16.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 451/64

Raportor:

dl Paulo BARROS VALE

1.1

CESE salută comunicarea care face obiectul prezentului aviz, așa cum a făcut-o și în cazul comunicărilor anterioare, din 2010 și 2012, deoarece, în opinia sa, inițiativele care pot contribui la dezvoltarea turismului costier și maritim sunt importante.

1.2

Fiind conștient de constrângerile impuse de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, CESE sprijină acțiunile prezentate în comunicarea Comisiei. Cu toate acestea, Comitetul ține să prezinte câteva recomandări și avertismente prin care să se contribuie la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii a sectorului turismului costier și maritim, așa cum preconizează Strategia Europa 2020.

1.3

Europa trebuie să-și valorifice resursele naturale și să-și promoveze siturile de excelență, în care natura și amenajarea teritoriului costier și maritim trebuie să fie în deplină armonie. Având în vedere că zonele costiere prezintă o deosebită importanță strategică din punct de vedere ecologic, economic și social, soluționarea problemelor cu care ele se confruntă trebuie să se înscrie în cadrul unei politici integrate de dezvoltare durabilă, în care amenajarea teritoriului, echilibrul între exploatarea energiei din surse regenerabile și celelalte activități costiere și respectarea normelor de urbanism trebuie să se bucure de atenția care li se cuvin. Schimbările climatice deja resimțite, care continuă să afecteze sau chiar să distrugă zonele costiere, ducând la retragerea liniei de coastă, nu trebuie subestimate, mai ales că ele presupun adaptări de mare amploare și de lungă durată.

1.4

Așa cum a susținut și în trecut, CESE reiterează și în acest context necesitatea creării unei agenții europene de turism, la care să participe toate părțile interesate, precum confederațiile din sectorul turismului, regiunile turistice, autoritățile locale active în domeniu și organizațiile sindicale din acest sector. Crearea unei astfel de organizații ar putea fi o forță motrice a promovării Europei în lume.

1.5

Este posibil să fi venit momentul de a concepe o adevărată politică comună în domeniul turismului, care, chiar dacă protejează spațiul de libertate național, să poată aborda sectorul în mod global, creând sinergii și coordonând politicile fiecărui stat membru. An de an apar idei izolate care nu reușesc să treacă de acest stadiu, din cauza lipsei de coordonare și a faptului că nu există o strategie comună în domeniul turismului, aptă să promoveze sub forma unei mărci europene destinațiile turistice, fie ele convenționale sau inedite, patrimoniul istoric și gastronomia și care, totodată, să fie capabilă să gestioneze eventualele probleme de imagine care pot apărea din când în când.

1.6

Dezvoltarea turismului de masă, la care a contribuit în mare măsură și apariția companiilor aeriene low cost, trebuie să fie valorificată prin crearea sau promovarea unor rețele de transport între zonele deservite de aeroporturi și cele mai îndepărtate, iar teritoriul trebuie fie prezentat fără discontinuități, prin includerea în ghidurile turistice a zonelor mai îndepărtate și creșterea atractivității lor pentru turiști, precum și prin posibilitatea de a combina destinațiile urbane și cele costiere în cadrul aceleiași călătorii. Pentru a se încuraja mobilitatea, este esențial să existe puncte în care să se pună la dispoziție simultan toate informațiile referitoare la legăturile de transport disponibile. CESE reamintește că legislația privind acordarea de vize trebuie revizuită urgent pentru a se înlesni mobilitatea turiștilor din afara Europei, în special a celor proveniți din China și din alte țări care constituie piețe emergente.

1.7

Trebuie să se acorde o atenție deosebită zonelor mai îndepărtate, în special celor din nordul Europei, care dispun de condiții ecologice excepționale, prin facilitarea transportului, prin punerea la dispoziție a echipamentelor, a sistemelor de comunicații și a rețelelor WiFi; toate aceste facilități permit atragerea unui număr sporit de turiști și contribuie la instalarea durabilă a populației în aceste regiuni.

1.8

Este urgent necesar să se îmbunătățească gestionarea porturilor turistice, dat fiind că nu există suficiente informații cu privire la porturile de agrement și la posibilitățile de interconectare a porturilor, fapt care complică accesul iahturilor și al navelor de croazieră. Gestionarea deficientă a porturilor constituie o piedică în calea turismului și a circulației persoanelor și bunurilor; prin urmare, Comisia ar putea aborda această problemă din perspectiva politicilor care sprijină realizarea pieței unice și libera circulație, depunând eforturi pentru a remedia lacunele existente.

1.9

Creșterea exponențială a turismului de croazieră a creat situații inedite, al căror impact nu a fost încă studiat în mod temeinic. Chiar dacă creșterea fluxului de turiști către anumite porturi este importantă pentru dezvoltarea zonelor costiere, este esențial să se reducă la minimum impactul negativ pe care traficul din aceste perioade de vârf îl poate avea asupra zonelor vizitate. Trebuie să existe o pregătire corespunzătoare pentru a face față riscurilor de poluare a apei și a aerului de către combustibilii utilizați de marile nave de croazieră și riscurilor ecologice pe care le presupune prezența a mii și mii de persoane în destinațiile turistice. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a coordona informațiile privind escalele acestor nave cu gestionarea turismului local, astfel încât să se poată evita suprapunerea valului de turiști de pe navele de croazieră cu prezența altor persoane, care își pot planifica vizitele în alte momente ale zilei.

1.10

Propunerea de acțiune referitoare la cartografierea necesităților de formare și la instituirea unei secțiuni pentru „locurile de muncă albastre” în cadrul portalului EURES este importantă; cu toate acestea, este esențial ca Comisia să ia măsuri pentru a o face cunoscută pe scară largă și pentru a sensibiliza statele membre, astfel încât rezultatele acesteia să fie incluse în politicile lor interne în materie de formare. Acțiunile de formare care vor beneficia de sprijin și care ar trebui să se adreseze nu numai angajaților întreprinderilor și instituțiilor din domeniul turismului, ci și întreprinzătorilor din acest sector, trebuie să includă, alături de temele care permit îmbunătățirea calității serviciilor turistice, și pe cele care promovează Europa ca destinație turistică. Merită subliniat că sensibilizarea cu privire la importanța turismului, a patrimoniului european și a mediului trebuie să înceapă în perioada învățământului obligatoriu, formându-i pe tineri încă de la o vârstă fragedă.

1.11

Tot în ceea ce privește problematica turismului de croazieră, Europa va trebuie să monitorizeze atent politicile de ocupare a forței de muncă adoptate de întreprinderile care organizează croaziere. Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor poate și trebuie să fie protejată în acest sector aflat în expansiune și cu un potențial ridicat de ocupare a forței de muncă.

1.12

CESE reafirmă importanța anumitor măsuri prin care se poate răspunde provocărilor din sectorul turismului și în special celor din sectorul turismului maritim și costier:

1.13

CESE pledează pentru efectuarea unui studiu referitor la preferințele turiștilor care vizitează sau intenționează să viziteze Europa, care să indice aspectele care le-au plăcut sau care i-au nemulțumit, motivele care i-au determinat să revină sau care îi determină să nu se mai întoarcă și motivele care îi determină să prefere destinații din afara Europei. Acest studiu, care ar urma să fie difuzat de diferiții operatori turistici și de diferitele porturi și porturi de agrement, asociații și autorități din domeniul turismului, guverne și autorități europene, ar permite cunoașterea comportamentelor și caracteristicilor turiștilor, scopul fiind de a sprijini luarea de decizii și definirea unor strategii comune de dezvoltare a acestui sector.

1.14

De asemenea, CESE solicită ca în cadrul dezbaterii privind turismul și acțiunile de întreprins, să se asigure interconectarea între turismul maritim și costier și turismul fluvial, valorificându-se condițiile pe care le oferă râurile și estuarele în completarea activităților din zonele costiere. Exploatarea râurilor oferă posibilitatea de a dezvolta noi produse, cum ar fi croazierele pe teme legate de gastronomie, turism rural și ecoturism, în timp ce estuarele, care reprezintă zone de mare interes peisagistic și educațional, permit observarea păsărilor și a biodiversității specifice acestor locuri.

2.1

Comunicarea examinată, care se înscrie în continuarea unei comunicări din 2010, (1) în care se anunță elaborarea unei strategii pentru turismul maritim și costier durabil, și a unei comunicări din 2012 intitulate „Creșterea albastră: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (2), abordează unul dintre cele cinci sectoare ale economiei albastre identificate ca domenii de intervenție prioritare, și anume sectorul turismului maritim și costier.

2.2

Sectorul turismului maritim și costier a fost deja identificat ca fiind un lanț de valori important, capabil să genereze în mod durabil creștere economică și locuri de muncă. Turismul maritim și costier reprezintă cea mai importantă activitate maritimă din Europa, numărând aproape 3,2 milioane de angajați, dintre care aproape jumătate sunt lucrători tineri. Generând un total de 183 de miliarde EUR în valoare adăugată brută, acest sector este constituit în mare parte din microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, în el operând peste o treime din numărul total de întreprinderi europene din domeniul turismului.

2.3

Comunicarea își propune identificarea provocărilor cu care se confruntă acest sector, respectiv: stimularea performanței și a competitivității prin îmbunătățirea cunoștințelor, abordând problematica volatilității cererii și a fragmentării sectorului; promovarea competențelor și a inovării; consolidarea sustenabilității, prin luarea în considerare a presiunilor asupra mediului, prin promovarea unei oferte inovatoare, durabile și de o calitate ridicată și prin transformarea constrângerilor geografice precum insularitatea și caracterul periferic în tot atâtea oportunități.

2.4

Comunicarea abordează, de asemenea, aspectele legate de finanțarea prin fondurile europene și de integrarea politicilor UE care afectează turismul maritim și costier.

3.1

„Creșterea albastră”, care cuprinde sectoarele tradiționale și sectoarele în curs de dezvoltare, precum și pe cele emergente, constituie o provocare complexă și ambițioasă, care necesită o abordare integrată. Exploatarea potențialului zonelor costiere trebuie să țină seama de interesele diferitelor sectoare care contribuie la valorificarea acestuia, fără a trece cu vederea aspectele ecologice și acordând o atenție deosebită amenajării teritoriului și domeniului maritim, deoarece aceștia sunt factorii de care depinde oferta turistică. Un exemplu în acest sens este dimensiunea intersectorială necesară pentru abordarea acestei problematici: atâta timp cât teritoriul și mediul nu sunt protejate, nu este posibilă dezvoltarea turismului costier sau de orice alt tip. Recurgerea la energiile regenerabile este, în mod cert, foarte importantă și necesită o promovare intensivă. Trebuie să se acorde însă o atenție deosebită alegerii locului de instalare a echipamentelor, astfel încât să nu se împiedice dezvoltarea activităților maritimo-turistice. Ar trebui evitată instalarea centralelor nucleare în zone atractive din punct de vedere turistic.

Echilibrul zonelor costiere trebuie considerat dintr-o perspectivă dinamică, dat fiind că fenomenele meteorologice și intervenția omului modifică aceste zone în permanență. Resursele naturale stau la baza economiei; ca atare, ele trebuie privite, alături de inovare, ca adevărați piloni ai creșterii inteligente și favorabile incluziunii.

3.2

Principalele probleme cu care se confruntă turismul au rămas neschimbate de-a lungul anilor; încă nu au fost găsite soluții pentru provocările legate de caracterul sezonier, de munca în condiții precare și slab calificată (în special în rândul tinerilor), de oferta insuficientă în materie de produse noi și inovatoare sau pentru dificultățile legate de accesul la finanțare, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. De aceea este primordială instituirea unui cadru politic european privind dezvoltarea turismului, a unei adevărate politici europene privind turismul, care să orienteze strategiile comune de dezvoltare, cu respectarea libertății statelor membre de a dezvolta o politică proprie la nivel național.

3.3

Combaterea caracterului sezonier al turismului maritim și costier trebuie să se facă printr-o ofertă de noi produse, care să atragă noi consumatori, mai ales în extrasezon. Dezvoltarea unor noi produse turistice destinate persoanelor în vârstă sau persoanelor defavorizate, exploatarea potențialului turismului nautic, indiferent că este vorba de navigația de agrement (ambarcațiuni cu pânze de croazieră și ambarcațiuni cu motor), de sporturile nautice (mici ambarcațiuni cu pânze, windsurfing, kitesurfing, surfing, bodyboard, ambarcațiuni cu vâsle, canoe, ski nautic, scuter acvatic, pescuit sportiv, vânătoare subacvatică sau scufundări, inclusiv scufundările în jurul unor nave eșuate) sau de excursii cu vaporul și de croazieră, dezvoltarea turismului legat de talasoterapie sau de golf și a turismului în natură – toate acestea reprezintă posibile soluții pentru a crește rata de ocupare în extrasezon, contribuind la stabilirea durabilă a populației în regiunile dependente de turism. La combaterea fenomenului sezonier și la atragerea tinerilor în aceste zone, mai ales în cele îndepărtate, pot contribui și sprijinul pentru dezvoltarea noilor industrii orientate către turism care recurg la produse provenite din zonele costiere, precum și accesul universal la rețele în bandă largă.

3.4

Printre activitățile mai puțin obișnuite legate de activitățile nautice, unele sunt deja dezvoltate pe scară largă de cluburile sportive de la nivel local, iar expertiza lor în acest sens ar putea fi valorificată. Sprijinirea turismului nautic trebuie să fie o realitate, prin demersuri de reglementare, crearea de noi infrastructuri sau modernizarea celor existente și oferirea de noi oportunități care să permită apariția acestor oferte, extrem de atractive pentru noile categorii de turiști.

Turismul maritim și costier este conectat în diverse locuri cu turismul fluvial. Această proximitate nu trebuie trecută cu vederea, fiind de dorit să se definească strategii de dezvoltare comune. În acest context, trebuie încurajate activitățile nautice de agrement, prin dezvoltarea de produse noi, care să combine potențialul activităților maritime cu activitățile din zonele riverane.

3.5

Turismul nu trebuie privit în mod izolat, ci ca un sector influențat de diversele politici adoptate de UE, în special de cele referitoare la transporturi, ocuparea forței de muncă, educație, mediu, inovare, securitate, protecția consumatorilor etc. Răspunsul la problemele identificate trebuie să se facă într-un mod integrat, deoarece dezvoltarea sectorului este direct afectată de măsurile adoptate în cadrul diferitelor politici.

3.6

Deși nu are competența de a interveni direct în sectorul turismului, Comisia poate remedia unele dintre lacunele identificate, prin acțiuni care țin de competența sa, în materie de promovare a pieței unice, în special din perspectiva liberei circulații a persoanelor și a bunurilor și a obiectivelor legate de crearea pieței unice, abordând probleme care depășesc cadrul turismului și au impact și asupra altor domenii în care intervenția nu este numai posibilă, ci și binevenită.

4.1

Informațiile referitoare la sectorul turismului au un caracter fragmentar, ceea ce îngreunează realizarea de studii și de evaluări, fie pentru că nu există date suficiente, fie pentru că lipsesc indicatorii specifici care să permită compararea lor. CESE salută intenția de a remedia această deficiență, însă atrage atenția asupra faptului că de la publicarea comunicării din 2010, când a fost identificată această problemă, progresele înregistrate în acest sens au fost nesemnificative.

4.2

Eforturile Comisiei în vederea promovării turismului de calitate pe care îl oferă Europa pot contribui la combaterea problemei caracterului sezonier și a problemelor sociale și economice asociate cu acesta. Europa se confruntă cu concurența reprezentată de noile destinații din țările emergente, care practică prețuri scăzute, atrăgătoare, dar care nu oferă aceleași condiții în materie de siguranță sau de bogăție culturală. Promovarea Europei ca destinație turistică trebuie să se bazeze pe calitate ca element de diferențiere și pe toate aspectele în care Europa excelează: bogăția sa culturală unică, siguranța, diversitatea serviciilor, respectarea drepturilor cetățenilor, facilitățile de acces pentru persoanele cu handicap sau cu necesități speciale, disponibilitatea serviciilor de telecomunicații și a rețelelor WiFi. Recunoașterea importanței patrimoniului cultural al Europei și protecția acestuia reprezintă un factor strategic al dezvoltării turismului într-o manieră durabilă și favorabilă incluziunii.

4.3

Turismul pentru persoanele în vârstă trebuie să beneficieze la rândul său de o atenție deosebită. În condițiile în care se constată îmbătrânirea populației din întreaga lume, turismul legat de sănătate, de patrimoniul cultural și natural trebuie să ocupe un loc central în strategiile din acest sector. În fond, turiștii de peste 50 de ani sunt cei care cheltuiesc cel mai mult, iar turiștii de vârsta a treia sunt cei care dispun de cel mai mult timp pentru a călători și care preferă să călătorească în extrasezon.

4.4

Piața navelor de croazieră a înregistrat o creștere considerabilă. Cu toate acestea, impactul lor real prin activitățile costiere ocazionate de escale rămâne limitat, dat fiind că escalele au o durată scurtă și difuzarea informațiilor privind ofertele locale nu se face în mod eficace. Promovarea dialogului între operatorii de nave de croazieră, porturi și părțile interesate din turismul costier, propus în cadrul comunicării, prezintă relevanță și trebuie să se facă în cadrul dezvoltării unor parteneriate transnaționale și interregionale, al unor rețele, clustere și al unor strategii de specializare inteligentă care să combată fragmentarea din acest sector. Eficacitatea coordonării este o realitate pe care turismul nu o poate ignora. Acest sprijin ar putea fi promovat în cadrul activităților care ar urma să fie dezvoltate de agenția europeană de turism propusă în prezentul document, care ar servi drept platformă de dezbateri aprofundate a problemelor din acest sector și ar constitui baza lucrului în rețea și a cooperării.

4.5

Formarea de personal calificat este esențială pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Sectorul turismului se confruntă cu dificultăți specifice în ceea ce privește calificarea lucrătorilor, dat fiind că aici se întâlnesc numeroși tineri care exercită o activitate sezonieră și precară, cu slabe perspective de evoluție în carieră. CESE salută crearea secțiunii referitoare la „locurile de muncă albastre” în cadrul portalului EURES și cartografierea necesităților de formare din sectorul turismului, solicitând ca statele membre să fie invitate să includă rezultatele acestei analize în promovarea ofertelor de formare finanțate prin Fondul social european și a celor care rezultă din inițiative private; totodată, solicită încurajarea creării de rețele între școlile existente și a prezentării de proiecte legate de sectorul turismului în cadrul programului Erasmus+. Formarea trebuie să se adreseze și întreprinzătorilor din acest sector, permițându-le astfel să ia cunoștință de bunele practici de management și să le adopte, să-și actualizeze cunoștințele cu privire la legislația în vigoare și la utilizarea TIC și să devină conștienți de importanța protecției mediului și de problemele specifice din sectorul turismului.

4.6

În ceea ce privește problematica referitoare la faptul că statele membre solicită competențe diferite pentru căpitanii de iahturi, CESE consideră că propunerile Comisiei nu sunt suficient de ambițioase. Este cert că, în materie de turism, competențele Comisiei sunt limitate, însă situația este diferită în cazul aspectelor legate de libera circulație a persoanelor și de creare a pieței unice, în care se încadrează și acest subiect.

4.7

Trebuie stimulată utilizarea schemelor inovatoare de management, prin intermediul portalului inițiativei „ICT and Tourism Business”. Trebuie remarcat că atât acest portal, promovat de Comisie, cât și alte situri legate de turism, precum Observatorul virtual al turismului, Tourism Link Platform sau eCalypso Platform, nu sunt traduse în toate limbile, ceea ce poate îngreuna sau descuraja utilizarea lor de către persoanele din anumite țări.

4.8

Sustenabilitatea turismului maritim și costier trebuie să se bazeze pe respectarea strictă a mediului, iar spațiile terestre și maritime trebuie să fie privite în acest context ca fiind interconectate. Consolidarea sustenabilității prin acțiunile propuse se dovedește a avea o mare importanță pentru dezvoltarea de noi produse care să includă bogăția patrimoniului european și respectarea mediului înconjurător. Este evident, încă o dată, că acțiunile de întreprins în alte domenii, precum cele legate de mediu, mare și transporturi, sunt interconectate cu turismul; de aceea, inițiativele Comisiei pe aceste teme trebuie să acorde o atenție deosebită posibilelor consecințe asupra sectorului turismului.

4.9

CESE salută includerea turismului printre obiectivele specifice ale Programului-cadru COSME 2014-2020, considerând că acest lucru reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea sectorului; în opinia sa, această dezvoltare trebuie să se bazeze pe promovarea proiectelor de cooperare internațională și pe adoptarea unor modele durabile de dezvoltare turistică, promovate în cadrul proiectului „Destinații europene de excelență”. De asemenea, dezvoltarea unui ghid online care să prezinte principalele posibilități de finanțare merită sprijinită de CESE, dat fiind că inițiativele din cadrul turismului pot avea un caracter transversal. Trebuie – însă observat că, și în acest caz, există posibilitatea ca barierele lingvistice să împiedice consultarea și interpretarea ghidului online.