14.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 168/26

—

având în vedere Comunicările comune ale Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303), din 25 mai 2011, și „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200), din 8 martie 2011,

—

având în vedere Comunicările Comisiei din 11 martie 2003 privind „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din Est și din Sud” (COM(2003)0104), din 12 mai 2004, referitoare la Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (COM(2004)0373), din 4 decembrie 2006 privind consolidarea PEV (COM(2006)0726), din 5 decembrie 2007 privind consolidarea politicii europene de vecinătate (COM(2007)0774), din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul estic (COM(2008)0823), din 20 mai 2008 privind Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana (COM(2008)0319) și din 12 mai 2010 privind bilanțul politicii europene de vecinătate (COM(2010)0207), precum și din 24 mai 2011 referitoare la un dialog cu țările sud-mediteraneene privind migrația, mobilitatea și securitatea (COM(2011)0292),

—

având în vedere evoluția politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 și, în special, rapoartele intermediare ale Comisiei privind punerea sa în aplicare,

—

având în vedere planurile de acțiune adoptate în comun cu Egiptul, Israelul, Iordania, Libanul, Marocul, Autoritatea Palestiniană și Tunisia, precum și cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia și Moldova și programul de asociere cu Ucraina,

—

având în vedere concluziile Consiliului pentru Afaceri Externe referitoare la PEV din 26 iulie 2010 și din 20 iunie 2011, precum și concluziile Consiliului Afaceri Externe/Comerț din 26 septembrie 2011,

—

având în vedere concluziile reuniunii miniștrilor de externe ai Parteneriatului Estic din 13 decembrie 2010,

—

având în vedere declarațiile comune ale Summitului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009 și ale Summitului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia între 29 și 30 septembrie 2011,

—

având în vedere Declarația de la Barcelona de stabilire a unui parteneriat euro-mediteranean, adoptată în cadrul Conferinței euro-mediteraneene a miniștrilor afacerilor externe, care a avut loc între 27-28 noiembrie 1995,

—

având în vedere aprobarea de către Consiliul European de la Bruxelles de la 13 și 14 martie 2008 a Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana,

—

având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt de la Paris privind Mediterana, desfășurată la Paris, la 13 iulie 2008,

—

având în vedere concluziile Consiliului de asociere UE - Maroc din 13 octombrie 2008, care au acordat Marocului un statut avansat,

—

având în vedere concluziile Consiliului de asociere UE - Iordania din 26 octombrie 2010, care au acordat Iordaniei un statut avansat,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui Instrument european de vecinătate și de parteneriat (IEVP) (1),

—

având în vedere declarația ssa din 27 septembrie 2011 referitoare la instituirea programelor „Erasmus” și „Leonardo da Vinci” euromediteraneene (2),

—

având în vedere Raportul special nr. 13/2010 al Curții de Conturi Europene intitulat „A fost lansat cu succes noul Instrument european de vecinătate și parteneriat în Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan și Georgia) și reușește acesta să obțină rezultate în această regiune?”,

—

având în vedere Decizia 2011/424/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 de numire a unui Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru regiunea sud-mediteraneeană (3) și Decizia 2011/518/PESC a Consiliului din 25 august 2011 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea estică (5) și la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea sudică (6),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 19 ianuarie 2006 privind politica europeană de vecinătate (PEV) (7), din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea PEV (8), din 6 iulie 2006 privind Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) (9), din 5 iunie 2008 referitoare la raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale și opțiunile de bază ale PESC (10), din 19 februarie 2009 referitoare la revizuirea IEVP (11), din 19 februarie 2009 referitoare la Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana (12), din 17 ianuarie 2008 privind o nouă abordare a politicii regionale în zona Mării Negre (13), din 20 ianuarie 2011 referitoare la o strategie UE pentru Marea Neagră (14), din 20 mai 2010 referitoare la Uniunea pentru Mediterana (15), din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud (16), din 9 septembrie 2010 referitoare la situația râului Iordan, în special a zonei Iordanului inferior (17), din 3 februarie 2011 referitoare la situația din Tunisia (18), din 17 februarie 2011 referitoare la situația din Egipt (19), din 10 martie 2011 referitoare la vecinătatea sudică și, în special, la Libia, inclusiv aspectele umanitare (20) și din 7 iulie 2011 referitoare la Siria, Yemen și Bahrain în contextul situației din lumea arabă și din Africa de Nord, din 15 septembrie 2011 și din 20 ianuarie 2011 referitoare la situația din Belarus și toate rezoluțiile sale anterioare referitoare la Belarus, precum și din 15 septembrie 2011 referitoare la situația din Libia (21) și situația din Siria (22),

—

având în vedere recomandările comisiilor Adunării parlamentare a Uniunii pentru Mediterana (APUpM), adoptate în cadrul celei de-a șaptea sesiuni plenare, desfășurate la Roma în perioada 3 - 4 martie 2011,

—

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURONEST) din 3 mai 2011,

—

având în vedere concluziile sesiunii inaugurale a Adunării autorităților locale și regionale din zona euro-mediteraneeană (ARLEM), care a avut loc la 21 ianuarie 2010 la Barcelona,

—

având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2011 privind dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE (23),

—

având în vedere Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (COM(2007)0242),

—

având în vedere articolul 8 și articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru cultură și educație, al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0400/2011),

A.

întrucât respectarea și promovarea democrației și a drepturilor omului și, în special, a drepturilor femeii, a drepturilor copilului și a drepturilor minorităților, a justiției și a statului de drept, a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare, de conștiință, de religie, de orientare sexuală, de asociere și a libertății mijloacelor de informare în masă, inclusiv de acces nelimitat la informare, comunicare și internet, consolidarea societății civile, a securității, inclusiv soluționarea pașnică a conflictelor și relații de bună vecinătate, stabilitatea democratică, prosperitatea, distribuția echitabilă a venitului, bogăției și a șanselor în societate, coeziunea socială, lupta împotriva corupției și promovarea bunei guvernanțe și a unei dezvoltări durabile reprezintă principii și obiective fundamentale ale UE, care trebuie să constituie valori comune, aflate în centrul revizuirii PEV;

B.

întrucât interesul major al UE este acela de a da dovadă de ambiție în cooperarea economică și de a adopta o strategie avantajoasă reciproc, responsabilă și flexibilă bazată pe sprijinirea tranzițiilor democratice și protejarea drepturilor omului, învățând din eșecurile și erorile politicilor UE și ale statelor membre în ceea ce privește îndeosebi indulgența față de regimurile autoritare din vecinătatea sudică, lecție care a dus la concluzia că PEV-UE generală trebuie să fie bazată pe valori;

C.

întrucât în acest nou cadru relația cu aceste țări trebuie să intre într-o nouă dinamică, centrată pe o cooperare ce pune pe primul loc democrația și prosperitatea de ambele maluri ale Mediteranei, și nu doar securitatea și controlul imigrației;

D.

întrucât Uniunea pentru Mediterana a fost creată cu obiectivul ambițios de a servi ca instrument permanent pentru a consolida relațiile cu țările din vecinătatea sudică, înlocuind fostul Proces de la Barcelona, cu scopul de a-l consolida și de a-l face mai vizibil;

E.

întrucât cooperarea în cadrul Adunării Parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURONEST) urmărește obținerea unor rezultate pozitive, servind drept platformă pentru schimburile de opinii, pentru identificarea unor poziții comune referitoare la actualele provocări globale cu privire la democrație, politică, economie, securitate energetică și afaceri sociale, precum și pentru consolidarea legăturilor dintre țările din regiune și a legăturilor cu UE;

F.

întrucât articolul 49 din TFUE prevede că orice stat european care respectă principiile care stau la baza UE, și anume, democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și care se angajează să le promoveze, poate solicita să devină membru al Uniunii;

G.

întrucât relațiile consolidate presupun un angajament clar și dovedit în favoarea reformelor, cu scopul realizării unor progrese concrete în îndeplinirea criteriilor predefinite;

H.

întrucât UE ar trebui să se doteze cu instrumente flexibile și finanțate în mod adecvat, care să corespundă ambițiilor și evenimentelor din regiune, favorizând o utilizare optimă a instrumentelor financiare existente;

I.

întrucât efectele crizei economice și financiare s-au suprapus peste provocările politice și sociale existente în statele partenere, în special în problema șomajului; întrucât este în interesul comun al acestor țări și al UE să reducă ratele șomajului din regiune și să ofere cetățenilor, și în special femeilor, tinerilor și populației rurale, o speranță pentru viitor;

J.

întrucât Parlamentul European acordă sprijinul său pentru instituirea programelor „Erasmus” și „Leonardo da Vinci” euromediteraneene prin intermediul declarației sale din 27 septembrie 2011,

1.

salută Comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” și „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene”, și abordarea prezentată în aceste documente, în special în ceea ce privește principiile de responsabilitate reciprocă și de angajament comun față de valorile universale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept, precum și pe acela de condiționalitate și abordare adaptată față de țările partenere, avansarea cooperării multilaterale și subregionale, precum și principiul implicării în continuarea a societăților în politica PEV;

2.

recunoaște aspirațiile europene și opțiunile europene ale anumitor parteneri și angajamentul acestora de a clădi o democrație profundă și sustenabilă și subliniază necesitatea de stabilire a unor relații noi și distincte între UE și statele Parteneriatului estic, sprijinind eforturile acestora de consolidare a unor democrații și a unor economii de piață durabile;

3.

insistă totuși asupra faptului că ar trebui oferite stimulente concrete și credibile statelor învecinate pentru ca acestea să se alăture eforturilor în vederea îndeplinirii obiectivului comun de consolidare a democrației, precum și asupra faptului că diferențierea bazată pe realitățile politice, economice și sociale, performanțe și realizări ar trebui să aibă ca fundament criterii definite în mod clar și care pot fi evaluate și repere monitorizate periodic pentru fiecare țară parteneră; invită în acest sens Comisia și SEAE să aibă în vedere reperele prevăzute în cadrul comunicărilor comune drept obiective care trebuie atinse și că, în vederea evaluării progresului înregistrat, pentru aceste obiective sunt necesare repere distincte, măsurabile, realizabile și cu termene concrete, al căror punct de plecare este diferit pentru vecinătatea sudică și estică; este de opinie că o politică orientată asupra rezultatelor are nevoie de o metodologie mai clară de stabilire a reperelor și subliniază, în acest context, importanța instituirii unor mecanisme de monitorizare corespunzătoare pentru evaluarea progresului înregistrat de țările PEV; subliniază că această abordare trebuie să se reflecte în structura planurilor de acțiune ale PEV și în rapoartele de activitate anuale aferente;

4.

consideră că revizuirea politicii europene de vecinătate oferă UE o ocazie bună de a-și îndeplini efectiv obligațiile și a-și respecta valorile, astfel cum prevăd articolele 2, 3, 6, 8 și 21 din TUE;

5.

subliniază că, dacă politica Uniunii în materie de cooperare pentru dezvoltare se înscrie în cadrul principiilor și obiectivelor acțiunii externe a Uniunii și, deci, în cazul de față, în cadrul politicii europene de vecinătate, Uniunea are, în același timp, obligația constituțională, consacrată la articolul 208 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de a ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în contextul implementării politicilor susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare; îndeamnă, prin urmare, Comisia și SEAE să nu piardă niciodată din vedere aceste obiective, care constau din reducerea și, în final, din eradicarea sărăciei, atunci când pun în aplicare politica europeană de vecinătate atât în țările partenere din vecinătatea estică, cât și în cele din vecinătatea sudică;

6.

susține consolidarea, în cadrul PEV, a capitolelor până acum separate ale politicii externe și ale politicii de asistență; speră să se creeze o rețea mai puternică de acorduri instituționale, care să fie stabilă, economică și direcționată manifest către dezvoltarea unei integrări economice și a unei asocieri politice mai strânse între toate părțile implicate, incluzând alinierea valorilor la valorile Uniunii Europene la nivelul tuturor forurilor internaționale, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite;

7.

deși UE nu urmărește să impună un model sau un tipar prestabilit pentru reforme politice, subliniază faptul că PEV se bazează pe valori comune, implicare comună și reciprocă și pe respectarea și angajamentul față de democrație, drepturile omului, statul de drept, combaterea corupției, economia de piață și buna guvernanță;

8.

subliniază importanța pe care o au pentru democrație organizațiile active și independente ale societății civile, inclusiv partenerii sociali; subliniază importanța dialogului cu organizațiile societății civile și alocarea de fonduri adecvate din Instrumentul european de vecinătate (IEV), subliniază faptul că parteneriatul dintre UE și țările PEV și societățile civile respective ar trebui consolidat pentru a ajuta la construirea unor democrații funcționale, la promovarea de reforme și la creșterea economică durabilă; subliniază că aceste parteneriate cu societatea civilă trebuie să fie favorabile incluziunii și să cuprindă, în special, reprezentanți ai organizațiilor femeilor și ai grupurilor minorităților; invită SEAE și Comisia să sprijine parlamentele, autoritățile locale și regionale și societatea civilă în eforturile lor de a juca propriul rol specific în definirea strategiilor PEV, în tragerea la răspundere a guvernelor, în monitorizarea și evaluarea performanțelor înregistrate și a rezultatelor atinse;

9.

subliniază importanța constituirii unui parteneriat cu societățile civile ca mijloc de promovare a schimbării și a democratizării; în acest context, ia act de alocarea a 22 de milioane de euro Facilității pentru societatea civilă (CSF) pentru perioada 2011-2013 și așteaptă cu interes finanțarea mai substanțială a facilității în următoarea perspectivă financiară; invită SEAE și Comisia să explice mai bine sfera și obiectivele unui eventual CSF și solicită o clarificare mai exactă cu privire la complementaritatea dintre CSF, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (EIDHR) și IEPV; ia act de faptul că ar trebui, de asemenea, identificate instrumente pentru sprijinirea în mod concret a minorităților religioase și etnice din zonele vizate de această inițiativă; recomandă utilizarea acestei facilități în vederea îmbunătățirii activității Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și, posibil, în vederea creării unui astfel de forum și pentru partenerii din sud;

10.

salută propunerea înființării unei Fundații europene pentru democrație (FED), ce reprezintă un răspuns oportun la dorința de democrație manifestată de populațiile țărilor aflate în vecinătatea noastră; subliniază că aceasta ar trebui să fie un mecanism flexibil, rapid și concret de sprijin și ar trebui să vină în completarea instrumentelor UE deja existente și a activității exemplare a fundațiilor europene politice și nepolitice consacrate, ținând cont de faptul că atingerea unor rezultate concrete trebuie să constituie unul dintre obiectivele acestei inițiative; insistă ca această fundație să nu împiedice și să nu dubleze acțiunile deja lansate de aceste fundații ori pe cele din cadrul programelor europene existente, cum ar fi EIDHR; subliniază că sfera de aplicare și modul de organizare ale acestei fundații ar trebui clar definite și că structurile și procedurile acesteia ar trebui să fie suple și directe; solicită SEAE, Comisiei și Președinției (polone) să realizeze o demarcare clară a competențelor FED în raport cu celelalte instrumente și cadre; insistă asupra dreptului Parlamentului European de a controla și de a se implica în cadrul structurii de conducere a acesteia pentru a ajuta la determinarea obiectivelor, a priorităților, a rezultatelor vizate și a alocațiilor financiare anuale în termeni generali și pentru a participa la monitorizarea activităților; își exprimă anumite îngrijorări în legătură cu faptul că acest viitor fond ar putea fi finanțat, integral sau parțial, din exteriorul bugetului UE și reafirmă dreptul autorității bugetare de a monitoriza și verifica punerea în aplicare a acestui fond; solicită, prin urmare, o clarificare din partea Comisiei și a Consiliului cu privire la acest aspect.

11.

solicită SEAE și Comisiei să încurajeze în continuare orice reformă politică, ținând seama de nevoile și de nivelul de dezvoltare economică și socială din fiecare țară parteneră, în cadrul noii abordări bazate pe performanță „mai mult pentru mai mult”; le invită să elaboreze o metodologie clară și criterii detaliate pentru evaluarea palmaresului țărilor PEV privind respectarea și promovarea democrației și a drepturilor omului (inclusiv, îndeosebi, libertatea de exprimare, de conștiință, religioasă, de asociere și libertatea mass-media) și să prezinte rapoarte periodice suficient de detaliate, care ar trebui să constituie baza pentru alocarea de fonduri în cadrul noii abordări bazate pe performanță „mai mult pentru mai mult”; solicită includerea acestor evaluări în cadrul rapoartelor intermediare ale PEV și prezentarea anuală a acestor rapoarte în fața Comisiei pentru afaceri externe; insistă asupra necesității includerii sistematice a organizațiilor societății civile în toate etapele procesului de revizuire; este de părere că această abordare bazată pe performanță înseamnă, de asemenea, „puțin pentru mai puțin” și reiterează solicitarea sa privind implementarea eficientă a clauzei privind drepturile omului și democrația în acordurile UE cu țările terțe;

12.

invită SEAE și Comisia să furnizeze mai multe informații cu privire la modalitatea de implementare a principiului responsabilității reciproce;

13.

consideră că situațiile privind drepturile omului ar trebui monitorizate în mod continuu, în special cu privire la drepturile copiilor, femeilor și minorităților, și că ar trebui inițiate dialoguri privind drepturile omului cu toate țările partenere și că o evaluare anuală a situației, precum și rezultatele obținute în urma dialogurilor, ar trebui incluse în anexa la raportul anual de activitate al fiecărei țări partenere, prevăzându-se un mecanism clar de reevaluare și limitare progresivă a cooperării bilaterale în cazul în care sunt confirmate încălcări ale drepturilor omului; subliniază că abordarea față de diferite țări partenere privind situația referitoare la drepturile omului trebuie să fie credibilă;

14.

invită UE și statele membre să își concentreze sprijinul din cadrul PEV asupra creării de legături între actorii democratici din UE precum sindicate, ONG-uri, organizații interesate ale angajatorilor, agricultorilor, femeilor, participanților la dialogul religios, ale consumatorilor, tinerilor, jurnaliștilor, profesorilor, organizații guvernamentale locale, universități, studenți, actori implicați în combaterea schimbărilor climatice și noii omologi din țările PEV;

15.

subliniază faptul că unul dintre elementele de bază ale democrației stabile și sustenabile este reprezentat de valorile comune, inclusiv de libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-mediei; subliniază importanța unor mijloace publice de informare în masă independente,durabile și responsabile în vederea furnizării unui conținut de calitate, pluralist și variat, reamintind că o mass-media publică, liberă și independentă joacă întotdeauna un rol fundamental în consolidarea democrației, în implicarea maximă a societății civile în afacerile publice și în implicarea cetățenilor pe calea democrației;

16.

susține cu fermitate și solicită libera circulație a informațiilor, asigurarea condițiilor necesare pentru ca jurnaliștii să își desfășoare efectiv munca în mod neîngrădit, libertatea de exprimare fără presiuni politice, economice sau de altă natură și crearea unei infrastructuri care să permită dezvoltarea unei tehnologii moderne; salută declarația ONU din 6 iunie 2011 referitoare la accesul la internet ca drept fundamental al omului; în acest sens, îndeamnă SEAE și Comisia să creeze instrumente speciale pentru sprijinirea organizațiilor societății civile și a actorilor individuali ai societății civile din statele PEV în vederea beneficierii de acces neîngrădit la internet și la alte forme de tehnologii de comunicații electronice;

17.

subliniază că, în cadrul proceselor actuale de tranziție democratică din țările implicate în „primăvara arabă”, participarea femeilor, a tinerilor și a societății civile și funcționarea unor mass-media libere și independente vor fi cruciale și îndeamnă UE să își intensifice sprijinul în vederea formării și organizării acestor actori, inclusiv invitându-i să observe alegerile și modul de funcționare a instituțiilor democratice din cadrul UE;

18.

consideră că recunoașterea respectului deplin și efectiv al dreptului la libertatea religioasă (în dimensiunea sa individuală, colectivă, publică, privată și instituțională) ar trebui identificată ca fiind o prioritate, mai ales pentru toate minoritățile religioase din regiune, însoțită ulterior de asistența practică necesară pentru respectivele grupuri;

19.

subliniază, îndeosebi, importanța promovării drepturilor copilului și a asigurării protecției copilului, astfel cum sunt consacrate în Tratatul de la Lisabona;

20.

îndeamnă sprijinirea dezvoltării partidelor politice orientate către democrație în acele țări învecinate care încă mai depun eforturi în vederea democratizării, precum și înființarea de ONG-uri și de organizații ale societății civile;

21.

subliniază importanța unei reprezentări adecvate a femeilor în parlamente, ministere, poziții guvernamentale înalte, poziții decizionale în cadrul administraților publice și locale și în conducerea societăților publice; încurajează țările partenere PEV să adopte și să integreze politicile privind egalitatea de gen și să adopte planuri de acțiune pentru egalitatea de gen;

22.

salută activitatea Grupului UE de consultanță la nivel înalt pentru Armenia și înființarea unui grup similar în Moldova; încurajează VP/ÎR și Comisia să ofere o astfel de asistență tuturor partenerilor estici, asigurându-se, ca și în cazul Armeniei, că dimensiunea parlamentară este inclusă; solicită actualizarea acestui instrument al UE și recomandă SEAE să se ocupe în mod direct de recrutări, precum și de gestionarea consultanților pentru garantarea celui mai adecvat transfer de cunoștințe dinspre UE către țările Parteneriatului estic;

23.

solicită CE să mărească vizibilitatea proiectelor din cadrul Parteneriatului estic și al Uniunii pentru Mediterana în țările partenere și să faciliteze înțelegerea acestora de către cetățeni, demonstrând valoarea adăugată a cooperării cu UE;

24.

reamintește că angajamentul UE față de țările învecinate ar trebui să depindă de progresul acestora pe calea democrației și a respectării drepturilor omului; invită prin urmare, comunitatea internațională să înghețe atât asistența financiară proprie, cât și pe cea oferită de instituțiile financiare internaționale ai cărei membri sunt, regimului din Belarus până la eliberarea, achitarea și reabilitarea tuturor liderilor, jurnaliștilor, candidaților la președinție și susținătorilor acestora, din opoziție, care sunt în prezent închiși și arestați;

25.

sprijină actuala atitudine oficială a UE de sancționare a autorităților din Belarus, depunând în același timp eforturi pentru consolidarea legăturilor cu societatea civilă și cu cetățenii din Belarus; în acest sens, îndeamnă Uniunea Europeană să se reorienteze către societate și să mărească asistența acordată statului Belarus pentru a veni în întâmpinarea nevoilor populației, pentru a consolida sprijinul financiar și tehnic acordat opoziției democratice, apărătorilor drepturilor omului și organizațiilor societății civile, inclusiv celor neînregistrate, precum și studenților și mass-media libere;

26.

subliniază că democrația sustenabilă, instituțiile funcționale și debirocratizate, statul de drept și educația de calitate nu numai că promovează stabilitatea politică, bunăstarea socială și coeziunea, ci și stimulează creșterea economică, prin îmbunătățirea mediului de afaceri și atragerea de investiții, permițând apariția unor noi IMM-uri și promovând comerțul, economia verde și turismul, toate acestea creând noi locuri de muncă și noi oportunități; amintește necesitatea de a crea un cadru propice pentru investiții, în care stabilitatea și securitatea juridică, precum și lupta împotriva corupției să ocupe un loc central; în acest sens, invită Uniunea Europeană să încurajeze, în cadrul sprijinului acordat pentru tranzițiile democratice, reformele structurale în domeniile economic, social și juridic, luând notă în special de legătura strânsă dintre dezvoltarea democratică și cea socioeconomică; salută inițiativele emblematice ale Comisiei privind IMM-urile și piețele energetice regionale și eficiența energetică; consideră că aceste eforturi ar trebui să fie reflectate în cadrul financiar multianual (CFM);

27.

subliniază că măsurile imediate, cum ar fi cofinanțarea unor proiecte emblematice sau pilot deja identificate sau a altor proiecte economice concrete de importanță strategică, ce pot fi puse rapid în aplicare la fața locului și care au rezultate concrete incontestabile, ar trebui luate cu promptitudine, pentru a îmbunătăți situația țărilor care se confruntă în prezent cu grave crize socioeconomice, acordând o atenție deosebită statelor partenere în cadrul cărora tranziția democratică agravează dificultățile economice; subliniază că măsurile de acest gen finanțate de către UE trebuie adoptate numai cu condiția ca toate părțile implicate să aibă obligația de a respecta – cu posibilitate de verificare –, în fiecare caz specific, standardele sociale, ecologice și de muncă în vigoare în UE, scopul acestor măsuri fiind îmbunătățirea directă a stării sociale a cetățenilor din statele PEV;

28.

sprijină cu tărie promovarea cooperării subregionale și a proiectelor transfrontaliere și subliniază importanța dezvoltării cooperării complementare economice bilaterale și multilaterale de la partener la partener, care ar aduce beneficii concrete pentru cetățeni și ar îmbunătăți climatul politic din regiune; subliniază faptul că această cooperare economică subregională trebuie să se înscrie într-un proiect de integrare mai amplu, favorizând dezvoltarea proiectelor subregionale din punctul de vedere al mobilității, al protecției sociale și ecologice, al culturii și al educației; insistă, în special, asupra importanței încurajării dezvoltării schimburilor comerciale „sud-sud” și „est-est” și a integrării economice a țărilor în cauză; consideră că îmbunătățirea acestei cooperări între parteneri ar reprezenta un semn de asumare a angajamentului față de valorile europene ale bunei vecinătăți și față de parteneriate reciproc avantajoase;

29.

îndeamnă Comisia să sprijine dezvoltarea de capacități administrative în domeniile ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, acordând o atenție specială consolidării capacității serviciilor juridice, ceea ce va conduce la o mai bună pregătire în realizarea reformelor;

30.

subliniază importanța sindicatelor și a dialogului social în cadrul dezvoltării democratice a țărilor partenere PEV; le încurajează să consolideze drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor; subliniază rolul important pe care dialogul social îl poate avea cu privire la provocările socioeconomice din regiuni;

31.

reamintește că necesitatea garantării unui salariu minim în conformitate cu practicile naționale oferă un standard de viață adecvat pentru lucrători și familiile acestora și că deducerile salariale nu ar trebui să-i priveze pe angajați și persoanele aflate în întreținerea acestora de însăși mijloacele de subzistență;

32.

constată că ar trebui prevăzută o perioadă adecvată pentru avizele de concediere, luând în considerare vechimea în muncă a angajatului;

33.

subliniază că Uniunea trebuie să acorde o importanță deosebită cooperării descentralizate la nivel local, concretizată prin mici proiecte care îmbunătățesc imediat și tangibil calitatea vieții cetățenilor din țările vecine, facilitând, de asemenea, consolidarea progreselor democratice pe tot teritoriul acestor țări;

34.

invită Comisia să adopte documentele strategice privind reducerea sărăciei (PRSP), care să constituie cadrul politic orientativ pentru creșterea economică pe termen mediu, favorabilă populației sărace și pentru o distribuție echitabilă a bogăției, conform nevoilor țării;

35.

subliniază oportunitatea pe care o dau negocierile privind acordurile de asociere pentru întărirea reformelor; subliniază că ar trebui să existe o legătură între toate componentele, astfel încât UE să consolideze relația în mod global și coerent; consideră că acestea ar trebui, prin urmare, să includă condiții concrete, calendare și repere de performanță care ar trebui monitorizate periodic; subliniază necesitatea includerii în aceste acorduri a unor stimulente reale și concrete pentru parteneri pentru a dinamiza procesul de reformă;

36.

afirmă că diferențierea ar trebui aplicată comerțului de bunuri și servicii, invită țările partenere PEV să facă progrese în vederea creării condițiilor care vor permite instituirea unor zone de liber-schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) și invită UE să le acorde asistență în eforturile de reformă și să-și deschidă piața internă, cu condiția armonizării necesare a cerințelor de siguranță și calitate la normele europene, și să se angajeze cu aceste țări într-un proces reciproc avantajos de deschidere treptată și echilibrată a piețelor; subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să evalueze circumstanțele politice, sociale și de mediu ale fiecărei țări din perspectiva participării acestora la viitoarea ZLSAC și să definească în final etapele treptate ale punerii în aplicarea a acesteia, asigurând monitorizarea convențiilor internaționale privind dreptul muncii și munca copiilor; subliniază că legăturile comerciale, în special ZLSAC, ar trebui, prin cerințele lor specifice, considerate drept un mijloc de creștere a angajamentului față de valorile democratice ale țărilor PEV, ca parte a principiului condiționalității; susține, în paralel, obținerea de către toate statele Parteneriatului estic a statutului de membru deplin al OMC;

37.

subliniază că o perspectivă europeană, inclusiv articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană și aspirațiile țărilor din Parteneriatul estic de a deveni membre, în conformitate cu articolul 49 din TUE, constituie o forță dinamizatoare pentru realizarea de reforme în aceste țări și consolidează într-o mai mare măsură angajamentul acestora față de valorile și principiile comune, precum democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și o bună guvernanță; consideră că încheierea acordurilor de asociere poate fi un pas important pe drumul integrării europene în continuare și al unei relații mai puternice cu Europa, prin schimbul de bune practici și consolidarea dialogului politic și economic;

38.

reafirmă că obiectivul parteneriatului de vecinătate cu țările din sudul UE este de a apropia cele două maluri ale Mării Mediterane în vederea clădirii unui spațiu al păcii, democrației, securității și prosperității pentru cele 800 de milioane de locuitori și de a oferi UE și partenerilor săi un cadru bilateral și multilateral eficient pentru depășirea provocărilor democratice, sociale și economice, pentru promovarea integrării regionale, în special la nivelul schimburilor comerciale, și pentru garantarea dezvoltării lor în comun, spre avantajul tuturor, de a asista partenerii în construirea de state democratice, pluraliste și seculare, în special prin programe de construire a capacităților instituționale, precum și de a dezvolta planuri reciproc avantajoase și ambițioase pentru comerțul de bunuri și servicii, precedate de evaluările relevante de impact, care pot conduce la ZLSAC, ceea ce va reprezenta cu siguranță primul pas către un mare „spațiu economic euro-mediteranean”, fapt care ar putea, de asemenea, atenua problemele economice ale partenerilor noștri vecini din sud și facilita integrarea „sud-sud”; invită Comisia și Consiliul să faciliteze aplicarea celor șase pachete de măsuri prezentate în documentul Comisiei din 30 martie 2011 privind monitorizarea inițiativelor în materie de comerț și investiții în favoarea partenerilor din sudul Mediteranei;

39.

dorește definirea unor criterii obiective și restrictive, care să permită acordarea „statutului avansat”; subliniază necesitatea clarificării drepturilor și responsabilităților care decurg din acest angajament bilateral pentru țările partenere și pentru Uniunea Europeană;

40.

subliniază faptul că relațiile contractuale cu toate țările din cadrul PEV includ dispoziții referitoare la organizarea un forum periodic pentru abordarea problematicii drepturilor omului, care să adopte forma unei subcomisii pentru drepturile omului; invită SEAE să profite la maximum de aceste dispoziții și să fie prezent în subcomisiile existente la toate negocierile;

41.

subliniază că UE ar trebui să promoveze sinergiile între politicile europene externe și cele interne, în special prin apropierea legislației ce vizează crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei, modernizarea politicilor din domeniul ocupării forței de muncă, securitatea și eficiența energetică, dezvoltarea surselor de energie regenerabile și a durabilității mediului, îmbunătățirea protecției sociale, crearea de bunăstare, justiția și facilitarea tranzacțiilor comerciale pe baza principiului diversificării;

42.

consideră că un spațiu comun implică împărțirea echitabilă a responsabilităților și solicită o mai bună cooperare, în special pentru toate politicile și problematicile care au o dimensiune transfrontalieră; solicită, în acest sens, consolidarea dimensiunilor regională și transfrontalieră ale cooperării sectoriale;

43.

salută interacțiunea sporită dintre țările partenere în cadrul agențiilor UE, în diferite domenii; invită Comisia să prezinte o listă clară și cuprinzătoare a agențiilor și a programelor relevante la care ar putea participa țările învecinate, împreună cu o prezentare generală a formei, a contribuției financiare și a metodei acestei participări diferențiate;

44.

susține cooperarea mai strânsă în sectoare precum industria, IMM-urile, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, TIC, inclusiv securitatea sistemelor informatice, spațiul și turismul și subliniază beneficiile inițiativelor privind programe comune de cercetare ale UE și ale vecinilor săi; salută propunerile Comisiei privind dezvoltarea cunoștințelor comune și a spațiului de inovare, precum și a unei economii digitale bazate pe TIC și invită statele membre și țările vecine să-și reafirme angajamentul față de progresele în această direcție; reiterează importanța unor mecanisme eficiente de facilitare a comerțului și a investițiilor între UE și țările vecine, în vederea consolidării parteneriatelor comerciale și asigurării accesului operatorilor economici, în special al IMM-urilor, la informații adecvate și fiabile privind mediul comercial și investițional din țările partenere;

45.

salută consolidarea dimensiunii de cooperare în domeniul energiei din cadrul Politicii europene de vecinătate (PEV); subliniază importanța partajării experienței dobândite de UE în materie de reforme ale sistemului energetic cu țările vecine; consideră necesară amplificarea cooperării energetice și promovarea energiei din surse regenerabile; solicită asigurarea securității furnizării de energie prin diversificarea surselor și prin gestionarea cererii, prin relații aprofundate cu principalii furnizori și cu statele de tranzit și printr-o mai bună coordonare a măsurilor privind securitatea nucleară, în special în regiunile cu risc ridicat de activități seismice, precum și prin mai multă transparență, pentru a se garanta că respectarea pe deplin a acordurilor internaționale de mediu și privind securitatea nucleară rămâne prioritară în cadrul politicii energetice a UE și că atât vecinii de la est, cât și cei de la sud continuă să fie în centrul politicii externe coordonate în domeniul energiei a UE; solicită măsuri efective care să garanteze că principiul solidarității se aplică în domeniul energetic;

46.

salută propunerea de creare a Comunității Europene a Energiei și consideră că acesta ar putea fi un pas important în sensul cooperării cu vecinii noștri; subliniază importanța rolului jucat de țările din vecinătatea sudică în furnizarea de energie către diferite state membre; semnalează necesitatea de a promova interconexiunile euromediteraneene în sectoarele gazului și energiei electrice; subliniază importanța strategică a proiectului Nabucco și a realizării sale rapide, precum și a transportului de gaz natural lichefiat (GNL) în cadrul proiectului AGRI; invită Comisia să încurajeze, inclusiv prin investiții, construirea, modernizarea și dezvoltarea unor rețele energetice inteligente și interconectarea infrastructurilor cu țările vecine ale UE;

47.

subliniază, de asemenea, rolul de susținător pe care UE l-ar putea juca în ceea ce privește soluționarea problemelor de mediu din țările învecinate, în special în eliminarea stocurilor mari de „pesticide perimate”, care poluează chimic pe scară largă;

48.

sprijină intensificarea cooperării în sectorul transporturilor, inclusiv prin conectarea mai strânsă a rețelelor de infrastructură ale UE și ale țărilor partenere, în vederea facilitării schimburilor între cetățeni și a schimburilor de mărfuri, obiectiv realizabil printr-o mai bună integrare a piețelor și o mai bună conectare a infrastructurilor;

49.

consideră esențială cooperarea culturală internațională, regională și interregională, bazată pe un dialog veritabil între culturi și incluzând toate sectoarele societății (autorități, instituții, organizații și asociații culturale); solicită SEAE și Comisiei să coordoneze desfășurarea strategică a aspectelor culturale ale politicii externe, căutând complementaritatea cu politicile culturale externe ale statelor membre;

50.

confirmă în mod ferm legătura dintre, pe de o parte, schimburile și cooperarea în domeniul culturii, educației și sportului între Uniunea Europeană și țările PEV, și, pe de alta, dezvoltarea și consolidarea unei societăți civile deschise, a democrației și a statului de drept, precum și promovarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului; subliniază că cooperarea în aceste domenii reprezintă o valoare adăugată atât pentru Uniune, cât și pentru statele partenere în cadrul PEV;

51.

este convins că stimularea participării la programele culturale ale UE poate duce la dezvoltare materială și imaterială în statele din cadrul PEV și subliniază, așadar, importanța unor programe precum Media Mundus și a proiectelor desfășurate sub auspiciile Uniunii pentru Mediterana și ale Programului cultural al Parteneriatului estic; subliniază, în plus, că programele culturale și programele de promovare a mobilității ar trebui să vizeze și mobilitatea artiștilor și a persoanelor care urmează studii în domeniul artelor; pledează în favoarea instituirii unei vize culturale pentru artiști și pentru alți profesioniști din domeniul culturii proveniți din țări cuprinse în programului PEV; solicită, de asemenea, Comisiei să propună o inițiativă privind vizele de scurtă ședere, în scopul eliminării obstacolelor care stau în calea mobilității în sectorul cultural;

52.

subliniază importanța consolidării, în cadrul PEV, a cooperării pentru dezvoltarea sportului în țările în cauză, ținând cont de valoarea educativă a activităților sportive; solicită instituțiilor europene și statelor membre să depună eforturi în vederea liberei circulații în lume a sportivilor, începând cu cei din țările PEV;

53.

solicită o evaluare a programelor existente în vederea asigurării unei utilizări eficiente a resurselor pentru a îndeplini obiectivele UE; sprijină raționalizarea operațiunilor interne ale Comisiei cu privire la diferitele programe și proiecte existente pe teme culturale și educative;

54.

evidențiază valoarea adăugată a programului Tempus IV pentru promovarea cooperării și a eforturilor de modernizare a sistemelor de educație din țările vecine ale Uniunii și invită Comisia să consolideze programul vizat în perspectiva următorului cadru financiar multianual;

55.

solicită o asociere mai amplă a țărilor partenere la activitățile Fundației Europene de Formare și ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură;

56.

constată că o consolidare a dimensiunii privind tineretul a Parteneriatului estic și a Uniunii pentru Mediterana reprezintă o investiție importantă în viitorul relațiilor dintre UE și PEV, cu potențial sporit pentru următorii ani și în democratizarea acestor parteneri și armonizarea legislațiilor acestora cu standardele europene; reiterează că fondurile suplimentare alocate programelor Erasmus Mundus și „Tineretul în acțiune” pentru 2012 în cadrul bugetului UE pentru 2012 ar trebui să stimuleze cooperarea între instituțiile de învățământ superior, să îmbunătățească schimburile de cadre universitare și de studenți și să creeze rețele care să dezvolte capacitatea ONG-urilor în domeniul tineretului din Europa și din țările PEV;

57.

consideră că Universitatea euro-mediteraneană (EMUNI) oferă o platformă și o șansă unice pentru consolidarea cooperării în domeniul învățământului superior și al mobilității studenților cu vecinii noștri din sud, într-un moment în care este deosebit de importantă consolidarea relațiilor cu țările Parteneriatului sudic, în special cu generațiile tinere ale acestora; subliniază, în acest sens, faptul că potențialul EMUNI ar trebui dezvoltat cât mai mult posibil;

58.

solicită Comisiei Europene să adopte propunerea Parlamentului European, lansată în urma primăverii arabe, referitoare la crearea unui program Erasmus euro-mediteraneean, o inițiativă care, în caz de succes, ar putea fi extinsă la țările vecine; deplânge, în acest stadiu, superficialitatea propunerilor Comisiei Europene care, în pofida declarațiilor din 27 septembrie 2011, nu prevăd, în realitate, decât o creștere modestă a numărului de burse Erasmus Mundus;

59.

solicită Comisiei să adopte propunerea Parlamentului, lansată în urma primăverii arabe, referitoare la crearea unui program Leonardo da Vinci euro-mediteraneean, destinat încurajării mobilității tinerilor ucenici care doresc să urmeze cursuri de formare profesională în străinătate, pentru a contribui astfel la combaterea șomajului în rândul tinerilor, fenomen endemic în regiunea din sudul Mării Mediterane;

60.

își reafirmă sprijinul puternic pentru proiectul finanțat de UE care oferă burse PEV la Colegiul Europei absolvenților de studii universitare din țările PEV și statele membre ale UE; consideră că acest proiect sprijină pregătirea de viitori interlocutori, din cadrul UE sau din statele învecinate, care să cunoască integral și la nivel de experți fondul și spiritul politicilor, legislației și instituțiilor UE, în vederea ocupării de locuri de muncă în cadrul UE-PEV; îndeamnă statele partenere ai căror cetățeni au primit o astfel de bursă să se folosească de cunoștințele și de experiența acestora, angajându-i în administrația națională și oferindu-le condiții de muncă adecvate;

61.

subliniază rolul important pe care îl au autoritățile locale în dezvoltarea democratică a țărilor noastre partenere; solicită, prin urmare, Comisiei să consolideze și să dezvolte TAIEX (Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații) și programele de înfrățire cu autoritățile locale în UE și țările partenere;

62.

reamintește că UE ar trebui să îmbunătățească gestionarea și să maximizeze beneficiile reciproce ale migrației pentru dezvoltare, printre altele asigurând condiții mai bune pentru stabilirea migranților legali în UE și abordând cauzele care stau la baza migrației ilegale din statele partenere; consideră că UE trebuie să favorizeze migrația legală a forței de muncă, prin încheierea unor parteneriate pentru mobilitate care să țină seama de echilibrul demografic, sociologic și ocupațional al ambelor părți și prin încurajarea schimburilor de specialiști între UE și țările terțe; solicită statelor membre să considere dezbaterea privind mobilitatea un element important al politicii de vecinătate, care nu ar trebui să fie motivată în principal de preocupări privind securitatea; subliniază importanța combaterii imigrației ilegale și a urmăririi în instanță a organizațiilor responsabile de traficul de persoane;

63.

consideră că UE ar trebui să facă progrese în ceea ce privește facilitarea vizelor și acordurile de readmisie, în paralel și în deplină transparență, în vederea trecerii treptate și de la caz la caz, după îndeplinirea tuturor condițiilor, la liberalizarea totală a vizelor; solicită, în același timp, crearea condițiilor materiale de acordare și de reînnoire a vizelor, respectând într-o mai mare măsură drepturile omului; subliniază, în acest sens, că mobilitatea în rândul tinerilor și al studenților ar trebui considerată o prioritate; subliniază, de asemenea, că țările Parteneriatului estic ar trebui să beneficieze de o ofertă privilegiată din partea UE privind liberalizarea vizelor din punctul de vedere al planificării și al conținutului; subliniază că dispozițiile privind azilul trebuie să respecte pe deplin obligațiile și angajamentele internaționale și standardele UE, în special în domeniul drepturilor omului;

64.

reamintește, în acest sens, că statele membre trebuie să respecte principiul nereturnării și să facă tot posibilul pentru a permite crearea unui sistem european de azil accesibil, echitabil și protector;

65.

solicită statelor membre și Uniunii Europene să ratifice Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, aeriană și maritimă, care completează Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate; consideră că revizuirea PEV ar facilita adoptarea unor măsuri specifice în aceste domenii; împărtășește observațiile Comisiei referitoare la situația migrației din motive familiale și salută publicarea viitoarei cărți verzi pe această temă;

66.

subliniază necesitatea acordării unei atenții deosebite tinerilor și evidențiază utilitatea sporirii sinergiei între „Tineretul în mișcare” și PEV; subliniază că UE ar trebui să-și intensifice cooperarea în domeniul educației academice și a formării profesionale, extinzând și sporind imediat programele de burse și mobilitatea elevilor, absolvenților, profesorilor și cadrelor universitare, prin promovarea schimburilor la nivel de universități și de școli profesionale și prin intermediul parteneriatelor public-privat în domeniul cercetării și în cadrul întreprinderilor; consideră că este indispensabilă definirea unor proceduri suple și rapide de eliberare de vize pentru beneficiarii acestor programe; subliniază necesitatea intensificării eforturilor în vederea recunoașterii reciproce a calificărilor și a sistemelor educaționale cu țările partenere PEV, în special în ceea ce privește echivalarea diplomelor de licență și a standardelor cu cele din cadrul Spațiului european al învățământului superior; subliniază nevoia acută de o politică structurată de informare a cetățenilor din țările partenere din cadrul PEV cu privire la posibilitatea participării la programele UE;

67.

solicită Consiliului și Comisiei să instituie un dialog structurat cu autoritățile din țările terțe pentru a găsi o modalitate de a aborda mobilitatea care să fie favorabilă tuturor, să simplifice formalitățile de acordare a vizelor, să utilizeze mai mult posibilitățile oferite de Codul comunitar al vizelor, îmbunătățind și armonizând, în același timp, aplicarea acestuia pentru a garanta condiții egale și echitabile pentru solicitanții din toate statele membre, concentrându-se mai ales asupra consecințelor interdependenței dintre ajutoarele pentru dezvoltare, securitate, migrația legală și migrația ilegală, după cum au fost definite în Abordarea globală a migrației; solicită o atenție specială în acest sens, astfel încât să se garanteze că în țările partenere nu se produce o „migrație a creierelor”;

68.

solicită UE să mărească accesibilitatea și să acorde prioritate în atribuirea fondurilor UE proiectelor care vizează informarea migranților cu privire la drepturile și responsabilitățile lor și protecția drepturilor acestora, în special a drepturilor minorilor neînsoțiți, a femeilor și ale altor grupuri vulnerabile; solicită, așadar, Comisiei, să furnizeze Parlamentului un raport detaliat cu privire la utilizarea fondurilor UE destinate țărilor vecine, inclusiv a celor din cadrul programului tematic al Comisiei destinat cooperării cu țările terțe în domeniul migrației și al azilului;

69.

reamintește convingerea sa potrivit căreia politica europeană de vecinătate nu va fi întru totul eficientă decât cu condiția creării unei sinergii între dimensiunea sa bilaterală și cea multilaterală; consideră, prin urmare, indispensabile consolidarea componentei multilaterale în cadrul PEV și alocarea unei cote mai mari din fondurile Instrumentului european de vecinătate și parteneriat acestei componente;

70.

salută propunerea de mai bună utilizare strategică a cadrului multilateral în vederea promovării relațiilor bilaterale dintre parteneri și așteaptă măsuri concrete în vederea transpunerii în practică a acestei propuneri; așteaptă, în acest sens, cu mare interes, până la sfârșitul anului, foaia de parcurs cu obiectivele, instrumentele și acțiunile anunțate de ÎR/VP și de Comisie;

71.

consideră că dimensiunea multilaterală a Parteneriatului estic ar trebui consolidată și dezvoltată în continuare, inclusiv Forumul Societății Civile; constată importanța stabilirii unui dialog constructiv cu Turcia și Rusia privind chestiunile regionale de interes comun și, în special, chestiunile referitoare la securitate;

72.

subliniază faptul că rolul regiunilor este crucial pentru a asigura succesul reformelor sociale și economice pe termen lung și a garanta dezvoltarea durabilă; subliniază faptul că PEV ar trebui abordată global, pentru a stimula dezvoltarea economică în zonele de frontieră; consideră că principiile coeziunii teritoriale se aplică și frontierelor externe și că reprezintă un instrument esențial atât pentru îmbunătățirea dezvoltării economice a UE, cât și pentru atingerea obiectivelor politice generale ale UE din cadrul PEV; consideră că noua abordare a PEV trebuie să ia în considerare strategiile macroregionale ale UE și că potențialul macroregiunilor UE care includ statele vecine ale UE ar trebui utilizat pe deplin în vederea unei mai bune coordonări a priorităților și a proiectelor de interes comun pentru UE și statele PEV, în vederea atingerii unor rezultate pozitive de ambele părți și a optimizării resurselor investite;

73.

evidențiază rolul major pe care îl au euroregiunile în îndeplinirea obiectivelor politicii de coeziune și încurajează Comisia să le promoveze și să ajute la dezvoltarea acestora, în special în regiunile frontaliere, pentru a consolida rolul euroregiunilor în politica europeană de vecinătate;

74.

subliniază potențialul ridicat al Grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT), care includ regiuni aflate dincolo de frontierele externe; încurajează încheierea de acorduri specifice cu țările terțe învecinate cu privire la introducerea unor legi naționale care să permită crearea de structuri GECT, în temeiul legislațiilor naționale ale acestora, și a unor acorduri interstatale care să permită autorităților locale și regionale ale țărilor terțe să participe la GECT;

75.

consideră că viitoarea PEV ar trebui să țină cont de rolul regiunilor ultraperiferice în cadrul politicii UE în domeniul relațiilor externe; observă că acestea au o posibilitate reală de a influența politica externă a UE, deoarece permit UE, pe de o parte, să aibă relații mai strânse cu număr mare de țări terțe și, pe de altă parte, să abordeze aspecte complexe, cum ar fi migrația ilegală; invită Comisia să flexibilizeze în continuare posibilitățile de finanțare inovatoare pentru proiectele selecționate în cadrul politicii de coeziune, pentru a face posibilă introducerea și valorificarea acestora, atât în beneficiul regiunilor europene, cât și al țărilor terțe;

76.

subliniază importanța unei abordări geografice și strategice mai extinse atunci când se ia în discuție viitorul PEV, reamintind că, în urma rezoluției Parlamentului European din 19 ianuarie 2006 referitoare la PEV, UE a stabilit, în noiembrie 2007, politici specifice privind țările insulare din Atlantic, care se învecinează cu regiunile ultraperiferice ale UE, adiacente continentului european, în cadrul cărora s-au dovedit a fi relevante chestiuni speciale privind aproprierea geografică, afinitatea culturală și istorică și securitatea reciprocă; salută nivelul înalt al rezultatelor atinse și dinamismul politicilor specifice deja aplicate, și anume Parteneriatul special UE-Capul Verde; solicită UE să-și întărească într-o mai mare măsură dialogul și politica de convergență cu aceste țări și să sprijine eforturile lor de consolidare a reformelor politice, sociale și economice;

77.

observă că DG Politică Regională a Comisiei are o vastă experiență în gestionarea FEDER și este convins că ar fi în interesul obiectivelor IEVP să se țină seama de sfaturile DG Regio în ceea ce privește cu gestionarea fondurilor; consideră, așadar, că gestionarea acestor instrumente financiare în ceea ce privește programele de cooperare transfrontalieră ar trebui să treacă din nou în competența DG Regio, care a fost responsabilă de aceasta în trecut;

78.

salută declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia, la 30 septembrie 2011, precum și declarația privind situația din Belarus, în special în ceea ce privește principiile democrației, drepturilor omului și statului de drept, angajamentul pentru consolidarea relațiilor bilaterale atât pe plan economic, cât și pe plan politic, inclusiv cu privire la hotărârea de a avansa în negocierile privind acordul de asociere, consolidarea cooperării multilaterale dintre parteneri, facilitarea mobilității și angajamentul de a intensifica aplicarea acesteia, cu beneficii clare pentru societățile din țările partenere;

79.

consideră că o consolidare a Parteneriatului estic este fundamentală pentru dezvoltarea regiunilor de frontieră ale UE; subliniază că Parteneriatul estic trebuie să fie interconectat cu dezvoltarea regională și că acestea trebuie să încurajeze cooperarea bilaterală și multilaterală, de exemplu acordurile de liber schimb, precum și proiectele comune finanțate adecvat, cum ar fi schimburile culturale și cele dintre societățile civile;

80.

subliniază importanța promovării într-o mai mare măsură a cooperării regionale în spațiul Mării Negre și dezvoltării în continuare a Strategiei UE pentru Marea Neagră; subliniază complementaritatea dintre politicile privind Marea Neagră ale UE și Parteneriatul estic; invită Comisia și SEAE să valorifice abordările diferite ale celor două inițiative și să clarifice, la toate nivelurile, modalitatea de exploatare a acestui grad considerabil de complementaritate;

81.

subliniază importanța Uniunii pentru Mediterana, ca forum permanent de dialog și cooperare și ca instrument de promovare a democrației; îndeamnă copreședinția (următoare a) Uniunii pentru Mediterana să rămână dedicată obiectivelor ambițioase de la începuturi și să contribuie la aplicarea eficientă a politicii europene de vecinătate în zona mediteraneeană; consideră că UpM trebuie să stimuleze o dezvoltare economică, socială și democratică sănătoasă și să creeze o bază comună solidă pentru o cooperare regională strânsă între UE și vecinii săi din sud; salută ocazia oferită de UpM de a consolida complementaritatea dintre politicile bilaterale și cele regionale, în vederea unei realizări mai eficiente a obiectivelor cooperării euro-mediteraneene, bazate pe recunoașterea reciprocă a valorilor comune și pe crearea unui spațiu al păcii, securității și prosperității; salută în special angajamentul noului secretar general al Uniunii de a depune eforturi în vederea propunerii de proiecte ale UpM în domeniul democrației și al societății civile; salută deja, în acest sens, majorarea bugetului total pentru Facilitatea de investiții pentru vecinătate;

82.

reamintește importanța susținerii de către PEV, prin componenta sale multilaterală, a demarării eficiente și rapide a unor proiecte concrete ale UpM, destinate pregătirii unui proces comun de dezvoltare și integrare, în special prin intermediul cofinanțării unor studii de fezabilitate și al sprijinului acordat majorării creditelor concesionale;

83.

solicită Comisiei și SEAE să analizeze posibilitățile de interconectare instituțională a PEV cu politicile de vecinătate ale actorilor regionali fundamentali, îndeosebi Turcia; reamintește ambiția Ankarei de a inspira și de a sprijini tranzițiile democratice și reformele socioeconomice din vecinătatea sudică; constată că participarea instituțiilor și a ONG-urilor din Turcia în cadrul instrumentelor PEV ar genera sinergii unice, în special în domenii precum dezvoltarea instituțiilor și a societății civile; consideră că o cooperare practică trebuie completată de un dialog structural între UE și Turcia în vederea coordonării politicilor de vecinătate ale acestora; recomandă extinderea, în principiu, a unei inițiative similare de cooperare în cadrul PEV la Rusia și la alte părți interesate relevante;

84.

reamintește că o soluționare pașnică a conflictelor militare regionale, inclusiv a celor așa-zis „înghețate”, este o condiție prealabilă esențială pentru consolidarea democrației, respectul față de drepturile omului, prosperitate și creștere economică și, prin urmare, ar trebui să reprezinte un interes prioritar al UE;

85.

reamintește că UE ar trebui să se implice mai mult și să aibă un rol mai activ, mai coerent și mai constructiv în soluționarea conflictelor regionale, printre altele prin intermediul SEAE, prin dezvoltarea mai multor măsuri de instaurare a unui climat de încredere, prin reconciliere și mediere, luând în considerare abordări noi, pragmatice și inovatoare, cum ar fi lansarea de strategii de comunicare publică, promovarea unui corp civil european pentru pace și a unor acțiuni de mediere pe plan local, sprijinirea culturii civice – în special formarea, educarea și participarea copiilor și tinerilor –, schimburile între cetățeni și dialogul la nivelul comunității, implicarea organizațiilor societății civile, dezvoltarea de proiecte transfrontaliere și consolidarea relațiilor de bună vecinătate; reamintește importanța strategică a consolidării cooperării politice în materie de securitate și de combatere a terorismului și a extremiștilor;

86.

consideră că dialogul intercultural și interreligios este fundamental în vederea unei mai bune înțelegeri reciproce, a respectului, a solidarității și a toleranței față de și între țările partenere vecine; solicită ca noile instrumentele PEV propuse să acorde o atenție deosebită promovării acestora;

87.

în contextul creat în urma revoluțiilor din Africa de Nord, subliniază importanța acordării de sprijin justiției de tranziție și îndeamnă toate țările partenere să coopereze cu justiția internațională, și anume cu CPI;

88.

insistă asupra nevoii de a menține o abordare regională și salută atât decizia de numire a unui RSUE pentru Caucazul de Sud și pentru regiunea sud-mediteraneeană, cât și pe cea de instituire a unui grup operativ pentru țările sud-mediteraneene; este de opinie că ar trebui să se aibă în vedere înființarea unui grup operativ similar pentru Caucazul de Sud; subliniază necesitatea asigurării faptului că rolul proactiv al UE în cadrul negocierilor în format 5+2 cu privire la Transnistria beneficiază de resurse adecvate, în special după încheierea mandatului Reprezentantului Special al UE;

89.

subliniază faptul că respectivele conflicte regionale nu pot fi oprite fără a lua în calcul contextul lor cultural; solicită elaborarea unei strategii coerente, după modelul celei instaurate de Scutul Albastru, care acordă culturii un rol în cadrul prevenirii conflictelor și al restabilirii păcii;

90.

salută activitatea desfășurată la fața locului de organizațiile internaționale, în special OSCE și agențiile ONU, în situații de conflict și post-conflict și în promovarea dezvoltării durabile în întreaga vecinătate, în special angajamentul pe termen lung al UNRWA față de refugiații palestinieni;

91.

sprijină acțiunile umanitare și pe cele în favoarea dezvoltării și păcii desfășurate de Uniune în țările partenere din vecinătatea estică și, în special, importanta contribuție a Uniunii la UNRWA; regretă totodată că aceste acțiuni nu sunt încă însoțite de o creștere a influenței Uniunii ca actor politic de prim rang în Orientul Apropiat; îndeamnă SEAE și Comisia să depună toate eforturile pentru a conferi prezenței și acțiunilor Uniunii în regiune o pondere politică la înălțimea angajamentului său decisiv în planul ajutorului umanitar și al ajutorului pentru dezvoltare;

92.

subliniază că Parlamentul European are un rol important, prin intermediul delegațiilor sale parlamentare și al delegațiilor la adunările parlamentare, în consolidarea dialogului politic și promovarea libertăților depline, a reformelor democratice și a statului de drept în țările vecine partenere și subliniază că aceste contacte ar putea reprezenta, de asemenea, o modalitate de evaluare a gradului de îndeplinire a criteriilor viitoare, precum și de adaptare a cooperărilor bilaterale și multilaterale în contextul evenimentelor și al progreselor realizate;

93.

reafirmă că adunările parlamentare multilaterale, precum EURONEST și AP a UpM, reprezintă vectori esențiali pentru consolidarea încrederii și a coerenței între UE și țările partenere și între țările partenere însele, contribuind, astfel, în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului estic (PEs) și ale Uniunii pentru Mediterana; solicită SEAE și Comisiei să asocieze membrii EURONEST în cea mai mare măsură posibilă la structurile și platformele multilaterale ale PEs; insistă asupra nevoii de recunoaștere a APa UpM drept o instituție parlamentară legitimă a UpM; subliniază că un secretariat complet va conferi o coerență sporită activității EURONEST și AP a UpM și consecvență cu programele PEV planificate pentru dimensiunile regionale sudică și estică;

94.

solicită CE să ofere mai mult sprijin financiar și tehnic, precum și expertiză administrațiilor parlamentelor naționale ale țărilor din Parteneriatul estic în cadrul programului global de creștere a capacității administrative în vederea consolidării eficienței, transparenței și răspunderii publice a acestora, care sunt cruciale dacă se dorește ca parlamentele să-și îndeplinească rolul ce le revine în procesele decizionale democratice;

95.

își confirmă deschiderea față de primirea favorabilă a reprezentanților parlamentului belarus la EURONEST, de îndată ce alegerile parlamentare din Belarus vor fi considerate democratice de către comunitatea internațională, inclusiv de OSCE;

96.

salută propunerea privind noul Instrument european de vecinătate și mărirea finanțării PEV, așa cum a solicitat în rezoluțiile sale precedente; consideră că distribuirea fondurilor ar trebui să fie flexibilă și adecvată pentru ambele regiuni, păstrându-se, în același timp, echilibrul regional și având la bază o abordare orientată spre performanță și care să se raporteze la angajamente și la progresul înregistrat în materie de reforme în țările partenere, dar și la nevoile și capacitățile acestora; observă că flexibilitatea și simplificarea crescute ar trebui să respecte dreptul la control democratic și să fie însoțite de o supraveghere sporită a cheltuielilor;

97.

consideră că este importantă menținerea unui echilibru rezonabil între componentele estică și sudică, în special având în vedere că țările învecinate din est se află în faza de punere în aplicare a programelor și reformelor legate de Parteneriatul estic și au perspective de aderare la UE; consideră totuși că acest echilibru nu poate fi considerat definitiv; sprijină pe deplin principiul asistenței financiare flexibile, diferențiate și orientate spre performanță, care să se bazeze pe nevoi reale, pe capacitatea de absorbție și pe obiective atinse;

98.

consideră că revizuirea IEV trebuie să țină seama și să se realizeze în contextul evaluării actuale a CFM 2007-2013 și al negocierilor privind perioada de după 2013, pentru a nu se redeschide negocierile privind finanțarea politicii de vecinătate în cursul anului 2012 și 2013;

99.

solicită o majorare considerabilă a plafonului prevăzut în rubrica 4 a bugetului UE pentru Instrumentul european de vecinătate și parteneriat, dat fiind faptul că, în pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani în promovarea unei cooperări mai mari și a unei integrări economice progresive între UE și țările partenere, trebuie să se depună mai multe eforturi, deoarece apar noi provocări și zone de cooperare;

100.

subliniază că realocarea creditelor necesare pentru creșterea finanțării PEV ar trebui să se bazeze pe priorități clare și, prin urmare, nu ar trebui să se realizeze în detrimentul unicului instrument de reacție la criză și de construire a păcii, Instrumentul de stabilitate, conform propunerii Comisiei; subliniază că finanțarea PEV nu ar trebui să fie afectată de actuala criză a datoriei suverane;

101.

regretă că un mare procent din fondurile PEV disponibile sunt cheltuite pe consultanță, în loc să fie dedicate proiectelor și programelor și solicită, în acest sens, o reechilibrare rapidă a utilizării acestora în cadrul noului instrument;

102.

subliniază că sete important să se vegheze, în cazurile în care UE a mobilizat resurse sub formă de ajutor umanitar, la asigurarea unei tranziții corespunzătoare de la reabilitare la reconstrucție și dezvoltare, pentru a elimina unele dintre consecințele distructive ale revoluțiilor;

103.

consideră că programul-cadru de sprijin comunitar (CSF) poate fi conceput drept parte integrantă a IEV; sugerează luarea în considerare a ideii redirecționării gestionării fondurilor IEV către CSF, în cazul în care statele nu reușesc să îndeplinească condițiile de finanțare datorită unei performanțe nesatisfăcătoare;

104.

subliniază rolul fundamental al IEV în sprijinirea strategiilor macroregionale ale UE, precum Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice și Strategia UE pentru regiunea Dunării, prin furnizarea de finanțare pentru dimensiunea externă a acestor strategii, în special pentru activitățile care implică statele învecinate;

105.

subliniază că alocarea resurselor trebuie să aibă la bază un număr limitat de priorități clar definite și de obiective măsurabile, în acord cu țările partenere, ținând seama de nevoile lor și în temeiul unei condiționalități clare și al unor progrese deja înregistrate; subliniază că sprijinul bugetar ar trebui utilizat doar atunci când există garanții pentru o gestionare bugetară solidă și că ar trebui utilizată întreaga gamă de instrumente disponibile, pentru a reflecta mai bine prioritățile; subliniază, în acest context, necesitatea unei legislații consolidate în domeniul achizițiilor publice și a unei mai bune gestionări a finanțelor publice din statele PEV;

106.

subliniază necesitatea unei abordări consecvente în ceea ce privește asistența acordată țărilor vecine de către fiecare stat membru al UE și de către UE în cadrul PEV; susține fiecare mecanism care ar contribui la coordonarea și eficientizarea activității diferiților donatori UE în țările PEV, fără a adăuga elemente birocratice inutile;

107.

subliniază că, deși sprijinul poate constitui un avantaj pentru statele PEV, acesta nu este suficient pentru garantarea unei dezvoltări de durată și care să se poată autosusține; prin urmare, solicită statelor PEV să-și consolideze și să-și mobilizeze resursele naționale, să instituie sisteme de impozitare transparentă, să implice cu eficiență sectorul privat, autoritățile locale și societatea civilă în cadrul agendei PEV și să-și crească gradul de implicare și răspunderea pentru proiectele PEV;

108.

salută decizia țărilor membre ale G8 de a extinde facilitățile de creditare acordate țărilor din Parteneriatul sudic care au demarat o tranziție către democrație; consideră că angajamentele asumate în cadrul „Parteneriatului de la Deauville” din 27 mai 2011 sunt de natură a încuraja mobilizarea financiară în favoarea democrației și a dezvoltării în țările partenere ale Uniunii Europene;

109.

solicită, având în vedere Primăvara arabă, precum și restrângerea democrației în anumite state din cadrul Parteneriatului estic, o evaluare autocritică specifică a instrumentelor financiare utilizate în trecut în cadrul IEPV, cu privire la funcționarea acestora în domeniile democrației, drepturilor omului, guvernanței, combaterii corupției, consolidării instituționale și sprijinului acordat societății civile; consideră că UE trebuie să adopte o abordare actualizată, care să intensifice cooperarea pentru prevenirea conflictelor;

110.

are convingerea fermă că asistența financiară pentru Autoritatea Palestiniană și UNRWA trebuie, de asemenea, analizată în contextul acestei revizuiri și că aceasta trebuie să facă obiectul unei programări pe termen lung, ca parte integrantă a politicii de vecinătate; nu consideră valabil argumentul potrivit căruia instabilitatea politică din regiune și particularitățile procesului de pace nu permit decât o programare provizorie și o consolidare de la caz la caz;

111.

solicită, având în vedere nevoile acute, în special din vecinătatea sudică, încheierea cu rapiditate a unui acord între Parlamentul European și Consiliu privind propunerea de consolidare a Instrumentului de vecinătate pentru perioada 2012-2013; invită, în plus, statele membre să își îndeplinească cu promptitudine angajamentele bilaterale față de statele sud-mediteraneene și față de statele din cadrul Parteneriatului estic;

112.

insistă ca Consiliul să adopte fără întârziere propunerea legislativă de modificare a articolului 23 al regulamentului IEPV, prezentată de Comisie în mai 2008 și adoptată de Parlament la 8 iulie 2008, care ar permite reinvestirea fondurilor recuperate în urma operațiunilor anterioare; reamintește că această măsură este deja considerată existentă, fapt reflectat de propunerea privind finanțarea revizuirii PEV în bugetul 2011-2013; solicită Comisiei să ia în considerare modalități alternative de punere imediată la dispoziția dimensiunilor sudică și estică a unor fonduri cu capital de risc suplimentare prin intermediul BEI;

113.

salută activitatea depusă de Banca Europeană de Investiții, mai ales prin intermediul Facilității euro-mediteraneene de investiții și parteneriat, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și subliniază importanța și necesitatea mai multor sinergii cu alte instituții financiare naționale și internaționale care sunt, de asemenea, active în aceste țări; sprijină modificarea statutului BERD, astfel încât partenerii din vecinătatea sudică să fie, de asemenea, eligibili pentru asistența acordată de aceasta, urmărind să stabilească între BEI și BERD, amândouă cu capital majoritar european, o relație fructuoasă de cooperare, și nu de concurență;

114.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei, SEAE, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor PEV și Secretarului General al Uniunii pentru Mediterana.