Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62009CN0353

Cauza C-353/09 P: Recurs introdus la 2 septembrie 2009 de Perfetti Van Melle SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 1 iulie 2009 în cauza T-16/08, Perfetti Van Melle SpA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

JO C 267, 7.11.2009, p. 45–46 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/45


Recurs introdus la 2 septembrie 2009 de Perfetti Van Melle SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 1 iulie 2009 în cauza T-16/08, Perfetti Van Melle SpA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

(Cauza C-353/09 P)

2009/C 267/78

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Perfetti Van Melle SpA (reprezentanți: P. Perani și P. Pozzi, avocați)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

admiterea recursului și, în consecință, anularea în tot, potrivit articolului 61 din Statutul Curții de Justiție și articolului 113 din Regulamentul de procedură, a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță pronunțate în cauza T-16/08;

pronunțarea unei hotărâri definitive — dacă stadiul procedurii permite acest lucru —, anulând Decizia diviziei de anulare a OAPI din 24 noiembrie 2005 prin privind cererea de anulare nr. 941 C 973065 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului și a Curții, precum și a celor aferente procedurii de declarare a nulității desfășurate la OAPI.

Motivele și principalele argumente

1.   În drept

Prin prezentul recurs, Perfetti Van Melle SpA atacă Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din cauza T-16/08, pronunțată la 1 iulie 2009 și comunicată la 2 iulie 2009.

În susținerea recursului, recurenta consideră că hotărârea Tribunalului atacată în prezenta cauză este viciată de o interpretare și de o aplicare greșite ale articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (RMC) (1), coroborat cu articolul 53 alineatul (1) litera (a) din același regulament.

1.1   Primul motiv: recurenta susține că Tribunalul nu a examinat marca în cauză în temeiul criteriilor „aprecierii globale” și „impresiei de ansamblu”

Potrivit unui principiu consacrat, aprecierea globală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fonetică sau conceptuală dintre mărcile în cauză, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distinctive și dominante. Recurenta susține că Tribunalul nu a aplicat principiul susmenționat și, în special, a decis să exista un risc de confuzie întemeindu-și aprecierea numai pe existența elementului comun „CENTER”.

În hotărârea atacată, mărcile nu au fost examinate utilizând o „apreciere globală” și „impresia de ansamblu” pe care au produs-o. În schimb, în hotărârea atacată s-a utilizat o abordare analitică și s-a examinat, pe de o parte, marca „CENTER”, și, pe de altă parte, primul component verbal „CENTER” al mărcii contestate, fără să se acorde importanță celui de al doilea element verbal „SHOCK”. Este adevărat că în hotărârea atacată s-a menționat criteriul aprecierii globale și al impresiei de ansamblu, însă este adevărat și că menționarea și repetarea unui criteriu judiciar nu sunt suficiente: pentru a proceda corect, trebuie ca acesta să fie și urmat și aplicat corect în speță. Această situație nu se regăsește în hotărârea atacată. Hotărârea atacată se limitează la a arăta că cele două mărci comparate sunt similare, având drept element comun componentul verbal „CENTER”, fără a explica de ce componentul verbal „SHOCK” nu este suficient pentru a exclude un risc de confuzie.

Pentru motivele de mai sus, reclamanta susține, în plus, că hotărârea atacată este viciată de denaturarea situației de fapt și de încălcarea obligației de motivare.

1.2   Al doilea motiv: reclamanta susține că, în hotărârea atacată, Tribunalul nu a luat în considerare anumiți factori extrem de importanți și de relevanți

În hotărârea atacată s-a încălcat, de asemenea, articolul 8 alineatul (1) litera (b), întrucât nu au fost examinați factori extrem de relevanți pentru a determina riscul de confuzie între mărci. În special, Tribunalul nu a luat în considerare lunga coexistență a mărcilor comparate și lipsa confuziei reale, astfel cum s-a explicat pe larg în cererea introductivă depusă la Tribunal.

În plus, Tribunalul nu a apreciat în mod corect un alt factor important, și anume gradul de atenție al publicului relevant. De fapt, Tribunalul nu a putut deduce în mod logic că un consumator normal informat și suficient de atent și de avizat nu ar observa prezența cuvântului „SHOCK” și nu și-ar da seama că mărcile examinate, nu numai că prezintă diferențe vizuale și fonetice, ci au și înțelesuri diferite, având în vedere că marca „CENTER” este formată dintr-un cuvânt care evocă „punctul central al unui obiect”, în timp ce marca „CENTER SHOCK”, datorită prezenței elementului celui mai distinctiv „SHOCK”, evocă ideea unei senzații puternice (un șoc) pe care o va simți consumatorul atunci când va mesteca centrul gumei.

2.   Concluziile recurentei:

admiterea recursului și, în consecință, anularea în tot, potrivit articolului 61 din Statutul Curții de Justiție și articolului 113 din Regulamentul de procedură, a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță;

pronunțarea unei hotărâri definitive, dacă stadiul procedurii permite acest lucru, anulând Decizia diviziei de anulare a OAPI din 24 noiembrie 2005 privind cererea de anulare nr. 941 C 973065 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului și a Curții, precum și a celor aferente procedurii de declarare a nulității desfășurate la OAPI, potrivit articolului 122 din Regulamentul de procedură;

în subsidiar, dacă stadiul procedurii nu permite acest lucru, trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare conform criteriilor obligatorii stabilite de Curte.


(1)  JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146.


Top
  翻译: