31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/66

1.

subliniază importanța unui nou elan în realizarea reformelor structurale în UE, urmărind soluții de depășire a crizei financiare actuale și a efectelor acesteia asupra economiei europene și a celei mondiale; consideră că, chiar dacă măsurile de urgență sunt importante pe termen scurt pentru a ajuta Europa să treacă peste criza actuală, sunt necesare și acțiuni pe termen lung, care să genereze locuri de muncă și creștere economică durabilă, deci sunt de cea mai mare importanță o infrastructură de calitate, transporturile publice și investițiile în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic;

2.

reamintește, în acest context, Rezoluția sa privind criza financiară, care stabilește principalele măsuri care trebuie luate la nivel european, național, regional și local, în vederea confruntării cu criza financiară și a limitării, pe cât posibil, a consecințelor acesteia;

3.

salută voința fermă și propunerile de consolidare a dimensiunii teritoriale a Uniunii Europene și a caracterului său democratic; își afirmă intenția de a continua dezvoltarea rolului politic și instituțional al CoR în procesul european de luare a deciziilor și anunță elaborarea unei Cărți albe privind guvernanța pe mai multe niveluri, pe care intenționează să o prezinte în anul 2009;

4.

își reafirmă intenția de a urmări îndeaproape reforma bugetului UE, pentru a contribui la o mai bună integrare și coordonare a politicilor UE în teritoriu și solicită ca acest proces să reflecte necesitățile tuturor nivelurilor de guvernanță și să îmbunătățească egalitatea, calitatea, stabilitatea, vizibilitatea și simplitatea măsurilor UE; în acest sens, sugerează alinierea perioadei de programare a bugetului cu ciclul electoral european, pe baza formulei 5+5 ani, pentru a sprijini eficient regiunile cele mai puțin dezvoltate și a le ajuta să recupereze rămânerile în urmă, pentru a asigura că, pe viitor, bugetul reflectă mai bine toate competențele UE și pentru a evita renaționalizarea politicilor UE, ceea ce ar pune în pericol eficacitatea proiectului de integrare europeană (1);

5.

subliniază necesitatea unor măsuri de creștere a încrederii pentru a redobândi încrederea cetățenilor UE confruntați cu nesiguranța și presiunea crescută privind locurile lor de muncă, de asemenea confruntați cu prețurile fluctuante ale energiei, instabilitatea financiară și pierderea încrederii în sectorul bancar și reamintește că este necesară și analizarea mecanismelor care ar ajuta la evitarea pe viitor a unor astfel de crize;

6.

subliniază necesitatea unei dezvoltări durabile pentru cetățeni și pentru generațiile viitoare; reamintește, de asemenea, importanța unei Europe sociale și subliniază că aceste obiective nu ar trebui compromise, ci că, dimpotrivă, sunt necesare eforturi comune atât din partea UE, cât și din partea statelor membre și a factorilor politici de la nivel local și regional. În acest scop, guvernele naționale și autoritățile locale și regionale ar trebui încurajate pe mai departe de UE, inclusiv printr-o aplicare mai puțin rigidă a regulilor privind nivelurile de deficit aprobate pentru țările membre, să urmărească în continuare îndeplinirea acestor obiective prin realizarea de investiții ambițioase și pe termen lung în educație, formare, cercetare și inovare, precum și în dezvoltarea calității infrastructurilor, a rețelelor de transport public și prin investiții în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic;

7.

salută decizia Consiliului European de a sprijini economia, astfel acordând o mai mare atenție nevoilor pe termen lung, cum sunt eficiența energetică și tehnologiile inovatoare și curate, precum și măsurile care urmăresc simplificarea și reducerea sarcinilor administrative, pentru îmbunătățirea procesului legislativ;

8.

sprijină relansarea Strategiei UE pentru creștere economică și locuri de muncă după 2010, care urmărește crearea de noi locuri de muncă în contextul crizei, printr-un efort concertat la nivel european, care să combine investițiile publice, sprijinirea cercetării, a inovării, a tehnologiei durabile și a IMM-urilor, dialogul social global, reglementări financiare stricte, măsuri comerciale neprotecționiste și cooperarea strânsă în materie de politică fiscală și monetară în UE;

9.

subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate la toate nivelurile de guvernare, pentru a sprijini IMM-urile să apropie mai mult cercetarea fundamentală de cea aplicată, pentru a sprijini colaborarea cu sectorul privat pentru a promova inovarea și spiritul de conducere în domeniul tehnologic; salută măsurile pentru lansarea și sprijinirea inițiativelor în materie de creativitate și inovare, în special cele care urmăresc cooperarea dintre universități și întreprinderi, deoarece inovarea și creativitatea sunt motoare esențiale ale schimbării și competitivității la nivelul regiunilor, contribuind la calitatea vieții și coeziunea economică;

10.

reamintește rolul crucial al autorităților locale și regionale în calitate de investitori și cumpărători și subliniază că autoritățile locale și regionale, întreprinderile și universitățile joacă un rol esențial în crearea unei politici active de networking și de clustere în UE;

11.

crede cu fermitate că investițiile în tineret sunt vitale pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de angajare și includere socială a tinerilor;

12.

solicită respectarea șanselor egale în materie de ocupare a forței de muncă și o atenție specială pentru posibila contribuție a lucrătorilor vârstnici, care dețin cunoștințe valoroase în materie de inovare a produselor și a sistemului;

13.

salută prezentarea de către Comisia Europeană a unei evaluări a viitorului demografic al UE la Consiliul European de primăvară și solicită Comisiei Europene să aibă în vedere cele mai bune metode de abordare a nevoilor unei populații în curs de îmbătrânire; subliniază că tendințele demografice la nivelul regiunilor, orașelor și municipiilor ar trebui abordate într-o manieră mai diferențiată, având în vedere caracterul divers al regiunilor și fluxurile migratorii cu care se confruntă acestea; accentuează ideea că, în contextul Agendei sociale privind șansele, accesul și solidaritatea, grupurile vulnerabile de cetățeni au nevoie de o atenție specială și de măsuri specifice;

14.

solicită reforma Fondului european de ajustare la globalizare (FEAG), pentru a-l face mai eficient; aceasta s-ar putea realiza prin următoarele măsuri: praguri mai flexibile ale FEAG, care să permită utilizarea acestor fonduri împreună cu alte instrumente financiare ale UE aplicabile concedierilor colective, precum și creșterea bugetului FEAG de la 500 milioane EUR la 1 miliard EUR;

15.

subliniază că garantarea unor servicii publice de calitate este de importanță vitală pentru cetățeni, în special în contextul crizei financiare; își exprimă așadar îngrijorarea că Programul de lucru al Comisiei nu abordează situația actuală de incertitudine juridică pentru autoritățile locale și regionale, care adeseori furnizează astfel de servicii.

16.

regretă că importanța politicii de coeziune nu se reflectă în prioritățile Programului de lucru al Comisiei Europene, în ciuda ponderii politice și financiare a acestui domeniu politic, care este un obiectiv central al UE și sprijină organizarea unei largi dezbateri privind viitorul politicii de coeziune în cadrul procesului de reformă a bugetului UE, pentru a consolida această politică importantă în jurul obiectivului său central: dezvoltarea armonioasă a teritoriilor UE, în special reducerea decalajelor economice, sociale și teritoriale dintre acestea; în consecință, se așteaptă ca dezbaterile pe marginea Cărții verzi privind coeziunea teritorială din 2009 să fie urmate de o Carte albă privind coeziunea teritorială;

17.

amintește că o politică de coeziune ambițioasă — care face eforturi serioase să transpună obiectivele coeziunii teritoriale în acțiuni concrete de politică — va permite consolidarea procesului de integrare europeană și confruntarea cu provocările viitoare care vor afecta toate regiunile europene; în acest context, consideră necesară alocarea flexibilă a fondurilor, astfel încât să se adapteze instrumentele de coeziune structurală la diversitatea situațiilor locale și regionale;

18.

subliniază că politica de coeziune a devenit una dintre realizările cele mai vizibile ale Uniunii Europene. Efectul său de pârghie pentru dezvoltarea regională a fost dovedit. Pe baza acestei experiențe pozitive, este necesar ca în 2009 să se consolideze schimbul de idei și cooperarea cu privire la noile modele și abordări în politicile regionale; propune ca CoR să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a pune la dispoziția acestor măsuri mecanisme adecvate; subliniază că, în acest scop, se va continua organizarea de dezbateri privind viitorul politicii de coeziune pe parcursul summitului orașelor și regiunilor, organizat de Comitetul Regiunilor la Praga, la 5-6 martie 2009, precum și în contextul „Open Days 2009” (6-9 octombrie);

19.

subliniază că, pentru realizarea obiectivului coeziunii teritoriale, cooperarea teritorială este un element esențial; în consecință, reamintește că noul instrument juridic denumit Gruparea europeană pentru cooperare teritorială (GECT) dispune de un mare potențial. Așadar statele membre ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare dispozițiile reglementării.

20.

solicită Comisiei Europene să-și mențină eforturile în ceea ce privește politica energetică și politica privind schimbările climatice, asigurând implicarea efectivă a autorităților locale și regionale în elaborarea și punerea în aplicare a legislației în domeniu;

21.

susține cu fermitate rolul de primă importanță al UE în cadrul negocierilor asupra Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care se va desfășura la Copenhaga în 2009, pentru a stabili noi măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră începând din 2012;

22.

propune ca atenuarea și adaptarea la schimbările climatice să fie considerate prioritare în dezbaterile privind reexaminarea cadrului financiar al UE; în plus, solicită stabilirea unui raport de complementaritate între politica de coeziune teritorială și măsurile legate de schimbările climatice, în special prin recurgerea la instrumentele financiare existente;

23.

subliniază rolul regiunilor, care constituie o legătură esențială între nivelul național și cel local pentru eficiența energetică și promovarea surselor de energie regenerabile, susținând că, fără sprijinul regiunilor, statele membre s-ar putea afla în incapacitatea de a-și onora angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020; evidențiază faptul că negocierile privind un acord internațional post-Kyoto privind schimbările climatice ar trebui să se concentreze cu prioritate asupra politicilor globale și a punerii în aplicare a acestora, precum și asupra nivelurilor maxime de emisie; își reafirmă sprijinul pentru inițiative de tipul „pactul primarilor” și sugerează completarea acestui proiect printr-o participare directă a regiunilor;

24.

își reafirmă angajamentul privind limitarea pierderilor în materie de biodiversitate și speră că revizuirea intermediară de către Comisia Europeană a Planului european de acțiune privind biodiversitatea va inspira un nou elan;

25.

recomandă cu fermitate consolidarea sinergiilor dintre politica de dezvoltare rurală și celelalte politici comunitare; solicită Comisiei Europene să analizeze consecințele crizei economice mondiale asupra piețelor agricole și a sectorului rural, pentru a stabili măsurile cele mai adecvate de prevenire a declinului acestui sector și menținerea independenței alimentare;

26.

reamintește că a fost solicitat să participe, ca urmare logică a contribuției sale la planul de acțiune maritimă al Comisiei Europene, la elaborarea și punerea în practică a noii politici maritime integrate a Uniunii Europene;

27.

salută acțiunile Comisie Europene în domeniul transporturilor ecologice; reamintește că este esențial să fie sprijinite măsurile de diminuare a impactului transporturilor asupra mediului, precum și să se acorde prioritate politicii transporturilor maritime, pe de o parte, și unui plan ambițios privind mobilitatea urbană, pe de altă parte;

28.

se pronunță în favoarea intenției Comisiei Europene de a da un nou elan proiectelor TEN-T în Europa; insistă asupra faptului că, pentru a optimiza rețelele transeuropene, trebuie, pe de o parte, luate în considerare preocupările locale și regionale și, pe de altă parte, trebuie coordonate instrumentele de planificare locale, regionale și naționale în acest cadru european.

29.

subliniază rolul esențial al CoR în eforturile UE privind comunicarea cu cetățenii și reamintește Comisiei Europene că accesul direct la autoritățile locale și regionale de care beneficiază această instituție prin intermediul membrilor săi creează o prețioasă rețea de relații, care permite atât informarea populației cu privire la avantajele oferite de UE, cât și exprimarea cetățenilor și a preocupărilor acestora; în plus, reamintește Comisiei Europene și statelor membre că responsabilitatea integrării dimensiunii europene în acțiunile zilnice, precum și a comunicării într-un limbaj ușor de înțeles revine atât instituțiilor UE, cât și aleșilor naționali, regionali și locali, care sunt prezenți pe un plan de comunicare mai apropiat de realitatea locală și de cetățeni;

30.

consideră că alegerile europene din 2009 constituie o ocazie de consolidare a unei politici europene de comunicare descentralizate, menite să sensibilizeze populația cu privire la valorile comune ale Uniunii Europene, printr-un dialog permanent cu cetățenii europeni și demonstrând valoarea adăugată a integrării europene;

31.

subliniază că CoR își va continua eforturile menite să sporească recunoașterea la nivel european a rolului autorităților locale și regionale în dezvoltarea spațiului de libertate, securitate și justiție, în special în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a programului multianual post-Haga; sprijină continuarea unui demers integrat și global în materie de migrație și azil, având în vedere că este singura cale de a asigura o politică europeană în materie de migrație stabilă și durabilă; în acest scop, CoR subliniază importanța inițiativelor în materie de dialog intercultural; în acest sens, salută noul calendar de acțiuni legislative (numit „programul de la Stockholm”) menit să consolideze spațiul european de libertate, securitate și justiție;

32.

sprijină obiectivele privind combaterea terorismului și a radicalizării violente, în vederea consolidării siguranței cetățenilor, evidențiind rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului; subliniază că, pentru a fi încununată de succes, această luptă trebuie purtată cu respectarea absolută a libertăților și drepturilor fundamentale;

33.

salută faptul că a treia revizuire strategică a programului „O mai bună legiferare” are în vedere cele trei elemente-cheie ale acestui program, și anume: evaluarea impactului, simplificarea și reducerea sarcinilor administrative; atrage atenția asupra contribuțiilor continue ale CoR în cadrul dezbaterilor purtate de grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind reducerea sarcinilor administrative (numit „Grupul Stoiber”), în special privind măsurile de reducere a costurilor care revin autorităților locale și regionale; își reiterează sprijinul pentru aplicarea unei metodologii comune pentru evaluarea sarcinilor administrative, care să țină cont în mod explicit de dimensiunea locală și regională, reafirmându-și angajamentul în favoarea cooperării interinstituționale pentru realizarea obiectivelor în acest domeniu;

34.

reamintește că punerea în aplicare a principiilor subsidiarității și proporționalității în procesul legislativ se află în centrul unei guvernanțe pe mai multe niveluri, democratică și eficientă, subliniind importanța participării la crearea, în cadrul instituțiilor UE, a unei culturi a subsidiarității propice îmbunătățirii procesului decizional.

35.

reamintește că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în procesul de extindere și își continuă acțiunile în ceea ce privește cooperarea cu aleșii locali și regionali din țările candidate și potențial candidate;

36.

salută relansarea parteneriatului euromediteraneean prin crearea Uniunii pentru Mediterana și subliniază contribuția esențială a autorităților locale și regionale la punerea în aplicare a acestuia; anunță crearea Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană, care va fi un organism politic permanent de reprezentare a autorităților locale și regionale, cu scopul de a fi recunoscut ca organ consultativ al Uniunii pentru Mediterana;

37.

subliniază că este esențială echilibrarea relațiilor UE cu vecinii de la est și din sud și salută inițiativa Parteneriatului estic; invită Comisia Europeană să dezvolte mai departe elementele de cooperare regională și teritorială din cadrul Parteneriatului estic;

38.

salută recunoașterea sporită, de către Comisia Europeană, a metodei de cooperare descentralizată și a activităților desfășurate în acest cadru; se angajează să organizeze, la sfârșitul anului 2009, „Zilele UE pentru cooperare descentralizată”, pentru a promova schimburile și dialogul politic între autoritățile locale și regionale din UE și omologii acestora din țările în curs de dezvoltare; salută crearea unei „burse” a schimbului de informații, care va permite identificarea complementarității autorităților locale și regionale ale UE cu cele din țările în curs de dezvoltare, ceea ce va permite elaborarea de noi proiecte în materie de cooperare descentralizată;

39.

își reafirmă angajamentul în promovarea democrației locale și regionale la nivelul UE și al țărilor terțe; își afirmă disponibilitatea de a participa în continuare la misiunile de monitorizare a alegerilor, alături de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și dorește să fie implicat în mod mai activ în misiunile de monitorizare a alegerilor, organizate cu sprijinul Comisiei Europene;

40.

solicită președintelui său să transmită această rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului, actualei Președinții franceze a Uniunii Europene, precum și, în 2009, Președinției cehe și Președinției suedeze.