(1)

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic.

(1)

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic , precum și consolidarea durabilă a industriei Uniunii în ceea ce privește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor .

(2)

Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, iar obiectivul va fi îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice la 6 martie 2015  (16) ,

(2)

Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea reducerilor respective ale emisiilor, iar obiectivul trebuie îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015 . Sarcina reducerii emisiilor ar trebui să fie partajată în mod echitabil între sectoarele ce fac obiectul EU ETS.

(2a)

Deși reprezintă instrumentul principal al Uniunii pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii în materie de schimbări climatice și energie, este important ca EU ETS să fie completat cu acțiuni suplimentare echivalente realizate în conformitate cu alte acte și instrumente juridice care vizează emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele care nu sunt acoperite de EU ETS, pentru a onora angajamentul luat ca toate sectoarele economiei să contribuie la atingerea obiectivului Uniunii de reducere, până în 2030, a nivelului global de emisii cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990.

(2b)

În conformitate cu acordul adoptat la Paris, cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 12 decembrie 2015 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), țările sunt obligate să pună în aplicare politici pentru a atinge peste 180 de contribuții preconizate stabilite la nivel național (INDC), care acoperă aproximativ 98 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Obiectivul Acordului de la Paris este să limiteze creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2 oC în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5  oC în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Se așteaptă ca multe dintre aceste politici să implice stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon sau măsuri similare și, prin urmare, în prezenta directivă ar trebui să fie prevăzută o clauză de revizuire pentru a permite Comisiei, dacă este cazul, să propună reduceri mai stricte ale emisiilor după primul exercițiu de evaluare a situației în cadrul Acordului de la Paris, în 2023, o ajustare a dispozițiilor privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon pentru a reflecta evoluția mecanismelor de stabilire a tarifelor pentru emisiile de carbon din afara Uniunii și necesitatea unor măsuri de politică și instrumente suplimentare pentru a consolida angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii și ale statelor sale membre. Clauza de revizuire ar trebui să garanteze că, în termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, este adoptată o comunicare care evaluează coerența legislației Uniunii în materie de schimbări climatice cu obiectivele Acordului de la Paris.

(2c)

În conformitate cu Acordul de la Paris și cu angajamentul exprimat de către colegislatori în Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) și în Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1b) , toate sectoarele economiei au obligația să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). În acest scop, Organizația Maritimă Internațională (OMI) depune eforturi pentru limitarea emisiilor maritime internaționale, iar aceste eforturi ar trebui încurajate, în vederea stabilirii unui plan clar de acțiune al OMI pentru măsurile de politică în domeniul climei ce își propun reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transportului maritim la nivel global. Adoptarea unor obiective clare de reducere a emisiilor maritime internaționale prin intermediul OMI a devenit o chestiune foarte urgentă și reprezintă o condiție fundamentală pentru ca Uniunea să se abțină de la includerea sectorului maritim în EU ETS. În cazul în care nu este încheiat un astfel de acord până la sfârșitul lui 2021, sectorul ar trebui să fie inclus în cadrul EU ETS și ar trebui înființat un fond pentru contribuțiile operatorilor de nave și pentru conformitatea colectivă privind emisiile de dioxid de carbon care fac deja obiectul sistemului de monitorizare, raportare și verificare (MRV) al Uniunii prevăzut în Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului  (1c) (emisiile eliberate în porturile Uniunii și în timpul călătoriilor la și de la aceste porturi). O parte a veniturilor din licitarea certificatelor către sectorul maritim ar trebui folosită pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru sprijinirea investițiilor în tehnologii inovatoare, pentru reducerea emisiilor de CO2 în sectorul maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi.

(3)

Consiliul European a confirmat că principalul instrument european pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument de stabilizare a pieței, că factorul anual de reducere va fi de 2,2  % începând cu 2021 și că alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile , fără să se reducă proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație . Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles.

(3)

Principalele instrumente europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv vor fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument îmbunătățit de stabilizare a pieței, iar factorul anual de reducere va fi de 2,2  % începând cu 2021 și alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, care ar trebui să se reducă la aplicarea unui factor de corecție transsectorial, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles și pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon de factorul de corecție transsectorial. Aceste dispoziții ar trebui să fie revizuite în conformitate cu Acordul de la Paris și adaptate în consecință, dacă este necesar, pentru a se îndeplini obligațiile Uniunii în domeniul climei care decurg din acordul în cauză.

(3a)

Țările cel mai puțin dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice și nu sunt responsabile decât de o parte foarte mică din emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ar trebui acordată o prioritate deosebită abordării necesităților țărilor cel mai puțin dezvoltate prin utilizarea certificatelor EU ETS pentru a finanța acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în special cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice prin Fondul verde pentru climă al CCONUSC.

(4)

O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de temelie a politicii Europei privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice (17). Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

(4)

O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi și industriilor sale o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de temelie a politicii Uniunii privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice (17). Trebuie să se țină seama de interacțiunea EU ETS cu alte politici ale Uniunii și politici naționale în domeniul climei și energiei care au impact asupra cererii de certificate EU ETS. Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 și abordarea adecvată a progreselor legate de alte aspecte ale uniunii energetice contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

(4a)

Stabilirea de obiective mai ambițioase în ceea ce privește eficientizarea energetică față de obiectivul de 27 % adoptat de Consiliu ar trebui să ducă la alocarea cu titlu gratuit a mai multor certificate pentru industriile care se află în pericol de relocare a emisiilor de carbon.

(5)

La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și, în acest temei, Directiva 2003/87/CE prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea unei tranziții complete este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este justificată în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei.

(5)

La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și, în acest temei, Directiva 2003/87/CE prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea temporară a licitării integrale a certificatelor este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este o excepție justificată de la principiul că poluatorul ar trebui să plătească numai atât timp cât nu are loc o supraalocare, în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei. În acest scop, procesul de alocare ar trebui să fie mai dinamic, în conformitate cu pragurile prevăzute de prezenta directivă.

(6)

Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, astfel cum a confirmat și Consiliul European, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație , care era de 57 % în perioada 2013 - 2020, nu ar trebui să fie redusă. Evaluarea impactului efectuată de Comisie (18) oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate , din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/… a Parlamentului European și a Consiliului (19).

(6)

Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie de 57 % în perioada 2021 - 2030 și ar trebui să fie redusă aplicându-se factorul de corecție transsectorial pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon . Evaluarea impactului efectuată de Comisie18 oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului (19) . Ar trebui să se înființeze un Fond pentru o tranziție echitabilă menit să sprijine regiunile unde există un număr ridicat de lucrători în sectoarele dependente de dioxid de carbon și unde PIB-ul pe cap de locuitor este mult sub nivelul mediei Uniunii.

(7)

Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale.

(7)

Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare temporar de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale. Riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din sectoarele și subsectoarele pentru care alocarea cu titlu gratuit se calculează pe baza valorilor de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui evaluat ținându-se seama de faptul că aceste produse sunt produse atât în uzine chimice, cât și în rafinării.

(8)

Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din perioada 2007-2008. Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă cea mai bună evaluare a progreselor realizate în toate sectoarele , care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 0,5  % din valoarea înregistrată în perioada 2007-2008, în plus sau în minus pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă se ajustează cu acest procentaj . Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor.

(8)

Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din 2007 și 2008. Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă evaluarea reală a progreselor realizate de 10 % dintre cele mai eficiente instalații dintr-un sector , care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 1,75  % din valoarea înregistrată în 2007 și 2008 (în plus sau în minus) pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. În cazul în care totuși datele indică o rată de îmbunătățire de 0,25 sau de mai puțin în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor.

(9)

Statele membre ar trebui să compenseze parțial, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat , anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Protocolul și deciziile însoțitoare adoptate de Conferința părților la Paris trebuie să prevadă mobilizarea dinamică a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților pentru părțile eligibile, în special cele cu capacitățile cele mai reduse. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național ( INDC), ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare.

(9)

Pentru a realiza obiectivul de a asigura condiții de concurență echitabile, statele membre ar trebui să compenseze parțial, printr-un sistem centralizat la nivelul Uniunii , anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea INDC, ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să abordeze aspectele sociale ale decarbonizării economiilor lor și să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare. Ar trebui să fie posibil ca statele membre să contribuie la compensarea primită prin sistemul centralizat la nivelul Uniunii. Astfel de măsuri financiare nu ar trebui să depășească nivelul maxim prevăzut în orientările relevante privind ajutoarele de stat.

(10)

Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de CO2 (CSC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul de proiect.

(10)

Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de carbon (CSC ) și captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC ), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și CUC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC și CUC , a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul de proiect.

(11)

Ar trebui instituit un fond pentru modernizare din 2 % din numărul total de certificate din cadrul EU ETS, care ar trebui scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate de platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul 1031/2010. Statele membre care, în 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la cursurile de schimb de pe piață sub 60 % din media Uniunii ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din Fondul pentru modernizare și să beneficieze , până în 2030, de o derogare de la principiul licitării integrale pentru producerea de energie electrică prin utilizarea opțiunii de alocare cu titlu gratuit în vederea promovării transparente a investițiilor reale în modernizarea sectorului lor energetic, evitând totodată distorsiunile pe piața internă a energiei. Normele care reglementează Fondul pentru modernizare ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unei accesări ușoare de către toți participanții. Funcția structurii de guvernanță ar trebui să fie proporțională cu scopul de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Structura de guvernanță ar trebui să fie alcătuită dintr-un consiliu de investiții și un comitet de gestionare , iar în procesul decizional ar trebui să se țină seama de expertiza BEI, cu excepția cazului în care se acordă sprijin unor proiecte mici prin împrumuturi din partea unei bănci de promovare naționale sau prin granturi acordate prin intermediul unui program național care are aceleași obiective ca și Fondul pentru modernizare. Investițiile finanțate din fond ar trebui să fie propuse de statele membre. Pentru a se asigura abordarea adecvată a necesităților de investiții din statele membre cu venituri scăzute, la distribuirea fondurilor se va ține seama în mod egal de emisiile verificate și de criteriile legate de PIB. Asistența financiară din partea Fondului pentru modernizare ar putea fi furnizată sub diferite forme.

(11)

Ar trebui instituit un fond pentru modernizare din 2 % din numărul total de certificate din cadrul EU ETS, care ar trebui scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate de platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010. Statele membre care, în 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la cursurile de schimb de pe piață sub 60 % din media Uniunii ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din Fondul pentru modernizare . Statele membre care, în 2014, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor în EUR la cursurile de schimb de pe piață de sub 60 % din media Uniunii ar trebui să poată , până în 2030, beneficia de o derogare de la principiul licitării integrale pentru producerea de energie electrică prin utilizarea opțiunii de alocare cu titlu gratuit în vederea promovării transparente a investițiilor reale în modernizarea și diversificarea sectorului lor energetic, în conformitate cu obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și 2050 evitând totodată distorsiunile pe piața internă a energiei. Normele care reglementează Fondul pentru modernizare ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unei accesări ușoare de către toți participanții. Aceste norme ar trebui să fie transparente, echilibrate și proporționale, cu scopul de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Structura de guvernanță ar trebui să fie alcătuită dintr-un consiliu de investiții , un consiliu consultativ și un comitet de gestionare. În procesul decizional ar trebui să se țină seama de expertiza BEI, cu excepția cazului în care se acordă sprijin unor proiecte mici prin împrumuturi din partea unei bănci de promovare naționale sau prin granturi acordate prin intermediul unui program național care are aceleași obiective ca și Fondul pentru modernizare. Investițiile finanțate din fond ar trebui să fie propuse de statele membre și toate finanțările din cadrul fondului ar trebui să respecte criterii specifice de eligibilitate . Pentru a se asigura abordarea adecvată a necesităților de investiții din statele membre cu venituri scăzute, la distribuirea fondurilor se va ține seama în mod egal de emisiile verificate și de criteriile legate de PIB. Asistența financiară din partea Fondului pentru modernizare ar putea fi furnizată sub diferite forme.

(12)

Consiliul European a confirmat că ar trebui să fie îmbunătățite modalitățile, inclusiv transparența, ale alocării opționale cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic din anumite state membre. Investițiile cu o valoare de cel puțin 10 milioane EUR ar trebui selectate de statul membru în cauză printr-o procedură de ofertare concurențială, pe baza unor norme clare și transparente, pentru a se asigura că alocarea cu titlu gratuit este utilizată pentru a promova investiții reale în modernizarea sectorului energetic, în conformitate cu obiectivele uniunii energetice. Investițiile cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru finanțare din alocarea cu titlu gratuit. Statul membru în cauză ar trebui să selecteze aceste investiții pe baza unor criterii clare și transparente. Rezultatele procesului de selecție ar trebui să facă obiectul unei consultări publice. Publicul ar trebui să fie informat în mod corespunzător în etapa de selecție a proiectelor de investiții, precum și în cea a punerii lor în aplicare.

(12)

Consiliul European a confirmat că ar trebui să fie îmbunătățite modalitățile, inclusiv transparența, ale alocării opționale cu titlu gratuit pentru modernizarea și diversificarea sectorului energetic din anumite state membre. Investițiile cu o valoare de cel puțin 10 milioane EUR ar trebui selectate de statul membru în cauză printr-o procedură de ofertare concurențială, pe baza unor norme clare și transparente, pentru a se asigura că alocarea cu titlu gratuit este utilizată pentru a promova investiții reale în modernizarea și diversificarea sectorului energetic, în conformitate cu obiectivele uniunii energetice, inclusiv promovarea celui de-al treilea pachet privind energia. Investițiile cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru finanțare din alocarea cu titlu gratuit. Statul membru în cauză ar trebui să selecteze aceste investiții pe baza unor criterii clare și transparente. Procesul de selecție ar trebui să facă obiectul unei consultări publice, iar rezultatele procesului de selecție respectiv, inclusiv al proiectelor respinse, ar trebui să fie puse la dispoziția publicului . Publicul ar trebui să fie informat în mod corespunzător în etapa de selecție a proiectelor de investiții, precum și în cea a punerii lor în aplicare. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera o parte din certificatele corespunzătoare sau pe toate la Fondul de modernizare, în cazul în care sunt eligibile să utilizeze ambele instrumente. Derogarea trebuie să se încheie până la sfârșitul perioadei de comercializare, în 2030.

(13)

Finanțarea prin EU ETS ar trebui să fie coerentă cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice.

(13)

Finanțarea prin EU ETS ar trebui să fie coerentă cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv cu Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice, fondurile structurale și de investiții europene și strategia de investiții în domeniul schimbărilor climatice a Băncii Europene de Investiții (BEI) , astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice.

(14)

Dispozițiile existente care reglementează excluderea instalațiilor mici din EU ETS permite instalațiilor excluse să rămână în această situație și, ar trebui să li ofere statelor membre posibilitatea de a-și actualiza lista instalațiilor excluse, iar în cazul statelor membre care în prezent nu folosesc această opțiune, să facă acest lucru la începutul fiecărei perioade de comercializare.

(14)

Dispozițiile existente care reglementează excluderea instalațiilor mici din EU ETS ar trebui să fie extinse la instalațiile exploatate de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) care emit mai puțin de 50 000 de tone de CO2 echivalent în fiecare dintre cei trei ani care preced anul de aplicare a excluderii. Ar trebui să li ofere statelor membre posibilitatea de a-și actualiza lista instalațiilor excluse, iar în cazul statelor membre care în prezent nu folosesc această opțiune, să facă acest lucru la începutul fiecărei perioade de comercializare și la jumătatea perioadei. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil ca instalațiile care emit mai puțin de 5 000 de tone de CO2 echivalent în fiecare dintre cei trei ani care preced începutul fiecărei perioade de comercializare să fie excluse din EU ETS, pe baza unei revizuiri efectuate din cinci în cinci ani. Statele membre ar trebui să se asigure că măsurile alternative echivalente pentru instalațiile care au ales să nu aplice această schemă nu duc la creșterea costurilor de asigurare a conformității. Cerințele de monitorizare, raportare și verificare ar trebui simplificate pentru emițătorii de talie redusă care fac obiectul EU ETS.

(16a)

Pentru a reduce considerabil sarcina administrativă cu care se confruntă întreprinderile, Comisia ar putea avea în vedere măsuri cum ar fi automatizarea depunerii și verificării rapoartelor de emisii, exploatând la maximum potențialul tehnologiilor informației și comunicațiilor.

(17a)

Actele delegate menționate la articolele 14 și 15 ar trebui să simplifice normele în materie de monitorizare, raportare și verificare în măsura posibilului, pentru a reduce birocrația pentru operatori. Actul delegat menționat la articolul 19 alineatul (3) ar trebui să faciliteze accesul la registru și utilizarea acestuia, în special pentru operatorii mici.

-1.

-1a.

-1b.

-1c.

-1d.

-1f.

„(h)

«instalație nou intrată» înseamnă:

„(h)

«instalație nou intrată» înseamnă:

—

orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile enumerate în anexa I, care a obținut pentru prima dată un permis de emisie de gaze cu efect de seră după 30 iunie 2011 ,

—

orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile enumerate în anexa I, care a obținut pentru prima dată un permis de emisie de gaze cu efect de seră după 30 iunie 2018 ,

—

orice instalație care desfășoară pentru prima dată o activitate care este inclusă în sistemul comunitar în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) sau (2), sau

—

orice instalație care desfășoară pentru prima dată o activitate care este inclusă în sistemul Uniunii în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) sau (2), sau

—

orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la anexa I sau o activitate care este inclusă în sistemul comunitar în conformitate cu articolul 24 alineatele (1) sau (2), care a beneficiat de o extindere semnificativă după 30 iunie 2011 , numai în privința acestei extinderi;”

—

orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la anexa I sau o activitate care este inclusă în sistemul Uniunii în conformitate cu articolul 24 alineatele (1) sau (2), care a beneficiat de o extindere semnificativă după 30 iunie 2018 , numai în privința acestei extinderi;”

-1 g.

„(ua)

«emițător de talie redusă» înseamnă o instalație cu emisii reduse care este exploatată de o întreprindere mică sau mijlocie  (1a) și care îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:

-1h.

-1i.

-1j.

(1)

La articolul 3d alineatul (3) , al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

1.

La articolul 3d, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23 .”

„(3)     Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă stabilind dispoziții detaliate privind licitarea de către statele membre a certificatelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol sau cu articolul 3f alineatul (8). Numărul de certificate care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporțional cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviației pentru toate statele membre, pentru anul de referință, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), anul de referință este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menționată la articolul 3c, anul de referință este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitației.”

1a.

1b.

„(1a)     Începând din 2021, sectorului aviației nu i se alocă certificate cu titlu gratuit în conformitate cu prezenta directivă, cu excepția cazului în care alocarea este confirmată de o decizie ulterioară adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, întrucât Rezoluția OACI A-39/3 prevede că, din 2021, se aplică o măsură globală bazată pe piață. În această privință, colegiuitorii iau în considerare interacțiunea dintre măsura bazată pe piață și EU ETS.”

2a.

2b.

2c.

2d.

(a)

la alineatul (1) se adaugă trei noi paragrafe:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)     Începând din 2019, statele membre fie scot la licitație, fie anulează certificatele care nu sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolele 10a și 10c și care nu sunt plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței.”

—

crearea de unități de redistribuire și/sau mobilitate;

—

inițiative de educare/formare pentru a recalifica sau perfecționa competențele lucrătorilor;

—

sprijin la căutarea unui loc de muncă,

—

înființarea de întreprinderi și

—

monitorizarea și luarea de măsuri preventive pentru a evita sau reduce la minimum impactul negativ al procesului de restructurare asupra sănătății fizice și mentale.

(b)

10 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității de certificate pe care statul membru respectiv le scoate la licitație în temeiul literei (a) cu procentele precizate în anexa IIa.

(b)

10 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității de certificate pe care statul membru respectiv le scoate la licitație în temeiul literei (a) cu procentele precizate în anexa IIa. În cazul statelor membre eligibile pentru a beneficia de Fondul pentru modernizare menționat la articolul 10d, cota lor de certificate specificată în anexa IIa se transferă în contul cotei lor din Fondul pentru modernizare.”

(ba)

la alineatul (3), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

(bb)

la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

dezvoltarea energiilor regenerabile în vederea îndeplinirii angajamentului UE de a  genera 20 % din energie din surse regenerabile până în 2020 , precum și pentru dezvoltarea altor tehnologii care contribuie la tranziția către o economie fiabilă și durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a crește eficiența energetică cu 20 % până în 2020 ;”

(bc)

la alineatul (3), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

încurajarea trecerii la emisii reduse și la forme de transport public;”

(bd)

la alineatul (3), litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)

măsuri privind creșterea eficienței energetice și cele privind izolarea termică a locuințelor sau sprijinul financiar acordat pentru soluționarea aspectelor sociale în ceea ce privește gospodăriile cu venituri mici și mijlocii;”

(j)

finanțarea de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, cu condiția ca aceste măsuri să îndeplinească condițiile stabilite la articolul 10a alineatul (6);

(j)

finanțarea de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, cu condiția ca nu mai mult de 20 % din venituri să fie utilizate în acest scop și ca aceste măsuri să îndeplinească condițiile stabilite la articolul 10a alineatul (6);

(l)

promovarea formării de competențe și a redistribuirii forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare , în strânsă coordonare cu partenerii sociali.

(l)

pentru a atenua impactul social al decarbonizării economiilor lor și pentru promovarea formării de competențe și a redistribuirii forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.

(ca)

la alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

„Aceste informații sunt furnizate prin intermediul unui formular standardizat întocmit de Comisie și includ detalii cu privire la utilizarea veniturilor din licitații pentru diferitele categorii și adiționalitatea utilizării fondurilor. Comisia publică aceste informații pe site-ul său.”

(cb)

la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(d)

la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu textul următor:

(d)

la alineatul (4), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu textul următor:

(da)

la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

„Din doi în doi ani, statele membre informează Comisia cu privire la închiderea de capacități de generare de electricitate pe teritoriul lor ca urmare a măsurilor naționale. Comisia calculează numărul echivalent de certificate pe care le reprezintă aceste închideri și informează statele membre în acest sens. Statele membre pot anula un volum corespunzător de certificate din cantitatea totală repartizată în conformitate cu alineatul (2).”

(db)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(a)

la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

(aa)

la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(-i)

(-ia)

(i)

pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11, Comisia identifică dacă valorile pentru fiecare criteriu de referință calculate utilizând principiile prevăzute la articolul 10a diferă de reducerea anuală menționată anterior cu mai mult de 0,5  % din valoarea aferentă perioadei 2007-2008 în plus sau în minus pe an. Dacă răspunsul este afirmativ, valoarea de referință respectivă se ajustează fie cu 0,5  %, fie cu 1,5  % cu privire la fiecare an dintre 2008 și mijlocul perioadei pentru care trebuie să se efectueze alocarea cu titlu gratuit;

(i)

în cazul în care, pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolul 11, rata de îmbunătățire nu depășește 0,25  %, valoarea de referință trebuie, prin urmare, să fie redusă cu procentul respectiv în perioada 2021-2025 față de fiecare an în perioada 2008-2023;

(ii)

prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.

(ii)

în cazul în care, pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolul 11, rata de îmbunătățire depășește 1,75  %, valoarea de referință trebuie, prin urmare, să fie redusă cu procentul respectiv în perioada 2021-2025 față de fiecare an în perioada 2008-2023.

(ba)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Pentru perioada dintre 2026 și 2030, valorile de referință se stabilesc în același mod pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11 pentru anii 2021-2022 și cu rata anuală de reducere care se aplică pentru fiecare an dintre 2008 și 2028.”

(bb)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

(ii)

prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.

(bc)

la alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

Sub rezerva dispozițiilor alineatelor (4) și (8) și fără a aduce atingere articolului 10c, se interzice alocarea de cote cu titlu gratuit pentru producătorii de energie electrică, pentru instalațiile de captare de CO2, conductele de transport de CO2 sau siturile de stocare a CO2. Producătorii de energie electrică care produc energie electrică din gaze reziduale nu sunt producători de energie electrică în sensul articolului 3 litera (u) din prezenta directivă. La calcularea valorilor de referință, trebuie să se ia în considerare conținutul total de carbon al gazelor reziduale utilizate pentru producerea energiei electrice.

(bd)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(da)

la alineatul (6) se introduce un nou paragraf:

„Statele membre pot adopta și măsuri financiare la nivel național în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, ținând cont de eventualele efecte asupra pieței interne. Aceste măsuri financiare destinate să compenseze o parte din aceste costuri sunt în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat și cu articolul 10 alineatul (3) din prezenta directivă. Respectivele măsuri la nivel național, atunci când sunt combinate cu sprijinul menționat la primul paragraf, nu depășesc nivelul maxim al compensațiilor prevăzut în orientările relevante privind ajutoarele de stat și nu creează noi denaturări ale pieței. Plafoanele existente privind compensarea prin ajutoare de stat continuă să scadă pe parcursul perioadei de comercializare.”

(f)

la alineatul (8) , primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

(f)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

(i)

proiectele se axează pe proiectarea și dezvoltarea de soluții inovatoare și punerea în aplicare a unor programe demonstrative;

(ii)

activitățile se desfășoară în centralele de producție, în apropierea pieței, pentru a demonstra viabilitatea tehnologiilor inovatoare în depășirea barierelor tehnologice și netehnologice;

(iii)

proiectele abordează soluții tehnologice care au potențialul de a fi aplicate la scară largă și pot combina diferite tehnologii;

(iv)

în mod ideal, soluțiile și tehnologiile prezintă potențialul de a fi transferate în cadrul sectorului și, eventual, către alte sectoare;

(v)

proiectele în cazul cărora reducerea emisiilor anticipate este cu mult sub valoarea de referință relevantă sunt prioritare. Proiectele eligibile fie contribuie la reducerea emisiilor sub valorile de referință menționate la alineatul (2), fie au perspective de a reduce în mod semnificativ costul tranziției către producția de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; și

(vi)

Proiectele CUC asigură o reducere netă a emisiilor și o stocare permanentă a CO2 de-a lungul ciclului lor de viață.

(ia)

alineatul (20) se înlocuiește cu următorul text:

20.

În cadrul măsurilor adoptate în temeiul alineatului (1), Comisia include măsuri destinate definirii instalațiilor care își încetează parțial activitatea sau își reduc în mod semnificativ capacitatea și măsuri destinate adaptării, în mod adecvat, a nivelului de alocări gratuite care le corespund.

(a)

măsura în care instalațiile individuale din sectorul sau subsectorul în cauză pot reduce nivelurile emisiilor sau consumul de electricitate;

(a)

măsura în care instalațiile individuale din sectorul sau subsectorul în cauză pot reduce nivelurile emisiilor sau consumul de electricitate , ținând seama de creșterile aferente ale costurilor de producție ;

(b)

caracteristicile actuale și planificate ale pieței;

(b)

caracteristicile actuale și planificate ale pieței;

(c)

marjele de profit, care pot servi drept indicator potențial pentru investițiile pe termen lung sau pentru deciziile de relocalizare.

(c)

marjele de profit, care pot servi drept indicator potențial pentru investițiile pe termen lung sau pentru deciziile de relocalizare;

(ca)

produsele de bază care sunt tranzacționate pe piețele mondiale la un preț de referință comun.

(b)

garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesară a infrastructurii, la tehnologii curate și la modernizarea sectoarelor de producție , transmisie și distribuție a energiei;

(b)

garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesară a infrastructurii, la tehnologii curate (cum ar fi tehnologiile energetice din surse regenerabile) sau la modernizarea producției de energie, a rețelelor centralizate de termoficare, a eficienței energetice, precum și a sectoarelor de stocare , transport și distribuție a energiei;

(c)

definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea proiectelor care:

(c)

definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii , în conformitate cu obiectivele politicii Uniunii privind clima și energia pentru 2050, pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea proiectelor care:

(i)

pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2;

(i)

pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2 proporționale cu dimensiunea proiectelor. Dacă proiectele se referă la producția de energie electrică, emisiile totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie electrică produsă în instalație nu depășesc 450 de grame de echivalent CO2 după finalizarea proiectului. Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 30b cu scopul de a modifica prezenta directivă, stabilind pentru proiectele legate de producerea de energie termică emisii maxime totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie termică produsă în instalație care nu trebuie să fie depășite.

(ii)

sunt complementare, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;

(ii)

sunt complementare, chiar dacă pot fi folosite pentru îndeplinirea obiectivelor relevante stabilite în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;

(iiia)

nu contribuie la noi capacități de generare de energie pe bază de cărbune și nici nu cresc dependența de cărbune.

(i)

contribuie la economisirea de energie, la sistemele de energie din surse regenerabile, la sectoarele de stocare a energiei și de interconectare, transport și distribuție a energiei electrice; dacă proiectele se referă la producția de energie electrică, emisiile totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie electrică produsă în instalație nu depășesc 450 de grame de echivalent CO2 după finalizarea proiectului. Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 30b cu scopul de a modifica prezenta directivă, stabilind, pentru proiecte legate de producerea de energie termică, emisii maxime totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie termică produsă în instalație, care nu trebuie să fie depășite;

(ii)

pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2;

(iii)

sunt complementare, chiar dacă pot fi folosite pentru îndeplinirea obiectivelor relevante stabilite în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, răspund în mod clar nevoilor de înlocuire și modernizare și nu creează o creștere a cererii de energie determinată de piață;

(iv)

nu contribuie la noi capacități de generare de energie pe bază de cărbune și nici nu cresc dependența de cărbune.

8a.

„Începând cu 2021, statele membre se asigură și de faptul că, în cursul fiecărui an calendaristic, fiecare operator raportează activitatea de producție pentru a ajusta alocarea în conformitate cu articolul 10a alineatul (7).”

8b.

„(3a)     Dacă există suspiciuni fondate privind neregularități sau dacă un stat membru nu furnizează lista și informațiile prevăzute la alineatele (1)-(3), Comisia poate iniția o anchetă independentă, cu asistența, atunci când este cazul, a unei părți terțe contractate. Statul membru vizat furnizează toate informațiile și asigură accesul necesar anchetei, inclusiv accesul la instalații și la datele de producție. Comisia respectă aceeași confidențialitate asupra informațiilor sensibile din punct de vedere comercial ca statul membru în cauză și publică un raport referitor la anchetă.”

10a.

(12)

La articolul 14 alineatul (1) , al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

12.

(13)

La articolul 15, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

13.

La articolul (15), al patrulea și al cincilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

13a.

(7)   În cazurile în care solicitările menționate la alineatul (5) sunt adresate Comisiei, Comisia informează celelalte state membre prin intermediul reprezentanților lor în comitetul menționat la articolul 30c alineatul (1) în conformitate cu procedurile prevăzute în regulamentul de procedură al comitetului.

(15)

La articolul 19 alineatul (3) , a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

15.

La articolul 19, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul include , de asemenea, dispoziții pentru a introduce norme privind recunoașterea reciprocă a certificatelor în acordurile de conectare a schemelor de comercializare a certificatelor de emisii. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;

15a.

15b.

„(2a)     Raportul include, pe baza datelor furnizate datorită cooperării menționate la articolul 18b, o listă a operatorilor cărora li se aplică cerințele din prezenta directivă care nu au deschis un cont în cadrul registrului.”

15c.

„(3a)     Dacă există suspiciuni fondate de neregularități sau dacă un stat membru nu raportează în conformitate cu dispozițiile alineatului (1), Comisia poate efectua o anchetă independentă, cu asistența, atunci când este cazul, a unei părți terțe contractate. Statul membru furnizează toate informațiile și asigură accesul necesar anchetei, inclusiv accesul la instalații. Comisia publică un raport privind ancheta.”

(17)

Se introduce următorul articol 22a :

17.

Se introduce următorul articol:

(b)

la alineatul (3) , al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(a)

la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

22a.

(a)

notifică fiecare instalație de acest tip Comisiei, precizând măsurile echivalente aplicabile instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii, care se aplică, înainte de data la care trebuie să fie înaintată lista instalațiilor în conformitate cu prevederile articolului 11 alineatul (1) și cel târziu la data la care lista este înaintată Comisiei;

(a)

notifică fiecare instalație de acest tip Comisiei, precizând măsurile echivalente aplicabile instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii, care se aplică, și precizând metoda prin care aceste măsuri nu vor conduce la costuri mai mari de conformitate pentru aceste instalații, înainte de data la care trebuie să fie înaintată lista instalațiilor în conformitate cu prevederile articolului 11 alineatul(1) și cel târziu la data la care lista este înaintată Comisiei;”

(b)

confirmă că se aplică proceduri de monitorizare pentru a se evalua dacă vreuna dintre aceste instalații emite mai mult de 25 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic; statele membre pot permite măsuri simplificate de monitorizare, raportare și verificare privind instalațiile ale căror emisii medii anuale verificate între 2008 și 2010 se situează sub 5 000 de tone pe an, în conformitate cu articolul 14;

(b)

confirmă că se aplică proceduri de monitorizare pentru a se evalua dacă vreuna dintre aceste instalații emite mai mult de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic; la cererea unui operator, statele membre pot permite măsuri simplificate de monitorizare, raportare și verificare privind instalațiile ale căror emisii medii anuale verificate între 2008 și 2010 se situează sub 5 000 de tone pe an, în conformitate cu articolul14;

(c)

confirmă că o instalație este reintrodusă în sistem în cazul în care emite mai mult de 25 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic, sau în cazul în care nu se mai aplică măsurile corespunzătoare instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii;

(c)

confirmă că o instalație este reintrodusă în EU ETS în cazul în care emite mai mult de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic, sau în cazul în care nu se mai aplică măsurile corespunzătoare instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii;

(d)

publică informațiile menționate la literele (a), (b) și (c) în vederea unei consultări publice .

(d)

pune la dispoziția publicului informațiile menționate la literele (a), (b) și (c).