Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul impozitului pe profit în guvernanța corporativă”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 152/03)

Raportor:

Krister ANDERSSON

Decizia Adunării plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
	Rezoluție
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	23.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	223/4/11

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că răspunsul sectorului privat la planul de redresare și la Next Generation EU va fi esențial pentru dezvoltarea și realizarea efectivă a unei economii mai ecologice și digitalizate. Prin urmare, politicile publice trebuie să ofere stimulentele adecvate. Politicile economice, în special politicile fiscale și cele care au un impact asupra guvernanței corporative, trebuie să asigure un proces decizional eficient și o alocare eficientă a resurselor, contribuind la realizarea obiectivelor sociale.

1.2.

CESE consideră că, pentru a putea ajunge la o economie ecologică și digitalizată sustenabilă, trebuie abordată problema denaturării modului în care este tratată finanțarea prin îndatorare în raport cu finanțarea prin capitaluri proprii în cadrul impozitării.

1.3.

CESE îndeamnă statele membre ca sistemele lor fiscale să devină mai neutre în raport cu finanțarea prin îndatorare și prin capitaluri proprii. Aceasta ar încuraja diversificarea surselor de finanțare și ar spori reziliența economiei europene.

1.4.

CESE salută inițiativele Comisiei Europene de a prezenta, până în primul trimestru din 2022, măsuri de contracarare a favorizării îndatorării în raport cu capitalul propriu în sistemele de impozitare a societăților comerciale.

1.5.

CESE subliniază că, pentru noile întreprinderi și pentru investitorii care caută oportunități de investiții mai ecologice și digitalizate, este esențial să existe o piață de capital funcțională. Prin urmare, CESE solicită măsuri suplimentare pentru a finaliza uniunea piețelor de capital (UPC).

1.6.

Investițiile în tehnologii noi, ecologice sunt percepute ca fiind foarte riscante, motiv pentru care se recurge adesea la finanțarea prin capitaluri proprii. Dividendele contribuie la creșterea lichidității pe piață, inclusiv în măsura în care pot fi percepute ca fiind concepute pe termen prea scurt, și reprezintă o sursă importantă de finanțare.

1.7.

CESE consideră că piețele de capital și fondurile private pot juca un rol crucial în încurajarea întreprinderilor să treacă la o economie sustenabilă, mai ecologică și digitalizată. Orice acțiune politică a legiuitorului european privind impozitarea, dreptul societăților comerciale și guvernanța corporativă ar trebui să consolideze acest rol.

1.8.

CESE observă că, sub influența directivelor și regulamentelor europene, dreptul național al societăților comerciale face parte integrantă din sistemul judiciar al fiecărui stat membru, atribuind drepturi și responsabilități nivelurilor corespunzătoare ale structurii juridice. Normele trebuie să fie specifice fiecărei țări în ceea ce privește componența consiliilor de administrație, lăsând proprietarilor posibilitatea de a decide.

1.9.

CESE încurajează Comisia Europeană să întreprindă inițiative concrete pentru a institui taxe pe carbon similare în statele membre, cu scopul de a armoniza eforturile de realizare a unei reduceri eficace a nivelurilor de CO2. Un rezultat ideal ar trebui să fie crearea de condiții uniforme la nivelul pieței unice a UE în raport cu emisiile/reducerile ce urmează a fi impozitate, precum și metodele și cotele de impozitare specifice pentru un impact egal asupra nivelului de CO2 din atmosferă.

1.10.

CESE reiterează că statele membre ar trebui să adopte, în special, o politică simetrică și cuprinzătoare privind taxa de mediu, care să abordeze impactul CO2 asupra încălzirii globale. Trebuie introduse taxe cu rate atât pozitive, cât și negative. Veniturile obținute din taxele pe CO2 ar trebui folosite pentru a finanța stimulente pentru tehnicile de reducere a CO2 aplicate la nivel local, regional și național.

1.11.

CESE observă că, deși vânzarea de produse forestiere este taxată ca venit al proprietarului, ar trebui recunoscut că plantarea copacilor și extinderea pădurilor reduc CO2 din atmosferă și, ca atare, într-o abordare fiscală simetrică în raport cu încălzirea globală, astfel de acțiuni ar trebui să fie încurajate printr-o taxă negativă pe CO2. Aceasta ar constitui o măsură importantă pentru atingerea obiectivelor climatice.

1.12.

CESE subliniază necesitatea unui acord universal privind pachetul fiscal OCDE/G20 și a unei puneri în aplicare coordonate la nivel mondial a acestui pachet. Pentru a stimula digitalizarea economiei europene, este important ca normele unilaterale din Europa să nu împiedice adaptarea ulterioară a noilor modele de afaceri.

2.   Introducere

2.1.

Pentru economia europeană, pandemia de COVID-19 a însemnat atât un șoc din perspectiva ofertei, perturbând lanțurile de aprovizionare, cât și un șoc al cererii, din cauza scăderii cererii din partea consumatorilor. Prin urmare, investițiile realizate de întreprinderile europene au scăzut substanțial în timpul pandemiei, în timp ce valoarea totală a depozitelor bancare a crescut.

2.2.

Cu toate acestea, redresarea este o realitate și câștigă tot mai mult teren. Pentru a remodela economia europeană în funcție de obiectivele stabilite de Comisie pentru a realiza o economie mai durabilă, mai ecologică și digitalizată, investițiile trebuie să sprijine țintele de mediu, în timp ce digitalizarea contribuie la creșterea productivității, ținând seama de transformarea pieței forței de muncă. Atât inițiativele private, cât și cele publice sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ecologice, economice și sociale.

2.3.

Mulțumită bugetului pe termen lung al UE, cuprinzând planul de redresare și instrumentul NextGenerationEU, va fi implementat cel mai mare pachet de măsuri publice de stimulare care a fost finanțat vreodată în Europa.

2.4.

Răspunsul sectorului privat va fi esențial pentru dezvoltarea și realizarea efectivă a unei economii mai ecologice și digitalizate. Prin urmare, politicile publice trebuie să ofere stimulentele adecvate. Politicile economice, în special politicile fiscale și cele care au un impact asupra guvernanței corporative, trebuie să asigure un proces decizional eficient și alocarea eficientă a resurselor.

2.4.1.

În ceea ce privește fondurile alocate statelor membre ca răspuns la pandemia de COVID-19, trebuie stabiliți indicatori-cheie pentru a înțelege modul în care sunt cheltuiți banii investiți în fiecare stat membru (1).

2.5.

Contextul fiscal internațional înregistrează cele mai mari schimbări din ultimii 100 de ani. Profitul impozabil al unora dintre cele mai mari întreprinderi va fi transferat din țara de reședință în țara în care au loc vânzările și în care sunt furnizate bunurile și serviciile. În plus, în Cadrul incluziv al OCDE, 136 de țări au convenit asupra unei rate minime efective a impozitului pe profit de 15 %. O altă modificare importantă constă în faptul că în Europa, TVA urmează să fie percepută pe baza principiului impozitării la destinație.

3.   Importanța unor stimulente adecvate

3.1.

Pentru a atinge obiectivele de mediu, întreprinderile, gospodăriile și investitorii trebuie să fie stimulați corespunzător, prin prețuri care țin seama de penurie și de externalități. Politicile economice care stabilesc obiective economice sau sociale ar trebui să se reflecte în prețurile cu care se confruntă pe piață investitorii privați și publici.

3.2.

Cu toate acestea, sistemele de impozitare a societăților tratează finanțarea prin îndatorare mai favorabil decât finanțarea prin capitaluri proprii, în sensul că plățile de dobânzi sunt deductibile fiscal, dar nu și costul finanțării prin capitaluri proprii. Acest lucru duce la creșterea efectului de pârghie (nivelurile datoriei) și, prin urmare, la o mai mare vulnerabilitate a firmelor în perioade de turbulență economică.

3.3.

Pentru a asigura o economie ecologică și digitalizată sustenabilă, trebuie abordată denaturarea modului în care este tratată finanțarea prin îndatorare în raport cu finanțarea prin capitaluri proprii. Dividendele, care fac obiectul unei duble impozitări (mai întâi la nivelul întreprinderilor și apoi la nivelul acționarilor), sunt importante nu numai ca venit pentru pensionari și pentru finanțarea instituțiilor de cercetare, ci, în special, ca sursă de finanțare pentru investițiile de tip greenfield.

3.4.

Investițiile în proiecte de investiții noi, mai ecologice, sunt asociate cu un nivel ridicat de risc. Prin urmare, finanțarea prin capitaluri proprii este sursa preferată de finanțare. Un aspect-cheie pentru consolidarea participării sectorului privat la investițiile ecologice și digitale este eliminarea obstacolelor din calea surselor de noi capitaluri de investiții.

3.5.

Pentru firmele noi și pentru investitorii în căutare de oportunități pentru investiții mai ecologice și digitalizate, este esențial să existe o piață de capital funcțională.- Pentru un rezultat pozitiv, disponibilitatea capitalului este crucială, iar dividendele contribuie la creșterea lichidității pe piață.

3.6.

Sustenabilitatea este deja un factor de concurență, condiționat de piață și esențial pentru capacitatea întreprinderilor de a atrage clienți, angajați și investitori. Pentru ca întreprinderea să supraviețuiască pe termen lung, trebuie acordată atenție sustenabilității.- Instrumentele normative trebuie concepute astfel încât să sprijine urmărirea acestor obiective în acord cu principiile de bază ale funcționării întreprinderilor.

3.7.

Deși nu ar trebui să existe interferențe cu politicile în materie de dividende sau o influență nejustificată asupra componenței consiliilor de administrație sau a respectării răspunderii directorilor față de o societate, sunt necesare stimulente adecvate pentru o economie mai ecologică. Guvernanța unei întreprinderi trebuie să țină seama de responsabilitatea socială a întreprinderilor, de directivele europene relevante și de Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

3.8.

Încălzirea globală este o preocupare pentru noi toți, iar întreprinderile ar trebui să plătească prețul de piață adecvat pentru emisii și să reducă emisiile de CO2 în atmosferă. Aceasta înseamnă nu doar taxarea emisiilor de CO2, ci și subvenționarea acelor activități care reduc CO2 în atmosferă.

3.9.

Un alt domeniu important pentru a realiza obiectivele unei economii mai ecologice și digitalizate este impozitarea întreprinderilor care devin tot mai digitalizate. Este necesară o soluție consensuală la nivel global, preconizându-se că un acord cuprinzător va fi finalizat înainte de sfârșitul anului. Impozitarea serviciilor digitale nu ar trebui să dăuneze inovării sau să descurajeze investițiile în tehnologii digitale.

4.   Favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a societăților

4.1.

Favorizarea îndatorării în cadrul sistemelor de impozitare a societăților afectează atât costurile socioeconomice, cât și efectul de pârghie al întreprinderilor și guvernanța corporativă. Dependența excesivă de finanțarea prin îndatorare poate submina realizarea obiectivelor Comisiei Europene, dat fiind că întreprinderile devin vulnerabile din punct de vedere financiar, iar posibilitatea de a întreprinde proiecte noi și riscante de investiții ecologice va fi afectată în mod negativ. Capacitatea de a plăti dividende, astfel încât investitorii să poată decide dacă să investească în noi proiecte, va fi limitată.

4.2.

Conform normelor fiscale actuale, dobânda plătită pentru împrumuturi se deduce din baza de impozitare, în timp ce acest lucru nu se întâmplă în cazul plăților de capital propriu. Plățile de capital constau în două părți: plăți de dividende și câștiguri de capital. Aceste norme naționale fac ca finanțarea prin îndatorare să fie în mod clar mai avantajoasă decât finanțarea prin capital propriu.

4.3.

O deducere specifică menită să acorde întreprinderilor un tratament fiscal pentru investițiile finanțate prin capitaluri proprii mai asemănător cu cel de care beneficiază în prezent pentru investițiile finanțate prin îndatorare ar putea reduce vulnerabilitatea întreprinderilor și ar putea fi un mijloc util de promovare a investițiilor durabile, mai ecologice și digitale.

4.4.

Trebuie remarcat că, dacă ratele legale ale impozitului pe profit cresc, pentru întreprinderi va fi mai avantajos din punct de vedere economic să facă investiții pe bază de împrumuturi, ceea ce le va încuraja să se axeze pe finanțarea prin îndatorare și mai mult decât înainte. Creșterea ratei inflației și a ratelor dobânzilor ar avea un efect similar, crescând motivația de a investi pe bază de împrumuturi.

4.5.

CESE îndeamnă statele membre ca sistemele lor fiscale să devină mai neutre în raport cu finanțarea prin îndatorare și prin capitaluri proprii. Aceasta ar încuraja diversificarea surselor de finanțare și ar spori reziliența economiei europene.

4.6.

În propunerea de directivă revizuită din 2016 privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, a fost introdusă o deducere pentru cheltuielile de creștere economică și investiții (DCI), pentru a reduce favorizarea îndatorării și a promova investițiile în cercetare și dezvoltare. Această deducere ar consta în posibilitatea de a recupera din baza de impozitare, în anumite condiții, creșterea de capital (2).

4.7.

Comisia Europeană a anunțat că un proiect de directivă ce combate favorizarea îndatorării în detrimentul capitalului propriu va fi prezentat în primul trimestru din 2022 (3). CESE așteaptă cu interes să analizeze o propunere detaliată și să formuleze observații pe marginea sa.

5.   Guvernanța corporativă în dreptul societăților comerciale

5.1.

Pe lângă fiscalitate, unele reglementări pot spori sau reduce efectul anumitor stimulente create cu ajutorul altor instrumente. Reglementările directe în materie de proprietate și capacitatea de a utiliza fondurile așa cum doresc investitorii și consiliile de administrație ar putea crea dificultăți în îndeplinirea unora dintre obiectivele avute în vedere.

5.2.

Este important ca o economie funcțională să aibă norme și reglementări adecvate care să influențeze funcționarea întreprinderilor și piețelor. Dacă mijloacele sunt utilizate în interes personal, și nu într-un mod care crește valoarea întreprinderii, acționarii ar trebui să-i poată trage la răspundere pe managerii întreprinderii (4). O serie de norme reglementează comportamentul acceptabil al întreprinderilor în ce privește combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a spălării banilor (5), precum și acorduri ample privind codurile de piață referitoare la comportamentul întreprinderilor în statele membre. După cum s-a anunțat în Pactul verde european și în Comunicarea Comisiei privind planul de redresare după COVID-19, este important ca sustenabilitatea să fie integrată în cadrul de guvernanță corporativă. Comisia a publicat o consultare publică menită să colecteze opiniile părților interesate cu privire la o posibilă inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă (6).

5.3.

CESE împărtășește viziunea unei economii europene mai ecologice și mai digitalizate în viitor, în care să existe echitate, creștere și o impozitare eficace, creându-se astfel un mediu favorabil investițiilor și creșterii generatoare de locuri de muncă. Pentru a redirecționa fluxurile de investiții, este esențială disponibilitatea capitalului pentru noua economie ecologică. Disponibilitatea fondurilor care pot fi investite, alături de certitudinea în ceea ce privește normele și respectarea statului de drept, sunt factori importanți pentru o tranziție reușită a economiei europene.

5.4.

CESE împărtășește opinia Comisiei că întreprinderile ar trebui să contribuie la realizarea unei economii mai ecologice, sustenabile și digitalizate, axându-se astfel pe obiective pe termen lung și pe o distribuție echitabilă între țări și cetățeni.

5.5.

CESE este ferm convins că acționarii ar trebui să aibă controlul final asupra activităților întreprinderii și responsabilitatea pentru aceste activități. Proprietarii unei societăți ar trebui să poată fi trași la răspundere. Sistemul actual al codurilor de guvernanță corporativă și al dreptului societăților comerciale din statele membre se raportează într-adevăr la acționari, care sunt proprietarii societății și care, în ultimă instanță, exercită controlul asupra strategiilor și priorităților societății, numind consiliul de administrație al societății. Această responsabilitate înseamnă că acționarii sunt răspunzători pentru finanțele și conduita întreprinderii și că ei ar trebui să piardă capital, dacă întreprinderea înregistrează pierderi. Acest principiu de bază bine stabilit nu ar trebui modificat sau pus în discuție.

5.6.

Întreprinderile trebuie să țină seama, desigur, de obiectivele pe termen lung și de externalitățile sociale pozitive, atât în operațiunile lor zilnice, cât și în deciziile lor de investiții. Acest lucru este impus tot mai mult de standardele pieței, de normele sectoriale care reglementează producția și de investitorii din întreaga lume, care solicită adesea întreprinderilor respectarea unor standarde de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) (7).

5.7.

Sub influența directivelor și regulamentelor europene, dreptul național al societăților comerciale face parte integrantă din sistemul judiciar al fiecărui stat membru, atribuind drepturi și responsabilități nivelurilor corespunzătoare ale structurii juridice. Normele trebuie să fie specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește componența consiliilor de administrație. Guvernanța și recomandările UE ar trebui să asigure o concurență loială și valori echitabile în ceea ce privește conduita unei întreprinderi.

5.8.

Pentru a facilita rolul pe care fondurile private trebuie să-l îndeplinească în raport cu prioritățile Comisiei, capitalul nu trebuie să fie blocat în întreprinderi, iar fondurile trebuie să poată fi investite cu ușurință în sectoare-cheie definite la nivelul UE.

5.9.

O piață de capital funcțională în UE este esențială în special pentru a atrage noi investiții. Prin urmare, CESE solicită măsuri suplimentare în direcția finalizării uniunii piețelor de capital (UPC) (8).

5.10.

Lichiditatea pieței de capital este importantă pentru investițiile ce trebuie realizate. Plățile de dividende, inclusiv când pot fi percepute ca fiind pe termen prea scurt, alimentează rezerva de fonduri disponibile pentru noi investiții în sectoarele ecologic și digital (9). Ca atare, ele sunt esențiale pentru buna funcționare a pieței de capital atunci când sunt investite – fie în noi întreprinderi, fie în întreprinderea care plătește dividendele. În cazul în care dividendele sunt plătite investitorului, acesta poate alege întotdeauna să le reinvestească în societatea existentă sau într-o altă societate. Cu toate acestea, în cazul în care beneficiile nu sunt distribuite, investitorul trebuie să lichideze acțiunile, ca singură modalitate de a investi în noi întreprinderi. Dacă capitalul reținut crește ca valoare, acesta poate fi un aspect pozitiv pentru întreprinderile sau investitorii existenți, dar el nu va pune la dispoziție noi fonduri pentru noi întreprinderi sau investiții de tip greenfield.

5.11.

Plata dividendelor oferă investitorilor posibilitatea de a-și ameliora în permanență strategia de investiții, contribuind la proiecte ecologice, sustenabile, etice și digitale. Acest lucru s-a întâmplat deja în multe cazuri pe piețele de capital și în domeniul capitalului privat (cum ar fi, de exemplu, investițiile în producția de baterii pentru automobile electrice sau în producția de oțel fără emisii de carbon).

5.12.

Noilor întreprinderi ar trebui să li se permită pe deplin să se dezvolte și să solicite finanțare din dividendele plătite acționarilor vechilor întreprinderi existente, permițând astfel o nouă alocare a capitalului, în conformitate cu prioritățile Comisiei. Ar putea fi avute în vedere stimulente fiscale pentru investițiile noi, ecologice.

5.13.

CESE consideră că piețele de capital și fondurile private pot juca un rol crucial în încurajarea întreprinderilor să treacă la o economie sustenabilă, mai ecologică și digitalizată. Orice acțiune politică a legiuitorului european privind dreptul societăților comerciale și guvernanța corporativă ar trebui să consolideze acest rol.

6.   Stimulente pentru reducerea CO2

6.1.

Pentru a sprijini transformarea economiei europene și a atinge obiectivele climatice, ar trebui să se recurgă la fiscalitate (10). Este important ca întreprinderile și gospodăriile să beneficieze de aceleași stimulente, astfel încât reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă să fie posibilă la un cost cât mai scăzut.

6.2.

CESE încurajează Comisia Europeană să întreprindă inițiative concrete pentru a institui taxe pe carbon similare în statele membre, cu scopul de a armoniza eforturile de realizare a unei reduceri eficace a nivelurilor de CO2. Un rezultat ideal ar trebui să fie crearea de condiții uniforme la nivelul pieței unice a UE în raport cu emisiile/reducerile ce urmează a fi impozitate, precum și metodele și cotele de impozitare specifice pentru un impact egal asupra nivelului de CO2 din atmosferă.

6.3.

Statele membre ar trebui să adopte, în special, o politică simetrică și cuprinzătoare privind taxa de mediu, care să abordeze efectul CO2 asupra încălzirii globale. Trebuie introduse taxe cu rate atât pozitive, cât și negative. Veniturile obținute din taxele pe CO2 ar trebui folosite pentru a finanța stimulente pentru tehnicile de reducere a CO2 aplicate la nivel local, regional și național.

6.4.

Deși vânzarea de produse forestiere este impozitată la nivelul venitului proprietarului, ar trebui recunoscut că plantarea copacilor și amenajarea de păduri reduc CO2 din atmosferă și, prin urmare, într-o abordare fiscală simetrică a încălzirii globale, astfel de acțiuni ar trebui să fie încurajate printr-o taxă negativă pe CO2. Aceasta ar constitui o măsură importantă pentru atingerea obiectivelor climatice.

6.5.

Un rezultat ideal ar trebui să fie crearea de condiții uniforme la nivel mondial în ce privește emisiile/reducerile ce urmează a fi impozitate, precum și metodele și cotele de impozitare specifice pentru un impact egal asupra nivelului de CO2 din atmosferă.

7.   Trebuie evitată descurajarea digitalizării

7.1.

Dată fiind utilizarea datelor și a noilor modele de afaceri, a devenit necesar să se revizuiască la nivel internațional principiile care determină repartizarea între țări a veniturilor fiscale. Este important să se ajungă la un consens global și să se pună în aplicare acest consens (11).

7.2.

Pachetul fiscal include o propunere privind un impozit minim efectiv pe profit de 15 %. Acordul OCDE/G20 vizează limitarea concurenței fiscale, în special din partea țărilor cu rate de impozitare situate sub prag, și prevede că „Convenția multilaterală va impune tuturor părților să elimine toate impozitele pe servicii digitale și alte măsuri similare relevante la adresa tuturor întreprinderilor, și să se angajeze să nu introducă astfel de măsuri în viitor. O definiție detaliată a ceea ce constituie măsuri similare relevante va fi finalizată în cadrul adoptării Convenției multilaterale și a expunerii sale de motive” (12).

7.3.

CESE consideră că este important să se introducă norme adecvate, care să promoveze o și mai mare digitalizare a economiei europene, astfel încât să se poată realiza obiectivul unei economii mai ecologice și digitalizate.

---

(1)  Pentru a fi eficace, fondurile trebuie colectate într-un mod eficient sub raportul costurilor și trebuie cheltuite corespunzător în statele membre, contribuind la realizarea unei investiții care nu ar fi fost realizată fără transfer de resurse.

(2)  O sumă egală cu randamentul definit al creșterilor capitalurilor proprii DCI ar putea fi dedusă din baza impozabilă. Randamentul definit este egal cu randamentul obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani din zona euro în luna decembrie a anului anterior anului fiscal relevant, majorat cu o primă de risc de două puncte procentuale. A se vedea Directiva Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților, COM(2016) 685 final, 2016/0337 (CNS) (2016).

(3)  Indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA), Comunicarea „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI”, COM(2021) 251 final.

(4)  Trebuie interzisă utilizarea fondurilor întreprinderii de către administratori pentru cheltuieli de lux care nu au legătură cu obiectivele de afaceri.

(5)  A se vedea Avizul CESE pe tema„Combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a paradisurilor fiscale” (JO C 429, 11.12.2020, p. 6).

(6)  Consultare privind guvernanța corporativă durabilă, desfășurată în perioada 26 octombrie 2020 – 8 februarie 2021.

(7)  Criteriile MSG se referă la factorii de mediu, sociali și de guvernanță corporativă care sunt luați în considerare atunci când se investește într-o întreprindere. Deși sunt cunoscute de mai multe decenii, ele au devenit abia în ultimii ani o referință pentru investițiile responsabile din punct de vedere social.

(8)  A se vedea Avizul CESE pe tema „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi (un nou plan de acțiune)” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20).

(9)  Numeroși cercetători au analizat eventuala prezență a unei viziuni pe termen scurt în politica privind dividendele; a se vedea, de exemplu, Martin Carlsson-Wall et al.:Corporate Governance and Short-Termism: An in-depth Analysis of Swedish data (Guvernanța corporativă și viziunea pe termen scurt: Analiză aprofundată a datelor privind situația din Suedia), (2021), Stockholm School of Economics. Din constatările lor empirice, bazate pe date privind perioada 2000-2019 pentru 786 de întreprinderi individuale și 7 389 de întreprinderi/ani, nu rezultă indicii concrete ale unei viziuni financiare pe termen scurt.

(10)  A se vedea Avizul CESE pe tema „Mecanisme fiscale de reducere a emisiilor de CO2” (JO C 364, 28.10.2020, p. 21).

(11)  A se vedea Avizul CESE pe tema „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI” (ECO/558).

(12)  OECD/G20 Base Erosion and Profit Shifting Project Statement on a Two-Pillar Solution to Address the Tax Challenges Arising from the Digitalisation of the Economy, 8 octombrie 2021, p. 7.