17.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 383/57

Raportor:

Ronny LANNOO

1.1.

În prezentul aviz, CESE formulează recomandări privind consultarea părților interesate, prevăzută prin tratat, în vederea îmbunătățirii calității acestor consultări și a reducerii distanței dintre cetățean și Europa. Acest exercițiu a fost efectuat și de Comisia Europeană, prin intermediul unei ample consultări a părților interesate cu privire la procedurile de consultare, și transpus în pachetul „O mai bună legiferare”, elaborat de dl vicepreședinte Timmermans. La solicitarea Comisiei, CESE va elabora ulterior un aviz cu privire la întreg pachetul „O mai bună legiferare”.

1.2.

CESE este îngrijorat în privința modului în care se organizează în prezent consultarea părților interesate și, în consecință, și a rezultatelor acestora. Ca urmare, Comitetul solicită consultări stabile, reprezentative, care să asigure o valoare adăugată pentru organizațiile locale și grupurile de interese implicate.

1.3.

Examinarea unui eșantion al consultărilor, efectuată de CESE în prima jumătate a anului 2014, conduce la următoarele concluzii: abordarea este de o calitate variabilă, în funcție de Direcția Generală organizatoare; nu se obțin suficiente răspunsuri, ceea ce afectează reprezentativitatea; limbajul și terminologia nu sunt adaptate la grupurile vizate; rapoartele cu privire la rezultate și la cursul ulterior al dosarului sunt deficitare. Deci se poate conchide că, în general, orientările existente în prezent în acest domeniu nu sunt aplicate îndeajuns.

1.4.

Conștient de dificultatea de a consulta, în mod adecvat și în toată diversitatea lor, cetățenii și organizațiile din statele membre ale Uniunii Europene, CESE formulează în cele ce urmează o serie de propuneri structurale, concrete și realiste și invită Comisia Europeană la o colaborare constructivă în vederea elaborării și aplicării de noi măsuri.

1.5.

CESE solicită Comisiei să impună în mod obligatoriu direcțiilor sale generale orientările și standardele de calitate în materie de consultare a părților interesate. Pentru a asigura aplicarea acestor orientări, Comitetul propune instituirea unei celule de coordonare la nivelul Secretariatului General, care să ofere sprijin DG-urilor în procesul de consultare a părților interesate.

1.6.

O abordare mai strategică a procesului de consultare, de la pregătire până la evaluare, care să prevadă o participare sistematică a structurilor relevante (organizații reprezentative ale grupurilor-țintă și organe consultative și de dialog), ar trebui să asigure un răspuns mai substanțial și o calitate mai bună. O mai bună planificare a consultărilor și comunicarea scopului lor ar facilita participarea părților interesate.

1.7.

Comitetul subliniază că o cartografiere corespunzătoare a părților interesate este esențială pentru o procedură de consultare de calitate. CESE recomandă Comisiei să utilizeze în acest scop structurile deja existente – precum Comitetul și organizațiile reprezentative – și să se sprijine pe registrul de transparență. Prin urmare, nu este necesară crearea unor noi structuri.

1.8.

CESE consideră că este necesară o nouă raționalizare a metodelor și a instrumentelor utilizate pentru consultarea părților interesate. Există, în principal, două metode posibile de consultare: în scris/online sau oral/dezbateri interactive. Trebuie alese metodele și instrumentele adecvate, în funcție de scopul avut în vedere, de grupul-țintă etc. și în cadrul abordării strategice a procesului de consultare. În plus, este recomandabil ca noile tehnologii să fie introduse în mod eficient, în special pentru a ajunge mai bine la anumite grupuri-țintă, cum ar fi, de exemplu, tinerii.

1.9.

În cadrul acestei abordări, trebuie să se facă distincția între consultările cu organizațiile societății civile și cele cu publicul larg. Diferența dintre cele două nu este, însă, numai de metodă, ci și de scop, deoarece în cazul primelor este vorba de a asigura reprezentativitatea, în timp ce, în cazul publicului, este vorba de promovarea incluziunii și a participării.

1.10.

În cazul în care se optează pentru un chestionar scris, CESE consideră că acesta trebuie să fie disponibil în toate limbile oficiale ale UE. Totodată, CESE pledează pentru transmiterea în prealabil a chestionarului către organizațiile reprezentative ale grupurilor-țintă implicate, pentru a se evita utilizarea unui jargon prea specializat, care să îl facă dificil de înțeles pentru grupul-țintă.

1.11.

Comitetul subliniază că este foarte important ca, în etapa de prelucrare a rezultatelor, să fie prevăzută o ponderare cantitativă și calitativă, în funcție de respondent – persoană sau organizație reprezentativă a societății civile – sau în funcție de reprezentativitatea și gradul de implicare a organizației. Răspunsul unei organizații reprezentative ar beneficia în acest caz de o pondere mai mare.

1.12.

Pentru a intensifica participarea la consultări, CESE subliniază că este important să se elaboreze pentru fiecare consultare un raport de sinteză cu răspunsurile primite, care să arate de ce în elaborarea ulterioară a propunerii anumite răspunsuri sunt luate în considerare și altele, nu.

1.13.

Având în vedere rolul care îi revine în temeiul tratatelor, Comitetul intenționează să își asume rolul de facilitator pentru a contribui la reușita consultării părților interesate. El poate oferi sprijin în toate etapele importante ale procesului (identificarea părților interesate, elaborarea chestionarelor, sinteza și monitorizarea rezultatelor). Pentru structurarea, stabilitatea și reprezentativitatea procesului, Comitetul poate, ca și în trecut, să organizeze audieri și conferințe și să înființeze platforme și forumuri de dialog.

1.14.

În contextul consultării părților interesate, Comisia Europeană ar trebui să exploateze mai bine potențialul pe care îl oferă o colaborare mai strânsă cu Comitetul, astfel cum se preconizează în protocolul de cooperare semnat la 22 februarie 2012 de Comitet și de Comisie (1). Aceasta ar permite valorificarea optimă a competențelor și cunoașterii specifice în materie de părți interesate, precum și a expertizei, experienței și competenței Comitetului în practica consultărilor, în vederea optimizării resurselor și a cooperării interinstituționale.

1.15.

În ceea ce privește întâlnirile interactive, CESE poate acționa împreună cu Comisia în calitate de organizator, așa cum acționează deja cu regularitate în cadrul platformelor de dialog structurat (de exemplu, pe tema imigrației, a consumului etc.).

1.16.

În sfârșit, CESE pledează pentru o campanie susținută de informare privind procesul de consultare și consultările în sine. Comitetul dorește să participe în mod activ, prin organizațiile pe care le reprezintă.

1.17.

În plus, CESE, în calitatea sa de promotor al dialogului civil structurat ca instrument fundamental al democrației participative, încurajează Comisia să intensifice utilizarea platformelor privind dialogul structurat. Pe de o parte, aceasta ar permite părților interesate să aibă o participare continuă în toate etapele procesului de elaborare a politicilor și, pe de altă parte, ar avea un impact pozitiv în privința costurilor și a consumului de timp.

2.1.1.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, „în vederea asigurării coerenței și a transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample consultări ale părților interesate.”

2.1.2.

„Consultarea” reprezintă un proces prin care Comisia colectează opiniile și punctele de vedere ale cetățenilor și ale părților interesate. Acest proces complementar are loc fără a se aduce atingere dialogului civil structurat [articolul 11 alineatul (2) din TUE] sau consultărilor care au loc într-un cadru specific, cum ar fi consultarea partenerilor sociali în cadrul dialogului social (angajatori și organizații sindicale) (articolul 154 din TFUE) sau consultării organelor consultative, cum ar fi Comitetul Economic și Social European (articolul 304 din TFUE) (2), pe care nu poate, în niciun caz, să le înlocuiască.

2.1.3.

Pe lângă consultarea organizată în contextul articolul 154 din TFUE, partenerii sociali, organizațiile sindicale și cele patronale participă pe deplin în consultarea menționată la punctele 2.1.1 și 2.1.2, în special în materie de protecție a consumatorilor, legislație de mediu, politică comercială, etc.

2.2.1.

În 2002, Comisia Europeană a instituit standarde minime (4) obligatorii pentru consultarea părților interesate, cu privire la orice propunere legislativă sau nelegislativă. În cadrul REFIT, Comisia a anunțat de asemenea că vor avea loc consultări privind evaluările, verificarea adecvării și eliberarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare (5).

2.2.2.

Orientările Comisiei din 2002 cu privire la efectuarea consultărilor, în atenția direcțiilor generale, prevăd, între altele, publicarea unor note explicative pe tema respectivă, precum și a conținutului și scopului consultării. În plus, se prevede ca, după încheierea consultării, să se publice numărul răspunsurilor, categoria respondenților și o sinteză a rezultatelor.

2.2.3.

În ce privește multilingvismul, în prezent nu există nicio normă oficială în vigoare.

2.2.4.

Orientările și standardele minime din 2002 care trebuie respectate în materie de consultare a părților interesate stabilesc zece etape ale procesului de consultare, repartizate în trei faze: stabilirea unei strategii (6), efectuarea consultării (7), analiza rezultatelor (8).

2.2.5.

Comisia Europeană folosește în prezent 12 metode diferite pentru consultările pregătitoare, în funcție de scopurile avute în vedere și de grupul-țintă. Aceste 12 metode sunt următoarele: consultare publică deschisă online; studii; eurobarometru; conferințe, audieri publice, întâlniri cu părțile implicate; reuniuni, ateliere de lucru, seminare cu părțile direct implicate; grupuri-țintă; interviuri individuale; grupuri de experți ai Comisiei Europene; comitete ale IMM-urilor; consultarea autorităților locale și regionale; chestionare; forumuri de dezbatere online.

2.3.1.

În pofida acestor orientări și a numărului mare de metode și instrumente posibile, multe din părțile interesate emit critici cu privire la eficacitatea sistemului de consultare actual. Printre deficiențele concrete se numără dificultatea de a afla despre existența consultării (posibilitatea a găsi rapid informația pe site-urile UE și anunțarea consultării), limba și terminologia, informațiile cu privire la rezultate și, în final, modul în care se dă curs consultărilor.

2.3.2.

În plus, calitatea și abordarea consultărilor pare să difere mult în funcție de DG organizatoare și se constată că lipsesc coordonarea și abordarea metodologică uniformă.

2.3.3.

CESE a testat prin eșantionare modul în care s-au aplicat aceste orientări în cadrul primelor 25 de consultări desfășurate în 2014. Pe baza eșantionului, se pot face următoarele observații:

În concluzie, se constată în general o anumită lipsă de reprezentativitate, de calitate și de informații privind rezultatele și monitorizarea.

3.1.

În orientările politice ale noii Comisii Europene, una dintre cele 10 priorități este creșterea democrației în Uniunea Europeană. În centrul acestei priorități se află obiectivul creării unui registru obligatoriu al tuturor organizațiilor și persoanelor care desfășoară activități de lobby pe lângă Comisie și Parlament.

3.2.

La 19 mai 2015, Comisia a publicat un pachet de măsuri care vizează o mai bună legiferare, pachetul „O mai bună legiferare” (10), cu privire la care Comitetul se va pronunța la solicitarea Comisiei. Măsurile prevăzute sunt dispuse pe patru axe: o abordare transparentă și deschisă spre consultare, o reexaminare permanentă a legislației existente, evaluări mai bune ale impactului și ale controlului de calitate și un nou acord interininstituțional.

3.3.

În acest cadru, se propun totodată orientări adaptate în materie de consultare a părților interesate. În vederea pregătirii acestora, a fost organizată o consultare (11) pe tema „Orientări privind consultarea părților interesate”. Rezultatele acestei consultări sunt luate în considerare în prezentul aviz (12).

4.1.1.

CESE solicită Comisiei Europene să impună orientările interne adresate DG-urilor și să sancționeze nerespectarea acestora (de exemplu, în cazul lipsei de transparență privind răspunsurile sau al lipsei raportului de analiză), așa cum este sancționată calitatea deficitară a evaluărilor impactului de către Comitetul de evaluare a impactului.

4.1.2.

CESE se exprimă în favoarea instituirii unei celule de coordonare în cadrul Secretariatului General al Comisiei, sub conducerea directă a vicepreședintelui competent în acest sens. Această celulă ar urma să ofere sprijin tuturor DG-urilor cu privire la abordarea globală și la strategia consultărilor, la formularea criteriilor de calitate și a procedurilor, la urmărirea calității, la informare și monitorizare.

4.1.3.

Celula de coordonare ar urma să fie asistată de un grup de experți, completat de reprezentanți ai grupurilor-țintă cărora li se adresează consultarea. CESE solicită ca expertiza sa să fie însușită de Comisie, în special în ceea ce privește alegerea grupurilor-țintă, validarea chestionarelor, sinteza și monitorizarea rezultatelor.

4.1.4.

O abordare mai sistematică a consultărilor, cu un calendar precis și anunț prealabil, ar trebui să le permită părților interesate să-și pregătească participarea. În acest sens, este indispensabil un calendar previzional al consultărilor, fiabil și actualizat permanent. În linii mari, CESE propune Comisiei să-și structureze mai bine consultările, în special pe o bază instituțională și reprezentativă, valorificând resursele organelor consultative reprezentative sau ale organelor echivalente, atât la nivelul statelor membre și al regiunilor european, cât și pe plan local.

4.1.5.

CESE recomandă Comisiei să publice anual o evaluare a modului în care au decurs consultările și a rezultatelor acestora.

4.2.1.

O bună definire a grupului-țintă al consultării este esențială pentru obținerea informațiilor de care este nevoie. Sunt necesare instrumente profesionale, cu fiabilitate dovedită. De asemenea, este esențial să se asigure o cooperare eficientă cu structurile existente, cu Comitetul și cu organizațiile reprezentative și legitime ale societății civile. CESE poate participa, în cadrul competențelor sale și în strânsă cooperare cu organizațiile implicate și cu Comisia, la identificarea organizațiilor reprezentative în cadrul grupurilor-țintă identificate.

4.2.2.

Lucrările desfășurate de CESE (16) legate de definirea criteriilor de reprezentativitate a organizațiilor societății civile ar putea fi luate drept referință de bază în procesul de identificare a organizațiilor reprezentative menționate mai sus. CESE dorește să sporească astfel impactul acestor organizații în cadrul consultărilor și să colaboreze cu ele.

4.2.3.

Trebuie urmărită în mod sistematic o bună distribuție geografică și pe grupuri-țintă. În acest context, trebuie să se aibă în vedere ca grupurile insuficient reprezentate sau care au mai puține resurse să primească o atenție specială în cadrul procesului de „stakeholder mapping” (cartografiere a părților interesate).

4.2.4.

CESE subliniază importanța introducerii unui mecanism de ponderare justificată în analiza răspunsurilor la consultări, cu scopul de a da prioritate organizațiilor reprezentative și implicate direct.

4.2.5.

Pentru a spori participarea părților interesate la consultări, este foarte important feedback-ul oferit la final. Părțile interesate trebuie să poată constata ce rezultat a avut contribuția lor și să observe că au o influență reală asupra propunerilor prezentate sau să primească explicații cu privire la motivele pentru care anumite elemente nu au fost luate în considerare.

4.3.1.

CESE poate funcționa ca „rețea de rețele” pentru difuzarea consultărilor prin intermediul chestionarului scris (online) în rândul diverselor părți interesate (așa cum face și Comitetul Regiunilor către autoritățile locale). În ceea ce privește întâlnirile interactive, CESE poate face oficiul de organizator, date fiind relațiile și expertiza sa în acest sens.

4.3.2.

Chestionarul consultării (online) trebuie prezentat pentru comentarii organizațiilor civile ale grupului sau grupurilor-țintă relevante, în limba publicului avut în vedere. În plus, este de dorit ca acest chestionar să fie testat în prealabil pe un grup-pilot alcătuit din părți interesate. În acest scop, o primă cartografiere a actorilor relevanți și registrul de transparență ar putea fi utilizate ca instrumente cu ajutorul cărora să se identifice organizațiile respective (a se vedea punctul 4.2). În acest scop, CESE poate juca rolul de facilitator.

4.4.1.

Orientările precizează că, pentru o consultare online, trebuie să se prevadă un termen de cel puțin 12 săptămâni, iar pentru o reuniune interactivă, 20 de zile lucrătoare. CESE recomandă să nu se lanseze consultări în perioadele estivale. În plus, calendarul de perspectivă (a se vedea punctul 4.1.4) trebuie respectat cât mai riguros posibil.

4.5.1.

CESE solicită Comisiei, inclusiv delegațiilor sale în statele membre, să organizeze o campanie de informare eficientă și susținută cu scopul de a populariza consultările și a stimula participarea părților interesate. Comitetul poate și el să-și asume un rol în acest sens și să solicite membrilor săi să difuzeze informațiile în cadrul rețelelor din care fac parte.

4.5.2.

Toate consultările trebuie anunțate în mod corespunzător, clar și în timp util, prin mijloacele de comunicare ale Comisiei, ale statelor membre și ale organizațiilor relevante ale societății civile. La această abordare globală trebuie asociați și reprezentanții Comisiei din statele membre.

4.6.1.

CESE subliniază că este important ca Comisia să ia în considerare într-o mai mare măsură punctele de vedere emise în cadrul consultărilor și să justifice modul în care a ținut seama sau nu de acestea.

4.6.2.

În cadrul ponderării justificate din procesul de prelucrare a rezultatelor (a se vedea punctul 4.2.3), actorii societății civile organizate trebuie să fie, proporțional, cei mai reprezentați.

4.7.1.

CESE sprijină publicarea unui raport de sinteză, alături de o trecere în revistă a tuturor răspunsurilor primite. Această abordare promovează transparența.

4.7.2.

În plus, CESE recomandă să se transmită – în special respondenților – informații cu privire la modul în care se dă curs rezultatelor consultării, în special cu privire la modificări ale propunerii și la etapele ulterioare ale procesului decizional.

5.1.1.

În vederea optimizării resurselor și în sensul cooperării interinstituționale, Comitetul ar putea să pună la dispoziția procesului decizional atât cunoștințele sale privind părțile interesate active în diferitele politici ale UE, cât și expertiza, experiența și competențele sale în practicile de consultare.

5.1.2.

CESE intenționează ca, în funcție de prioritățile sale de lucru și în cooperare cu Comisia, să monitorizeze și să evalueze anumite consultări, să elaboreze un aviz cu privire la această chestiune și, dacă este cazul, să organizeze o audiere publică.

5.1.3.

Comitetul dorește ca, în cooperare cu organizațiile interesate, să contribuie cu expertiza sa la activitatea Comisiei în etapele importante ale procesului de consultare, în special în ceea ce privește selectarea grupului-țintă, chestionarul, sinteza și monitorizarea.

5.1.4.

În plus, CESE poate funcționa ca „rețea de rețele” și facilitator pentru difuzarea consultării prin intermediul chestionarului scris (online) în rândul diverselor părți interesate (așa cum procedează și Comitetul Regiunilor în cazul autorităților locale).

5.1.5.

În ceea ce privește întâlnirile interactive, CESE poate acționa împreună cu Comisia în calitate de organizator, așa cum acționează cu regularitate în cadrul platformelor de dialog structurat (de exemplu, pe tema imigrației, a consumului etc.)

5.1.6.

În contextul unei campanii de informare eficiente și susținute, Comitetul își poate aduce contribuția sprijinindu-se pe membrii săi pentru a difuza informațiile în cadrul rețelelor lor.

5.2.1.

În diverse etape din pregătirea, efectuarea și monitorizarea consultării, CESE poate constitui un canal de informare între Comisia Europeană și societatea civilă organizată.

5.2.2.

Pentru anumite activități, precum reuniunile interactive, pot fi organizate în comun acțiuni de către Comisie și Comitet.