16.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 451/96

Raportor:

dl José Isaías RODRÍGUEZ GARCÍA-CARO

1.1

Consecvent cu poziția pe care și-a menținut-o de-a lungul timpului, exprimând-o în avizele privind comunicările Comisiei privind Programul de la Haga (1) și, ulterior, Programul de la Stockholm (2), Comitetul Economic şi Social European (CESE) consideră că fundamentul și punctul de plecare pentru politicile de libertate, securitate şi justiţie trebuie să fie protecţia drepturilor fundamentale garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. CESE consideră că politicile promovate de instituțiile europene trebuie să asigure echilibrul dintre drepturile fundamentale și securitate. Prin Hotărârea Curții de Justiție a UE cu privire la Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor referitoare la comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni, se stabilește că această directivă este nevalidă în temeiul principiului proporționalității. CJUE consideră totuși că păstrarea datelor este un obiectiv legitim, care răspunde unor interese generale.

1.2

Comitetul observă cu îngrijorare că în Europa se înregistrează un grad tot mai mare de intoleranţă, rasism şi xenofobie faţă de imigranţi și, de asemenea, constată că în unele state membre este posibil să aibă loc un proces de deteriorare a protecţiei drepturilor fundamentale. Tratamentul egal și politicile de combatere a discriminării reprezintă pilonii politicilor de integrare. CESE propune instituirea de către Comisie a unui comisariat unic, care să ia în considerare, să consolideze și să adopte măsuri de protecţie a drepturilor fundamentale.

1.3

Totodată, CESE consideră că Uniunea Europeană trebuie să insiste pe consolidarea unui sistem internaţional care să faciliteze și să reglementeze imigraţia și mobilitatea, pe baza convențiilor Organizaţiei Națiunilor Unite privind drepturile omului, a Convenției cu privire la drepturile copilului, a Convenției privind protecția drepturilor lucrătorilor migranți și a convențiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

1.4

Ca reprezentant al societăţii civile organizate, CESE este un interlocutor de luat în seamă, trebuind să fie prezent pe parcursul întregului proces de dezbatere pe care îl desfășoară Comisia, Parlamentul European și Consiliul pe tema „O Europă deschisă și sigură”.

1.5

CESE consideră că comunicarea Comisiei ar fi trebuit să fie un document mai concret. Considerăm că este vorba despre un ansamblu de idei care ar necesita un nivel mai ridicat de concretizare și structurare. De asemenea, suntem de părere că în comunicare ar trebui să se pună un accent special pe identificarea problemelor principale care împiedică, în prezent, existența unei Europe mai deschise și mai sigure.

1.6

Imigranţii contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea economică şi socială a Europei, care se confruntă cu o mare provocare demografică din cauza îmbătrânirii populaţiei. UE traversează o gravă criză economică și înregistrează rate mari ale șomajului, dar, chiar și în această situație, pieţele forţei de muncă din diverse state membre solicită noi imigranți. În absența unei politici ferme în domeniul migrației, după depășirea crizei și schimbarea ciclului economic, problemele structurale cauzate de situaţia demografică s-ar putea agrava dacă nu se iau măsuri.

1.7

Uniunea Europeană trebuie să dispună de un sistem comun de azil însoțit de o legislație armonizată, pe baza prevederilor tratatului referitoare la o politică comună în acest domeniu. Convenţia de la Dublin trebuie înlocuită cu un sistem mai solidar în interiorul UE, care să țină seama și de dorințele solicitanților de azil.

1.8

CESE consideră că, pentru o abordare credibilă a migrației neregulamentare și a returnării, este necesară o acțiune incisivă, cu toate instrumentele disponibile, împotriva mafiilor organizate care se ocupă cu traficul de persoane. Suntem ferm convinși că ar fi necesară și utilă o mai strânsă coordonare a statelor membre, pentru a exploata mijloacele și instrumentele existente în lupta împotriva celor care promovează și înlesnesc imigraţia neregulamentară, cu încălcarea legii.

1.9

UE trebuie să-şi asume responsabilități legate de controlul frontierelor externe, care sunt frontierele întregii Uniuni Europene în spațiul Schengen. Acordând prioritate protecției vieții persoanelor aflate în pericol și respectării legislaţiei în vigoare, Frontex trebuie să se transforme într-un serviciu european de pază la frontiere.

1.10

CESE propune ca Europol să se transforme într-o agenție europeană, sub egida unei autorități politice sau judiciare europene, să depășească rolul de coordonare care îi revine în prezent și să dobândească, în cel mai scurt timp cu putință, capacitate operațională proprie pentru a efectua investigații pe tot teritoriul Uniunii Europene în colaborare cu forțele de poliție din statele membre.

2.1

Deși au trecut puțini ani de la lansarea Programului de la Stockholm, bazat pe o „Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora”, punerea în aplicare a unora dintre măsurile propuse în cadrul său a permis Uniunii Europene să dezvolte politici menite să clădească o societate mai deschisă și mai sigură pentru toți cei care locuiesc în această amplă comunitate a libertății și bunei înțelegeri care este Uniunea Europeană, în care nu își găsește locul – și în care nu putem cu niciun chip accepta sau tolera – niciun grăunte de discriminare, rasism și xenofobie.

2.2

Consolidarea spațiului Schengen, acordul privind un sistem european comun de azil, îmbunătățirea politicii comune în domeniul vizelor, o mai strânsă cooperare europeană în domeniul combaterii criminalităţii organizate, sub aspectele sale cele mai periculoase pentru ființa umană (terorism, trafic de persoane, criminalitate informatică etc.), precum și intensificarea cooperării cu ţările terţe în materie de migraţie constituie, în ansamblu, succese importante, dar insuficiente.

2.3

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și interdependentă, în care fluxul de informații este constant iar provocările la care trebuie găsit un răspuns se ivesc uneori pe neprevăzute, trebuie să facem progrese și să perseverăm în atingerea unui nivel mai ridicat de libertate și securitate, atât pentru toți cetăţenii Uniunii, cât și pentru cei care, provenind din țări terțe, doresc să pătrundă și să se integreze în societatea noastră, contribuind prin eforturile lor la îmbogățirea valorilor noastre și îmbunătățindu-și condițiile de viață.

2.4

Cu puțin timp înainte de încheierea perioadei de desfășurare a Programului de la Stockholm (3), cu privire la care CESE a elaborat un aviz în urma consultării obligatorii (4), trebuie formulat un răspuns la întrebarea ridicată de comunicarea Comisiei, asupra căreia trebuie să ne pronunțăm: cum traducem în fapte idealul unei Europe deschise și sigure?

2.5

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (5) a declarat în 8 aprilie 2014 invalidă Directiva Europeană 2006/24/CE (6), care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni. CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante. Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (și, implicit, directiva) reprezintă o interferență serioasă cu dreptul fundamental la viață privată statuat în Articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfințește importanța respectării drepturilor și libertăților cetățenești pentru construcția europeană. Deși a invalidat directiva pe baza principiului proporționalității, CJUE consideră totuși că păstrarea datelor este un obiectiv legitim, care răspunde unor interese generale.

3.1

Comunicarea este rezultatul unui proces de reflecție la care au participat toate acele instituţii și entități interesate de politicile în domeniu ale Uniunii Europene, care au contribuit la acest proces prin intermediul conferinţei „O Europă deschisă și sigură: ce urmează acum?”, care a avut loc la Bruxelles, în luna ianuarie 2014, cu participarea CESE și prin intermediul unei consultări publice de mare amploare.

3.2

Comunicarea este alcătuită dintr-o introducere în care se prezintă sintetic istoricul și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor ambiţioase stabilite în cadrul Programului de la Stockholm, ce servesc ca bază de reflecție pentru a doua parte a documentului, care stabilește o serie de priorități politice.

3.3

Prioritățile respective sunt grupate după cum urmează:

4.1.1

De-a lungul anilor, CESE s-a pronunţat în repetate rânduri asupra politicilor în domeniul migraţiei, mobilităţii și integrării. Ca atare, dorim să reiterăm toate aceste opinii și, în special, propunerile care au fost avansate, fără a fi fost luate încă în considerare. În acest context, CESE se declară întru totul de acord cu exploatarea la maximum a beneficiilor migraţiei și integrării, dat fiind că ele pot să conducă, cu certitudine, la o creșterii inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, după cum se afirmă în documentul Comisiei. Nu trebuie totuși să uităm că într-o Europă în care proliferează ideologiile rasiste și xenofobe, trebuie manifestată toleranță zero față de aceste tendințe, iar în contextul tuturor măsurilor adoptate pentru realizarea unei Uniuni mai deschise și mai sigure trebuie să se acorde prioritate luptei împotriva discriminării, rasismului şi xenofobiei.

4.1.2

Atragerea talentelor și lucrătorilor cu înaltă calificare, atragerea și reținerea studenţilor din țări terțe pentru ca, ulterior, ei să lucreze în UE, facilitarea recunoaşterii calificărilor din aceste țări, acordarea de asistență și ajutor potențialilor emigranți în țările de origine, pentru a le înlesni intrarea rapidă pe teritoriul Uniunii, sunt tot atâtea măsuri importante, a căror valoare este semnificativă pentru îmbogățirea statelor Uniunii sub aspect intelectual și economic, și care, ca atare, trebuie sprijinite de CESE. Înainte de toate acestea, trebuie însă precizat că recrutarea talentelor și persoanelor calificate din țările terțe cu mare capacitate de generare a valorii intelectuale și bogăției nu este același lucru cu atragerea lor din țări care luptă pentru a ieși la liman și pentru a atinge un nivel mai ridicat de bogăție și prosperitate. Astfel, pentru statele Uniunii, aceasta este o strategie optimă, dar pentru țările terțe poate reprezenta pierderea unui important capital uman. Iată de ce este necesar ca UE să colaboreze cu țările terțe în cadrul parteneriatelor pentru mobilitate.

4.1.3

CESE își exprimă îngrijorarea față de repercusiunile pe care le poate avea această strategie în țările terțe în curs de dezvoltare, care trebuie să își păstreze un capital uman format și calificat pentru a ieși din starea de sărăcie. Atragerea acestui capital prin instituirea unor măsuri compensatorii în țările de origine, pentru a nu le afecta creșterea, trebuie să constituie o prioritate a procesului de elaborare a politicilor UE de atragere a talentelor din afara frontierelor sale. Nu trebuie uitat că, pentru ca cetățenii care provin din țări subdezvoltate să aibă un viitor mai bun, soluția pe termen lung nu constă în atragerea și integrarea lor în UE pentru a obține un loc de muncă și condiții mai bune de trai, ci în acțiuni care să aibă drept scop atingerea de către țările lor a unui nivel de dezvoltare care să le permită cetățenilor proprii să nu mai perceapă emigrarea ca pe singura posibilitate de subzistență.

4.1.4

Legătura complementară și indisolubilă dintre integrare și imigrare a fost deja recunoscută ca atare de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne din iunie 2007. De-a lungul timpului, CESE s-a pronunțat în diverse avize pe această temă și și-a exprimat în repetate rânduri opinia în această privință. În aceste vremuri de dificultăți economice, este cu atât mai necesar să afirmăm și să amintim că „tratamentul egal şi politicile de combatere a discriminării reprezintă pilonii politicilor de integrare”. Această recomandare se regăsește în avizul exploratoriu al CESE privind integrarea lucrătorilor imigranți (7), elaborat în anul 2010. Avizul respectiv este în continuare pe deplin valabil, motiv pentru care conținutul său este preluat în prezentul document.

4.1.5

Forumul european pentru integrare constituie o excelentă platformă a organizaţiilor societăţii civile și a imigranților. Comitetul își reafirmă angajamentul de a colabora în continuare cu Comisia la activitățile Forumului și pentru dezvoltarea agendei europene în materie de integrare.

4.1.6

CESE consideră că, pentru o abordare credibilă a migrației neregulamentare și a returnării, este necesară o acțiune incisivă, cu toate instrumentele disponibile, împotriva mafiilor organizate care se folosesc de oameni ca de mărfuri generatoare de profit, atunci când îi introduc în UE, împotriva traficanților de persoane care supun femeile și minorii exploatării sexuale și împotriva celor care utilizează mână de lucru neregulamentară, în condiții similare sclaviei, acțiune care să le garanteze victimelor protecție în virtutea legislației umanitare internaţionale și a convențiilor europene în domeniul drepturilor omului, dat fiind că este vorba despre categorii vulnerabile, care necesită o protecție specială. Suntem ferm convinși că ar fi necesară și utilă o mai strânsă coordonare a statelor membre pentru a exploata mijloacele și instrumentele existente în lupta împotriva celor care promovează și înlesnesc imigraţia neregulamentară, cu încălcarea legii.

4.1.7

Sprijinim, în cadrul Comitetului, cooperarea cu țările terțe, considerată a fi cheia asigurării unei soluții umanitare și reglementate pentru întoarcerea în țările de origine a celor care au optat pentru o intrare ilegală pe teritoriul statelor membre ale Uniunii. Comitetul sprijină recomandările Organizaţiei Internaţionale pentru Migrație (OIM) privind promovarea returnării voluntare asistate.

4.1.8

În acest sens, ar fi necesară o politică de cooperare cu țările din Africa Subsahariană, din sudul Mediteranei și din Orientul Mijlociu, cel puțin similară celei puse în aplicare cu țările din Europa care nu sunt membre ale Uniunii sau cu țările din Asia. Spania, Grecia, Italia, Cipru şi Malta sunt supuse unei puternice presiuni exercitate de migrația neregulamentară care, provenind dintr-o anumită zonă a lumii, implică traversarea Mării Mediterane și a Balcanilor, dând naștere unor situații dramatice precum cele întâlnite pe coastele insulei Lampedusa, situații care trebuie evitate prin toate mijloacele. Comitetul îndeamnă Comisia și Consiliul să adopte măsurile necesare pentru ca Uniunea Europeană să se implice în mai mare măsură într-o problemă care este a sa și, ca atare, a tuturor statelor membre, nu doar a celor de la frontiere, venind cu mai multe soluții și făcând țărilor afectate mai puține reproșuri.

4.1.9

În urma catastrofei de pe insula Lampedusa, din octombrie 2013, s-a înființat Grupul operativ pentru Marea Mediterană (Task Force Mediterranean). Acesta a publicat în final Comunicarea privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană (8), care propune un pachet de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, în cinci domenii de acțiune principale, corelate cu prioritățile comunicării Comisiei care face obiectul prezentului aviz. CESE consideră esențială completarea acțiunilor pe termen scurt cu acțiuni pe termen lung menite să elimine cauzele profunde ale migrației non-voluntare (sărăcia, încălcarea drepturilor omului, conflictele, lipsa oportunităților economice, condițiile de muncă precare, șomajul etc.).

4.1.10

Este, de bună seamă, întemeiată afirmația că migrația neregulamentară și deosebit de primejdioasă pentru viața persoanelor din țările Africii Subsahariene care o practică poate fi combătută mai eficient la origini decât pe traseu și/sau la destinație. CESE va sprijini orice măsură prin care se pot întreprinde acțiuni în țările de origine, abordând mai ferm situațiile de criză umanitară, îmbunătățind condițiile de trai în țările de origine și, în definitiv, punând în aplicare tot ceea ce s-a spus în repetate rânduri, dar nu s-a făcut, în condițiile migrării disperate a sute de mii sau a milioane de persoane.

4.2.1

În genere, pentru cetățeni, denumirea Schengen trimite la libera circulaţie a persoanelor în toate statele semnatare ale acordului omonim. Libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii este un drept protejat și reglementat de tratate. Completarea și flexibilizarea politicii comune în domeniul vizelor, evaluarea fiecărei cereri în parte, fără a lua în seamă prejudecățile cu privire la anumite naționalități, înființarea unor centre consulare pentru vize Schengen și revizuirea listei de țări care necesită viză sunt, toate, aspecte importante, care merită o acțiune comună în vederea unei susțineri sporite și a unei mai bune puneri în aplicare.

4.2.2

Și totuși, ținând cont de unele acțiuni întreprinse de anumite state membre, Comitetul se teme că nu este de așteptat ca statele membre să faciliteze accesul cetățenilor țărilor terțe în statele Uniunii, când, în același timp, există state membre care îi amenință chiar pe cetățenii Uniunii cu returnarea în țările de origine pe motiv că nu au un loc de muncă sau, pur și simplu, le interzic accesul. CESE regretă faptul că, atâta timp cât pentru cetățenii Uniunii nu există o circulație absolut liberă, nu este plauzibil ca o astfel de circulație să existe în cazul cetățeniilor țărilor terțe.

4.2.3

În ceea ce privește frontierele externe ale Uniunii Europene, CESE își pune întrebarea dacă participarea UE la protejarea frontierei din sudul și estul acesteia corespunde realității de la fața locului. În pofida consolidării rolului Frontex prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului, se ridică întrebarea dacă, la ora actuală, este posibilă în Uniune gestionarea integrată a frontierelor externe. CESE aminteşte și reiterează recomandările formulate în avizul (9) său privind propunerea de modificare a acestui regulament și consideră că Frontex trebuie să se transforme într-un serviciu european de pază la frontiere alcătuit dintr-un contingent european de agenți de pază la frontiere.

4.2.4

Punerea în aplicare a Pachetului „Frontiere inteligente”, cu privire la care CESE a elaborat un aviz (10) și care este bazat pe programul de înregistrare a călătorilor (RTP), ce le va permite pasagerilor frecvenţi din țările terțe să intre în UE în urma unor controale la frontieră simplificate, prin verificări și selecții prealabile, precum și pe un sistem de intrare/ieşire (EES), care va înregistra locul și timpul intrării și ieșirii cetăţenilor din țările terțe care călătoresc în UE și va permite accelerarea facilitarea și consolidarea atât a procedurilor de verificare la frontiere, cât și a trecerii frontierei de către cetăţenii din țările terțe care călătoresc în UE. CESE își exprimă sprijinul pentru punerea în aplicare a acestui pachet, fiind ferm convins că introducerea noilor tehnologii va permite o gestionare mai modernă a frontierelor Uniunii. Pentru aceasta, îndeamnă instituţiile europene să accelereze adoptarea instrumentelor juridice menite să faciliteze implementarea cât mai grabnică a acestor tehnologii.

4.3.1

Considerăm că s-au înregistrat progrese importante în pregătirea cadrului legislativ necesar Uniunii pentru facilitarea accesului la azil al persoanelor care au nevoie de protecție, prin accelerarea și sporirea fiabilității deciziilor privind acordarea azilului. În pofida acestui fapt, în etapa de transpunere a legislaţiei europene în legislaţiile naţionale și de trecere la punerea în aplicare a acesteia, CESE aminteşte și reiterează observația din avizul său (11) privind Comunicarea Comisiei „Plan strategic în materie de azil: o abordare integrată a protecţiei în ansamblul UE” (12) care, referitor la punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul azilului în statele membre, recomanda: „UE ar trebui să elaboreze o legislație comună, fără a compromite în niciun fel standardele de protecție, astfel încât statele membre cu un nivel de protecție scăzut să fie nevoite să-și modifice legislația. Statele membre vor avea întotdeauna o anumită marjă de manevră în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE privind azilul, însă CESE va sprijini doar legislația UE care garantează un nivel de protecție ridicat și reduce interpretările actuale care împiedică aplicarea corectă a legislației”.

4.3.2

Este necesară consolidarea sistemului european comun de azil pentru a avea certitudinea că toate statele aplică aceleași criterii și că securitatea juridică a solicitanților de azil este în continuare garantată. CESE consideră că solidaritatea dintre state poate fi unul dintre aspectele care reclamă eforturi suplimentare. Într-adevăr, sunt situații în care asupra unui anumit stat se exercită o presiune mai mare, la care contribuie mai mulți factori. În acest context, ca și în cazul apărării frontierelor externe, este nevoie de mai multă Uniune.

4.3.3

Cu toate acestea, date fiind experiența și datele acumulate cu privire la migraţia neregulamentară, este cazul să ne întrebăm dacă în împrejurările actuale există posibilitatea de a atinge cote mai înalte de solidaritate și responsabilitate în acest domeniu. De aceea, pentru a răspunde la întrebarea cum se pot încuraja solidaritatea și responsabilitatea între statele membre, împărtășim opinia Comisiei, în sensul încurajării transferului în alte state, supuse unei presiuni mai mici și al instituirii în colaborare a unor centre de primire. După cum a afirmat CESE în avizul său din proprie inițiativă privind imigraţia neregulamentară pe mare în regiunea euromediteraneeană (13): „Acest fapt nu înseamnă doar manifestarea solidarității, ci și ca statele membre să își asume răspunderea prin intermediul unor mecanisme de partajare a consecințelor imigrației neregulamentare”.

4.3.4

În ceea ce privește gestionarea unui număr ridicat de persoane aflate în situație de criză, precum în cazul Siriei și în contextul cererilor de azil, prin aplicarea unor instrumente mai flexibile, lucru susținut de Comisie în comunicarea sa, nu trebuie uitat că CESE a sprijinit deja, la momentul potrivit, instituirea unei proceduri comune de azil care să nu lase loc proliferării unor cerințe disparate în statele membre (14). Flexibilitatea de care a dat dovadă Comisia trebuie să se limiteze la protecția temporară, necesitând eforturi sporite din partea autorităților pentru a evalua cererile depuse de persoane care au într-adevăr nevoie de azil și pentru a le deosebi de cele prin care se încearcă fraudarea legii.

4.4.1

Este o certitudine faptul că mobilitatea și migraţiile ființelor umane nu sunt determinate numai de năzuința către un viitor mai bun. Instabilitatea, frământările politice, schimbările climatice și mulți alți factori au dat naștere, de secole întregi, unor deplasări masive de populație. Ceea ce le deosebește de cele din ziua de azi este garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale oricărei ființe umane. De aceea, Uniunea Europeană, care constituie spațiul de libertate și securitate cel mai cuprinzător al planetei, trebuie să colaboreze cu țările de origine pentru a încuraja o mobilitate ordonată, care să garanteze drepturile cetăţenilor din aceste țări și să îi țină la distanță de rețelele de criminalitate organizată care fac trafic de persoane.

4.4.2

În avizul său (15) privind abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (16), CESE a declarat explicit că întâmpină pozitiv „această abordare globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM), care unește strâns politicile în domeniul migrației și al azilului cu politica externă a UE”. În acest sens, CESE și-a reiterat poziția de-a lungul timpului prin numeroase declarații, motiv pentru care susținem în continuare dezvoltarea unei legături tot mai strânse între dimensiunea internă și cea externă ale politicii în domeniul migraţiei şi al mobilităţii, precum și o coerență sporită între politicile Uniunii în domeniul imigraţiei şi al azilului și cel al cooperării pentru dezvoltare.

4.5.1

Adoptată în 2010, Strategia de securitate internă a UE actualmente în vigoare prevede o acțiune europeană comună, ca răspuns la principalele amenințări la adresa securității. Este bazată pe cinci obiective strategice care, deși rămân valabile, ar trebui să fie revizuite pentru a oferi o versiune actualizată a provocărilor cincinalului următor, cu încurajarea sinergiilor cu alte zone importante, în susținerea și progresul cărora securitatea este esențială.

4.5.2

Comitetul împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia desființarea rețelelor de criminalitate internaționale care activează în Uniune trebuie să constituie una dintre prioritățile statelor membre în ansamblu, iar coordonarea eforturilor necesare pentru a o transpune în realitate – un obiectiv al Uniunii. Criminalitatea organizată este întotdeauna cu un pas înaintea măsurilor legislative și ale organelor de poliție. Internaționalizarea crimei organizate reclamă eforturi semnificative în materie de cooperare și colaborare între state, care trebuie coordonate cu fermitate de la nivelul Uniunii Europene.

4.5.3

Nu putem accepta ca legislațiile divergente, competențele restrânse ale organelor de poliție, recursurile repetate în fața instanței și un întreg hățiș de căi de atac să permită evitarea sau întârzierea desființării acestor rețele. În condițiile unei criminalități fără frontiere, trebuie să înaintăm mai rapid pe calea unei justiții fără frontiere în cadrul Uniunii. CESE consideră că nu ne mai putem permite să amânăm găsirea unor soluții globale de combatere a criminalității organizate.

4.5.4

Comitetul consideră că formarea și informarea, prin ele însele, nu sunt suficiente pentru a se reuși desființarea rețelelor de criminalitate: ca atare, pledăm pentru ca, fără a fi abandonată dezvoltarea programului european de formare a funcționarilor însărcinați cu aplicarea legii, să se ia în considerare posibilitatea ca Europol să se transforme într-un corp operativ de poliție de investigație, cu competenţe la nivelul întregii Uniuni în materie de urmărire a criminalităţii organizate transfrontaliere, în special în ceea ce privește traficul de persoane, făcând trecerea, din punctul de vedere al atribuțiilor sale, de la acțiuni de coordonare la unele pe deplin operative. În acest sens, reproducem în prezentul document recomandarea formulată în avizul exploratoriu privind participarea societăţii civile la lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului (17), care afirma, textual, următoarele: „CESE propune ca Europol să se transforme într-o agenție europeană, sub egida unei autorităţi politice sau judiciare europene, să depășească rolul de coordonare care îi revine în prezent și să dobândească, în cel mai scurt timp cu putință, capacitate operațională proprie pentru a efectua investigații pe tot teritoriul Uniunii Europene în colaborare cu forțele de poliție din statele membre”.

4.5.5

Elaborând în permanență orizonturi de timp, ținte și obiective, totdeauna pe termen lung, putem sfârși prin a-i obosi pe cetățenii care, de fapt, așteaptă soluții. Și în aceste aspecte, atât de importante pentru viața de zi cu zi a oamenilor, trebuie introdusă celeritatea și eliminată birocrația, dacă nu dorim ca ele să constituie un alt vector de racolare a adepților euroscepticismului.

4.5.6

Cel mai recent raport al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind lupta împotriva corupţiei în Uniunea Europeană evidențiază faptul că în continuare corupția reprezintă o problemă la scară europeană. Abuzul de putere în folos personal trebuie urmărit și pedepsit, cu atât mai mult cu cât poate include și acte de criminalitate organizată. CESE susține pe deplin cooperarea interinstituţională și cu statele membre, pentru a combate acest flagel care subminează credibilitatea sistemului nostru politic.

4.5.7

CESE își exprimă sprijinul și aprobarea pentru toate inițiativele legitime și democratice care vizează prevenirea terorismului și lupta împotriva radicalizării și recrutării. Nu încape îndoială că orice acțiune legitimă și democratică menită să-i împiedice pe tineri să adere la mișcări sau partide extremiste, care îi inițiază și îi incită direct la practici teroriste, trebuie susținută la nivelul întregii Uniuni și în afara frontierelor acesteia. Identificarea zonelor de risc și depistarea focarelor din care ideile extremiste își câștigă adepți constituie priorități absolute pentru garantarea securității noastre individuale și colective. În acest context, informația trebuie să fie fluidă pentru ca, de îndată ce se semnalează activități de radicalizare și recrutare, să fie adoptate măsuri severe, care să le înăbușe din fașă. În acest sens, Comitetul amintește și reiterează recomandările emise în Avizul privind Comunicarea Comisiei „Politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări”.

4.5.8

Trebuie remarcat că terorismul poate veni din afara frontierelor noastre, dar poate apărea și în interiorul acestora, după cum ne învață istoria recentă a Europei. De aceea, trebuie evitat ca radicalizarea și recurgerea la violențe extreme, în contextul revoltelor de stradă din orașele europene, să constituie un prilej de recrutare în vederea comiterii de acțiuni teroriste de către grupări declarate ca atare. Violențele stradale nu cunosc limite și, în multe cazuri, persoanele violente pot circula de la un stat la altul, profitând de diverse evenimente care au loc în statele respective. De aceea, Comitetul consideră că se impune o coordonare mai strânsă între forțele de poliție din diferitele state, pentru a depista, preveni și reprima aceste grupuri violente, care se pot alătura ulterior unor grupări teroriste.

4.5.9

CESE susține măsurile care sunt puse în aplicare în vederea creșterii nivelurilor de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul cibernetic. În confruntarea cu posibila creștere a numărului de infracțiuni pe internet, acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană pentru combaterea criminalității informatice merită tot sprijinul posibil. În mod similar, cooperarea cu țările terțe trebuie să permită abordarea, per ansamblu, a unei probleme de criminalitate de amploare mondială, care nu ține seama de frontiere. În acest domeniu, prevenirea este, o dată mai mult, esențială pentru a evita ca delincvenții din spațiul cibernetic să ne devanseze în ce privește utilizarea noilor tehnologii. În pofida scurtei sale existențe și activități, Centrul european de combatere a criminalității informatice trebuie consolidat atât din punctul de vedere al mijloacelor, cât și al finanțării.

4.5.10

Ca reprezentant al societăţii civile organizate a UE, CESE nu poate concepe că există încă state membre ale Uniunii care nu au ratificat Convenția Consiliului Europei împotriva criminalității informatice.

4.5.11

Într-o Europă bazată, printre altele, pe libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, consolidarea securității prin gestionarea frontierelor trebuie să se transforme într-o acțiune politică comună, de garantare a securităţii tuturor cetățenilor din Uniune. Intrarea mărfurilor prin orice vamă și libera lor circulație în Uniune necesită instrumente solide și comune de gestionare eficientă a frontierelor externe, care să nu permită existența unor frontiere greu de trecut și a altora – permisive.

4.5.12

Răspunsul comun la situații grave se produce și fără să fie nevoie de reglementări în acest sens, prin acțiuni întreprinse în mod spontan chiar de cetățenii care își oferă ajutorul fără să fie nevoie de vreo solicitare din partea unei autorități. Și totuși, acțiunea coordonată și răspunsul comun în situații de criză și dezastre prezintă o valoare adăugată sub aspectul eficacității și eficienței în astfel de situații.

4.5.13

CESE împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia edificarea securității interne reclamă și acțiuni în afara frontierelor, cu alte cuvinte, acțiuni într-un context global. În toate domeniile conexe libertății și securităţii, cooperarea dintre statele membre și țările terțe devine indispensabilă pentru a înainta către o lume mai bună și mai dreaptă, în care criminalitatea organizată și terorismul nu pun în primejdie gradul de libertate și drepturile pe care le-am dobândit cu atâtea eforturi.