11.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/153

1.1

CESE salută comunicarea Comisiei și își exprimă speranța că aceasta va determina din partea organelor decizionale decizii operative, finanțări și politici care să țină seama de propunerile și indicațiile prezentate.

1.2

CESE și-a declarat din totdeauna sprijinul pentru propunerile Comisiei în materie de politică spațială, una dintre prioritățile tehnologice care trebuie dezvoltate cu mai multă hotărâre. Utilizarea responsabilă și durabilă a spațiului în scopuri civile și pașnice reprezintă un extraordinar instrument de dezvoltare.

1.3

Cercetarea spațială în general, și GMES în special, fac parte pe drept cuvânt din noua economie ecologică. Implementarea aplicațiilor în agricultură, în gestionarea schimbărilor climatice, în elaborarea de prognoze meteo precise și în amenajarea teritoriului stă la baza unui nou model care concepe dezvoltarea durabilă ca axă prioritară a inovării și cercetării tehnologice.

1.4

CESE împărtășește preocuparea Comisiei în privința lipsei de informații referitoare la orizontul de timp al aplicării programului. CESE consideră că programul ar trebui să dureze cel puțin până în 2030, funcțiile principale ale acestuia urmând să continue și în anii următori.

1.5

CESE consideră că resursele financiare sunt insuficiente, deoarece nu țin seama de evoluția prețurilor componentelor tehnologice ale sateliților Sentinel și, pe de altă parte, din cauza bugetului insuficient alocat cercetării și dezvoltării, în special sub aspectul nevoii culegerii de date în domeniul combaterii schimbărilor climatice și în cel al securității. Pentru a face față cerințelor, mai este nevoie de încă cel puțin 700-800 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020. Costurile lansărilor, precum și ale echipamentelor electronice au crescut considerabil.

1.6

„Visul spațial”, împărtășit de generații întregi, ar trebui reînsuflețit prin programe ambițioase. Este necesar ca tinerii să fie îndemnați să se intereseze din nou de studiile din domeniul spațiului și trebuie oferite perspective stabile de angajare, prin sublinierea valorii sociale ridicate a unor proiecte ca GMES, care pot contribui la reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice și la sprijinirea activităților umane, ajutând la prevederea unor fenomene naturale extreme cum ar fi inundațiile și perioadele lungi de secetă. Monitorizarea emisiilor nocive în atmosferă va permite, de exemplu, verificarea eficienței măsurilor adoptate pentru reducerea CO2, sau întreprinderea de acțiuni adecvate în cazul încălcării legilor privind traficul de persoane, în coordonare cu activitățile Frontex.

1.7

GMES poate aduce o contribuție decisivă la politica de gestionare a deșeurilor, prin identificarea siturilor ilegale și a deversărilor de substanțe toxice. Este esențial ca programul spațial GMES să se ocupe și de „deșeurile spațiale”, adică de recuperarea stațiilor care nu mai sunt exploatate și a sateliților care nu mai emit. În colaborare cu sistemul german TIRA, programul ESA privind monitorizarea spațiului poate contribui la gestionarea nenumăratelor deșeuri spațiale. Din 1957 au fost lansați peste 5 000 de sateliți, iar în prezent se lansează unul la circa două zile.

1.8

În opinia CESE, efectele pozitive ale unui program cu un orizont de timp corespunzător ar putea determina implicarea directă a întreprinderilor publice și private din domeniu, facilitându-le o planificare a investițiilor în dezvoltarea tehnologiilor de producere a unor sisteme de detectare din ce în ce mai eficiente sub aspectul costurilor și performanței. Capacitatea de a atrage investiții private și de a crea o piață a serviciilor se va dovedi crucială pentru succesul întregii operațiuni.

1.9

Statele membre care sunt încă departe de a se angaja într-o politică spațială ar putea găsi în siguranța continuării programelor comunitare garanția de care au nevoie pentru a-și demara inițiativele. În acest sens, CESE salută decizia din februarie 2010 de instituire a Consiliului partenerilor GMES, în care cele 27 de state membre urmează să participe activ și care va contribui la atingerea unui nou echilibru între cunoaștere și implicarea în politica spațială. Organismul menționat ar trebui să fie deschis participării reprezentanților societății civile.

1.10

Existența unui program pe termen lung ar conferi de asemenea UE o putere mai mare și o pondere politică sporită în raport cu alte zone ale lumii active astăzi în domeniul spațiului și ar putea reprezenta un factor pozitiv în negocierea eventualelor contribuțiilor financiare pe care le-ar presupune accesul la programele și la rezultatele misiunilor care nu se află sub controlul UE.

1.11

GMES este în măsură să furnizeze o contribuție de importanță vitală în diverse sectoare esențiale, cum ar fi oceanografia, controlul calității aerului, crearea de hărți precise referitoare la utilizarea terenurilor, precum și furnizarea rapidă de hărți ale zonelor afectate de dezastre naturale, oferind astfel un sprijin de neînlocuit în domeniul protecției civile.

1.12

În opinia CESE, în situația actuală de criză economică profundă, necesitatea de a dispune de resurse considerabile nu poate constitui o frână în calea investițiilor. Dimpotrivă, prin mobilizarea la maximum a resurselor disponibile și cu sprijinul unei opinii publice informate cu privire la întreaga gamă de posibilități, programul GMES poate grăbi ieșirea din criză, prin furnizarea unui mare potențial științific și de producție, cu toate efectele pozitive implicate, în măsură să redea UE poziția pierdută de lider în domeniu.

2.1

Decizia UE de a se dota cu un sistem european integrat de observare a Pământului pentru furnizarea de informații și servicii în domeniile mediului și securității, denumită Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (Global Monitoring for Environment and Security – GMES) reprezintă o alegere strategică ce permite UE să-și mențină și să-și consolideze poziția de lider în domeniul activităților civile aerospațiale.

2.2

Conform orientărilor generale ale planului de acțiune din 2001 al Comisiei Europene, inițiativa GMES își propune să îmbine cerințele societății în materie de mediu și siguranță cu capacitățile tehnice și operaționale avansate oferite de sistemele de observare terestră și prin satelit. Ea reprezintă o soluție care asigură accesul rapid la informațiile de mediu la nivel mondial, regional și local, fără a pune în primejdie independența următoarelor sectoare: dezvoltarea durabilă, schimbările climatice la scară globală, politica de securitate și apărare comună, spațiul european de cercetare, strategia europeană pentru spațiu.

2.3

Sistemul se bazează pe analiza datelor de observare a Pământului furnizate de sateliți și de rețelele de monitorizare in situ; odată analizate și coordonate, datele vor fi puse la dispoziția utilizatorilor finali: autorități și agenții naționale, regionale și locale, organizații de mediu și de protecție civilă etc. GMES este o inițiativă promovată și pusă în aplicare în comun de Uniunea Europeană (UE) și de Agenția Spațială Europeană (ESA). În cadrul inițiativei, ESA contribuie hotărâtor la dezvoltarea componentei spațiale, iar UE acționează ca promotor și catalizator al cererii.

2.4

Programul GMES este format din trei componente: componenta spațială, componenta in situ și componenta de servicii, cu privire la care Comisia a prezentat o propunere de regulament și asupra căreia CESE s-a exprimat deja (1).

2.5

Dintre cele trei componente, cea spațială este de departe cea mai costisitoare și cea care determină calitatea și cantitatea serviciilor care pot fi oferite. Ea cuprinde 6 serii de misiuni Sentinel de observare a Pământului (dintre care 5 sunt finanțate), care ar trebui să înceapă în 2012. Tot ceea ce privește componenta spațială este controlat, coordonat și implementat de ESA: contractele cu industria în vederea construirii sateliților și infrastructurii necesare, dar și gestionarea proiectelor-pilot lansate în această etapă, și care vor fi evaluate în vederea unor aplicații viitoare.

3.1

În comunicarea sa, Comisia prezintă realizările de până acum referitoare la componentele de servii și in situ, care au furnizat deja rezultate bune prin utilizarea infrastructurilor spațiale existente, în special în cadrul misiunilor EUMETSAT, ESA și naționale.

3.2

În anul 2008 au fost puse bazele arhitecturii sistemului, în special sub aspectul nevoilor financiare și al politicilor bugetare conexe. Resursele necesare pentru realizarea proiectului vor trebui alocate în contextul viitorului cadru financiar multianual al Uniunii. Pentru perioada 2014-2020, ESA prevede cheltuieli de circa 4,23 miliarde EUR (2).

3.3

Documentul analizează câteva aspecte cruciale ale politicii spațiale europene, în cadrul căreia GMES constituie, ca și programele europene GNSS (EGNOS și Galileo), o axă principală.

3.4

Comisia menționează prioritățile de finanțare pentru realizarea și evoluția operațiunilor unităților Sentinel 1, 2 și 3, continuitatea transmisiei și accesibilitatea datelor și, în sfârșit, nevoia de a înlătura îndoielile statelor membre cu privire la durata proiectului, planificat deocamdată să dureze până în 2020.

3.5

În opinia Comisiei, o politică de acces deplin și garantat la date impune un regulament privind proprietatea asupra acestora. În comunicare se abordează și chestiunea proprietății și gestionării infrastructurii.

3.6

O parte importantă a documentului se referă la politica de achiziții, care trebuie să asigure atât cel mai bun raport calitate-preț, cât și disponibilitatea continuă a datelor.

3.7

Cooperarea internațională constituie o axă importantă a întregului program GMES. Din acest punct de vedere, GMES reprezintă contribuția UE la programul GEOSS (Global Earth Observation System of Systems – Rețeaua globală a sistemelor de observare a Pământului). În cadrul CEOS (Committee of Earth Observation Satellites – Comitetul sateliților de observare terestră), care are responsabilități specifice de monitorizare a efectelor schimbărilor climatice, Comisia va preconiza schimburi și parteneriate suplimentare.

3.8

În capitolul rezervat concluziilor Comisia rezumă documentul, angajându-se să urmărească îndeaproape realizarea programului și actualizarea sa permanentă, în funcție de solicitările utilizatorilor.

4.1

Considerând politica spațială drept una dintre prioritățile tehnologice care trebuie dezvoltate cu mai multă hotărâre, Comitetul salută comunicarea Comisiei, manifestându-și speranța că aceasta va determina decizii operaționale, finanțări și politici coerente din partea organelor de decizie, care să acorde atenție concretizării propunerilor și indicațiilor conținute în acestea.

4.2

Comitetul își exprimă aprecierea, împărtășind în același timp preocupările Comisiei referitoare la poziția ambiguă a statelor membre în ceea ce privește orizontul de timp al programului GMES și consideră absolut necesar ca acestea să se pronunțe explicit în favoarea unui program a cărui scadență ar trebui stabilită astăzi cel puțin în 2030, dar care va trebui să prevadă posibilitatea de a continua să-și îndeplinească funcțiile de bază chiar și după această dată.

4.3

Și pentru sectorul întreprinderilor este esențial să-și poată programa investițiile pe o perioadă suficient de lungă și să dezvolte tehnologii pentru a produce sisteme de detectare din ce în ce mai eficiente, atât sub aspectul costurilor, cât și al calității serviciilor.

4.4

Comitetul consideră că totalul de 4 miliarde EUR, la care s-a ajuns pe baza previziunilor analizei Scenariului ESA pe termen lung, este insuficient. Într-adevăr, cele aproximativ 600 de milioane EUR pe an nu țin seama de evoluția prețurilor componentelor tehnologice ale constelației de sateliți Sentinel. În ceea ce privește suma rezervată pentru cercetare și dezvoltare, și aceasta pare a fi insuficientă, mai ales sub aspectul cerinței de colectare de date semnificative în vederea combaterii schimbărilor climatice și pentru asigurarea securității.

4.5

Manifestându-și deplina aprobare față de propunerile Comisiei, Comitetul solicită pași și mai hotărâți sub aspectul resurselor financiare necesare – care ar presupune alocarea unor sume suplimentare de cel puțin 700-800 de milioane EUR –, prelungirea orizontului de timp al proiectului cel puțin până în anul 2030, deschiderea pieței spațiale către IMM-urile din toate statele membre, un regulament clar și transparent în materie de politică de acces la date, o strânsă coordonare a tuturor actorilor implicați în proiect, și în sfârșit o consolidare a dimensiunii internaționale a proiectului.

4.6

Comisia însăși subliniază nevoia unor investiții sporite în securitate. Într-o comunicare recentă (3), aceasta reamintește că, în cadrul celui de-al 7-lea program cadru pentru cercetare și dezvoltare (tema privind spațiul) a fost publicată o cerere de propuneri în vederea dezvoltării de servicii GMES preoperaționale pentru supravegherea maritimă. Dacă se dorește protejarea mediului, apărarea mărilor și zonelor noastre de coastă de traficul ilegal și salvarea celor care își pun viața în mâinile unor organizații criminale fără scrupule, este nevoie de o abordare integrată care să utilizeze toate instrumentele disponibile.

4.7

În acest context, este nevoie de resurse suplimentare în vederea susținerii atât a programelor de formare continuă a operatorilor din sector, cât și a proiectelor care încurajează tinerele generații să studieze spațiul și posibilele aplicații în acest domeniu. În ultimii ani, în parte și din cauza reducerii preocupărilor opiniei publice în aceste domenii, interesul pentru ingineria spațială a slăbit, iar numărul studenților înscriși la această disciplină, ca și al absolvenților, a scăzut considerabil. Numărul tehnicienilor se împuținează de asemenea, fiind necesară o politică de orientare a celor interesați către acest tip de studii. Una dintre cele mai des întâlnite cauze a evitării înscrierii la aceste discipline este perspectiva de angajare, aceasta nefiind nici sigură, nici durabilă.

4.8

Comitetul susține propunerea Comisiei, de asumare în mod direct a proprietății sistemului și, prin urmare, a responsabilității gestionării acestuia. Alegerea unui acces deschis, liber și continuu, cu luarea în considerare a aspectelor de securitate, prin adoptarea unui regulament specific, pare a fi oportună și motivată. Garantarea accesului poate crea condițiile care ar putea trezi interesul investitorilor privați pentru furnizarea de servicii. Apariția unei piețe a sistemului GMES ar putea nu numai să ofere o oportunitate economică și servicii pentru colectivități, ci și să permită împărțirea anumitor cheltuieli de gestionare a serviciilor terestre.

4.9

Alegerea arhitecturii sistemului se va dovedi crucială pentru gestionarea corectă a datelor. Exploatarea comercială va trebui să presupună întotdeauna participarea la cheltuieli, după o perioadă corespunzătoare de adaptare a pieței, așa cum se întâmplă în cazul anumitor servicii pe internet, până acum gratuite, dar care introduc treptat o taxă pentru utilizatori. În principiu, datele destinate administrațiilor publice vor trebui să fie gratuite și accesibile, printr-o gamă de platforme constituite în funcție de cerințele de confidențialitate și siguranță.

Aplicații importante ale monitorizării prin satelit au apărut de curând. Sateliții altimetrici ai programului My Ocean au indicat repetarea în 2009 a fenomenului El Niño. Programul MACC (Monitoring Atmosphere Composition and Climate – monitorizarea compoziției atmosferice și a climei), care se numără printre serviciile GMES, a furnizat informații în vederea creării de simulări privind eventuala deplasare a norului vulcanic din Islanda; SAFER (Services and Applications For Emergency Responses – servicii și aplicații pentru reacții de urgență), un alt serviciu din programul GMES, care are ca obiectiv crearea de hărți detaliate într-un interval de 6 ore de la dezastrul natural respectiv (cutremur, inundație, alunecare de teren), hărți care se pot dovedi de mare ajutor pentru intervențiile de protecție civilă; G-Mosaic (Pilot services for security – servicii-pilot de securitate), care va oferi servicii de supraveghere a teritoriului în scopuri de securitate, cum ar fi supravegherea centralelor nucleare, a rutelor imigrației clandestine și a frontierelor, precum și analize ale dezastrelor de război și ale necesităților.

4.10

O atenție specială va trebui acordată politicii de achiziții. În cazul achizițiilor publice, mai ales al celor ale Uniunii, vor trebui întotdeauna aplicate principiile Small Business Act. Este nevoie de o puternică politică de susținere a IMM-urilor, în special a celor din țările care nu dispun încă de un sistem de producție solid, dar care ar trebui de asemenea să beneficieze de investițiile uriașe care urmează a fi făcute în sector. Componenta spațială a GMES are nevoie nu doar de marile întreprinderi specializate în electronica aerospațială, ci și de cele mici, capabile și ele să propună soluții inovatoare. Având în vedere caracterul european al proiectului, Comisia ar trebui să încurajeze constituirea de consorții de întreprinderi transnaționale.

4.11

Comitetul recomandă o coordonare din ce în ce mai strânsă între diverșii actori angajați în realizarea proiectului: Comisia, statele membre, ESA și EUMETSAT, și sprijină propunerea Comisiei de împărțire a responsabilităților între aceste diverse componente, după cum se prevede în comunicare.

4.12

Comitetul consideră că ESA dispune de toate competențele necesare pentru a-și asuma rolul de gestionar final al infrastructurii spațiale, cooperând cu agențiile naționale în ceea ce privește întreținerea, dezvoltarea și înlocuirea constelației de sateliți. CESE recomandă stăruitor să se apeleze la toate inițiativele juridic posibile pentru ca această opțiune naturală să se poată concretiza.

4.13

În opinia Comitetului, continuarea acțiunilor de consolidare a cooperării internaționale se va dovedi esențială. Combaterea schimbărilor climatice se va desfășoară în mod necesar la scară globală, punerea în comun a datelor urmând să fie esențială pentru identificarea în timp real a evoluției efectelor emisiilor de gaze cu efect de seră și a schimbărilor climatice produse de acestea. Comisia a luat în mod judicios în considerare acest aspect, iar Comitetul recomandă și includerea altor parteneri, din zone apropiate, și eventual asocierea lor la strategia europeană de protecție a teritoriului și a mărilor, și de securitate. De exemplu, Uniunea pentru Mediterana ar putea constitui o excelentă platformă de dezvoltare a acestei cooperări în cadrul actualelor programe prioritare în domeniul protecției civile, al refacerii mediului în Mediterana și al combaterii schimbărilor climatice. Tot astfel, un element pozitiv ar putea fi capacitatea de a surprinde caracteristicile altor zone specifice, cum ar fi activitățile în curs de desfășurare în regiunile baltice sau în cea a Dunării.

4.14

CESE sprijină instituirea Consiliului partenerilor GMES, alcătuit din 27 de membri și care prevede și participarea Elveției și Norvegiei în calitate de membri ESA. Acestui organism, prezidat de Comisie, îi revine sarcina de a stabili o cooperare între organismele tuturor statelor membre, de a asista Comisia în supravegherea aplicării coerente a programului și în elaborarea unui cadru strategic, și de a efectua un schimb de experiențe și de bune practici în materie de GMES și de observare a Pământului. Acest organism reprezentativ poate ajuta la remedierea dezechilibrelor dintre vechile și noile state membre sub aspectul cunoștințelor și activităților în domeniul spațiului. Instituirea unui forum al utilizatorilor privați ar fi cu atât mai oportună din perspectiva analizării la timp a perspectivelor sistemului și a colaborării cu Consiliul.

4.15

O atenție specială trebuie acordată cerințelor pe termen scurt ale programării, cu alte cuvinte asigurării funcționalității seriei A de sateliți Sentinel, lansării seriei B și achiziționării de componente esențiale pentru seria C.

4.16

Președinția spaniolă, care s-a implicat sub aspectul regulamentului privind serviciile GMES, precum și cea belgiană, preocupată de politica spațială europeană, sunt amândouă de acord în privința necesității unui nou început, idee care se bucură și de susținerea Parlamentului. Condițiile sunt întrunite pentru stabilirea aspectelor care rămân de clarificat: găsirea și alocarea resurselor necesare proiectului, înlăturarea îndoielilor care persistă în privința orizontului de timp al GMES, astfel încât să permită încă de pe acum dezvoltarea constelațiilor Sentinel în conformitate cu programul stabilit, consolidarea cooperării internaționale, investiții sporite în cercetare și dezvoltare.