19.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 17/18

—

consideră că pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 este necesar să se acorde dezvoltării locale mai mult sprijin finanțat de UE, pentru a permite nu numai o mai mare asumare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 de către cetățeni, ci și pentru a înlesni și a încuraja redresarea economică și crearea de locuri de muncă;

—

consideră că, alături de agenda urbană, investițiile teritoriale integrate și planurile comune de acțiune, DLRC este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale pachetului legislativ propus pentru 2014-2020 și că utilizarea sa ar trebui încurajată puternic;

—

subliniază că DLRC este singura dispoziție din RDC prin care se prevăd în mod specific sinergii reale la nivelul implementării, în vederea aplicării comune a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și a fondurilor structurale [Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune]. Astfel, DLRC poate funcționa ca un „ghișeu unic” pentru beneficiarii de la nivel local, fapt ce ar permite aplicarea integrată și simplificată a fondurilor CSC la fața locului;

—

consideră că DLRC este un instrument-cheie pentru dezvoltarea armonioasă a zonelor urbane și rurale, consolidându-le capacitatea de a forma legături cu zonele periurbane și rurale înconjurătoare;

—

solicită Comisiei să se bazeze pe concluziile Curții de Conturi și pe alte rapoarte și evaluări pentru a garanta că lecțiile învățate în cadrul LEADER și URBACT vor duce într-adevăr la crearea unui model de DLRC mai solid, mai transparent și mai responsabil;

—

solicită celor patru direcții generale ale Comisiei implicate să pregătească cât mai curând posibil orientări simplificate comune pentru punerea în aplicare a DLRC în domenii importante.

Raportor

Graham GARVIE (UK-ALDE), membru al Consiliului regiunii frontaliere scoțiene

Documente de referință

1.

salută propunerile Comisiei privind următoarea perioadă de programare, care pun un accent specific și reînnoit pe dezvoltarea regională în cadrul politicilor regională, rurală și maritimă ale UE;

2.

consideră că dezvoltarea locală face parte din abordarea mai amplă de către UE a dezvoltării teritoriale;

3.

este de părere că dezvoltarea locală este cel mai bine definită ca un concept holist care se concentrează pe provocările și potențialul tuturor tipurilor de regiuni, fie ele urbane, rurale, rurale-urbane (rurbane) sau zone funcționale;

4.

consideră că pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 este necesar să se acorde dezvoltării locale mai mult sprijin finanțat de UE, pentru a permite nu numai o mai mare asumare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 de către cetățeni, facilitând astfel punerea lor în practică, ci și pentru a înlesni și a încuraja redresarea economică și crearea de locuri de muncă în zonele puternic afectate de actuala criză economică și financiară;

5.

susține că implementarea abordării privind dezvoltarea locală se poate face prin diferite instrumente, una dintre principalele opțiuni propuse de Comisie fiind noul instrument pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC); observă că noțiunea de dezvoltare locală are un înțeles mai larg și trebuie să țină seama de cadrul și practicile instituționale din fiecare stat membru al UE;

6.

salută cu căldură faptul că un întreg capitol din regulamentul propus privind dispozițiile comune (RDC) este dedicat în mod specific instrumentului DLRC;

7.

subliniază că DLRC este singura dispoziție din RDC prin care se prevăd în mod specific sinergii reale la nivelul implementării, în vederea aplicării comune a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și a fondurilor structurale [Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune]. Astfel, DLRC are un rol important de jucat în sporirea credibilității politicii de coeziune, demonstrând că diferitele fonduri ale UE pot fi într-adevăr aplicate în comun, în mod integrat și eficient;

8.

consideră că acest instrument poate fi utilizat în același timp pentru a asigura o mai bună coeziune economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii Europene și pentru a îndeplini, la nivel local, cele unsprezece obiective tematice ale cadrului strategic comun (CSC) și, astfel, pentru a pune în aplicare Strategia Europa 2020. Cu toate acestea, dorește să sublinieze că termenul de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală ar trebui prelungit;

9.

consideră că, în aceste vremuri grele de criză și încetinire a creșterii economice, eliminarea barierelor artificiale dintre diferitele fonduri UE este mai oportună ca niciodată, pentru ca acestea să poată fi aplicate local, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, acordând mai multă atenție și răspunzând nevoilor specifice ale fiecărei zone;

10.

subliniază că consolidarea capacităților este o caracteristică importantă a DLRC și că trebuie puse la dispoziție suficiente resurse pentru a permite părților interesate de la nivel local să pregătească și să pună în aplicare strategia lor locală;

11.

observă cu entuziasm că RDC prevede o rată mai mare de cofinanțare pentru domeniile acoperite de DLRC (și anume o cofinanțare suplimentară de 10 % din FEDER și FSE dacă o întreagă axă este implementată prin DLRC) și consideră că ar trebui să se aplice stimulente identice sau asemănătoare în cazul tuturor fondurilor, în special în cazul FEPAM;

12.

subliniază că principala valoare adăugată a DLRC constă în implicarea comunității locale, inclusiv a sectorului privat și asociativ, prin înființarea de grupuri de acțiune locală (GAL) care vor elabora strategii integrate de dezvoltare locală;

13.

consideră că această abordare ascendentă contrastează puternic cu abordarea descendentă în cheltuirea fondurilor UE, care altfel ar predomina. Astfel, DLRC este cel mai bun exemplu practic pentru ceea ce înseamnă principiul subsidiarității la nivel local și va contribui la sensibilizarea și responsabilizarea cetățenilor cu privire la acțiunile sprijinite de UE la fața locului;

14.

reamintește că statele membre și regiunile dispun de libertatea deplină de a decide să introducă sau nu DLRC pentru FEDER și FSE în contractele lor de parteneriat și în programele lor operaționale;

15.

consideră că, alături de agenda urbană, investițiile teritoriale integrate și planurile comune de acțiune, DLRC este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale pachetului legislativ propus pentru 2014-2020 și că utilizarea sa ar trebui încurajată puternic;

16.

crede că DLRC poate deveni un instrument crucial pentru facilitarea îndeplinirii la nivel local a obiectivelor definite în cadrul strategic comun și în Agenda teritorială 2020, permițând programarea comună a politicilor de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020;

17.

consideră că DLRC ar trebui să se bazeze pe învățămintele desprinse din utilizarea altor instrumente sectoriale vizând dezvoltarea locală, în special LEADER pentru dezvoltarea rurală și inițiativele din cadrul axei 4 a Fondului european pentru pescuit, precum și programul pentru rețeaua de dezvoltare urbană (URBACT), inițiativa anterioară URBAN pentru dezvoltare durabilă în zonele urbane problematice și fosta inițiativă EQUAL privind excluziunea, discriminarea și inegalitatea;

18.

este îngrijorat cu privire la faptul că activitățile prevăzute pentru DLRC la momentul pregătirii CSC pun un accent prea puternic pe elaborarea de strategii și pe consolidarea capacităților. Deși aceste procese trebuie considerate esențiale, scopul principal al DLRC este acela de a obține rezultate concrete și semnificative prin investiții care să poată spori bunăstarea comunității locale;

19.

pune sub semnul întrebării motivele menționării DLRC exclusiv în cadrul obiectivului tematic 9 al CSC: incluziunea socială. DLRC este un instrument polivalent centrat pe comunitățile locale, ale căror caracteristici și provocări diverse depășesc cu mult problematica incluziunii sociale. În mod concret, se poate contribui substanțial la remedierea unor considerabile dezechilibre geografice și demografice care stau în calea dezvoltării economice și sociale a anumitor regiuni;;

20.

prin urmare, solicită modificarea CSC, astfel încât instrumentul DLRC să fie menționat în cadrul tuturor celor unsprezece obiective tematice ale CSC și să poată fi astfel aplicat în funcție de condițiile locale, și nu doar pentru activitățile din domeniul incluziunii sociale;

21.

subliniază că grupurile de acțiune locală (GAL) pentru DLRC trebuie să poată beneficia de rata suplimentară de cofinanțare de 10 %, indiferent de obiectivele tematice ale CSC pe care le abordează. Este extrem de important ca suplimentarea de 10 % să se aplice chiar și atunci când sumele prevăzute pentru incluziune socială în RDC nu sunt alocate exclusiv DLRC;

22.

este de părere că elementele care aduc valoare adăugată DLRC sunt următoarele: participarea, consultarea și cooperarea populației de la nivel local și a tuturor actorilor publici și privați locali; asigurarea corespondenței între strategia de dezvoltare locală și nevoile specifice ale zonei respective; o puternică influență la mai multe niveluri și colaborarea intersectorială; utilizarea unor solide cunoștințe și experiențe locale; capacitatea de inovare din teritoriu și abordarea integrată și multisectorială; acțiunile și rezultatele definite la nivel local; o abordare flexibilă și strategică;

23.

consideră că abordarea dezvoltării locale în cadrul DLRC răspunde și nevoii de a dispune de o politică de coeziune mai orientată către rezultate, prin soluționarea problemelor la nivelul teritorial adecvat, și va permite comunităților și administrațiilor locale să joace un rol activ în îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE, în special a Strategiei Europa 2020;

24.

menționează că DLRC poate funcționa ca un „ghișeu unic” pentru beneficiarii de la nivel local, fapt ce ar permite aplicarea integrată și simplificată a fondurilor CSC la fața locului. Acesta ar putea fi un progres imens în a garanta că o administrație locală ar fi în măsură să elaboreze proiecte integrate ce pot beneficia de cofinanțare din partea mai multor fonduri UE;

25.

susține că DLRC, datorită caracterului său integrat și implicării comunității, este mai capabil din punct de vedere structural să sprijine diversificarea activităților, dezvoltarea și inovarea economică și socială decât procesele standardizate de aplicare de sus în jos;

26.

consideră că DLRC ar facilita punerea în aplicare a unor proiecte inovatoare care altfel nu ar fi prevăzute în programele operaționale. Principala valoare adăugată a parteneriatelor pentru dezvoltare locală rezidă în modul în care acestea profită de diversitatea experienței participanților la GAL, care, colaborând cu beneficiarii pentru a dezvolta cererea inițială de finanțare, vor îmbunătăți calitatea acestor cereri și vor contribui la adaptarea lor la nevoile locale specifice;

27.

solicită statelor membre și regiunilor să analizeze atent dacă includerea unei axe specifice pentru DLRC în acordurile lor de parteneriat sau în programele operaționale ar aduce mai multă valoare adăugată alocărilor de fonduri UE decât programele generale cu abordare descendentă;

28.

solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că există o masă critică suficientă, atât din punctul de vedere al dimensiunii grupurilor de acțiune locală, cât și din cel al sumelor medii pentru care GAL din cadrul DLRC se pot aștepta să fie responsabile. Experiența actuală dobândită cu LEADER și axa 4 a FEP sugerează că grupările de acțiune locală individuale ar putea acoperi o populație de 5 000 până la 150 000 de persoane, iar o strategie locală integrată ar putea utiliza în medie fonduri UE în valoare de 2-10 milioane EUR în perioada de șapte ani;

29.

crede totuși că, în anumite cazuri, DLRC are potențialul de a realiza o masă critică mai mare decât cea menționată la punctul 28 și că trebuie permise excepții justificate în cazul zonelor urbane de mari dimensiuni și al zonelor geografice precum insulele sau zonele îndepărtate, cu condiția să se mențină elementul de responsabilitate a comunității;

30.

dorește să reamintească faptul că DLRC, ca instrument opțional de punere în aplicare a dezvoltării locale prin fondurile RDC, este legat de alte instrumente, cum ar fi investițiile teritoriale integrate (ITI), și contribuie la realizarea unei strategii de dezvoltare mai largi, care permite teritorializarea politicilor la nivel local;

31.

susține că normele de aplicare europene și naționale ar trebui să prevadă cu claritate că ITI și GAL pot fi combinate pentru a realiza împreună ambițiile locale în cadrul unei strategii comune, ori de câte ori această opțiune este considerată adecvată. În special, normele de aplicare ar trebui să permită și să faciliteze împuternicirea unuia sau mai multor GAL să realizeze, la o scară mai mică, o parte din activitățile încredințate unei ITI la un nivel geografic mai extins;

32.

consideră că în aceste cazuri ar fi întru totul justificat ca și o ITI să beneficieze de rata de cofinanțare suplimentară de 10 % prevăzută pentru DLRC;

33.

dorește totuși să reamintească faptul că valoarea adăugată a DLRC constă tocmai în implicarea comunității locale mai ample și în legătura explicită dintre instrumentele existente (cum ar fi LEADER și axa 4 a FEP) și fondurile structurale;

34.

consideră că elementul legat de comunitate al DLRC este deosebit de adecvat pentru a aborda probleme concentrate la nivel geografic, care necesită un răspuns din partea întregii comunități;

35.

observă cu entuziasm că DLRC se poate număra de asemenea printre cele câteva instrumente disponibile pentru crearea de zone urbane incluzive, cu servicii publice accesibile tuturor, împiedicând ghetoizarea, combătând sărăcia, promovând legăturile sociale în interiorul diverselor comunități și aplicând politici care să încurajeze îmbătrânirea activă, inovarea socială și sprijinul reciproc între generații și culturi;

36.

deși prezentul aviz se concentrează asupra utilizării DLRC în alte domenii și sectoare dincolo de utilizarea existentă și consacrată a programului LEADER în zonele rurale, Comitetul consideră că DLRC, în calitate de prelungire firească a LEADER după 2014, se poate număra de asemenea printre instrumentele potențiale menite să răspundă provocărilor cu care se confruntă zonele rurale sub aspectul accesibilității, al dezvoltării și diversificării economice, al menținerii serviciilor esențiale pentru populație, inclusiv al politicilor care încurajează îmbătrânirea activă, inovarea socială și sprijinul reciproc între generații și culturi;

37.

consideră că în zonele urbane mai mari pot exista mai multe GAL în cadrul DLRC la nivel de cartier sau de comunitate, pentru a permite găsirea unor soluții de jos în sus la provocări locale cum ar fi deprivarea multiplă, degradarea mediului sau inserția profesională a anumitor grupuri cu dezavantaje comune. Atunci când în aceeași zonă există mai multe GAL, ar trebui să se atingă un anumit grad de coordonare între acestea;

38.

consideră că DLRC este un instrument-cheie pentru dezvoltarea armonioasă a zonelor urbane și rurale, consolidându-le capacitatea de a forma legături cu zonele periurbane și rurale înconjurătoare și contribuind la evitarea extinderii haotice a așezărilor urbane, la încurajarea formării unei rețele echilibrate de orașe mici și mijlocii și la întărirea legăturilor dintre producătorii și consumatorii de produse agricole locale;

39.

salută acțiunea pregătitoare numită RURBAN, care urmărește să colecteze rezultatele cercetărilor recente și evoluțiile politice din domeniul legăturilor urban-rural. CoR dorește ca, înainte de începerea perioadei 2014-2020, această acțiune să se transforme într-un program care să încurajeze schimbul de bune practici, evaluarea inter pares, identificarea unor soluții inovatoare și constituirea unor rețele care să poată fi utilizate de către noile parteneriate DLRC;

40.

ține să reamintească și propunerea CoR de creare a unui program operațional numit RURBACT, care să permită încurajarea schimbului de bune practici și constituirea de rețele concentrate pe problematica urbană și cea rurală (1).

41.

crede că în UE există diverse forme de legături urban-rural, care sunt puternic influențate de sistemele politice și administrative naționale. Prin urmare, orice formă de intervenție a UE ar trebui să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta acestei mari varietăți de sisteme de guvernanță;

42.

consideră că necesitatea de a depăși actuala separare geografică și sectorială a fondurilor UE reprezintă o provocare majoră. În vreme ce programele operaționale tind să aibă un caracter mai degrabă sectorial, noile instrumente, în special DLRC și ITI, ar putea oferi abordarea teritorială necesară și ar putea depăși separările sectoriale;

43.

consideră că DLRC care se ocupă de relațiile urban-rural trebuie să țină seama de diferențele semnificative dintre contextele naționale, în special în ce privește legăturile urban-rural din toate statele membre (diferențe mai mari de bunăstare între zonele urbane și cele rurale, capacități reduse), sau dintre țările cu multe localități (unde cooperarea trebuie să depășească granițele locale pentru a câștiga masă critică) și cele cu localități mai mari (unde parteneriatele locale se formează mai ales în zona locală);

44.

observă că DLRC poate fi aplicată cu succes și în zonele cu probleme sectoriale specifice. Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul axei 4 a Fondului european pentru pescuit, care utilizează o metodologie DLRC pentru a sprijini comunitățile pescărești locale și sectorul pescuitului;

45.

semnalează că în multe locuri din întreaga Europă DLRC se poate întemeia cu succes pe parteneriatele locale existente finanțate din FEADR și/sau FSE; mai mult, în unele zone există deja o cooperare confirmată între parteneriatele axei 4 a FEP și parteneriatele LEADER, care sunt uneori același organism. DLRC va permite și stabilirea de legături între aceste intervenții ale FEADR și FEPAM cu FSE și FEDER, dacă este cazul;

46.

se declară preocupat cu privire la faptul că se preconizează ca FEPAM să fie gestionat la nivelul statelor membre, în vreme ce fondurile structurale și LEADER sunt adesea regionalizate. Această incoerență va constitui o piedică pentru DLRC;

47.

dorește să-și reitereze solicitarea de a se revizui regula potrivit căreia autoritățile publice nu pot deține peste 49 % din drepturile de vot, în situațiile în care există deja parteneriate instituționalizate pentru dezvoltare locală, și susține în aceste cazuri o „reprezentare echilibrată” a diferitelor sectoare în cadrul grupurilor de acțiune locală;

48.

consideră, printre altele, că procesele decizionale ale GAL trebuie să fie solide și bine definite de la bun început, astfel încât autoritatea locală, în calitate de instituție publică responsabilă din punct de vedere democratic în cadrul parteneriatului local, să fie în măsură să orienteze strategia globală, garantându-se totodată că GAL nu este dominat de municipalitate;

49.

subliniază că, deși DLRC urmărește să sporească influența sectorului privat și asociativ local, este necesar să se recunoască rolul de sprijin pe care administrația locală trebuie să îl joace în cadrul acestui instrument. Adesea, autoritatea locală trebuie să își asume rolul de lider pentru a asigura autoritățile de management și Comisia Europeană că riscurile de audit și de conformitate ale deciziilor adoptate vor fi gestionate în mod adecvat și că există capacitatea locală pentru a face eficiente structurile și procedurile GAL;

50.

prin urmare, dorește să reamintească faptul că DLRC poate fi organizată în așa fel încât să se poată delega grupului de acțiune locală responsabilitățile unei autorități de management sau ale altui organism de punere în aplicare local și regional, după caz, în mod proporțional, reflectând capacitatea reală a GAL și necesitatea ca deciziile acestuia să fie incluzive, transparente și responsabile;

51.

îndeamnă insistent Comisia Europeană să țină seama de inițiativele locale care există deja în fiecare stat membru, pentru a articula în mod armonios aceste inițiative cu noul instrument DLRC;

52.

solicită Comisiei să se bazeze pe concluziile Curții de Conturi și pe alte rapoarte și evaluări pentru a garanta că lecțiile învățate în cadrul LEADER și URBACT vor duce într-adevăr la crearea unui model de DLRC mai solid, mai transparent și mai responsabil;

53.

solicită să se definească de la bun început reguli clare pentru evitarea conflictelor de interes și ca regulile privind responsabilitatea, controlul public, acțiunile împotriva deciziilor adoptate și transparența să fie cel puțin la fel de stricte în cazul GAL ca și cele deja impuse consilierilor locali. Atât administrațiile locale, cât și GAL trebuie să-și asume în mod transparent responsabilitatea pentru banii publici cheltuiți și pentru deciziile adoptate;

54.

subliniază că capacitatea este un aspect crucial, care trebuie abordat prin clarificarea și simplificarea cerințelor procedurale și administrative și, în măsura posibilului, prin stabilirea unor interfețe de tip „ghișeu unic” între fonduri, inclusiv prin mijloace electronice;

55.

consideră că aceasta impune consolidarea auditului și conformității pentru toate fondurile, în mai mare măsură decât ceea ce se propune în prezent. De asemenea, aceste cerințe trebuie să fie proporționale, în caz contrar putându-i descuraja pe potențialii beneficiari locali să solicite finanțare din partea UE;

56.

este așadar îngrijorat că DLRC s-ar putea confrunta cu diverse tipuri de sarcini în materie de gestiune financiară și audit pentru fiecare fond în parte, diversele fonduri fiind adesea gestionate vertical de autorități de management sau de ministere diferite, ceea ce ar putea determina proiectele integrate între două sau mai multe fonduri să avanseze în ritmul celui mai lent dintre acestea; în plus, este deosebit de important ca autoritățile menționate să nu impună cerințe procedurale suplimentare împovărătoare;

57.

subliniază că consolidarea capacităților și a strategiilor locale nu este decât un mijloc pentru atingerea unui scop, și anume acela ca DLRC să ofere investiții materiale și rezultate cuantificabile, în beneficiul comunității locale;

58.

consideră că în cadrul DLRC este necesar să se acorde mult mai multă atenție definirii și punerii în aplicare a unor strategii locale care să se orienteze către rezultate bine definite;

59.

subliniază că unul dintre principalele puncte forte ale DLRC este caracterul său inovator, care se datorează flexibilității în punerea în aplicare. În acest sens, regulile europene și naționale ar trebui să se abțină de la a impune măsuri, norme de eligibilitate și criterii descendente și uniforme pentru toate țările și regiunile, pentru a facilita identificarea soluțiilor locale la problemele locale printr-o abordare ascendentă;

60.

consideră că legătura dintre definirea strategiilor locale, schimbul de idei bune și punerea în aplicare mai amplă trebuie să fie directă și solidă, în special în ce privește realizarea de intervenții pe scară mai largă în cadrul fondurilor structurale;

61.

observă că autoritățile de management ar putea fi tentate să nu sprijine operațiuni integrate și mari consumatoare de resurse, ca DLRC, dacă există modalități mai simple de utilizare a fondurilor. Totuși, dacă se va acorda mai multă asistență tehnică decât cea disponibilă în prezent, DLRC va beneficia de o dimensiune calitativă mult mai puternică și de o mai mare adeziune a comunității locale decât o abordare descendentă;

62.

subliniază că este incoerent să se aloce 5 % din resurse pentru LEADER, dar nu și pentru alte fonduri, atunci când se utilizează instrumentul DLRC. Solicită autorităților de management să ia în considerare aplicarea acestui procent de 5 % celorlalte trei fonduri atunci când se alege opțiunea DLRC între fondurile RDC, fie pentru acordurile de parteneriat, fie pentru programele operaționale;

63.

consideră că fragmentarea actuală a dezvoltării locale în programe trebuie remediată pentru a îmbunătăți vizibilitatea, responsabilitatea, precum și prezentarea proiectelor, învățarea reciprocă și transferul de cunoștințe, în special în ce privește obiectivele mai greu de cuantificat;

64.

solicită celor patru direcții generale ale Comisiei implicate să pregătească cât mai curând posibil orientări simplificate comune pentru punerea în aplicare a DLRC în domenii importante, cum ar fi o evaluare a modului în care pot fi utilizate în mod realist fondurile RDC pentru a implementa programele locale integrate și proiectele individuale, eligibilitatea cheltuielilor, raportarea, cooperarea, auditul și conformitatea, precum și metodele de promovare și de transfer de cunoștințe. În cadrul acestui demers, Comisia ar trebui să stabilească un dialog strategic cu actorii din domeniul dezvoltării de la nivel național, regional și local, care pot sugera teme care să fie abordate în orientări și pot oferi câteva răspunsuri posibile și exemple de parteneriate existente pentru dezvoltare locală.