This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52021AE3871
Opinion of the European Economic and Social Committee on ‘Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council establishing a carbon border adjustment mechanism’ (COM(2021) 564 final — 2021/0214 (COD))
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon [COM(2021) 564 final – 2021/0214 (COD)]
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon [COM(2021) 564 final – 2021/0214 (COD)]
EESC 2021/03871
JO C 152, 6.4.2022, p. 181–188
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
6.4.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 152/181 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon
[COM(2021) 564 final – 2021/0214 (COD)]
(2022/C 152/30)
|
Raportor: |
domnul Andrés BARCELÓ DELGADO |
|
Coraportor: |
domnul John COMER |
|
Sesizare |
Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliu, 21.9.2021 |
|
Temei juridic |
Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea responsabilă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
25.11.2021 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
8.12.2021 |
|
Sesiunea plenară nr. |
565 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
179/3/7 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
CESE salută propunerea Comisiei de instituire a unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) cu scopul de a sensibiliza cu privire la obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă și de a crea condiții de concurență echitabile pe piața unică. |
|
1.2. |
CESE solicită ca evaluarea impactului să fie extinsă la activitățile de export ale sectoarelor incluse în domeniul de aplicare al CBAM. UE trebuie să își urmărească în continuare ambițiile climatice, dar, totodată, trebuie să garanteze industriei europene condiții de concurență echitabile pe scena internațională, permițându-i să concureze pe piața unică și să exporte pe piețe internaționale. |
|
1.3. |
CESE încurajează legiuitorii UE să analizeze modalitățile de gestionare a exporturilor, pentru a permite industriei UE să rămână competitivă pe piețele internaționale. CESE recomandă o evaluare a impactului pentru a afla modul în care normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) trebuie interpretate sau adaptate astfel încât să sprijine obiectivele și eficiența CBAM pentru a contribui la reducerea emisiilor industriale de CO2 la nivel mondial. |
|
1.4. |
Multe subiecte importante vor trebui abordate în continuare prin acte delegate de punere în aplicare. Prin urmare, analizând acest aspect împreună cu aspectul precedent, este aproape imposibil să se determine care vor fi consecințele punerii în aplicare pentru fiecare sector de fabricație. Dubiile cu privire la mai multe detalii esențiale ale propunerii de regulament îngreunează evaluarea acesteia înainte ca procesul legislativ să fi înregistrat progrese suplimentare. Cu toate acestea, trebuie evitate condițiile-cadru incerte, în special atunci când se evaluează emisiile de CO2 pentru importuri, astfel încât să nu fie subminate măsurile proactive și anticipative luate de întreprinderile europene pentru a proteja clima. |
|
1.5. |
CESE le solicită legiuitorilor UE să aloce în mod direct venituri din CBAM pentru a sprijini tranziția industrială a sectoarelor afectate. Unele sectoare economice afectate de concurența climatică neloială ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar, ca recunoaștere a eforturilor lor, întrucât ar putea deveni mai puțin competitive comparativ cu altele, care nu internalizează amprenta climatică sau de mediu. |
|
1.6. |
CESE îndeamnă Uniunea Europeană să ajute țările mai puțin dezvoltate să își îmbunătățească capacitățile tehnologice, pentru a evita riscul eludării CBAM. |
|
1.7. |
O verificare corectă a emisiilor reale încorporate în produsele importate va fi esențială pentru o implementare echitabilă a CBAM. CESE recomandă Comisiei să stabilească cerințe specifice pentru organismele de verificare autorizate. |
|
1.8. |
Comitetul constată necesitatea unei amprente industriale puternice în Europa, care să fie pe deplin competitivă și responsabilă din punct de vedere climatic. |
|
1.9. |
Simultan cu procedura legislativă, Comisia trebuie să desfășoare un studiu de impact asupra posibilelor efecte ale CBAM de-a lungul lanțului valoric, ca o consecință a punerii sale în aplicare. |
|
1.10. |
Introducerea CBAM ar determina o schimbare majoră în sistemul comercial mondial. UE trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că CBAM nu duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în alte părți ale lumii, cu posibile emisii suplimentare la nivel mondial. CBAM nu trebuie să conducă sub nicio formă la dezindustrializarea UE. UE trebuie să își contrabalanseze ambițiile în materie de climă cu faptul concret că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este o problemă globală. |
|
1.11. |
Dimensiunea politică a CBAM nu a fost evidențiată suficient. Deciziile finale privind CBAM se vor baza în mare măsură nu numai pe discuțiile în cadrul UE, ci și pe negocierile care vor fi necesare cu partenerii comerciali pentru a cădea de acord asupra unui rezultat și a evita un conflict comercial. |
|
1.12. |
CESE se așteaptă în mod rezonabil ca un sistem CBAM funcțional să consolideze ocuparea forței de muncă în fostele întreprinderi și sectoare transformate, cu emisii ridicate de CO2. Cu toate acestea, el avertizează, de asemenea, cu privire la riscul de eșec al CBAM, în legătură cu sistemul ETS. Eliminarea completă a alocării cu titlu gratuit prin introducerea CBAM ar putea duce la pierderi majore de locuri de muncă în UE. |
|
1.13. |
CBAM va sprijini atât ambiția UE în materie de climă, cât și o viitoare amprentă industrială mai puternică în Europa. Riscurile evidente, cum ar fi dificultățile în verificarea informațiilor furnizate cu privire la emisiile de CO2 provenite din țări terțe și posibila eludare trebuie să fie luate în considerare la punerea în aplicare a CBAM, în timpul perioadei de tranziție și după aceasta. |
2. Rezumatul propunerii Comisiei
|
2.1. |
La 14 iulie, Comisia a publicat pachetul „«Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” (1). Acesta include o propunere referitoare la mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) (2), care este strâns legată de revizuirea Directivei privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (3). Pachetul „Pregătiți pentru 55” se profilează și el ca o urmare dată Comunicării privind Pactul verde european (4), care a fost prezentată la 15 decembrie 2019. |
|
2.2. |
Propunerea prevede un „ETS noțional”, care să se aplice importurilor de mai multe produse industriale și de energie electrică. Sectoarele acoperite în prima etapă sunt: cimentul, oțelul, îngrășămintele, aluminiul și energia electrică. |
|
2.3. |
În cazul materialelor cu o prelucrare mai intensivă în aval, propunerea include deja numeroase produse din aval. Totuși, se face o referire la „produse complexe”, care ar putea extinde sfera de aplicare a propunerii. |
|
2.4. |
Sarcina administrativă privind CBAM revine Comisiei, statelor membre și importatorilor pe piața UE. |
|
2.5. |
„ETS noțional” reflectă ETS actual cu o serie de diferențe fundamentale: certificatele de emisii nu vor putea fi comercializate, iar importatorii vor fi nevoiți să renunțe la certificatele respective la prețul actual al CO2 pe piața UE, pe baza emisiilor încorporate în produsele ce urmează să fie importate în UE. |
|
2.6. |
Lista sectoarelor și a produselor acoperite de CBAM este prevăzută în anexa I la propunere. Comisia va extinde domeniul de aplicare al CBAM la produse noi dacă identifică un risc semnificativ de eludare. O propunere a Comisiei de includere a unor noi sectoare sau produse va parcurge întregul proces legislativ. |
|
2.7. |
Sistemul propus ține cont doar de emisiile directe (categoria 1) și nu de emisiile indirecte asociate cu energia (energia electrică sau termică) (categoria 2) sau de emisiile indirecte de produse din lanțul valoric din aval, însă ar include emisii limitate ale lanțului valoric din amonte (fără a include transporturile sau lanțul valoric corporativ) (categoria 3) prin conceptul de „bunuri complexe”. Modul în care va funcționa acest sistem nu este bine detaliat în propunere și va fi stabilit de Comisie prin acte de punere în aplicare. |
|
2.8. |
Domeniul de aplicare geografic acoperă toate țările terțe din afara uniunii vamale, cu excepția celor incluse în actualul EU ETS sau a țărilor „cuplate” cu EU ETS. Sunt incluse măsuri specifice pentru a ține cont de prețul carbonului perceput în mai multe țări terțe. |
|
2.9. |
CBAM diferă față de ETS întrucât CBAM se va axa pe produse [cu coduri specifice din Nomenclatura combinată (NC)], în timp ce ETS se axează pe instalații. |
|
2.10. |
Scopul final al CBAM este înlocuirea treptată a actualei alocări cu titlu gratuit din sectoarele acoperite. După „perioada de tranziție de trei ani”, alocarea cu titlu gratuit va fi eliminată începând cu 2026, într-un ritm de 10 % pe an timp de zece ani, după cum se prevede în prezent în propunerea Comisiei. Detalii privind evoluția eliminării treptate a alocării cu titlu gratuit pentru sectoarele implicate nu sunt incluse în propunerea privind CBAM, ci în revizuirea Directivei ETS. |
|
2.11. |
CBAM va ține cont de alocările cu titlu gratuit acordate industriei din UE, pentru a evita protecția dublă. Actele de punere în aplicare ale Comisiei vor stabili metodologia care trebuie aplicată pentru a calcula nivelul CBAM pentru fiecare produs. |
|
2.12. |
Normele folosite pentru determinarea emisiilor încorporate în produse sunt generale, cu o abordare specifică și simplificată în ceea ce privește importurile de energie electrică. |
|
2.13. |
Comisia este de părere că va fi nevoie de o fază de tranziție de trei ani pentru a rafina calculul emisiilor încorporate și pentru a stabili cine vor fi verificatorii acreditați ai emisiilor respective. În 2025, înainte de a doua etapă a CBAM, trebuie efectuată o revizuire generală a sistemului. |
|
2.14. |
Veniturile provenite de la CBAM vor fi colectate de autoritățile naționale, care, în principiu, le vor vărsa Trezoreriei UE, după deducerea costurilor administrative asociate gestionării procedurilor. |
|
2.15. |
Propunerea are în vedere o fază administrativă de probă de trei ani (2023-2025), fără consecințe economice. Importatorii vor trebui să desfășoare unele proceduri de raportare, dar fără a trebui să verifice emisiile încorporate, să fie preautorizați sau să plătească certificatele pentru produsele importate. |
3. Observații generale
|
3.1. |
Comisia, sub coordonarea DG TAXUD, a desfășurat o bună activitate de elaborare a propunerii, ținând seama de necesitatea de a combina sporirea ambiției UE în materie de climă și necesitatea de a evita riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. |
|
3.2. |
Se pare că propunerea a fost prezentată fără a identifica unele aspecte tehnice care vor fi decise de Comisie în prima etapă (perioada de testare). Atât Consiliul, cât și Parlamentul s-au angajat să lanseze CBAM în 2023, adică foarte curând. |
|
3.3. |
Numeroase aspecte importante vor trebui detaliate ulterior prin acte delegate pentru punerea în aplicare. Prin urmare, analizând acest aspect împreună cu aspectul precedent, este aproape imposibil să se determine care vor fi consecințele punerii în aplicare pentru fiecare sector de fabricație. Dubiile cu privire la mai multe detalii esențiale ale propunerii de regulament îngreunează evaluarea acesteia înainte ca procesul legislativ să fi înregistrat progrese suplimentare. Cu toate acestea, trebuie evitate condițiile-cadru incerte, în special atunci când se evaluează emisiile de CO2 pentru importuri, astfel încât să nu fie subminate măsurile proactive și anticipative luate de întreprinderile europene pentru a proteja clima. |
|
3.4. |
În ceea ce privește importurile de energie electrică, nu este clar dacă Comisia a evaluat în mod corespunzător impactul asupra prețului energiei electrice pe piața energiei electrice din UE și modul în care ar genera costuri mai mari pentru consumatori și, prin urmare, ar crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în rândul sectoarelor mari consumatoare de energie electrică. Nu ar trebui uitat faptul că consumul de energie electrică nu este luat în considerare la calcularea amprentei de carbon a produselor importate (5). |
|
3.5. |
Industria europeană este orientată către exporturi și dacă, drept urmare a CBAM, aceasta este protejată într-o anumită măsură împotriva importurilor, dar nu poate concura pe piețele internaționale, lipsa competitivității va fi considerabilă, iar Europa nu va mai putea atrage investiții industriale. |
|
3.6. |
Înlocuirea foarte rapidă a măsurilor existente de relocare a emisiilor de CO2 cu CBAM ar putea duce la incertitudini semnificative, perturbând deciziile de investiții pe termen lung deja luate pe baza obiectivelor revizuite recent pentru 2030. De asemenea, aceasta ar putea reduce capacitatea industriei de a investi în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ar putea deveni un obstacol în calea concurenței pentru accesul la piețele terțe. Prin urmare, acolo unde este necesar, rata actuală a alocărilor cu titlu gratuit ar trebui menținută inițial pentru a le permite industriilor vizate de CBAM să devină mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, iar această măsură să fie urmată de o reducere treptată a alocărilor cu titlu gratuit, după cum se consideră adecvat, pentru a facilita o decarbonizare suplimentară. |
|
3.7. |
Competitivitatea și efectele în materie de prețuri asupra lanțului valoric ar trebui evaluate cu atenție, pentru a limita impactul, în special în sectoarele exportatoare precum sectorul agroalimentar, printre altele, care depind în foarte mare măsură de produsele din sector care sunt deja vizate de propunerea CBAM. |
|
3.8. |
CBAM ar putea să își atingă efectiv toate obiectivele numai dacă cerința de a evita emisiile de CO2 pentru importurile în UE este compensată de avantajele producției ecologice în cazul exporturilor realizate de producătorii europeni. S-ar putea ca pe piața unică să existe condiții de concurență echitabile, într-o măsură rezonabilă, între societățile comerciale din țări terțe și cele din UE, însă nicio societate din UE nu ar putea concura în străinătate, întrucât producătorii din UE vor plăti integral costul carbonului, în timp ce concurenții din țările terțe vor plăti puțin sau chiar deloc. |
|
3.9. |
Sistemul ar putea deschide calea către mai multe scheme de eludare, precum schimbarea surselor, detaliile de verificare, societățile cu mai multe facilități din țări terțe care susțin în mod fals că produsele fabricate în instalații cu o amprentă de carbon ridicată sunt fabricate în instalații cu o amprentă de carbon redusă, amestecarea surselor și definirea produselor. Acest lucru ar putea îngreuna progresele către atingerea obiectivelor climatice mai ambițioase ale CBAM. Propunerea ar trebui rafinată cu atenție pe parcursul procesului legislativ pentru a evita comportamentele periculoase care afectează semnificativ obiectivul legislației: produsele ar trebui să aibă propria amprentă climatică, indiferent de unde provin, pentru a promova eficiența în atenuarea schimbărilor climatice la nivel mondial, în locul unei reduceri locale prin externalizarea emisiilor. |
4. Observații specifice
|
4.1. |
CESE a fost foarte activ în explorarea posibilităților, a limitărilor și a aspectelor importante care urmează să fie dezvoltate în cadrul unui sistem de ajustare la frontieră sau al unei alternative fiscale, pentru a reduce relocarea emisiilor de dioxid de carbon prin egalizarea costurilor și eforturilor legate de schimbările climatice, în cazul produselor din UE sau din țări terțe. CESE a fost prima instituție a UE care a identificat aceste posibilități ca măsură complementară pentru limitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon. |
|
4.2. |
Comisia dorește să extindă CBAM pentru a include emisiile de categoria 2 (derivate din energie electrică sau termică), care sunt excluse în prezent. Legiuitorii UE trebuie să țină cont de faptul că compensarea pentru costurile indirecte derivate din energia electrică este departe de a fi omogenă, întrucât se bazează pe deciziile statelor membre. Scenariul cel mai pesimist este acela în care CBAM ar limita compensarea primită de industrie pentru costurile indirecte, astfel încât aceasta ar fi inferioară celei permise de orientările UE. |
|
4.3. |
Propunerea CBAM exclude feroaliajele (NC 7202), dar nu este clar dacă emisiile încorporate pentru feroaliaje vor fi luate în considerare în produsele relevante [de exemplu, oțelul inoxidabil (NC 7218)], întrucât multe aspecte așteaptă o reglementare secundară care va acoperi subiecte tehnice și alte subiecte foarte importante. |
|
4.4. |
La nivelul UE, securitatea juridică este extrem de importantă, iar propunerea privind CBAM trebuie rafinată pe parcursul procesului legislativ pentru a oferi securitate tuturor operatorilor economici, atât din Europa, cât și din țări terțe. |
|
4.5. |
O „competitivitate climatică și de mediu” echitabilă a industriei eficiente europene sau non-europene, care să presupună, de asemenea, condiții echitabile de muncă convenite în cadrul negocierilor colective între partenerii sociali, ar trebui promovată pe scena internațională pe o poziție similară. Doar respectarea climei în condiții de muncă și sociale echitabile poate crea noua competitivitate dezirabilă din punct de vedere social a industriei europene. O astfel de înțelegere pe piața unică a UE, precum și pe piața internațională, va încuraja o concurență loială în domeniul climei. |
|
4.6. |
Conformitatea importurilor în UE cu cerințele privind CBAM se bazează pe documente emise în afara UE. Aceasta ridică probleme în ceea ce privește extrateritorialitatea și competența UE de a stabili valabilitatea unor astfel de documente. În plus, timpul necesar pentru efectuarea unei astfel de evaluări ar permite accesul pe piața UE al mărfurilor importate cu o amprentă de carbon mai mare decât cea declarată, în detrimentul regulamentelor propuse și al industriei europene. |
|
4.7. |
Nu este clar cum trebuie calculate emisiile încorporate în produsele prelucrate care nu sunt menționate în anexa 1, dar care conțin materiale menționate în aceasta. |
|
4.8. |
Raportarea, verificarea, trasabilitatea și monitorizarea sunt aspecte esențiale și nu ar trebui să se bazeze pur și simplu pe monitorizarea aleatorie, așa cum nu o face nici monitorizarea ETS. Ar trebui să existe o procedură clară și rapidă prin care să se garanteze că, atunci când are loc o posibilă eludare sau nerespectare a CBAM, aceste probleme sunt soluționate în timp redus, pentru a evita eludarea, dar și perturbările comerciale/la nivelul lanțului de aprovizionare. |
|
4.9. |
Verificarea și monitorizarea ar trebui să fie pe deplin transparente și fiabile în Uniunea Europeană și în statele membre. Informațiile ar trebui să fie puse la dispoziția organismelor relevante autorizate pentru efectuarea supravegherii, cu menținerea logică a confidențialității. |
|
4.10. |
Comisia Europeană ar trebui să își ofere sprijinul statelor membre ale UE cu capacități scăzute de administrare a frontierelor, întrucât acestea ar putea fi vizate de practici neloiale și ar putea deveni o cale de acces pentru eludarea CBAM. Aceasta trebuie să includă, de asemenea, o „formare” în materie de CBAM în programele sale de sprijinire a țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor învecinate, pentru a le ajuta să facă față provocărilor legate de protecția climei și pentru a evita riscul de eludare. |
|
4.11. |
Veniturile provenite din CBAM ar trebui alocate pentru sprijinirea unei tranziții europene industriale și echitabile către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon în sectoarele implicate. UE ar putea lansa un fond special de inovare pentru dezvoltarea tehnologică, pentru a promova tranziția industrială fără a le pune în pericol competitivitatea în materie de climă. |
5. Observații legate de OMC
|
5.1. |
Comisia a fost foarte precaută în ceea ce privește compatibilitatea cu normele OMC. Din acest motiv, propunerea tratează separat exporturile. Întrucât există opinii contradictorii în ceea ce privește compatibilitatea cu normele OMC, trebuie desfășurată o analiză detaliată a acestui subiect, împreună cu discuții diplomatice oneste cu partenerii comerciali pentru a evita un război comercial și pentru a permite industriei UE să fie competitivă pe piețele internaționale. |
|
5.2. |
Există probabilitatea ca articolul XX literele (b) și (g) din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT 1994) să fie folosit pentru a justifica CBAM ca politică de protecție a mediului. Nimeni nu poate ști cu siguranță ce decizie ar lua în această privință un organism al OMC sau un organ de apel. |
|
5.3. |
În condițiile actuale, având în vedere urgența combaterii schimbărilor climatice, este esențial ca OMC reînnoită să includă domeniul de aplicare al mediului și al climei în agenda sa. UE ar putea utiliza CBAM ca oportunitate de a lansa această dezbatere, împreună cu alți parteneri comerciali din cadrul OMC. CESE a propus deja acest lucru în avizul său REX/531 (6). |
Bruxelles, 8 decembrie 2021.
Președinta Comitetului Economic și Social European
Christa SCHWENG
(1) COM(2021) 550 final.
(2) COM(2021) 564 final.
(3) COM(2021) 551 final.
(4) COM(2019) 640 final.
(5) Evaluarea impactului CBAM realizată de Comisia Europeană, anexa 8.
(6) Avizul CESE pe tema „Piețele carbonului: apariție, structurare și provocări pentru industria europeană” (REX/531) (JO C 429, 11.12.2020, p. 122).
ANEXĂ
Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 1
Punctul 3.6
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Înlocuirea foarte rapidă a măsurilor existente de relocare a emisiilor de CO2 cu CBAM ar putea duce la incertitudini semnificative, perturbând deciziile de investiții pe termen lung deja luate pe baza obiectivelor revizuite recent pentru 2030. De asemenea, aceasta ar putea reduce capacitatea industriei de a investi în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ar putea deveni un obstacol în calea concurenței pentru accesul la piețele terțe. Prin urmare, acolo unde este necesar, rata actuală a alocărilor cu titlu gratuit ar trebui menținută inițial pentru a le permite industriilor vizate de CBAM să devină mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, iar această măsură să fie urmată de o reducere treptată a alocărilor cu titlu gratuit, după cum se consideră adecvat , pentru a facilita o decarbonizare suplimentară. |
Înlocuirea foarte rapidă a măsurilor existente de relocare a emisiilor de CO2 cu CBAM ar putea duce la incertitudini semnificative, perturbând deciziile de investiții pe termen lung deja luate pe baza obiectivelor revizuite recent pentru 2030. De asemenea, aceasta ar putea reduce capacitatea industriei de a investi în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ar putea deveni un obstacol în calea concurenței pentru accesul la piețele terțe. Prin urmare, acolo unde este necesar, rata actuală a alocărilor cu titlu gratuit ar trebui menținută inițial pentru a le permite industriilor vizate de CBAM să devină mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, iar această măsură ar trebui să fie urmată de o reducere treptată a alocărilor cu titlu gratuit, până când noua măsură își va fi dovedit eficacitatea , pentru a facilita o decarbonizare suplimentară. |
|
Expunere de motive |
|
întrucât punctul 3.6 se referă, în esență, la alocările cu titlu gratuit, care ar trebui păstrate inițial pentru a permite industriilor vizate de CBAM să devină mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, urmând ca după această măsură să intervină o reducere treptată a alocărilor cu titlu gratuit, această dispoziție ar trebui, de asemenea, mutată la concluzii și recomandări, cu precizarea suplimentară „până când noua măsură își va fi dovedit eficacitatea”, ceea ce întărește ideea că CBAM ar trebui să fie considerat un instrument complementar alocărilor cu titlu gratuit până când CBAM va fi pe deplin operațional, eficace și nu va conduce la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, asigurând astfel condiții de concurență cu adevărat echitabile pentru întreprinderile din UE. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
66 |
|
Voturi împotrivă: |
90 |
|
Abțineri: |
24 |
AMENDAMENTUL 2
Punctul 1.12
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
CESE se așteaptă în mod rezonabil ca un sistem CBAM funcțional să consolideze ocuparea forței de muncă în fostele întreprinderi și sectoare transformate, cu emisii ridicate de CO2. Cu toate acestea, el avertizează, de asemenea, cu privire la riscul de eșec al CBAM, în legătură cu sistemul ETS. Eliminarea completă a alocării cu titlu gratuit prin introducerea CBAM ar putea duce la pierderi majore de locuri de muncă în UE. |
CESE se așteaptă în mod rezonabil ca un sistem CBAM funcțional să consolideze ocuparea forței de muncă în fostele întreprinderi și sectoare transformate, cu emisii ridicate de CO2. Cu toate acestea, el avertizează, de asemenea, cu privire la riscul de eșec al CBAM, în legătură cu sistemul ETS. Eliminarea completă a alocării cu titlu gratuit prin introducerea CBAM ar putea duce la pierderi majore de locuri de muncă în UE. Rata actuală a alocărilor cu titlu gratuit ar trebui menținută inițial pentru a le permite industriilor vizate de CBAM să devină mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, iar această măsură ar trebui să fie urmată de o reducere treptată a alocărilor cu titlu gratuit, până când noua măsură își va fi dovedit eficacitatea, pentru a facilita o decarbonizare suplimentară. |
|
Expunere de motive |
|
Se intenționează includerea în concluzii a unei precizări foarte importante de la punctul 3.6 (a se vedea mai sus). Accentul ar trebui pus pe faptul că eliminarea completă a alocărilor cu titlu gratuit în sectoarele vizate de CBAM ar trebui să aibă loc doar atunci când noua măsură își va fi dovedit eficacitatea. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
60 |
|
Voturi împotrivă: |
94 |
|
Abțineri: |
26 |