoarelor contrapărți centrale. Astfel, ar putea fi vorba despre consolidarea structurilor actuale din diferitele țări, ca, de exemplu, Cassa di compensazione e garanzia della Borsa italiana (Casa de compensare și garanție a bursei italiene) sau despre înființarea câtorva organisme mari la nivelul continentului european. Sunt doar ipoteze, regulamentul nefăcând nicio precizare în această privință. Dincolo de structura specifică pentru care se va opta, este totuși cazul să se sublinieze importanța fundamentală a modului în care va fi gestionată activitatea de gestionare a riscurilor și a eficienței mecanismelor de supraveghere, pentru evitarea unor neîndepliniri ulterioare a obligațiilor, cu consecințe dezastruoase.

3.15   De asemenea, procesul de standardizare a schimburilor, care vor trece printr-o contraparte centrală, ar trebui să inducă reducerea costurilor. De bună seamă, procesul de concentrare ar putea avea acest efect, dar nu există certitudini în această privință. Este sigur însă că, dacă este corect pusă în aplicare, noua reglementare va permite o mai bună evaluare a riscurilor care, în trecutul apropiat, au fost adesea subestimate de către intermediarii de credit, în goana lor după volume mai mari și după profituri pe termen scurt.

4.   Câteva critici

4.1   Un motiv de îngrijorare îl constituie costurile de punere în aplicare a prezentului regulament, care par a fi fost subestimate și care sosesc într-un moment în care instituțiile financiare se află deja sub presiune din punctul de vedere al legislației, rentabilității și costurilor. Instituțiile financiare trebuie să fie eficiente și să susțină economia, dar să își mențină și un profil corespunzător de rentabilitate; există temerea că aceste costuri vor fi puse inevitabil pe seama investitorilor și clienților. CESE consideră că utilizatorii și întreprinderile (în special IMM-urile) trebuie protejate în acest sens.

4.2   În opinia Comisiei, costurile unice de aliniere la noile norme se vor ridica la 512-732 de milioane de euro, iar cele recurente, la 312-586 de milioane de euro. Aceste costuri par a fi fost subestimate: de exemplu, dacă se iau doar costurile operaționale de creare a infrastructurilor tehnologice pentru respectarea cerințelor referitoare la raportarea datelor, acestea sunt discutabile și riscă să depășească ele singure suma totală. În cele din urmă, Comisia a lansat un studiu de evaluare a impactului de ansamblu al costurilor cumulate generate de noile inițiative de reglementare, studiu dorit și solicitat de CESE cu mult timp în urmă, fiind bine-venită completarea și publicarea lui cât mai curând posibil, pentru ca efectul regulamentului în ceea ce privește termenele și costurile să fie pe deplin înțeles.

4.3   Din momentul în care schimbările legislative globale vor spori tot mai mult costurile și complexitatea în instituțiile financiare, acestea își vor pune întrebări referitoare la zonele de activitate care vor trebui suspendate sau transferate către altă jurisdicție.

4.4   Principiul reducerii riscului printr-o transparență sporită va fi întâmpinat de mulți cu satisfacție, dar este necesară o clarificare cu privire la impactul de ansamblu al acestei legislații asupra capacității UE de a fi competitivă pe piața mondială a serviciilor financiare.

4.5   Tot referitor la transparența sporită care decurge din noua reglementare, ar fi important să se precizeze cine sunt beneficiarii direcți și reali ai noilor măsuri. De bună seamă, băncile de investiții și fondurile speculative vor beneficia de fapt de informația suplimentară, dar se poate spune același lucru și despre piețele comerciale?

4.6   CESE se întreabă dacă reglementarea cu pronunțat caracter prescriptiv în materie de dark pool poate impieta asupra capacității societăților de gestionare a economiilor de a efectua tranzacții în cele mai bune condiții în numele clienților lor (în cele din urmă, clienți de detaliu).

4.7   Printre obiectivele propunerii de regulament se numără și unificarea, armonizarea și integrarea piețelor financiare. Deseori, investitorii de detaliu cunosc prea puțin instrumentele financiare pe care le au la dispoziție pe propria piață de referință. De aceea, dacă, pe de o parte, CESE susține principiul consolidării diverselor platforme de tranzacționare, pe de altă parte, el recomandă Comisiei să lanseze de urgență programe de educație financiară. Într-adevăr, Comitetul consideră că, fără o pregătire corespunzătoare și fără sensibilizarea investitorilor, procesul de armonizare urmărit riscă să nu aibă efectele scontate.

4.8   În plus printre implicațiile cele mai importante ale noului regulament, se numără și extinderea categoriilor de active la care acesta se referă: se dorește aplicarea regulamentului la acțiuni și, în plus, la toate celelalte instrumente financiare, în același timp. Dacă este dus la bun sfârșit, impulsul dat de prezentul regulament în sensul unor tranzacții competitive și bazate pe compensarea instrumentelor derivate tranzacționate la bursă, va influența în mod semnificativ structura pieței. Unele piețe de venituri din dobândă fixă, care sunt deja operaționale pe mai multe platforme electronice, sunt poate candidații cei mai susceptibili să facă progrese rapide în acest sens.

4.9   Propunerea de regulament introduce la articolul 40 o listă lungă și stufoasă de acte delegate care pot fi adoptate de Comisie. Actele respective sunt destul de cuprinzătoare (pentru a da numai câteva exemple: precizarea cursurilor de cumpărare și de vânzare, tipul și mărimea ordinelor, conținutul informațiilor pe care piețele reglementate și societățile de investiții trebuie să le facă publice pentru fiecare categorie de instrumente financiare ș.a.m.d.). CESE ridică o problemă de compatibilitate între articolul 40 din regulament și articolul 290 din TFUE, astfel cum a fost modificat și inclus în Tratatul de la Lisabona. Conform prevederilor tratatului, „un act legislativ poate delega Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ”. Analizând conținuturile din propunerea de regulament care pot fi delegate, CESE consideră că este vorba de elemente esențiale, și nu marginale. De aceea, în opinia sa, lista de acte delegate de la articolul 40 din regulament este redundantă, fiind mult prea lungă și neconformă prevederilor TFUE.

---

(1)  JO C 54, 19.2.2011, p. 44.

(2)  JO C 318, 29 octombrie 2011, p.24.

(3)  JO C 107, 6 aprilie 2011, p. 21.

---