Miercuri, 11 martie 2009
P6_TC1-COD(2008)0069

Regulamentul (CE) nr. …/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (reformare)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 255 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei ║,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanțiale (2). Din motive de claritate, regulamentul menționat anterior ar trebui reformat.

(2)

Tratatul privind Uniunea Europeană consacră noțiunea de transparență în articolul 1 al doilea paragraf, în conformitate cu care tratatul marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate în modul cel mai transparent posibil și cât mai aproape posibil de cetățean.

(3)

Transparența permite asigurarea unei mai bune participări a cetățenilor la procesul de decizie, garantând o mai mare legitimitate, eficacitate și responsabilitate a administrației față de cetățeni într-un sistem democratic. Transparența contribuie la consolidarea principiilor democrației și drepturilor fundamentale, astfel cum sunt acestea definite în articolul 6 din Tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(4)

Transparența ar trebui să consolideze de asemenea principiile bunei administrări în cadrul instituțiilor UE, astfel cum se prevede la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (3) („Carta”). Proceduri interne ar trebui definite în consecință și resurse financiare și umane suficiente ar trebui puse la dispoziție pentru a pune în practică principiul deschiderii. [Am 1 ] ▐ [Am 2] ▐ [Am 3]

(5)

Consultarea organizată de Comisie a demonstrat un sprijin larg din partea societății civile în ceea ce privește solicitarea Parlamentului European de a introduce un veritabil instrument de libertate a informației care să se aplice cadrului instituțional al Uniunii Europene, în conformitate cu dreptul la o bună administrare prevăzut în Articolul 41 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. [Am 92]

(6)

Prezentul regulament vizează conferirea celui mai mare efect posibil dreptului de acces public la documente și definirea principiilor generale și a limitelor, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează acest acces în conformitate cu articolul 255 alineatul (2) din Tratatul CE și ținând seama de experiența punerii în aplicare inițiale a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și a rezoluției Parlamentului European din 4 aprilie 2006 cu recomandări la adresa Comisiei privind accesul la documentele instituțiilor (4) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de acces la documente al statelor membre, al autorităților judiciare sau al organelor de anchetă. [Am 4]

(7)	În conformitate cu articolul 255 alineatul (2) din Tratatul CE, prezentul regulament detaliază principiile generale și limitele întemeiate pe rațiuni de interes public și privat care guvernează dreptul de acces la documentele pe care toate celelalte norme europene ar trebui să le respecte. [Am 16]

(8)	În conformitate cu articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (1) din Tratatul UE, dreptul de acces se aplică și în cazul documentelor privind politica externă și de securitate comună și cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. ▐ [Am 5]

(9)

Întrucât problema accesului la documente nu face obiectul dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui, în conformitate cu Declarația nr. 41 anexată actului final al Tratatului de la Amsterdam, să se inspire din prezentul regulament în cazul documentelor privind activitățile reglementate de tratatul respectiv.

(10)

La 6 septembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (5). În ceea ce privește accesul la documentele care conțin informații privind mediul, ar trebui să existe o concordanță între prezentul regulament și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.

(11)

Consiliul și Comisia acționează în calitate de legiuitor atunci când, asociind Parlamentul European, adoptă, chiar și în temeiul competențelor delegate, norme cu un domeniu de aplicare general și cu un caracter juridic obligatoriu în sau pentru statele membre, prin intermediul regulamentelor, directivelor, deciziilor-cadru sau deciziilor, pe baza dispozițiilor pertinente din tratate. [Am 6]

(12)

În conformitate cu principiile democratice enunțate la articolul 6 alineatul (1) din Tratatul UE și cu jurisprudența Curții de Justiție privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, ar trebui autorizat un acces mai larg la documente în cazurile în care instituțiile acționează în calitate de legiuitor, inclusiv în temeiul competențelor delegate. Textele juridice ar trebui redactate într-o manieră clară și ușor de înțeles (6) și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; documentele care servesc la elaborarea legislației și toate informațiile relevante, inclusiv avizele juridice și procedura interinstituțională, ar trebui să fie ușor accesibile cetățenilor, în timp util, prin intermediul internetului. Practicile unei mai bune legiferări, modelele și tehnicile de redactare, precum și soluțiile tehnice pentru urmărirea ciclului de viață al documentelor care servesc la elaborarea legislației și pentru diseminarea acestora către instituțiile și organismele implicate în procedură ar trebui convenite de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în conformitate cu prezentul regulament și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. [Am 8]

(13)	Un registru interinstituțional al reprezentanților grupurilor de interese și al altor părți interesate este un instrument natural în promovarea deschiderii și transparenței procesului legislativ. [Am 11]

(14)	Transparența procesului legislativ are o importanță capitală pentru cetățeni. În consecință, instituțiile ar trebui să difuzeze în mod activ documentele care fac parte din procesul legislativ. Difuzarea activă a documentelor ar trebui încurajată și în alte domenii.

(15)

Pentru completarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să propună un instrument care să fie adoptat de Parlamentul European și Consiliu, pentru elaborarea de norme comune care să reglementeze reutilizarea informațiilor și a documentelor deținute de instituții, prin implementarea, mutatis mutandis, a principiilor enunțate în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public  (7). [Am 22]

(16)

Fără a aduce atingere legislației naționale privind accesul la documente și în conformitate cu principiile cooperării loiale și securității juridice, la punerea în aplicare a actelor instituțiilor UE, statele membre nu ar trebui să împiedice îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament, inclusiv nivelul de transparență pe care acesta îl urmărește la nivelul UE, și ar trebui, în special, să garanteze faptul că dispozițiile statelor membre de implementare a legislației UE oferă cetățenilor UE și celorlalte persoane vizate o înțelegere clară și precisă a drepturilor și obligațiilor lor și oferă instanțelor naționale instrumentele necesare pentru a garanta respectarea acelor drepturi și obligații. [Am 100]

(17)

Chiar dacă prezentul regulament nu are nici ca obiect, nici ca efect modificarea legislațiilor naționale în materie de acces la documente, cu toate acestea, este evident că, în temeiul principiului de cooperare loială care reglementează relațiile între instituții și statele membre, ar trebui ca statele membre să le acorde cetățenilor la nivel național cel puțin același nivel de transparență ca și cel acordat la nivel comunitar atunci când pun în aplicare norme UE. În mod similar și fără a aduce atingere controlului parlamentar național, statele membre ar trebui să ia măsuri astfel încât să nu împiedice prelucrarea documentelor clasificate ale UE . [Am 20]

(18)

Documentele legate de proceduri fără caracter legislativ, cum ar fi măsurile obligatorii fără un domeniu de aplicare general sau măsurile privind organizarea internă, actele administrative sau bugetare, actele neobligatorii cu caracter politic (cum ar fi concluzii, recomandări sau rezoluții) ar trebui să fie ușor accesibile în conformitate cu principiul bunei administrări enunțat la articolul 41 din Cartă, menținându-se, în același timp, eficacitatea procesului decizional al instituțiilor. Pentru fiecare categorie de document, instituția responsabilă și, după caz, celelalte instituții asociate ar trebui să permită accesul cetățenilor la fluxul procedurilor interne care trebuie urmate, unitățile organizaționale care ar putea fi responsabile, alături de responsabilitățile acestora, termenele stabilite și biroul care trebuie contactat. Este posibilă stabilirea unor acorduri speciale cu părțile interesate de procedură, chiar și în situațiile în care nu a fost posibilă acordarea accesului public; instituțiile ar trebui să țină seama în mod corespunzător de recomandările Ombudsmanului European. [Am 9]

(19)

Instituțiile ar trebui să convină asupra unor orientări comune privind modalitatea de înregistrare a documentelor interne, de clasificare a acestora și de arhivare a lor în scopuri istorice, în conformitate cu principiile enunțate în prezentul regulament. Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 354/83 al Consiliului din 1 februarie 1983 privind deschiderea către public a arhivelor istorice ale Comunității Economice Europene și ale Comunității Europene a Energiei Atomice (8) ar trebui prin urmare abrogat. [Am 10]

(20)

În vederea dezvoltării activităților instituțiilor în domenii care necesită un grad de confidențialitate, este oportună stabilirea unui sistem de securitate cuprinzător care să acopere modul de tratare a informațiilor clasificate ale UE. Termenul „clasificat UE” ar trebui să se refere la orice informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea prejudicia în măsură variabilă interesele UE sau unul sau mai multe state membre, indiferent dacă informațiile respective provin din UE sau sunt primite de la state membre, țări terțe sau organizații internaționale. În conformitate cu principiile democratice menționate la articolul 6 alineatul (1) din Tratatul UE, Parlamentul European ar trebui să aibă acces la informațiile clasificate ale UE mai ales atunci când acest acces este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor legislative sau nelegislative conferite prin tratate. [Am 13]

(21)

Instituțiile și organismele comunitare ar trebui să trateze datele cu caracter personal într-o manieră echitabilă și transparentă și cu respectarea drepturilor persoanelor vizate, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (9) și în jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene („Curtea de Justiție”). Instituțiile ar trebui să își stabilească procedurile interne ținând cont în mod corespunzător de recomandările Autorității Europene pentru Protecția Datelor . De la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, jurisprudența Curții de Justiție și deciziile și pozițiile adoptate de Ombudsmanul European și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au clarificat legătura dintre regulamentul respectiv și Regulamentul (CE) nr. 45/2001, astfel încât se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 în cazul cererilor de documente care conțin date cu caracter personal, iar aplicarea excepțiilor de la regulile care permit accesul la documente și informații în scopul protejării datelor personale trebuie să se bazeze pe nevoia de a proteja viața privată și integritatea unei persoane. [Am 7]

(22)

Dreptul de acces la documente publice nu aduce atingere dreptului de acces la date personale, conform Regulamentului (CE) nr. 45/2001. În cazul în care o persoană solicită acces la date care o privesc, ar trebui ca o instituție să examineze, din proprie inițiativă, dacă persoana respectivă are drept de acces, conform Regulamentului (CE) nr. 45/2001. [Am 99]

(23)

Articolul 4 din Statutul deputaților în Parlamentul European exclude documentele deputaților în Parlamentul European din sfera definiției termenului „document”, utilizat în prezentul regulament. Aceste documente, atunci când sunt transmise instituțiilor din afara procesului legislativ, sunt încă protejate de articolul 6 din Statutul deputaților. Astfel, interpretarea acestui regulament ar trebui să țină pe deplin seama de protecția activităților politice ale deputaților în Parlamentul European, astfel cum se prevede în Statutul deputaților, pentru a proteja principiile democratice ale Uniunii Europene. [Am 116]

(24)

Ar trebui stabilite norme clare privind divulgarea conținutului documentelor care provin de la statele membre și a celor care provin de la părți terțe care fac parte din dosarele procedurilor judiciare sau sunt obținute de instituții în temeiul competențelor specifice de investigare ale acestora, care le-au fost conferite de legislația comunitară.

(25)

Curtea de Justiție a precizat că obligația statelor membre de a fi consultate în ceea ce privește solicitările de acces la documentele care provin de la acestea nu le conferă dreptul de veto sau dreptul de a invoca legislația sau prevederile naționale, și că instituția care a primit o solicitare poate refuza accesul numai pe baza excepțiilor din prezentul regulament. Trebuie totuși clarificat statutul documentelor care provin de la părți terțe pentru a se asigura că informațiile referitoare la procedurile legislative nu sunt divulgate mai degrabă părților terțe (inclusiv administrațiilor țărilor terțe) decât cetățenilor Uniunii, cărora li se aplica legislația. [Ams 93/110]

(26)	În conformitate cu dispozițiile articolului 255 alineatul (1) din Tratatul CE, Comisia ar trebui să pună imediat la dispoziția publicului toate documentele referitoare la negocierile internaționale în curs de desfășurare privind Acordul comercial împotriva contrafacerii. [Am 109]

(27)

În scopul îmbunătățirii transparenței activității instituțiilor, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să autorizeze accesul nu numai la documentele care provin de la instituții, ci și la documentele primite de acestea. Un stat membru poate solicita Parlamentului European, Comisiei sau Consiliului să nu comunice unor terți din afara instituțiilor un document furnizat de acest stat fără acordul său prealabil. În cazul în care o asemenea solicitare nu este acceptată, instituția care a primit solicitarea ar trebui să prezinte motivele refuzului. În conformitate cu articolul 296 din Tratatul CE, niciun stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor esențiale privind securitatea sa. [Am 14]

(28)

În principiu, toate documentele redactate sau primite de instituții și legate de activitățile acestora ar trebui înregistrate și ar trebui să fie accesibile publicului . Cu toate acestea, fără a aduce atingere controlului exercitat de Parlamentul European, accesul la întregul document sau la părți ale acestuia ar putea fi amânat. [Am 15]

(29)	Instituțiile ar trebui să garanteze faptul că dezvoltarea tehnologiilor informației facilitează exercitarea dreptului la acces și nu are drept consecință reducerea volumului de informații disponibile pentru public. [Am 17]

(30)	În scopul asigurării unei respectări depline a dreptului de acces, este necesar să se prevadă punerea în aplicare a unei proceduri administrative în două faze, însoțită de posibilitatea de introducere a unei acțiuni în justiție sau de formulare a unei plângeri adresate Ombudsman-ului.

(31)

Este necesar ca instituțiile să informeze publicul într-un mod consecvent și coordonat cu privire la măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru a-și forma personalul în vederea asistării cetățenilor în exercitarea drepturilor care decurg din prezentul regulament. [Am 19] ▐ [Am 21]

(32)	În temeiul articolului 255 alineatul (3) din Tratatul CE și al principiilor și normelor menționate în prezentul regulament , fiecare instituție elaborează, în cadrul propriului regulament de procedură, dispoziții speciale privind accesul la documentele sale (10)  (11)  (12). [Am 23],

(33)

În scopul garantării deplinei aplicări a prezentului regulament în toate domeniile de activitate ale Uniunii, toate agențiile create de instituții ar trebui să pună în aplicare principiile definite de prezentul regulament. Toate celelalte instituții UE sunt invitate să adopte măsuri comparabile în conformitate cu articolul 1 din Tratatul UE, [Am 12]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLU I

Principii Generale

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament urmărește:

(a)

definirea, în conformitate cu articolul 255 din Tratatul CE a principiilor, a condițiilor și a limitelor, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (denumite în continuare „instituții”), precum și ale tuturor agențiilor și organismelor înființate de aceste instituții, pentru a oferi ▐ un acces cât mai larg la astfel de documente; [Am 24]

(b)	stabilirea regulilor care să garanteze o exercitare cât mai ușoară a acestui drept;

(c)	promovarea în instituții a bunelor practici administrative și a transparenței acestora, în vederea îmbunătățirii accesului la documentele instituțiilor . [Am 25]

Articolul 2

Beneficiarii ▐ [Am 27]

(1)   Orice persoană fizică sau juridică sau orice asociație de persoane fizice sau juridice are drept de acces la documentele instituțiilor, sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite de prezentul regulament. [Am 28]

▐ [Ams 29, 30, 31, 32, 33 and 34]

(2)     Prezentul regulament nu se aplică documentelor care intră în domeniul de aplicare a articolului 4 din Statutul deputaților în Parlamentul European. [AM 114]

(3)     În vederea garantării aplicării depline a principiului transparenței instituționale, se garantează accesul liber al publicului la documentele privind mecanismele și procedurile privind încălcarea obligațiilor. [AM 108]

Articolul 3

Domeniul de aplicare

(1)     Prezentul regulament se aplică tuturor documentelor deținute de o instituție, și anume întocmite sau primite de către aceasta și aflate în posesia acesteia, în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene.

(2)     Documentele sunt puse la dispoziția publicului fie în format electronic, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fie într-un registru oficial al instituției sau în urma unei solicitări în scris.

Documentele întocmite sau primite în cadrul unei proceduri legislative devin direct accesibile în conformitate cu articolul 11.

(3)     Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor sporite de acces al publicului la documentele deținute de instituții, care decurg, eventual, din instrumentele de drept internațional sau din actele adoptate de instituții de punere în aplicare a acestor instrumente sau din legislația statelor membre. [Am 35]

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)

„document” înseamnă orice date sau conținut, indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat sub formă electronică, înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) privind un subiect referitor la politicile, activitățile și deciziile care țin de competența instituției ; informațiile existente în sistemele de stocare, procesare și recuperare electronică (inclusiv sistemele externe utilizate în activitatea instituției) reprezintă un document sau documente. O instituție care intenționează să creeze un nou sistem electronic de stocare sau să modifice substanțial un sistem existent, evaluează impactul probabil asupra dreptului de acces prevăzut de prezentul regulament și ia măsurile necesare pentru a promova obiectivul transparenței ; Funcțiile utilizate pentru recuperarea informațiilor stocate în sistemele electronice de stocare sunt adaptate pentru a satisface cererile repetate din partea publicului, care nu pot fi satisfăcute utilizând instrumentele disponibile în prezent pentru exploatarea sistemului; [Am 36]

(b)

„documente clasificate” înseamnă documentele a căror divulgare ar putea afecta protecția intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre, în special în ceea ce privește siguranța publică, apărarea și chestiunile militare și care ar putea fi clasificate parțial sau integral; [Am 37]

(c)

„documente legislative” înseamnă, în principiu, documentele întocmite sau primite în cursul procedurilor de adoptare a actelor, inclusiv în temeiul competențelor delegate, cu caracter juridic obligatoriu în sau pentru statele membre și pentru adoptarea cărora tratatul prevede intervenția sau asocierea Parlamentului European; în mod excepțional, măsurile care au un domeniu general de aplicare și care, potrivit tratatelor, sunt adoptate de Consiliu și de Comisie fără asocierea Parlamentului European sunt, de asemenea, considerate ca fiind „legislative”. [Am 101]

(d)

„documente fără caracter legislative” înseamnă documentele întocmite sau primite în cursul procedurilor de adoptare a unor acte fără caracter obligatoriu, cum ar fi concluziile, recomandările, rezoluțiile sau actele cu caracter juridic obligatoriu în sau pentru statele membre, dar care nu au un domeniu de aplicare general asemenea celor menționate la litera (c); [Am 39]

(e)	„documente administrative” înseamnă documente legate de procesul decizional al instituțiilor sau măsurile privind chestiunile organizaționale, administrative sau bugetare destinate uzului intern al instituției respective; [Am 40]

(f)	„arhivă” înseamnă instrumentul prin care o instituție gestionează în mod structurat înregistrarea tuturor documentelor instituției legate de o procedură în curs sau încheiată recent; [Am 41]

(g)	„arhive istorice” înseamnă partea arhivelor instituțiilor care a fost selectată, în condițiile prevăzute la articolul 3 litera (a), în vederea păstrării permanente; [Am 42]

(h)	prin „terț” se înțelege orice persoană fizică sau juridică ori entitate exterioară instituției în cauză, inclusiv statele membre, celelalte instituții și organe comunitare sau necomunitare și țările terțe.

O listă detaliată cu toate categoriile de acte care intră în domeniul definițiilor de la punctele (a)-(e) este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe paginile de internet ale instituțiilor. Instituțiile convin de asemenea asupra criteriilor comune de arhivare și le publică. [Am 43]

Articolul 5

Documente clasificate

(1)     Atunci când există motive de ordin public în temeiul articolului 6 alineatul (1) și fără a aduce atingere controlului parlamentar la nivelul UE și național, o instituție clasifică un document în cazul în care divulgarea acestuia ar prejudicia protecția intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

Informațiile se clasifică după cum urmează:

(a)    „EU TOP SECRET” (Strict secret UE):

acest nivel de clasificare se aplică doar informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii extrem de grave intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre;

(b)    „EU SECRET” (Secret UE):

acest nivel de clasificare se aplică numai acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea dăuna grav intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre;

(c)    „EU CONFIDENTIAL” (Confidențial UE):

acest nivel de clasificare se aplică acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea dăuna intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre;

(d)    „EU RESTRICTED” (Restricționat UE):

acest nivel de clasificare se aplică informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea fi dezavantajoasă pentru interesele Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(2)     Informațiile se clasifică doar dacă este necesar.

Dacă este posibil, autoritatea emitentă indică pe documentul clasificat data sau termenul începând cu care informațiilor pe care acesta le cuprinde li se va putea reduce nivelul de clasificare sau acestea vor putea fi declasificate.

Altfel, autoritățile emitente revizuiesc documentele cel puțin o dată la cinci ani pentru a asigura necesitatea menținerii clasificării inițiale.

Clasificarea se indică clar și corect și se menține doar atât timp cât informația trebuie protejată.

Responsabilitatea în ceea ce privește clasificarea informațiilor și orice reducere ulterioară a nivelului de clasificare sau declasificarea îi revine în exclusivitate instituției emitente sau care a primit documentul clasificat de la o terță parte sau de la o altă instituție.

(3)     Fără a aduce atingere dreptului de acces al altor instituții UE, documentele clasificate sunt puse la dispoziția unei terțe părți doar cu acordul autorului documentului.

Cu toate acestea, instituția care refuză accesul la un asemenea document trebuie să precizeze motivele care au stat la baza deciziei sale, într-o manieră care nu aduce atingere intereselor protejate în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

Atunci când la prelucrarea unui document clasificat participă mai multe instituții, se atribuie același nivel de clasificare, iar în cazul în care instituțiile au opinii diferite în ceea ce privește protecția care trebuie acordată, se recurge la mediere.

Documentele legate de proceduri legislative nu se clasifică; normele de punere în aplicare se clasifică înainte de a fi adoptate, în măsura în care clasificarea este necesară și vizează prevenirea unor efecte adverse asupra măsurii în sine. Acordurile internaționale privind partajarea informațiilor confidențiale încheiate în numele Uniunii Europene sau al Comunității nu pot conferi unei țări terțe sau unei organizații internaționale dreptul de a împiedica accesul Parlamentului European la informații confidențiale.

(4)     În cadrul procedurilor prevăzute la articolele 17 și 18, cererile de acces la documente clasificate sunt soluționate exclusiv de persoanele autorizate să ia cunoștință de conținutul acestor documente. De asemenea, aceste persoane decid ce referiri la documentele clasificate pot figura în registrul public.

(5)     Documentele clasificate se înscriu în registrul instituției și se divulgă numai cu acordul autorului.

(6)     În cazul în care o instituție decide să refuze accesul la un document clasificat, aceasta trebuie să precizeze motivele refuzului într-o manieră care nu aduce atingere intereselor protejate prin excepțiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1).

(7)     Fără a aduce atingere controlului parlamentar național, statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura, în cadrul tratării cererilor privind documentele clasificate ale UE, respectarea principiilor enunțate în prezentul regulament.

(8)     Normele de securitate ale instituțiilor cu privire la documentele clasificate sunt făcute publice.

(9)     Parlamentul European are acces la documentele clasificate prin intermediul unei comisii de control speciale compuse din membri desemnați de Conferința președinților. Acești membri sunt supuși unei proceduri specifice de abilitare și depun un jurământ solemn de a nu divulga în niciun mod informațiile la care au acces.

Parlamentul European stabilește în regulamentul său de procedură, în conformitate cu obligațiile care îi revin prin tratate, standarde de securitate și sancțiuni echivalente cu cele prevăzute în regulamentele interne ale Consiliului și Comisiei în materie de securitate. [Am 44]

Articolul 6 [Am 45]

Excepții generale de la dreptul de acces

(1)    Fără a aduce atingere cazurilor vizate la articolul 5 , instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției interesului public, în ceea ce privește: [Am 46]

(a)	siguranța publică internă a Uniunii Europene sau a unuia sau mai multor state membre ; [Am 47]

(b)	apărarea și chestiunile militare;

(c)

vieții private și integrității persoanei, în conformitate cu legislația comunitară privind protecția datelor cu caracter personal, în special normele aplicabile instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 286 din Tratatul CE, precum și cu principiul bunelor practici administrative și a transparenței acestora, menționat la articolul 1 litera (c) din prezentul regulament; [Am 49]

(d)	relațiile internaționale;

(e)	politica financiară, monetară sau economică a Comunității sau a unui stat membru;

(f)	mediul, precum zonele de reproducere a speciilor rare.

(2)   Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției interesului public sau privat în domeniul: [Am 48]

(a)	intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice;

(b)	drepturilor de proprietate intelectuală;

(c)	consultanței juridice și procedurilor judiciare, cu excepția consultanței juridice legate de proceduri care duc la adoptarea unui act legislativ sau a unui act fără caracter legislativ cu un domeniu de aplicare general; [Am 50]

(d)	obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit;

(e)

obiectivității și imparțialității procedurilor de achiziții publice până în momentul luării unei decizii de către instituția contractantă sau ale unei comisii de selecție în procesul de recrutare a personalului până în momentul luării unei decizii de către autoritatea împuternicită să facă numiri. [Am 51]

▐ [Am 52]

(3)   Se aplică excepțiile prevăzute la alineatul (2), mai puțin în cazul în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentelor în cauză. Există un interes public major care justifică divulgarea atunci când documentele solicitate au fost întocmite sau primite în cursul procedurilor de adoptare a actelor legislative sau a actelor fără caracter legislativ cu un domeniu de aplicare general ale UE. Atunci când un interes public care justifică divulgarea este evaluat, se acordă o importanță deosebită faptului că documentele solicitate se referă la protecția drepturilor fundamentale sau la dreptul de a trăi într-un mediu sănătos . [Am 53]

(4)     Definiția unui interes public superior ține pe deplin seama de protecția activității și independenței politice a deputaților în Parlamentul European, în special în ceea ce privește articolul 6 alineatul (2) din Statutul deputaților. [AM 115]

(5)     Documentele a căror divulgare ar reprezenta un risc pentru valorile legate de protecția mediului, cum ar fi ariile de reproducere a speciilor rare, nu vor fi divulgate decât în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006. [Am 54]

(6)    Datele cu caracter personal nu se divulgă atunci când o astfel de divulgare ar aduce prejudicii vieții private sau integrității persoanei vizate. Se consideră că nu are loc un astfel de prejudiciu:

—	în cazul în care datele se referă doar la activitățile profesionale ale persoanei vizate, exceptând situația în care, datorită unor circumstanțe deosebite, există motive de a considera că divulgarea ar afecta în mod negativ persoana respectivă;

—	în cazul în care datele se referă doar la o persoană publică, exceptând situația în care, datorită unor circumstanțe deosebite, există motive de a considera că divulgarea ar afecta în mod negativ persoana respectivă sau alte persoane cu care aceasta are legături;

—	în cazul în care datele au fost deja publicate, cu acordul persoanei în cauză.

Cu toate acestea, datele cu caracter personal se divulgă atunci când un interes public superior impune divulgarea. Într-un asemenea caz, instituției sau organismului respectiv i se cere să specifice care este interesul public. Aceasta prezintă motivele pentru care, în cazul dat, interesul public primează în fața intereselor persoanei vizate.

În cazul în care o instituție sau un organism refuză accesul la un document în temeiul alineatului (1), trebuie să ia în considerare posibilitatea acordării unui acces parțial la documentul respectiv . [Am 90 + 96 + 102]

(7)   În cazul în care doar o parte a documentului cerut se încadrează într-una sau mai multe din excepțiile menționate anterior, celelalte părți ale documentului se divulgă.

(8)   Excepțiile prevăzute în prezentul articol nu se aplică documentelor transmise în cadrul procedurilor care duc la adoptarea unui act legislativ sau a unui act fără caracter legislativ cu un domeniu de aplicare general . Excepțiile se aplică doar în perioada în care protecția se justifică prin conținutul documentului. Excepțiile se pot aplica în cursul unui termen de cel mult treizeci de ani. În cazul documentelor care se încadrează la excepția privind viața privată și integritatea persoanei, excepția poate continua să se aplice, dacă este necesar, și după expirarea acestei perioade. [Am 55]

(9)     Excepțiile prevăzute în prezentul articol nu pot fi interpretate ca făcând referire la informațiile de interes public cu privire la beneficiarii fondurilor Uniunii Europene, disponibile în cadrul sistemului de transparență financiară. [Am 56]

Articolul 7[Am 57]

Consultarea terților

(1)   În cazul documentelor terților, acestea sunt divulgate de către instituții fără a consulta autorul, în cazul este clar că niciuna dintre excepțiile din prezentul regulament nu se aplică. O terță parte este consultată în cazul în care aceasta a solicitat, atunci când a prezentat documentul, ca acesta să fie tratat într-un mod specific, pentru a stabili dacă se poate aplica o excepție prevăzută în prezentul regulament. Documentele transmise instituțiilor în scopul influențării elaborării politicilor ar trebui să fie făcute publice. [Am 58]

(2)   În cazul în care o cerere de acces privește un document care provine de la un stat membru:

—	care nu a fost transmis de statul membru în calitatea sa de membru al Consiliului, sau

—	care nu conține informații transmise Comisiei cu privire la punerea în aplicare a legislației și politicilor CE,

se consultă autoritățile statului membru. Instituția care deține documentul îl va divulga, cu excepția cazului în care statul membru prezintă motive pentru nedivulgarea acestuia, în temeiul excepțiilor menționate la articolul 4 sau al dispozițiilor echivalente din propria legislație sau se opune în temeiul articolului 296 alineatul (1) litera (a) din tratatul CE, pe motiv că divulgarea ar fi contrară intereselor sale fundamentale în materie de securitate . Instituția evaluează pertinența motivelor prezentate de statul membru. [Am 91]

(3)    Fără a aduce atingere controlului parlamentar național, în cazul în care un stat membru primește o cerere privind un document aflat în posesia sa, document care provine de la o instituție, cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat, statul membru consultă instituția în cauză cu scopul de a lua o decizie care să nu compromită obiectivele prezentului regulament. În loc de aceasta, statul membru poate prezenta cererea instituției în cauză. [Am 60]

Articolul 8

Reproducerea documentelor

Prezentul regulament nu aduce atingere reglementărilor în vigoare în domeniul dreptului de autor, care pot limita dreptul terților de a ▐ reproduce sau de a utiliza documentele divulgate. [Am 82]

Articolul 9

Principiul bunei administrări

Instituțiile adoptă și publică, pe baza codului de bună conduită administrativă, orientări generale cu privire la domeniul de aplicare al obligațiilor privind confidențialitatea și secretul profesional, prevăzute la articolul 287 din Tratatul CE, obligații ce derivă din administrarea corespunzătoare și transparentă și din protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Aceste orientări definesc, de asemenea, sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării prezentului regulament, în conformitate cu Statutul funcționarilor Comunităților Europene, Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene și regulile interne ale instituțiilor. [Am 107]

TITLUL II

Transparența legislativă și fără caracter legislativ

Articolul 10

Transparența legislativă

(1)     În conformitate cu principiile democratice enunțate la articolul 6 alineatul (1) din Tratatul UE și cu jurisprudența Curții de Justiție privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, instituțiile care acționează în calitate de legiuitor, inclusiv în cazul competențelor delegate, acordă un acces cât mai larg la activitățile lor.

(2)     Documentele legate de programele lor legislative, consultările preliminare ale societății civile, evaluările de impact și orice alte documente care servesc la elaborarea legislației trebuie să fie accesibile pe o pagină de internet interinstituțională, ușor de utilizat, și sunt publicate într-o serie specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

(3)     Propunerile legislative, precum și alte texte juridice ale UE, trebuie să fie redactate într-o manieră clară și ușor de înțeles, iar instituțiile convin asupra unor orientări și modele de redactare comune în vederea sporirii securității juridice în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție.

(4)     În cursul procedurii legislative, fiecare instituție sau organism asociat procesului decizional își publică documentele care servesc la elaborarea legislației și toate informațiile aferente, inclusiv avizele juridice, într-o serie specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, precum și pe o pagină de internet comună unde este reprodus ciclul procedural în cauză.

(5)     Orice inițiativă sau documente provenite de la părțile interesate, care au ca scop influențarea procesului decizional în orice mod, sunt făcute publice.

(6)     Odată adoptate, actele legislative sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, astfel cum se prevede la articolul 12.

(7)     În temeiul principiului cooperării loiale care reglementează relațiile dintre instituții și statele membre, pentru a nu împiedica îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament, statele membre încearcă să garanteze un nivel echivalent de transparență în ceea ce privește măsurile naționale de implementare a actelor instituțiilor Uniunii Europene, în special prin publicarea clară a referințelor privind măsurile naționale. Obiectivul urmărit este de a oferi cetățenilor o înțelegere clară și precisă a drepturilor și obligațiilor lor ce derivă din reguli specifice ale UE și de a oferi instanțelor naționale instrumentele necesare pentru a garanta respectarea acelor drepturi și obligații, în conformitate cu principiile securității juridice și protecției persoanei. [Am 103]

Articolul 11

Publicarea în Jurnalul Oficial

(1)    În conformitate cu principiile enunțate în prezentul regulament, instituțiile convin asupra structurii și modului de prezentare a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, ținând seama de acordul interinstituțional preexistent.

Se publică în Jurnalul Oficial, pe lângă actele prevăzute la articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE și la articolul 163 alineatul (1) din Tratatul Euratom, sub rezerva articolului 6 din prezentul regulament, următoarele documente:

▐

(a)	pozițiile comune adoptate de Consiliu în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 251 și 252 din Tratatul CE, precum și expunerea de motive și pozițiile adoptate de Parlamentul European în cadrul acestor proceduri;

(b)	directivele, altele decât cele prevăzute la articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE, deciziile, altele decât cele prevăzute la articolul 254 alineatul (1) din Tratatul CE, recomandările și avizele; ▐

(c)	convențiile semnate între statele membre în temeiul articolului 293 din Tratatul CE;

(d)	acordurile internaționale încheiate de Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 din Tratatul UE. ▐

(e)	pozițiile comune prevăzute la articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(f)	deciziile-cadru și deciziile prevăzute la articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(g)	convențiile stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(2)     Celelalte documente care urmează a fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sunt determinate prin intermediul unei decizii comune a Parlamentului European și a Consiliului, pe baza unei propuneri a comitetului de conducere al Oficiului pentru Publicații Oficiale al UE  (13). [Ams 74 + 105]

Articolul 12

Practica de transparență administrativă în cadrul instituțiilor [Am 77]

(1)   Instituțiile dezvoltă bune practici administrative cu scopul de a facilita exercitarea dreptului de acces garantat de prezentul regulament. Instituțiile își organizează și dispun de informațiile pe care le dețin într-un mod care să permită publicului accesul la informații fără eforturi suplimentare. [Am 78]

(2)     Pentru a garanta aplicarea efectivă a principiilor transparenței și bunei administrări, instituțiile vizate convin asupra unor reguli și proceduri comune de punere în aplicare referitoare la prezentarea, clasificarea, declasificarea, înregistrarea și difuzarea documentelor.

Pentru a facilita o dezbatere autentică la care să participe actorii implicați în procesul decizional și fără a aduce atingere principiului transparenței, instituțiile le explică în mod clar cetățenilor dacă și când, pe parcursul fazelor specifice procesului decizional, există posibilitatea ca accesul direct la documente să nu fie permis. Aceste restricții nu se aplică odată ce decizia a fost adoptată. [Am 79]

(3)     Instituțiile informează cetățenii, într-o manieră corectă și transparentă, cu privire la organigramele lor, indicând competențele fiecărei unități interne, fluxul de muncă intern și termenele limită orientative pentru procedurile care intră în domeniul lor de competență, precum și serviciile cărora cetățenii li se pot adresa pentru a obține ajutor, informații sau soluții administrative. [Am 80]

(4)   Instituțiile creează o comisie interinstituțională, în conformitate cu articolul 255, însărcinată să studieze și să facă schimb de bune practici, să identifice obstacolele privind accesul și utilizarea și sursele de date nepublicate, să abordeze eventualele diferende, să promoveze interoperabilitatea, reutilizarea și fuziunea registrelor, să standardizeze codificarea documentelor prin intermediul unei organizații europene de standardizare, să creeze un portal UE unic pentru a asigura accesul la toate documentele UE și să țină seama de evoluțiile în domeniul accesului public la documente. [Am 81]

Articolul 13

Transparența financiară

Informațiile referitoare la bugetul UE, implementarea acestuia și beneficiarii fondurilor și subvențiilor UE sunt publice și accesibile cetățenilor.

Aceste informații sunt, de asemenea, accesibile prin intermediul unui site și a unei baze de date specifice, ce pot fi consultate pe baza informațiilor de mai sus și care abordează transparența financiară în UE.

TITLUL III

Modalități de acces

Articolul 14

Accesul direct la documente

(1)     În măsura posibilului, instituțiile pun la dispoziția directă a publicului documentele, în format electronic sau prin intermediul unui registru, în conformitate cu normele în vigoare în cadrul instituției în cauză. [Am 71]

(2)    Instituțiile pun la dispoziția publicului toate documentele în format electronic sau prin intermediul unui registru, în special pe cele întocmite sau primite în cadrul procedurilor de adoptare a actelor legislative sau a actelor fără caracter legislativ cu un domeniu de aplicare general ale UE. ▐ [Am 72]

(3)   Celelalte documente, în special documentele privind evoluția politicilor publice sau a strategiilor, devin, în măsura posibilului, direct accesibile în formă electronică.

(4)   În cazul în care accesul direct nu este permis prin intermediul registrului, acesta trebuie să indice, pe cât posibil, unde se află documentul.

(5)    Instituțiile stabilesc o interfață comună pentru registrele lor de documente și, în special, asigură un punct unic de acces pentru accesarea directă a documentelor întocmite sau primite în cadrul procedurilor de adoptare a actelor legislative sau a actelor fără caracter legislativ cu un domeniu de aplicare general . [Am 73]

Articolul 15

Registre

(1)   Pentru a permite cetățenilor să își exercite efectiv drepturile care decurg din prezentul regulament, fiecare instituție permite accesul public la un registru de documente. Registrul ar trebui să fie accesibil în format electronic. Referințele documentelor se înscriu de îndată în registru.

(2)   Pentru fiecare document, registrul conține un număr de referință (inclusiv, după caz, referința interinstituțională), subiectul abordat și/sau o scurtă descriere a conținutului documentului, precum și data la care acesta a fost primit sau elaborat și înscris în registru. Referințele sunt concepute astfel încât să nu aducă atingere protecției intereselor prevăzute la articolul 6.

(3)    Fără a aduce atingere regulamentelor interne ale instituțiilor, registrul sau sistemul de registre (în cazul registrelor multiple din cadrul aceleiași instituții) al fiecărei instituții conține în special trimiteri la:

—	intrările și ieșirile de documente, precum și corespondența oficială a instituției în cazul în care aceasta se încadrează la definiția stabilită la articolul 4 litera (a);

—	ordinile de zi și rezumatele reuniunilor, precum și documentele elaborate înaintea reuniunilor în vederea difuzării, precum și alte documente difuzate pe durata reuniunilor;

Fiecare instituție:

—	până la …  (14) adoptă și publică regulamentele interne privind înregistrarea documentelor,

—	până la …  (15) asigură că registrul este pe deplin operațional. [Am 70]

Articolul 16

Cereri de acces

(1)   Cererile de acces la documente se formulează în scris, inclusiv în format electronic, într-una din limbile enumerate la articolul 314 din Tratatul CE și într-un mod suficient de precis pentru a permite instituției să identifice documentul. Solicitantul nu este obligat să-și motiveze cererea.

(2)   În cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, ▐ instituția invită solicitantul în termen de 15 zile lucrătoare să clarifice cererea și îl asistă în acest scop, de exemplu furnizându-i informațiile privind utilizarea registrelor publice de documente. ▐ [Am 62]

(3)   În cazul unei cereri privind un document foarte lung sau un număr foarte mare de documente, instituția în cauză poate discuta informal cu solicitantul în scopul ajungerii la o soluție echitabilă și practică.

(4)   Instituțiile oferă asistență și informează cetățenii cu privire la modalitățile de depunere a cererilor de acces la documente.

Articolul 17

Soluționarea cererilor inițiale

(1)   Cererile de acces la documente se soluționează cu promptitudine. Solicitantului i se trimite o confirmare de primire. În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția fie acordă accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie îi comunică solicitantului, în scris, motivele respingerii în tot sau în parte a cererii și îl informează cu privire la dreptul acestuia de a prezenta o cerere de confirmare, în conformitate cu alineatul (4) al prezentului articol. [Am 63]

(2)   În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu cel mult 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite. [Am 64]

(3)   În cazul respingerii totale sau parțiale a cererii, solicitantul poate adresa, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea răspunsului din partea instituției, o cerere de confirmare prin care solicită ca instituția să-și revizuiască poziția, sau, atunci când solicitantul pune în discuție posibilitatea aducerii unui prejudiciu intereselor relevante și/sau susține că un interes superior justifică divulgarea, acesta poate solicita Ombudsmanului European să își exprime opinia independentă și obiectivă cu privire la prejudiciu și /sau interesul public superior.

În așteptarea avizului Ombudsmanului European, termenul limită prevăzut la alineatul (1) este suspendat pentru cel mult 30 de zile lucrătoare.

După emiterea avizului Ombudsmanului European, sau cel mai târziu la sfârșitul termenului de 30 de zile lucrătoare, solicitantul poate adresa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, o cerere de confirmare prin care solicită ca instituția să-și revizuiască poziția. [Am 104]

(4)   În lipsa unui răspuns din partea instituției în termenul stabilit, solicitantul poate prezenta o cerere de confirmare.

Articolul 18

Soluționarea cererilor de confirmare

(1)   Cererile de confirmare se soluționează cu promptitudine. În termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția fie permite accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie comunică, în scris, motivele respingerii totale sau parțiale a cererii. În cazul unei respingeri în tot sau în parte a cererii, instituția informează solicitantul cu privire la căile de atac de care dispune. [Am 66]

(2)   În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu cel mult 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite. [Am 67]

(3)   În cazul unei respingeri totale sau parțiale a cererii, solicitantul poate introduce o acțiune împotriva instituției în fața Tribunalului de Primă Instanță și/sau poate adresa o plângere Ombudsman-ului, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 230 și 195 din Tratatul CE.

(4)   Lipsa unui răspuns din partea instituției în termenul stabilit se consideră răspuns negativ și dă dreptul solicitantului să introducă o acțiune în justiție împotriva instituției și/sau să formuleze o plângere adresată Ombudsman-ului, în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Tratatul CE.

▐ [Am 68]

Articolul 19

Accesul pe baza unei cereri

(1)   Accesul la documente se exercită fie prin consultare la fața locului, fie prin eliberarea unei copii, inclusiv, dacă este necesar, a unei copii electronice, în funcție de preferința solicitantului.

(2)   În cazul în care conținutul unui document este disponibil public și este ușor accesibil pentru solicitant, instituția își poate îndeplini obligația de a acorda accesul la documente prin informarea solicitantului cu privire la modalitățile de obținere a documentului solicitat.

(3)   Documentele se furnizează într-o versiune și o formă care există deja (inclusiv varianta electronică sau sub altă formă: scriere Braille, caractere mărite sau înregistrare pe bandă magnetică), ținând seama pe deplin de preferința solicitantului.

(4)   Solicitantului i se poate cere să achite o sumă de bani pentru producerea și trimiterea copiilor. Această sumă nu poate depăși costurile reale pentru producerea și trimiterea copiilor. Consultarea la fața locului sau în cazul în care numărul de copii nu depășește 20 de pagini A4, precum și accesul direct sub formă electronică sau prin intermediul registrului beneficiază de gratuitate. În cazul imprimatelor sau al documentelor în format electronic bazate pe informații existente în sistemele electronice de stocare, procesare și recuperare, costul real al căutării și recuperării documentului sau documentelor ar putea fi imputat de asemenea solicitantului. Nu se impută costuri suplimentare în cazul în care instituția a produs deja documentul sau documentele în cauză. Solicitantul este informat în prealabil cu privire la suma percepută și metoda de calculare a acesteia. [Am 69]

(5)   Prezentul regulament nu derogă de la modalitățile specifice de acces prevăzute în legislația comunitară sau națională, precum plata unei taxe.

Articolul 20

Informarea

(1)   Fiecare instituție ia măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la drepturile de care beneficiază în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Statele membre cooperează cu instituțiile pentru informarea cetățenilor.

Articolul 21

Responsabilul cu informațiile

(1)     Fiecare direcție generală din cadrul fiecărei instituții numește un responsabil cu informațiile care răspunde de asigurarea respectării dispozițiilor prezentului regulament inclusiv a bunelor practici administrative în cadrul direcției generale în cauză.

(2)     Responsabilul cu informațiile stabilește ce informații trebuie furnizate publicului în ceea ce privește:

(a)	punerea în aplicare a prezentului regulament

(b)	bunele practici;

și asigură diseminarea respectivelor informații într-o formă și de o manieră corespunzătoare.

(3)     Responsabilul cu informațiile analizează dacă serviciile din cadrul direcției generale de care acesta este răspunzător urmează bunele practici.

(4)     Responsabilul cu informațiile poate redirecționa o persoană care solicită informații către o altă direcție în cazul în care informația solicitată nu intră în domeniul său de competență, ci în domeniul de competență al unei alte direcții din cadrul instituției sale, cu condiția să dețină o astfel de informație. [Am 106]

TITLUL IV

Dispoziții finale

Articolul 22

Rapoarte

(1)    Fiecare instituție publică un raport anual privind anul anterior, în care se menționează numărul de respingeri ale cererilor de acces la documente și motivele acestora, precum și numărul de documente sensibile neînscrise în registru.

(2)     Până la …, Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a principiilor prezentului regulament și face recomandări, inclusiv, dacă este cazul, propuneri de revizuire a prezentului regulament, care sunt necesare în urma modificării situației curente, și un program de acțiune conținând măsuri pe care instituțiile să le adopte. [Am 83]

Articolul 23

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se abrogă începând cu […].

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 24

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO C […], […], p. […].

(2)  JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(3)  JO C 303, 14.12.2007, p. 1.

(4)  JO C 293 E, 2.12.2006, p. 151.

(5)  JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

(6)   Acordul interinstituțional din 22 decembrie 1998 privind orientările comune pentru calitatea redactării legislației comunitare (JO C 73, 17.3.1999, p. 1).

(7)  JO L 345, 31.12.2003, p. 90.

(8)  JO L 43, 15.2.1983, p. 1.

(9)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(10)  JO L 340, 31.12.1993, p. 43.║

(11)  JO L 46, 18.2.1994, p. 58.║

(12)  JO L 263, 25.9.1997, p. 27.

(13)   A se vedea articolul 7 din SEC(2008)2109.

(14)   Șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(15)   Un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.