Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009AP0113

Aplicarea taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri ***I Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (COM(2008)0436 – C6-0276/2008 – 2008/0147(COD))
P6_TC1-COD(2008)0147 Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2009 în vederea adoptării Directivei 2009/…/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri
ANEXĂ

JO C 87E, 1.4.2010, p. 345–362 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.4.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 87/345


Miercuri, 11 martie 2009
Aplicarea taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri ***I

P6_TA(2009)0113

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (COM(2008)0436 – C6-0276/2008 – 2008/0147(COD))

2010/C 87 E/61

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0436),

având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 71 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0276/2008),

având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6-0066/2009),

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.

solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.


Miercuri, 11 martie 2009
P6_TC1-COD(2008)0147

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2009 în vederea adoptării Directivei 2009/…/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European  (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Promovarea unui transport durabil este un element cheie al politicii comune a transporturilor. În acest scop, efectele negative ale transportului trebuie reduse, în special congestionarea, care împiedică mobilitatea, poluarea, care are efecte nocive asupra sănătății și mediului precum și contribuția acesteia la schimbările climatice. În plus, cerințele în materie de protecția mediului trebuie integrate în definirea și punerea în aplicare a altor politici comunitare, inclusiv politica comună în domeniul transporturilor. Obiectivele prioritare următoare, și anume cele referitoare la protecția mediului, la coeziune economică și socială și la competitivitatea UE ar trebui să fie reconciliate într-un mod echilibrat în contextul Strategiei de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă.

(2)

Obiectivul reducerii efectelor negative ale transportului trebuie atins astfel încât să evite crearea de obstacole excesive în calea libertății de circulație, în interesul creșterii economice solide și a funcționării corespunzătoare a pieței interne. Ar trebui, de asemenea, subliniat că principiul internalizării costurilor externe este echivalentul unui instrument de gestionare și prin urmare ar trebui să fie utilizat pentru încurajarea utilizatorilor căilor rutiere și a sectoarelor industriale conexe să exploateze și să-și extindă capacitățile respective în domeniul transportului ecologic, de exemplu prin schimbarea comportamentului la volan sau prin continuarea dezvoltării tehnologice. Este esențial să se găsească căi și modalități de reducere a daunelor cauzate de transportul rutier, mai degrabă decât să se utilizeze pur și simplu veniturile rezultate pentru a acoperi costurile corespunzătoare.

(3)

Pentru optimizarea sistemului de transport, în consecință, politica comună a transporturilor trebuie să pună în practică o serie de instrumente care să permită îmbunătățirea infrastructurii transporturilor și a tehnologiilor, precum și o gestionare mai eficientă a cererii în domeniul transporturilor. Aceasta necesită aplicarea în continuare a principiului utilizatorul plătește„și dezvoltarea principiului”poluatorul plătește în sectorul transporturilor.

(4)

Articolul 11 din Directiva 1999/62/CE ║ (4) a invitat Comisia să prezinte un model de evaluare a costurilor externe generate de folosirea infrastructurii de transport, pentru a servi ca bază pentru viitoarele calcule ale tarifelor de utilizare a infrastructurii. Acest model trebuia însoțit de o evaluare a impactului a internalizării costurilor externe pentru toate modurile de transport și, după caz, de noi propuneri de revizuire a acestei directive.

(5)

Pentru a trece la aplicarea unei politici durabile în domeniul transporturilor, prețurile acestora trebuie să reflecte mai fidel costurile externe rezultate în urma folosirii ▐ vehiculelor, trenurilor, avioanelor sau vapoarelor ▐. Aceasta necesită o abordare coerentă și ambițioasă în cazul tuturor modurilor de transport și luarea în considerare a particularităților acestora.

(6)

În cazul altor moduri de transport decât transporturile rutiere, s-a început deja internalizarea costurilor externe și legislația comunitară relevantă fie prevede o aplicare progresivă a unei astfel de internalizări, fie cel puțin nu o împiedică. Emisiile de CO2 ar trebui abordate prin includerea aviației în sistemul de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS). Utilizarea de energie electrică pentru trenuri este, de asemenea, inclusă în ETS, iar transportul maritim urmează să fie inclus în ETS în scurt timp. Alte costuri externe pot fi internalizate prin tarife aeroportuare, ce pot fi diferențiate pe criterii de mediu, și prin tarife de infrastructură pentru utilizarea căilor ferate în temeiul Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare (5). În plus, Comisia ar trebui să propună o reformare a primului pachet feroviar în viitorul apropiat pentru a introduce sisteme armonizate de tarifare a accesului la calea ferată în funcție de zgomot.

(7)

În conformitate cu articolul 7 din Directiva 2001/14/CE, care stabilește principiile de tarifare pentru utilizarea infrastructurii feroviare, internalizarea costurilor externe este deja posibilă. Totuși, pentru a modula de o manieră mai extinsă tarifele de acces la calea ferată și pentru a obține o internalizare deplină a costurilor externe în sectorul feroviar, o condiție preliminară este aceea ca sectorul transporturilor rutiere să aplice, de asemenea, tarife bazate pe costurile externe.

(8)

În sectorul transportului rutier se aplică deja mai multe tarife și taxe, inclusiv tarife și taxe menite să compenseze parțial costurile externe, cum ar fi CO2, un exemplu fiind accizele la combustibili.

(9)

În sectorul transportului rutier, tarifele de trecere, fiind percepute pentru utilizarea infrastructurii în funcție de distanța parcursă, ║ constituie un instrument economic viabil și eficient pentru atingerea obiectivului de a evolua spre o politică de transport durabilă, deoarece acestea sunt direct legate de utilizarea infrastructurii și pot varia în funcție de distanța parcursă, performanțele ecologice ale vehiculelor, precum și timpul și locul utilizării acestora și pot fi fixate, prin urmare, la un nivel care reflectă costul poluării și congestionării generate de utilizarea reală a vehiculelor. În plus, tarifele de trecere nu creează nicio denaturare a concurenței pe piața internă, întrucât vizează toți operatorii, indiferent de statul membru de origine sau de stabilire, proporțional cu intensitatea folosirii rețelei rutiere.

(10)

Evaluarea impactului reflectă că aplicarea tarifelor de trecere calculate în funcție de costurile poluării și, pe arterele aglomerate, în funcție de costul congestionării, poate contribui la sau avea ca rezultat un transport rutier mai eficient și mai ecologic și poate contribui la strategia UE de luptă împotriva schimbărilor climatice. Aceasta ar conduce la reducerea congestionării și poluării locale prin încurajarea utilizării vehiculelor mai ecologice, având ca rezultat optimizarea abordării logistice și reducerea călătoriilor fără încărcătură la întoarcere. De asemenea, ar juca indirect un rol important în reducerea consumului de combustibili și în la combaterea schimbărilor climatice. Tarifele de trecere al căror preț integrează un element de cost legat de congestionare pentru utilizarea rutelor aglomerate pot fi eficiente numai dacă fac parte dintr-un plan de acțiune care include măsuri legate de alți utilizatori ai drumurilor cărora nu li se aplică directiva , cum ar fi sisteme similare de tarifare sau măsuri cu efect echivalent, precum restricționări ale traficului și benzi pentru vehicule cu o rată ridicată de ocupare . Deocamdată, însă, nu există dovezi suficiente care să demonstreze că aceste tarife de trecere au generat schimbări semnificative ale defalcării modale a traficului.

(11)

▐ Principiul poluatorul plătește va fi pus în aplicare prin tarife bazate pe costurile externe, ceea ce va contribui, de asemenea, la reducerea costurilor externe.

(12)

Modelul conceput de Comisie pentru calcularea costurilor externe oferă metode fiabile și o serie de valori unitare care pot constitui deja o bază pentru calcularea tarifelor de utilizare a drumurilor.

(13)

Pentru a garanta că transportatorii rutieri europeni primesc semnale clare privind prețurile, cu efect de stimulent în vederea optimizării comportamentului lor, ar trebui depuse eforturi pe termen mediu pentru a asigura convergența metodelor pe care toate sistemele europene de tarifare le utilizează la calcularea costurilor externe.

(14)

Există încă incertitudini privind costurile și beneficiile sistemelor necesare pentru aplicarea tarifelor de utilizare diferențiate pe rutele cu trafic redus. Până când incertitudinile sunt înlăturate, a abordare flexibilă la nivel comunitar pare a fi cea mai adecvată. Această abordare flexibilă ar trebui să permită statelor membre să decidă dacă să introducă sau nu tarife bazate pe costurile externe și pe ce drumuri, în funcție de caracteristicile naționale și locale ale rețelei.

(15)

Tarifele de utilizare bazate pe durată și tarifele de trecere nu trebuie aplicate simultan pe teritoriul unui stat membru, pentru a evita fragmentarea sistemelor de tarifare cu efecte negative asupra industriei transporturilor, cu excepția unor cazuri specifice când este necesară finanțarea construcției de tuneluri, poduri sau pasaje montane.

(16)

Tarifele de utilizare bazate pe durată și percepute zilnic, săptămânal, lunar sau anual nu ar trebui să discrimineze utilizatorii ocazionali, având în vedere probabilitatea ca o mare parte a acestor utilizatori să nu fie transportatori naționali. Prin urmare, trebuie stabilit un raport mai precis între tarifele zilnice, săptămânale, lunare și anuale. Din rațiuni de eficiență și corectitudine, tarifele de utilizare bazate pe intervalul de timp ar trebui considerate un instrument de tranziție pentru tarifarea infrastructurii. O eliminare treptată a sistemelor de tarifare bazate pe intervalul de timp ar trebui, prin urmare, să fie avută în vedere. Statelor membre care au frontiere externe cu țări terțe ar trebui să li se acorde posibilitatea unei derogări de la această dispoziție și să li se permită să continue aplicarea tarifării bazate pe intervalul de timp în cazul vehiculelor grele de marfă care așteaptă să le vină rândul la punctele de trecere a frontierei.

(17)

Trebuie evitate sistemele de tarifare divergente privind rețeaua transeuropeană și alte părți ale rețelei rutiere care pot fi utilizate pentru traficul internațional. Ar trebui aplicate aceleași principii de tarifare pentru întreaga rețea rutieră interurbană.

(18)

Ar trebui să se permită ca tarifele de trecere calculate în funcție de distanța parcursă să includă un element de cost extern bazat pe costurile poluării atmosferice și fonice cauzate de trafic. În plus, în zonele de obicei cu trafic intens și în timpul orelor de vârf, ar trebui să se permită ca respectivele costuri ale congestionării, care sunt suportate, în general, la nivel local să fie recuperate prin intermediul tarifului bazat pe costuri externe. Ar trebui să se permită ca elementul de cost extern integrat în tarifele de trecere să fie inclus în costul infrastructurii, sub rezerva ca în momentul calculării costurilor să fie respectate anumite condiții și să se evite tarifarea necuvenită.

(19)

Pentru a reflecta mai bine costurile poluării atmosferice și fonice cauzate de trafic, precum și costurile generate de congestionare, tariful bazat pe costurile externe ar trebui să varieze în funcție de tipul drumului, tipul de vehicul și de perioade - de exemplu, perioade de vârf zilnice, săptămânale sau sezoniere, perioade în afara celor de vârf și pe timp de noapte.

(20)

Buna funcționare a pieței interne necesită un cadru comunitar, pentru a se asigura că tarifele de trecere stabilite în baza costurilor locale ale poluării atmosferice și fonice datorate traficului și a costurilor generate de congestionare sunt transparente, proporționale și nediscriminatorii. Aceasta necesită principii comune de tarifare, metode de calcul și valori unitare ale costurilor externe bazate pe metode științifice recunoscute, precum și mecanisme de notificare și raportare a sistemelor de tarifare către Comisie.

(21)

Autoritatea care stabilește nivelul tarifelor bazate pe costurile externe nu trebuie să aibă un interes direct să fixeze o valoare nejustificat de ridicată și, prin urmare, trebuie să fie independentă de organismul care colectează și gestionează veniturile provenite din tarifele de trecere. Experiența a arătat că majorarea tarifelor de trecere în zonele montane în vederea finanțării unor proiecte prioritare ale rețelei transeuropene nu este o opțiune practică dacă definirea unui coridor nu corespunde cu fluxul de trafic real . Pentru a remedia această situație, coridorul pe care poate fi autorizată o majorare ar trebui să acopere în special sectoarele rutiere în cazul cărora introducerea unei majorări ar provoca o deviere a traficului înspre proiectul prioritar în cauză .

(22)

Pentru a acorda prioritate construirii unor proiecte prioritare la nivel european, statele membre care au posibilitatea de a aplica o majorare ar trebui să folosească această opțiune anterior perceperii unui tarif bazat pe costurile externe. Pentru a se evita o impunere necuvenită a utilizatorilor, nu trebuie combinată un tarif bazat pe costurile externe cu o majorare, cu excepția cazului în care costurile externe depășesc nivelul majorării deja percepute. Într-o asemenea situație, este indicat ca valoarea majorării să fie dedusă din tariful bazat pe costurile externe.

(23)

În cazul perceperii unor tarife diferențiate pentru costurile externe, o variație a tarifului de utilizare a infrastructurii pentru reducerea congestionărilor, optimizarea utilizării infrastructurii, minimizarea degradării infrastructurii sau promovarea siguranței rutiere ar reprezenta o sarcină inutilă pentru anumite categorii de utilizatori și ar trebui, în consecință, interzisă.

(24)

Acordarea de reduceri sau diminuarea tarifelor bazate pe costurile externe nu ar trebui permise întrucât ar constitui un risc major de discriminare în raport cu anumite categorii de utilizatori.

(25)

Tarifarea costurilor externe prin intermediul tarifelor de trecere va fi mai eficace în influențarea deciziilor din domeniul transportului, dacă utilizatorii cunosc aceste costuri. Prin urmare, acestea trebuie identificate în mod corespunzător într-o declarație, factură sau un document echivalent inteligibil furnizat de operatorul tarifului de trecere. În plus, un asemenea document poate facilita facturarea costurilor externe de către transportatori în sarcina expeditorului sau oricăror alți clienți.

(26)

Utilizarea sistemelor electronice de percepere a tarifelor de trecere este esențială pentru a evita afectarea fluidității traficului și pentru a preveni efectele negative asupra mediului la nivel local cauzate de cozile la barierele punctelor de plată a tarifelor de trecere. Prin urmare, este recomandabil să se asigure că veniturile provenite din tarifele bazate pe costurile externe și pe utilizarea infrastructurii sunt colectate prin intermediul unui asemenea sistem, care este în conformitate cu cerințele Directivei 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunității (6) care prevede măsuri adecvate și proporționale pentru a se asigura că preocupările de ordin tehnic, juridic, comercial, privind protecția datelor și protecția vieții private sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a sistemelor de tarifare electronice. În plus, asemenea sisteme ar trebui concepute fără bariere laterale, astfel încât să permită extinderea ulterioară și cu costuri reduse la orice axe rutiere paralele. Cu toate acestea, trebuie prevăzută o perioadă de tranziție pentru a permite luarea măsurilor de adaptare necesare.

(27)

Este important ca obiectivul prezentei directive să fie atins într-un mod care să nu afecteze negativ funcționarea corectă a pieței interne. Este important să se evite pe viitor ca șoferii vehiculelor grele de marfă să fie obligați să instaleze în cabinele lor tot mai multe echipamente electronice incompatibile și costisitoare, fiind astfel expuși riscului de a face erori atunci când le utilizează. Proliferarea tehnologiilor este inacceptabilă. Astfel, interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră comunitare, astfel cum este reglementată prin Directiva 2004/52/CE, ar trebui realizată într-un termen cât mai scurt. Ar trebui să se depună eforturi pentru limitarea numărului de dispozitive din vehicul la unul singur, ceea ce ar permite aplicarea diverselor niveluri de tarifare care sunt în vigoare în diversele state membre.

(28)

Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a garanta introducerea rapidă a unui sistem cu adevărat interoperabil până la sfârșitul anului 2010, în conformitate cu Directiva 2004/52/CE.

(29)

Din motive de claritate juridică, ar trebui să se specifice unde sunt permise taxele de reglementare, special concepute pentru reducerea congestionării sau pentru a combate efectele negative asupra mediului, inclusiv protecția calității aerului.

(30)

Statele membre ar trebui să poată utiliza bugetul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și fondurile structurale pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport în scopul diminuării costurilor externe generale ale transporturilor și al implementării sistemelor electronice pentru colectarea tarifelor aplicabile în baza prevederilor prezentei directive.

(31)

În conformitate cu obiectivele politicii în domeniul transporturilor vizate de prezenta directivă, veniturile suplimentare generate din tarifele bazate pe costurile externe ar trebui să fie folosite cu prioritate pentru reducerea și eliminarea costurilor externe ale transportului rutier, acolo unde acest lucru este posibil. Veniturile respective pot fi utilizate și pentru promovarea mobilității durabile, în sens larg. Prin urmare, asemenea proiecte ar trebui să vizeze facilitarea stabilirii unei tarifări eficace, reducerea la sursă a poluării generate de transportul rutier, atenuarea efectelor sale, îmbunătățirea performanțelor vehiculelor rutiere în ceea ce privește consumul de energie și emisiile de dioxid de carbon, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere existente sau dezvoltarea infrastructurii alternative pentru utilizatorii transporturilor. Aceasta include, de exemplu, cercetarea și dezvoltarea privind autovehicule mai puțin poluante și implementarea componentei „transporturi” a planurilor de acțiune vizate de Directiva 96/62/CE a Consiliului din 27 septembrie 1996 privind evaluarea și gestionarea (7) calității aerului înconjurător și Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (8), care ar putea cuprinde măsuri de atenuare a poluării atmosferice și fonice datorate traficului din jurul marilor infrastructuri și din aglomerări. Alocarea acestor venituri nu exonerează statele membre de obligația prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat de a notifica Comisiei anumite măsuri naționale și nici nu aduce atingere rezultatelor unei proceduri inițiate în temeiul articolelor 87 și 88 din tratat.

(32)

Pentru a facilita interoperabilitatea dispozitivelor de plată a tarifelor de trecere, ar trebui să se încurajeze cooperarea între statele membre, în vederea introducerii unui sistem comun de tarife de trecere, sub rezerva respectării anumitor condiții. Comisia ar trebui să sprijine statele membre care doresc să coopereze în vederea introducerii unui sistem comun de tarife de trecere în ansamblul teritoriilor acestora.

(33)

O evaluare cuprinzătoare a experienței acumulate de acele statele membre care aplică tarife bazate pe costurile externe, în conformitate cu prezenta directivă, ar trebui trimisă de către Comisie în timp util Parlamentului European și Consiliului. De asemenea, această evaluare ar trebui să cuprindă o analiză cu privire la progresele înregistrate în aplicarea strategiei de combatere a schimbărilor climatice, în definirea unui element comun privind tarifarea combustibililor legat de schimbările climatice prevăzut de Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (9), inclusiv a combustibililor folosiți de vehiculele grele de marfă. Ar trebui realizată, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a internalizării costurilor externe pentru toate celelalte moduri de transport, care să constituie baza viitoarelor propuneri legislative în acest domeniu. Acest lucru ar trebui să asigure introducerea unui sistem echitabil și competitiv de internalizare a costurilor externe, care să evite orice denaturări ale pieței interne, pentru toate modurile de transport

(34)

Articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune ║ (10), prevede că veniturile generate din tarifele suportate în mod direct de către utilizatori trebuie luate în considerare în determinarea deficitului de finanțare, în cazul unui proiect generator de venituri. Cu toate acestea, întrucât veniturile generate de tarifele bazate pe costurile externe sunt alocate unor proiecte care vizează reducerea poluării rutiere la sursă, atenuarea efectelor acesteia, îmbunătățirea performanțelor energetice și reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale vehiculelor, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere existente sau dezvoltarea unor infrastructuri alternative pentru utilizatorii transporturilor, veniturile nu ar trebui luate în considerare la calcularea deficitului de finanțare.

(35)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (11).

(36)

În special, Comisia ar trebui împuternicită să adapteze anexele 0, III, IIIa și IV la progresele științifice și tehnice, și anexele I, II și IIIa la inflație. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale din Directiva 1999/62/CE, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(37)

Deoarece obiectivul prezentei directive, respectiv promovarea unei tarifări diferențiate bazate pe costurile externe, ca element care să contribuie la un transport durabil, nu poate fi realizat în mod satisfăcător ║ de către statele membre și, prin urmare, datorită importanței caracterului transfrontalier al transportului, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 1999/62/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, punctele (b) și (ba) se înlocuiesc cu următoarele:

„(b)

«tarif de trecere» înseamnă o anumită sumă, plătibilă pentru un vehicul în funcție de distanța parcursă pe o infrastructură anume, cuprinzând un tarif de utilizare a unei infrastructuri și/sau un tarif bazat pe costurile externe;

(ba)

«tarif de utilizare a infrastructurii» înseamnă un tarif perceput prin intermediul unui tarif de trecere, în vederea recuperării costurilor privind infrastructura suportate de un stat membru sau de mai multe state membre, dacă este vorba de un proiect de infrastructură comun ;

(bb)

«tarif bazat pe costurile externe» înseamnă un tarif perceput prin intermediul unui tarif de trecere, în vederea recuperării costurilor suportate de un stat membru, generate de poluarea atmosferică și fonică rezultată în urma traficului;

(bc)

«costul poluării atmosferice datorate traficului» înseamnă costul daunelor provocate de eliberarea în atmosferă a unor emisii nocive în timpul funcționării unui vehicul;

(bd)

«costul poluării fonice datorate traficului» înseamnă costul daunelor provocate de zgomotul emis de un vehicul sau creat de interacțiunea dintre un vehicul și suprafața drumului;

(be)

«tarif mediu ponderat de utilizare a infrastructurii» înseamnă venitul total provenit dintr-un tarif de utilizare a infrastructurii ║ pe o perioadă determinată, raportat la numărul de kilometri - vehicul parcurși pe axele rutiere unde se percepe tariful în perioada respectivă;

(bf)

«tariful mediu ponderat bazat pe costurile externe» înseamnă venitul total provenit dintr-un tarif bazat pe costurile externe ║ pe o perioadă determinată, divizat la numărul de kilometri pe vehicul parcurși pe tronsoanele rutiere unde se percepe tariful în perioada respectivă;”

2.

Articolele 7, 7a și 7b se înlocuiesc cu următoarele:

Articolul 7

(1)   Statele membre pot menține sau introduce tarife de trecere și/sau tarife de utilizare pe rețeaua rutieră transeuropeană sau pe orice sector al rețelei lor rutiere în care trec în general un număr important de transporturi internaționale de mărfuri , în conformitate cu condițiile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol și de articolele 7a-7j.

(2)   Statele membre nu vor impune pe teritoriul lor, în același timp, tarife de trecere și tarife de utilizare ▐. Cu toate acestea, un stat membru care instituie tarife de utilizare pe rețeaua lui, poate impune, de asemenea, tarife de trecere pentru utilizarea podurilor, tunelelor și pasajelor montane.

(3)   Tarifele de trecere și tarifele de utilizare se aplică fără discriminare, directă sau indirectă, pe motiv de naționalitate a transportatorului, stat membru sau țara terță de stabilire a transportatorului sau de înmatriculare a vehiculului ori de originea sau destinația operațiunii de transport.

(4)   Statele membre pot să prevadă rate reduse ale tarifelor de trecere sau ale tarifelor de utilizare sau exonerări de la plata acestora pentru vehiculele exceptate de la obligația de a instala și utiliza aparatura de înregistrare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier  (12) al Consiliului, precum și în cazurile reglementate de și sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) literele (a) și (b) din prezenta directivă.

(5)   Până la 31 decembrie 2011, un stat membru poate decide să aplice tarife de trecere și/sau tarife de utilizare doar pentru vehiculele care au greutatea încărcată maximă admisă de minimum 12 tone. Începând cu 1 ianuarie 2012, tarifele de trecere și/sau tarifele de utilizare se aplică pentru toate vehiculele, în sensul articolului 2 litera (d), cu excepția cazului în care un stat membru consideră că o extindere la vehiculele de mai puțin de 12 tone: (13)

Articolul 7a

(1)   Tarifele de utilizare sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii și sunt valabile pentru o zi, o săptămână, o lună sau un an. În special, nivelul tarifului lunar nu trebuie să depășească 10 % din nivelul tarifului anual, nivelul tarifului săptămânal nu trebuie să depășească 5 % din nivelul tarifului anual, iar nivelul tarifului zilnic nu trebuie să depășească 2 % din tariful nivelului anual .

(2)   Tarifele de utilizare, inclusiv costurile administrative, se stabilesc de către statele membre respective, pentru toate categoriile de vehicule, la o valoare care să nu depășească tarifele maxime stabilite în anexa II.

Articolul 7b

(1)   Tariful de utilizare a infrastructurii are la bază principiul recuperării costurilor infrastructurii. Tariful mediu ponderat de utilizare a infrastructurii se raportează la costurile de construcție și la costurile de exploatare, întreținere, ▐ dezvoltare și garantare a standardelor privind siguranța ale rețelei rutiere respective. De asemenea, tariful mediu ponderat de utilizare a infrastructurii poate include o rentabilitate a capitalului sau o marjă de profit bazată pe condițiile pieței.

(2)   Tariful bazat pe costurile externe se raportează la costul poluării atmosferice și fonice datorate traficului, luate în considerare împreună sau separat. Pe sectoarele rutiere afectate de congestionare tariful bazat pe costurile externe poate include, de asemenea, costul congestionării din timpul perioadelor când acest sectoare sunt, de obicei, aglomerate.

(3)   Costurile luate în considerare se referă la rețea sau la partea de rețea pe care sunt impuse tarifele de trecere și la vehiculele care sunt supuse taxării. Statele membre pot să aleagă să recupereze numai un procent din aceste costuri.

Articolul 7c

(1)   Tariful bazat pe costurile externe variază în funcție de tipul de drum și categoria de emisii EURO (anexa IIIa tabelul I) , precum și de durată, în cazurile în care tariful include costul congestionării sau costul poluării fonice datorate traficului.

(2)   Valoarea tarifului bazat pe costurile externe pentru fiecare combinație de categorie de vehicul, tip de drum și durată, este fixată în conformitate cu cerințele minime, cu formula comună și în funcție de costurile externe ║ maxime care pot fi tarifate din anexa IIIa.

(3)     Tariful bazat pe costurile externe nu se aplică vehiculelor care respectă viitoarele standarde EURO privind emisiile în mod anticipat față de datele de aplicare prevăzute în normele relevante.

(4)   Valoarea tarifului bazat pe costurile externe este stabilită de fiecare stat membru. În cazul în care un stat membru desemnează o autoritate pentru realizarea acestei sarcini, din punct de vedere juridic și financiar, autoritatea este independentă de organismul responsabil de gestionarea și colectarea totală sau parțială a tarifului. ▐

Articolul 7d

(1)   Statele membre calculează tariful de utilizare a infrastructurii folosind o metodologie bazată pe principiile de calcul de bază stabilite în anexa III.

(2)   Pentru taxele de concesiune, nivelul maxim al tarifului de utilizare a infrastructurii este echivalent cu valoarea care ar fi rezultat prin folosirea unei metodologii bazate pe principiile de calcul de bază stabilite în anexa III sau inferior acestei valori. Evaluarea unei asemenea echivalențe este calculată în raport cu o perioadă de referință suficient de lungă, adecvată naturii respectivului contract de concesiune.

(3)   Modalitățile de tarifare aplicate deja la 10 iunie 2008 sau pentru care s-au primit propuneri sau răspunsuri la invitațiile de a negocia în cadrul procedurii negociate ca urmare a unui proces de achiziții publice înainte de 10 iunie 2008, nu sunt supuse obligațiilor prevăzute la alineatul (1) și (2), atât timp cât aceste modalități rămân în vigoare și sub rezerva ca ele să nu fie modificate substanțial.

Articolul 7e

(1)   În cazuri excepționale privind infrastructura din regiunile montane și aglomerațiile urbane și după informarea prealabilă a Comisiei, tariful de utilizare a infrastructurii poate fi majorat printr-un tarif de trecere pentru anumite sectoare afectate de congestionare intensă sau a căror utilizare de către vehicule provoacă daune importante mediului, sub rezerva ca:

(a)

venitul generat din majorare să fie investit în finanțarea de proiecte menite să promoveze mobilitatea durabilă și să contribuie în mod direct la atenuarea congestionării sau la reducerea efectelor negative asupra mediului și care se referă la același coridor ca sectorul de drum pentru care se aplică majorarea;

(b)

majorarea să nu depășească 15 % din tariful mediu ponderat de utilizare a infrastructurii calculată în conformitate cu articolul 7b alineatul (1) și articolul 7d, cu excepția cazului în care venitul generat este investit în sectoarele transfrontaliere ale proiectelor menite să promoveze mobilitatea durabilă care vizează infrastructura din regiuni montane, caz în care majorarea nu poate depăși 25 %;

(c)

aplicarea majorării să nu conducă la un tratament inechitabil privind traficul comercial, în raport cu alți utilizatori ai drumurilor;

(d)

o descriere a locului exact unde este percepută majorarea și o dovadă a deciziei de finanțare a realizării proiectelor menționate la punctul (a) să fie transmise Comisiei anterior aplicării majorării și

(e)

perioada pentru care urmează să se aplice majorarea să fie definită și delimitată înainte de aplicare și să fie conformă, în privința venitului planificat care urmează să fie generat, cu planurile financiare și analiza costuri/beneficii ale proiectelor cofinanțate cu veniturile provenite din majorare.

Primul paragraf se aplică noilor proiecte transfrontaliere care fac obiectul unui acord între toate statele membre implicate în proiectul respectiv.

(2)   După informarea Comisiei, poate fi aplicată o majorare la un sector al drumului care corespunde unei rute alternative celei pe care se aplică majorarea menționată la alineatul (1), dacă:

aplicarea unei majorări ar conduce la o deviere a unei părți semnificative a traficului către această rută alternativă și

sunt respectate condițiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf literele (a) –(e).

(3)   Un tarif de utilizare a infrastructurii care face obiectul unei variații în conformitate cu articolul 7f poate fi majorat.

(4)   Atunci când primește informațiile solicitate de la un stat membru care intenționează să aplice o majorare, Comisia comunică aceste informații tuturor membrilor comitetului menționat la articolul 9c. În cazul în care Comisia consideră că majorarea planificată nu satisface condițiile menționate la alineatul (1) sau că majorarea planificată va avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării economice a regiunilor periferice, poate respinge sau poate cere modificarea planurilor de tarifare transmise de către statul membru în cauză, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 9c alineatul (2).

(5)   Pe sectoarele rutiere unde sunt îndeplinite criteriile de aplicare a unei majorări în conformitate cu alineatul (1), statele membre pot percepe un tarif bazat pe costurile externe doar dacă este aplicată o majorare.

Articolul 7f

(1)   Valoarea tarifelor de trecere care includ doar un tarif de utilizare a infrastructurii poate varia în funcție de standardele de emisii EURO (anexa IIIa tabelul I) , astfel încât niciun tarif de trecere să nu depășească cu mai mult de 100 % tariful de trecere perceput pentru vehicule echivalente care respectă cele mai stricte standarde de emisii.

(2)   Dacă în cazul unei verificări, un șofer nu poate prezenta documentele necesare ale vehiculului care să ateste standardele de emisii EURO, statele membre pot aplica cele mai ridicate tarife posibile , cu condiția să existe posibilitatea unei rectificări ulterioare prin care să se recupereze orice sumă plătită în plus .

(3)   Tarifele de trecere care includ doar un tarif de utilizare a infrastructurii pot varia, de asemenea, pentru atingerea diferitelor scopuri, precum reducerea congestionărilor, minimizarea daunelor provocate infrastructurii, optimizarea utilizării infrastructurii vizate sau promovarea siguranței rutiere, sub rezerva ca:

(a)

variația să fie transparentă, făcută publică și aplicabilă tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate;

(b)

variația să fie aplicată în funcție de momentul zilei, de zi sau de anotimp și

(c)

niciun tarif să nu fie cu peste 500 % mai mare decât tariful cel mai mic perceput într-un anumit moment al zilei, o anumită zi sau anotimp.

(4)   Variațiile menționate la alineatele (1) și (3) nu sunt concepute să genereze venituri suplimentare din tarife. Orice creștere neprevăzută a veniturilor este compensată printr-o modificare a structurii variației care trebuie efectuată în termen de doi ani de la sfârșitul exercițiului contabil al anului în care a fost generat venitul.

(5)   Dacă un tarif de trecere include un tarif bazat pe costurile externe, alineatele (1) și (3) nu se aplică componentei tarifului care corespunde tarifului de utilizare a infrastructurii.

Articolul 7g

(1)   Cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea unui nou sistem de tarifare a utilizării infrastructurii, statele membre transmit Comisiei:

(a)

pentru alte sisteme de tarifare decât cele care implică taxele de concesionare:

valorile unitare și alți parametri folosiți la calcularea diferitelor elemente de cost ale infrastructurii și

informații clare privind vehiculele reglementate prin sistemele de tarifare și întinderea geografică a rețelei sau a părții rețelei, folosită pentru calculul fiecărui cost și procentul din costurile pe care intenționează să le recupereze;

(b)

pentru sistemele de tarifare care implică taxe de concesionare:

contractele de concesiune sau modificările importante ale acestor contracte;

cazul de bază pe care concedentul a fundamentat avizul de concesionare, astfel cum se menționează în anexa VII B la Directiva 2004/18/CE; acest caz de bază include costurile estimate, astfel cum sunt definite la articolul 7b alineatul (1) preconizate în cadrul concesiunii, traficul prognozat pe tipuri de vehicule, nivelurile preconizate pentru tarifele de utilizare și extinderea geografică a rețelei reglementate de contractul de concesiune.

(2)   În termen de șase luni de la primirea tuturor informațiilor necesare, în conformitate cu alineatul (1), Comisia emite un aviz cu privire la respectarea obligațiilor menționate la articolul 7d. Avizele Comisiei se pun la dispoziția comitetului menționat la articolul 9c și la dispoziția Parlamentului European .

(3)   Cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea unui nou sistem de tarifare bazat pe costurile externe, statele membre transmit Comisiei:

(a)

informații precise care să permită localizarea sectoarelor rutiere pe care va fi perceput tariful bazat pe costurile externe și care să descrie tipurile de vehicule, de drumuri și intervalele de timp exacte în funcție de care va varia aceasta;

(b)

tariful mediu ponderat bazat pe costurile externe previzionat, precum și veniturile totale previzionate;

(c)

numele autorității desemnate în conformitate cu articolul 7c alineatul (4) să stabilească nivelul tarifului, precum și a reprezentantului acesteia și

(d)

parametrii, datele și informațiile necesare pentru a ilustra aplicarea metodei de calcul stabilită în anexa IIIa.

(e)

previziunile referitoare la alocarea tarifului bazat pe costurile externe.

(f)

un plan specific care să indice modalitatea în care venitul suplimentar obținut din tarifele bazate pe costurile externe urmează să fie utilizat pentru reducerea impactului negativ asupra transportului .

(4)   În termen de șase luni de la primirea informațiilor în conformitate cu alineatul (3), Comisia poate cere statelor membre vizate să își adapteze tariful bazat pe costurile externe propus, dacă aceasta consideră că nu sunt respectate obligațiile menționate la articolele 7b, 7c, 7i sau 9 alineatul (2). Decizia Comisiei se pune la dispoziția Comitetului menționat la articolul 9c și la dispoziția Parlamentului European .

Article 7h

(1)   Statele membre nu diminuează și nu acordă reduceri niciunui utilizator în ceea ce privește elementul de tarifare a costurilor externe al unui tarif de trecere.

(2)   Statele membre pot diminua tariful de trecere sau acorda reduceri la prețul tarifului privind infrastructura, cu condiția ca:

(a)

structura de tarifare rezultată să fie proporțională, publică și aplicabilă tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate și să nu conducă la costuri suplimentare sub forma unor tarife mai mari pentru alți utilizatori și

(b)

ca asemenea reduceri sau diminuări să conducă la economii reale privind costurile administrative și să nu depășească 13 % din tariful de utilizare a infrastructurii achitat de vehicule similare care nu pot beneficia de reducere sau diminuare.

(3)   Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 7f alineatul (3) litera (b) și la articolul 7f alineatul (4), în cazuri excepționale privind proiecte specifice de interes european ridicat în domeniul transportului de marfă , nivelurile tarifelor de trecere pot fi supuse altor forme de variație pentru a asigura viabilitatea comercială a acestor proiecte, în cazul în care ele sunt expuse concurenței directe cu alte moduri de transport de vehicule. Structura de tarifare rezultată este liniară, proporțională, publică, accesibilă pentru toți utilizatorii în condiții de egalitate și nu conduce la costuri suplimentare transmise altor utilizatori sub forma unor tarife mai mari. Comisia verifică respectarea acestor condiții anterior punerii în aplicare a structurii de tarifare în cauză.

Articolul 7i

(1)   Aplicarea, colectarea și monitorizarea plății tarifelor de trecere și de utilizare a infrastructurii se fac astfel încât să afecteze cât mai puțin fluiditatea traficului și să se evite orice controale și verificări obligatorii exercitate la frontierele interne ale Comunității. În acest scop, statele membre cooperează pentru a stabili metode care să permită transportatorilor rutieri să plătească tarifele de utilizare 24 de ore din 24, cel puțin la punctele de vânzare importante, utilizând toate mijloacele obișnuite de plată, în interiorul și exteriorul statelor membre în care se aplică acestea. Statele membre pun la dispoziție facilitățile adecvate la punctele de plată a tarifelor de trecere și de utilizare a infrastructurii, astfel încât să se mențină standardele normale de siguranță rutieră.

(2)   Modalitățile de colectare a tarifelor de trecere și a tarifelor de utilizare nu îi dezavantajează în mod nejustificat, din punct de vedere financiar sau din alt punct de vedere, pe utilizatorii ocazionali ai rețelei rutiere față de cei care folosesc modalități alternative de plată . În special, în cazul în care un stat membru percepe tarife de trecere sau tarife de utilizare exclusiv prin intermediul unui sistem care necesită folosirea unei unități aflate la bordul vehiculului, statul membru asigură că unitățile de bord adecvate, conform cu cerințele Directivei 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (14), pot fi obținute de toți utilizatorii în condiții administrative și financiare rezonabile.

(3)   În cazul în care un stat membru percepe un tarif de trecere în cazul unui vehicul, cuantumul total al tarifului respectiv, cuantumul tarifului pentru utilizarea infrastructurii și cuantumul tarifului bazat pe costurile externe sunt indicate într-un document care este furnizat transportatorului , folosind, dacă este posibil, mijloace electronice .

(4)   Un tarif bazat pe costurile externe este perceput și colectat prin intermediul unui sistem electronic care respectă cerințele de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2004/52/CE. De asemenea, statele membre cooperează pentru a se asigura că folosesc sisteme electronice interoperabile, care să poată fi folosite pe teritoriul fiecăruia, cu mențiunea că, dacă este necesar, nivelurile tarifelor pot fi ajustate.

(5)     Imediat ce se asigură din punct de vedere tehnic operabilitatea serviciilor de colectare a tarifelor de trecere bazate pe sistemul de poziționare a sateliților Galileo, tarifele bazate pe costurile externe sunt percepute și colectate de un sistem european interoperabil de tarifare rutieră electronică în conformitate cu Directiva 2004/52/CE.

Articolul 7j

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre care introduc un sistem de tarife de trecere și/sau tarife de utilizare a infrastructurii de a oferi o compensație adecvată pentru aceste tarife, fără a aduce atingere articolelor 87 și 88 din tratat , chiar dacă suma rezultată percepută ar scădea sub valorile minime stabilite în anexa I .

3.

La capitolul III, se inserează următorul articol ║:

Articolul 8b

(1)   Două sau mai multe state membre pot coopera pentru introducerea unui sistem comun de tarife de trecere aplicabile în ansamblul teritoriilor acestora. În acest caz, statele membre respective asigură implicarea Comisiei în cadrul acestei forme de cooperare, funcționarea ulterioară a sistemului și în posibilele modificări ale acestuia.

(2)   Sistemul comun de tarifare face obiectul condițiilor stabilite la articolele 7 și 7j și este deschis altor state membre.”

4.

La articolul 9, alineatele (1a) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1a)   Prezenta directivă nu împiedică aplicarea nediscriminatorie de către statele membre a taxelor de reglementare destinate special pentru reducerea congestionării sau pentru a combate efectele negative asupra mediului, inclusiv calitatea inferioară a aerului, datorate traficului pe orice cale rutieră, în special în zonele urbane, inclusiv pe drumurile care fac parte din rețeaua transeuropeană și care traversează o zonă urbană .

(2)   Un stat membru care percepe un tarif bazat pe costurile externe se va asigura că veniturile generate din aplicarea tarifului sunt alocate în mod prioritar pentru reducerea și, dacă este posibil, eliminarea costurilor externe derivate din transportul rutier . Veniturile pot fi folosite, de asemenea, pentru măsuri care vizează facilitarea unei tarifări eficiente, reducerea la sursă a poluării datorate transportului, atenuarea efectelor acesteia, îmbunătățirea performanțelor energetice și a celor privind emisiile de dioxid de carbon ale vehiculelor de transport rutier , precum și construirea sau îmbunătățirea infrastructurilor rutiere sau construirea de infrastructuri alternative pentru utilizatorii transporturilor.

Statul membru în care este percepută un tarif de utilizare a infrastructurii decide destinația veniturilor generate prin aplicarea respectivului tarif. Pentru a permite rețelei de drumuri să se dezvolte în mod unitar, veniturile provenite din aplicarea tarifelor sunt folosite , în primul rând, în beneficiul sectorului de transport rutier și pentru optimizarea sistemului de transport rutier .

Începând din 2011, cel puțin 15 % din veniturile generate de tarifele bazate pe costurile externe și de tarifele de utilizare a infrastructurii în fiecare stat membru sunt alocate sprijinirii financiare a proiectelor TEN-T pentru îmbunătățirea durabilității transportului. Acest procentaj este majorat cu timpul.

5.

Articolele 9b și 9c se înlocuiesc cu următorul text:

Articolul 9b

Comisia facilitează dialogul și schimbul de know-how tehnic între statele membre legat de punerea în aplicare a prezentei directive și, în special, a anexelor. Comisia adaptează anexele 0, III, IIIa și IV în funcție de progresele științifice și tehnice, iar anexele I, II și IIIa în funcție de evoluția inflației. Măsurile destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9c alineatul (3).

Articolul 9c

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE a Consiliului  (15), având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

6.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 11

(1)   Până la 31 decembrie 2012 și la fiecare patru ani de acum încolo, statele membre care percep un tarif bazat pe costurile externe și/sau un tarif de utilizare a infrastructurii elaborează un raport privind tarifele percepute pe teritoriul acestora care este transmis Comisiei. Raportul cuprinde informații privind următoarele:

(a)

tariful mediu ponderat bazat pe costurile externe și sumele percepute pentru fiecare combinație de clasă de vehicule, tipul de cale rutieră și perioada de timp;

(b)

veniturile totale percepute din aplicarea tarifului bazat pe costurile externe și informațiile privind folosirea veniturilor respective; ║

(c)

efectul tarifelor bazate pe costurile externe sau al tarifelor de utilizare a infrastructurii asupra transferului modal, asupra optimizării transportului rutier și asupra mediului și efectul tarifelor bazate pe costurile externe asupra costurilor externe pe care statul membru dorește să le acopere prin intermediul tarifelor; și

(d)

tariful mediu ponderat de utilizare a infrastructurii, precum și veniturile totale provenite din perceperea acestui tarif.

(2)     Până la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind disponibilitatea locurilor de parcare sigure și păzite în rețeaua rutieră transeuropeană.

După consultarea partenerilor sociali relevanți, acest raport prezintă propuneri privind:

(a)

alocarea de fonduri din tarifele de utilizare a infrastructurii pentru crearea unui număr suficient de zone de parcare sigure și păzite în rețeaua rutieră transeuropeană de către operatorii de infrastructură sau autoritățile publice responsabile pentru rețeaua rutieră transeuropeană;

(b)

orientări pentru Banca Europeană de Investiții, Fondul de coeziune și Fondurile structurale pentru a lua în considerare în mod corespunzător zonele de parcare sigure și păzite în cadrul elaborării și cofinanțării proiectelor privind rețeaua rutieră transeuropeană .

(3)   Până la 31 decembrie 2013, Comisia va prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive, în special privind eficacitatea prevederilor legate de recuperarea costurilor generate de congestionare și de poluarea rezultată în urma traficului, precum și privind includerea vehiculelor între 3,5 și 12 tone. De asemenea, raportul evaluează următoarele:

(a)

relevanța integrării altor costuri externe în calcularea tarifelor, în special costurile provocate de emisiile de CO2 și cele legate de pierderea biodiversității, precum și costurile generate de accidente, în cazul în care crearea unei taxe comune pe combustibili nu permite obținerea de rezultate satisfăcătoare;

(b)

relevanța extinderii domeniului de aplicare a directivei la alte categorii de vehicule;

(c)

posibilitatea adoptării unei clasificări revizuite a vehiculelor în vederea diversificării tarifelor pentru a lua în considerare impactul mediu asupra mediului înconjurător, congestionarea și infrastructura, performanțele acestora în materie de consum de energie și emisii de dioxid de carbon, precum și fezabilitatea din punct de vedere practic și economic a perceperii și aplicării tarifelor; ║

(d)

fezabilitatea economică și tehnică a introducerii pe principalele drumuri interurbane a unor tarife minime bazate pe distanța parcursă. Raportul precizează tipul de tronson rutier care poate fi taxat, posibilele modalități de percepere și de punere în aplicare a unor asemenea tarife, în mod rentabil, precum și o metodă simplă comună de stabilirea unor niveluri minime ale tarifelor.

(e)

fezabilitatea tehnică și economică a eliminării treptate a sistemelor de tarifare bazate pe intervale de timp și a introducerii sistemelor bazate pe distanța parcursă, precum și nevoia de a menține o derogare pentru statele membre care au frontiere externe cu țări terțe, care să prevadă continuarea aplicării sistemelor de tarifare bazate pe intervale de timp pentru vehiculele grele de marfă care așteaptă să le vină rândul la punctele de trecere a frontierei; și

(f)

necesitatea unei propuneri referitoare la un sistem care să garanteze internalizarea consecventă și simultană a costurilor externe pentru toate celelalte moduri de transport.

Raportul este însoțit de o evaluare a progreselor privind internalizarea costurilor externe pentru toate modurile de transport și de o propunere adresată Parlamentul European și Consiliului de continuare a revizuirii prezentei directive.

7.

Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)

primul alineat se înlocuiește cu următoarele:

„Prezenta anexă specifică principiile esențiale pentru calculul tarifului mediu ponderat de utilizare a infrastructurii pentru a reflecta articolul 7b alineatul (1). Obligația de a lega tarifele de trecere de costuri nu aduce atingere libertății statelor membre de a decide, în conformitate cu articolul 7b alineatul (3), să nu recupereze costurile în întregime prin veniturile obținute din tarifare sau libertății de variație a tarifelor specifice de trecere în raport cu media, în conformitate cu articolul 7f (16).

(b)

la punctul 1, a doua liniuță, cuvintele „Articolul 7a alineatul (1)” se înlocuiesc cu cuvintele „Articolul 7b alineatul (3)”.

8.

După anexa III, textul prevăzut de anexa la prezenta directivă se inserează ca anexa IIIa.

Articolul 2

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2010. Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea timitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptat la ║

Pentru Parlamentul European

Președintele

Pentru Consiliu

Președintele


(1)  JO L […], […], p. […].

(2)   JO C 120, 28.5.2009, p. 47 .

(3)  Poziția Parlamentului European din 11 martie 2009.

(4)  JO L 187, 20.7.1999, p. 42. ║

(5)   JO L 75, 15.3.2001, p. 29.

(6)  JO L 166, 30.4.2004, p. 124. ║

(7)  JO L 296, 21.11.1996, p. 55. ║

(8)  JO L 189, 18.7.2002, p. 12.

(9)  JO L 283, 31.10.2003, p. 51. ║

(10)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25. ║

(11)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. ║

(12)  JO L 370, 31.12.1985, p. 8.

(13)   De completat la un stadiu ulterior al procedurii legislative.

(14)   JO L 166, 30.4.2004, p. 124.”.

(15)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.”

(16)  Aceste dispoziții, împreună cu flexibilitatea oferită în modul în care sunt recuperate costurile în timp (a se vedea punctul 2.1 a treia liniuță), conferă o marjă considerabilă pentru a stabili tarifele de trecere la niveluri care sunt acceptabile pentru utilizatori și sunt adaptate la obiectivele specifice politicii de transport a statului membru.”

Miercuri, 11 martie 2009
ANEXĂ

Miercuri, 11 martie 2009
„ANEXA IIIa

CERINȚE MINIME PENTRU PERCEPEREA UNUI TARIF BAZAT PE COSTURI EXTERNE ȘI ELEMENTE DE COST EXTERN MAXIMALE CARE SUNT TARIFATE

Prezenta anexă definește condițiile minime aplicabile la perceperea unui tarif bazat pe costurile externe și elementele de cost maximale pe care le poate integra în momentul stabilirii valorii tarifului.

1.   Părțile vizate ale rețelei

Statele membre definesc în mod precis sectorul sau sectoarele din rețea care vor face obiectul unui tarif bazat pe costurile externe.

Un stat membru poate decide perceperea unui tarif bazat pe costurile externe pe un sector sau pe anumite sectoare ale rețelei pe baza unor criterii obiective. :

2.   Vehiculele, drumurile și perioadele de timp acoperite

Statul membru notifică Comisia cu privire la clasificarea vehiculelor în funcție de care variază tariful. De asemenea, Comisia va fi notificată de statul membru și cu privire la localizarea drumurilor care fac obiectul unui tarif bazat pe costurile externe (denumite în continuare «drumuri suburbane») și a drumurilor cărora li se aplică tarife bazate pe costurile externe mai reduse (denumite în continuare «alte drumuri interurbane»).

Dacă este cazul, Comisia va fi notificată, de asemenea, cu privire la intervalele de timp exacte care corespund perioadelor pe timp de noapte și diverselor perioade de vârf zilnice, săptămânale sau sezoniere pe durata cărora poate fi impusă un tarif bazat pe costurile externe mai ridicat, pentru a reflecta creșterea congestionării sau a poluării fonice.

Clasificarea drumurilor și definirea perioadelor de timp se bazează pe criterii obiective legate de gradul de expunere al căilor rutiere și vecinătăților acestora la congestionare și poluare, respectiv densitatea populației, numărul anual de momente de vârf ale poluării, calculate în conformitate cu Directiva 96/62/CE, traficul orar și zilnic mediu și nivelul serviciului (procentul din zi sau an când drumul este utilizat aproape de capacitate maximă sau peste aceasta, întârzierile medii și/sau lungimea cozilor). Criteriile utilizate vor fi incluse în notificare.

3.   Valoarea tarifului

Pentru fiecare clasă de emisii EURO de vehicule, tip de drum și perioadă de timp, autoritatea independentă determină o sumă specifică unică. Structura tarifară rezultată trebuie să fie transparentă, publică și aplicabilă tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate.

La stabilirea tarifelor, autoritatea independentă este ghidată de principiul stabilirii unei tarifări eficiente, respectiv stabilirea prețului cel mai apropiat de costul social marginal de utilizare a vehiculului tarifat. Tariful va fi stabilit, cât mai aproape posibil de nivelul costurilor externe care pot fi imputate categoriilor vizate de utilizatori ai drumurilor.

De asemenea, tariful este stabilit luând în considerare riscul de deviere a traficului împreună cu orice alte efecte negative asupra securității rutiere, mediului și congestionării, precum și soluțiile de atenuare a acestor riscuri.

Autoritatea independentă monitorizează eficacitatea sistemului de tarifare în ceea ce privește reducerea daunelor provocate mediului de transportul rutier și evitarea congestionării în zonele unde este aplicată. Aceasta adaptează în mod periodic structura tarifară și valoarea specifică a tarifelor stabilite pentru o anumită clasă de emisii EURO de vehicule, tip de drum și perioadă de timp în funcție de evoluția cererii în materie de transport.

4.   Elementele de cost extern

4.1.   Costurile poluării atmosferice datorate traficului

Atunci când un stat membru optează pentru includerea tuturor sau a unei părți a costurilor poluării atmosferice datorate traficului în tariful bazat pe costurile externe, autoritatea independentă calculează costul supus tarifării al poluării atmosferice datorate traficului prin aplicarea următoarelor formule sau prin aplicarea valorilor unitare indicate în tabelul nr. 1, dacă acestea din urmă sunt mai scăzute:

PCVij = Σk EFik × PCjk unde:

 

PCVij înseamnă costul poluării atmosferice produse de vehiculul din clasa i pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)

 

EFik înseamnă factorul de emisii de poluant k pentru vehiculul din clasa i (gram/kilometru)

 

PCjk înseamnă costul financiar al poluantului k pentru tipul de drum j (euro/gram).

Doar emisiile de particule în suspensie și de precursori de ozon precum oxidul de azot și componentele organice volatile vor fi luate în considerare. Factorii de emisie sunt identici cu cei folosiți de statele membre în elaborarea inventarelor naționale de emisii prevăzute de Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici  (1) (care necesită folosirea Ghidului EMEP/CORINAIR privind inventarul poluanților atmosferici) (2). Costul financiar al poluanților atmosferici va fi extras din tabelul nr. 13 al «Ghidului privind estimarea costurilor externe în sectorul transporturilor» ║.

Tabelul nr. 1:   Costul maxim supus tarifării al poluării atmosferice pentru orice vehicul dintr-o clasă dată

Eurocent/vehicul/kilometru

Drumuri care fac obiectul unor tarife mai ridicate bazate pe costurile externe / Drumuri și autostrăzi suburbane

Drumuri care fac obiectul unor tarife mai scăzute bazate pe costurile externe / Drumuri și autostrăzi interurbane

EURO 0

16

12

EURO I

11

8

EURO II

9

7

EURO III

7

6

EURO IV

4

3

EURO V ▐

3

2

EURO VI

2

1

Vehicule mai puțin poluante decât EURO VI, de exemplu vehicule grele de marfă hibride și electrice sau vehicule care funcționează pe bază de amestecuri de gaz natural/hidrogen sau pe bază de hidrogen

0

0

Valori exprimate în eurocenți, 2000

Valorile din tabelul nr. 1 reprezintă mediile aritmetice ale valorilor furnizate în tabelul 15 din «Manualul privind estimarea costurilor externe în sectorul transporturilor» ║ pentru vehicule din patru categorii diferite de greutate. Statele membre pot aplica o un factor de corecție valorilor precizate în tabelul nr. 1, pentru a reflecta structura reală a parcului auto în ceea ce privește dimensiunile vehiculului. Valorile indicate în tabelul nr. 1 pot fi multiplicate cu un factor de maxim 2 în zonele montane, în măsura în care acest fapt este justificat de panta drumului, altitudine și/sau de inversiunile de temperatură.

Autoritatea independentă poate adopta alte metode care folosesc datele rezultate în urma din măsurării emisiilor poluante și valoarea locală a costului financiar al emisiilor poluante, sub rezerva ca rezultatele obținute să nu fie superioare celor care ar fi putut fi obținute prin aplicarea formulei de mai sus sau a valorilor unitare menționate pentru toate categoriile de vehicule.

Toți parametrii, datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul de calcul al poluării atmosferice sunt publice.

4.2.   Costurile poluării fonice datorate traficului

Când un stat membru optează pentru includerea tuturor sau a unei părți a costurilor poluării atmosferice datorate traficului în tariful bazat pe costurile externe, autoritatea independentă calculează costul supus tarifării al poluării fonice datorate traficului prin aplicarea următoarei formule sau prin aplicarea valorilor unitare indicate în tabelul nr. 2, dacă acestea din urmă sunt mai scăzute:

NCVij (zi) = Σk NCjk × POPk / ADT

NCVij (noapte) = n × NCVij (zi) unde

 

NCVij înseamnă costul poluării fonice produse de vehiculul din clasa i pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)

 

NCjk înseamnă costul poluării fonice pentru o persoană expusă pe un drum de tip j la nivelul de zgomot k (euro/persoană)

 

POPk înseamnă populația expusă la nivelul de zgomot zilnic k pe kilometru (persoană/kilometru)

 

ADT înseamnă traficul zilnic mediu (vehicul)

 

n – înseamnă coeficientul corector pe timp de noapte.

Populația expusă nivelului de zgomot k este determinată pe baza hărților strategice privind nivelul zgomotului elaborate în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (3).

Costul financiar pe persoană expusă la nivelul de zgomot k este extras din tabelul 20 al «Ghidului privind estimarea costurilor externe în sectorul transporturilor» ║.

Pentru calcularea traficului mediu zilnic este aplicat un factor de ponderare inferior sau egal cu 4 între vehiculele grele de marfă și vehiculele de pasageri.

Tabelul nr. 2:   Costurile supuse tarifării ale poluării fonice datorate traficului

Eurocent/vehicul/kilometru

Ziua

Noaptea

Drumuri suburbane

1,1

2

Alte drumuri interurbane

0,13

0,23

Valori exprimate în eurocenți, 2000

Sursa: ║ «Manual privind estimarea costurilor externe în sectorul transporturilor», tabelul 22 ║.

Valorile indicate în tabelul 2 pot fi multiplicate cu un factor de maxim 5 în zonele montane, în măsura în care acest fapt este justificat de panta drumului, inversiunile de temperatură și/sau de efectul de amfiteatru al văilor.

Toți parametrii, datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul de calcul al costului supus tarifării al poluării fonice sunt publice.


(1)   JO L 309, 27.11.2001, p. 22.

(2)  Metodologia Agenției Europene de Mediu ║.

(3)   JO L 189, 18.7.2002, p.12.”


Top
  翻译: