Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

[COM(2021) 554 final]

(2022/C 152/32)

Raportor:

Anastasis YIAPANIS

Sesizare	Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliu, 17.9.2021
Temei juridic	Articolul 304 și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	25.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	145/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este foarte implicat în lupta împotriva schimbărilor climatice și este întru totul de acord că există nevoia introducerii unor măsuri eficiente și imediate. Sunt necesare eforturi concertate atât din partea entităților publice, cât și a celor private pentru a asigura implicarea activă, sprijinirea și asumarea responsabilității la nivelul cetățenilor și al comunităților locale și pentru a genera fonduri suplimentare, cu scopul de a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

1.2.

Europa a fost lovită de incendii forestiere și inundații fără precedent, care au coincis cu perioade extreme de secetă și valuri de căldură. Gestionarea inteligentă și durabilă a apei ar putea îmbunătăți considerabil capacitatea UE de a atenua, de a combate incendiile și de a consolida reziliența împotriva precipitațiilor intense, a inundațiilor și a secetei.

1.3.

Schimbările climatice și pierderea biodiversității sunt interconectate și trebuie abordate împreună. Pierderea habitatelor, poluarea, recoltarea excesivă și răspândirea speciilor invazive trebuie combătute pentru a garanta totodată menținerea ecosistemelor naturale și îndeplinirea rolului social și economic vital al sectoarelor bazate pe terenuri.

1.4.

Statele membre ar trebui să elaboreze cadre legislative care să-i stimuleze pe fermieri și pe gestionarii pădurilor să urmeze noile modele durabile de afaceri care promovează biodiversitatea, aplică normele economiei circulare și generează practici durabile în ceea ce privește producția de biomasă. CESE solicită programe naționale de refacere a zonelor umede de înaltă calitate și consideră că emisiile aferente acestora din urmă ar trebui contabilizate cât mai repede posibil, și nu doar începând din 2026.

1.5.

Având în vedere că atenuarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare globală, CESE consideră că eforturile UE trebuie completate de discuții externe eficiente și specifice despre implicarea globală imediată, partajarea echitabilă a sarcinilor și concurența loială.

1.6.

CESE solicită o promovare amplă a practicilor agricole durabile cum ar fi rotația culturilor, recuperarea deșeurilor organice, agricultura de precizie, permacultura etc. și sprijinirea acestora. Terenurile trebuie gestionate atent în toate statele membre, asigurând un echilibru adecvat între competitivitate și durabilitate și oferind oportunitățile de finanțare necesare. CESE salută intenția Comisiei de a propune un cadru de reglementare pentru absorbțiile de carbon în sectorul agricol. CESE salută intenția Comisiei de a propune un cadru de reglementare pentru absorbțiile de carbon în sectorul agricol.

1.7.

Bioenergia bazată pe biomasa lemnoasă și pe alte tipuri de bioenergie are un rol foarte important și ar trebui urmărită atunci când biomasa este produsă în mod durabil. Cu toate acestea, importul de biomasă implică riscuri specifice asociate, care nu sunt acoperite de cadrul legislativ al UE. Politica comercială a UE ar trebui să contribuie la prevenirea importurilor de biomasă care duc la defrișări în țările de origine.

1.8.

CESE apreciază propunerea Comisiei de a efectua în 2025 o evaluare cuprinzătoare a datelor din inventarele naționale, întrucât analiza datelor se bazează în principal pe inventarele forestiere naționale (IFN), care nu sunt corelate și care sunt, uneori, incomplete sau inexacte.

1.9.

Sunt necesare programe de perfecționare și recalificare profesională destinate atât antreprenorilor, cât și lucrătorilor, pentru a asigura accesul la cele mai recente tehnologii disponibile și la competențele digitale care sporesc durabilitatea. Partenerii sociali și organizațiile relevante ale societății civile joacă un rol important în acest sens și trebuie implicate atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”.

1.10.

Este necesară sprijinirea proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru agricultura durabilă și producția de biomasă lemnoasă. CESE solicită un cadru legislativ de sprijin adaptat pentru IMM-uri și invită statele membre să aibă în vedere generarea de stimulente fiscale pentru a facilita tranziția.

1.11.

În cele din urmă, CESE își exprimă îngrijorarea că dimensiunea socială a punerii în aplicare a Pactului verde european nu este avută în vedere pe deplin. O atenție specială trebuie acordată regiunilor, industriilor, lucrătorilor și cetățenilor care se vor confrunta cu cele mai mari provocări.

2.   Informații generale și introducere

2.1.

Planul privind obiectivul climatic pentru 2030 (1), adoptat în septembrie 2020, stabilește obiective noi și mai ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030, în comparație cu acordul anterior vizând o reducere netă de cel puțin 40 %. Pachetul „Pregătiți pentru 55” (2), publicat în iulie 2021, prezintă 13 propuneri legislative care vizează revizuirea actualei legislații privind clima, inclusiv Regulamentul LULUCF din 2018 (3), și asigură o tranziție verde echitabilă, competitivă și eficientă până în 2030 și ulterior.

2.2.

Terenurile aprovizionează societățile cu alimente și hrană pentru animale, dar și cu materii prime pentru economia bazată pe bioproduse (fibre și lemn pentru hârtie, textile, materiale de construcții și biocombustibili). Acestea oferă habitate pentru biodiversitate și au o importantă capacitate de a sechestra carbonul din atmosferă. În același timp, activitățile agricole și forestiere generează emisii de gaze cu efect de seră. Domeniul de aplicare a Regulamentului LULUCF a fost extins de la silvicultură la toate tipurile de exploatare a terenurilor (inclusiv la sectorul agricol începând cu 2031) și stabilește angajamente obligatorii pentru toate statele membre de a respecta „angajamentul privind bilanțul neutru sau pozitiv”. Acest lucru ar trebui realizat prin inițierea unor măsuri legislative în cadrul sectorului care să asigure că emisiile contabilizate în ceea ce privește exploatarea terenurilor sunt compensate în totalitate de o absorbție contabilizată echivalentă a CO2 din atmosferă. Acesta propune, de asemenea, un nou proces de guvernanță al UE care vizează să asigure îmbunătățirea preciziei monitorizării emisiilor provenite de la statele membre și a calculelor absorbțiilor.

2.3.

În mod esențial, statele membre trebuie să se asigure că emisiile provenite din sectoarele LULUCF nu depășesc absorbțiile pentru perioada 2021-2025, să atingă absorbțiile nete totale de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 până în 2030, să atingă neutralitatea climatică până în 2035 pentru toate sectoarele terenurilor și să înregistreze ulterior cifre negative.

2.4.

Cu toate acestea, statele membre vor fi obligate să prezinte planuri de atenuare integrate pentru toate sectoarele terenurilor și sunt încurajate să utilizeze tehnologii digitale avansate în scopuri de monitorizare, incluzând observații prin teledetecție de la distanță, care sunt disponibile prin programul Copernicus (imagistică satelitară continuă și de înaltă rezoluție) și datele colectate în temeiul politicii agricole comune (PAC). În plus, propunerea de regulament introduce o oportunitate pentru un proces de tranzacție între statele membre, stimulându-le să crească absorbțiile de CO2 chiar peste obiectivele lor obligatorii.

2.5.

Sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Comisia propune politici pentru a-i ajuta pe gestionarii pădurilor să asigure mai multe beneficii climatice atunci când realizează produse din lemn și pentru a-i stimula pe fermieri să urmeze practici agricole inteligente din punct de vedere climatic și durabile.

3.   Observații generale

3.1.

Societatea civilă europeană este foarte implicată în lupta împotriva schimbărilor climatice și este întru totul de acord că există nevoia introducerii unor măsuri eficiente și imediate. CESE consideră că sunt necesare eforturi concertate atât din partea entităților publice, cât și a celor private pentru a crește nivelul de sensibilizare cu privire la nevoia stringentă de a acționa fără întârziere, pentru a asigura implicarea activă și asumarea responsabilității la nivelul cetățenilor și al comunităților locale și pentru a genera fonduri suplimentare cu scopul de a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. UE nu mai poate irosi timp cu discuții lungi.

3.2.

Sectorul LULUCF și-a scăzut absorbțiile nete de CO2 cu o cincime (4), în special ca urmare a recoltării sporite a masei lemnoase și a lipsei de stimulente. În plus, Europa a fost lovită de incendii forestiere și inundații fără precedent, care au coincis cu perioade extreme de secetă și valuri de căldură. Pădurile au fost, de asemenea, deosebit de vulnerabile la invaziile de insecte, zonele umede suferind o degradare continuă. Deși se pot obține creșteri semnificative ale absorbanților de tipul terenurilor la costuri relativ scăzute, trebuie accelerate măsurile în toate sectoarele exploatării terenurilor, inclusiv îmbunătățirea gestionării pădurilor și a terenurilor cultivate, precum și a împăduririi.

3.3.

CESE subliniază că există diverse modalități de creștere a gradului de sechestrare a carbonului, incluzând gestionarea terenurilor, regenerarea pădurilor și refacerea ecosistemelor naturale. Schimbările climatice și pierderea biodiversității sunt interconectate și trebuie abordate împreună. Pierderea habitatelor, poluarea, recoltarea excesivă și răspândirea speciilor invazive trebuie combătute, pentru a garanta totodată menținerea ecosistemelor naturale și îndeplinirea rolului social și economic vital al sectoarelor bazate pe terenuri.

3.4.

Statele membre ar trebui să creeze strategii naționale de conservare și reumidificare a turbăriilor de înaltă calitate, întrucât acestea reprezintă o importantă oportunitate de a proteja și a crește stocurile de carbon în solurile organice și de a asigura refacerea biodiversității. Prin urmare, CESE sugerează că unul dintre cele mai importante obiective ar trebui să fie refacerea turbăriilor de înaltă calitate [cu ajutorul cultivării plantelor palustre (5)] și a zonelor umede, și consideră că emisiile aferente zonelor umede ar trebui contabilizate cât mai repede posibil și nu doar începând din 2026, astfel cum propune Comisia Europeană.

3.5.

Cercetările arată că incendiile forestiere masive au contribuit la emisiile nete de carbon timp de decenii și împiedică reapariția vegetației. Gestionarea apei, în special reținerea apei în sol și stocarea apei în rezervoare, poate îmbunătăți considerabil capacitatea de a reduce și a combate incendiile. În același timp, acest lucru consolidează reziliența împotriva precipitațiilor intense, a inundațiilor și a secetei. În consecință, CESE recomandă Comisiei să stimuleze și să sprijine statele membre în îmbunătățirea politicilor de gestionare a apei, pentru a crește productivitatea agricolă și capacitatea de sechestrare a carbonului.

3.6.

Fermierii și gestionarii pădurilor trebuie stimulați să urmeze noile modele durabile de afaceri care promovează biodiversitatea și aplică normele economiei circulare. CESE a solicitat deja un cadru legislativ complex și echitabil care „să permită proprietarilor de terenuri și cultivatorilor punerea în aplicare a unor măsuri LULUCF eficiente, într-un mod rentabil din punct de vedere economic și nu doar pe cheltuiala lor” (6). În prezent este la latitudinea fiecărui stat membru să elaboreze aceste importante cadre stimulative, în funcție de propriile circumstanțe specifice. CESE a încurajat deja statele membre „să instituie politici naționale ascendente ambițioase pentru sectorul LULUCF, cu implicarea strânsă a societății civile în acest proces la nivel național, regional și local” (7).

3.7.

Trebuie continuate discuțiile referitoare la modul în care ar trebui gestionate pădurile și la părțile copacilor care pot fi utilizate pentru energie. Deși propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile (8) împiedică extracția biomasei din păduri primare și introduce restricții privind arderea anumitor tipuri de lemn, ea nu recunoaște bunele practici actuale în care diferite tipuri de copaci și diferite părți ale copacilor se utilizează în scopurile la care se adaptează cel mai bine, generând astfel o valoare adăugată globală optimă fără a risipi resurse naturale. CESE solicită cadre legislative naționale în toate statele membre care să sprijine și să stimuleze utilizarea practicilor durabile în producția de biomasă.

3.8.

În plus, promovarea competențelor, cunoștințelor și sprijinului la nivelul fermierilor și al gestionarilor pădurilor poate consolida punerea în aplicare a noilor practici durabile și a tehnologiilor revoluționare (de exemplu, agricultura de precizie, agricultura cu trafic controlat, eliminarea adecvată a deșeurilor, reducerea sau evitarea utilizării pesticidelor chimice, menținerea diversității genetice a terenurilor etc.). CESE salută intenția Comisiei de a propune un cadru de reglementare pentru absorbțiile de carbon în sectorul agricol.

3.9.

Sunt necesare măsuri coordonate globale care să garanteze că problema schimbărilor climatice este abordată în mod rapid și eficient. După cum indică raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2021 (9), există suficiente dovezi științifice disponibile care atestă că dezastrele frecvente recente din Europa sunt în mod clar legate de o climă mai caldă și de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, acesta arată că influența factorului uman „a condus la încălzirea climei la o rată fără precedent în cel puțin ultimii 2 000 de ani”. Prin urmare, CESE consideră că eforturile UE trebuie completate de măsuri specifice și eficiente la nivel internațional pentru a asigura implicarea globală, partajarea echitabilă a sarcinilor și concurența loială.

4.   Observații specifice

4.1.

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” reprezintă un pas excelent și ambițios și demonstrează încă o dată că UE este un pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta constituie și o excelentă temă de dezbatere înainte de cea de-a 26-a sesiune a Conferinței părților (COP 26) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) de la Glasgow, în cadrul căreia UE ar trebui să încerce să convingă restul lumii că trebuie să întreprindă de urgență măsuri similare. CESE subliniază că un răspuns coordonat global este singurul mod eficient de a aborda schimbările climatice și că acest lucru poate fi realizat prin colaborarea cu partenerii noștri din G7, G20 și cu alte organisme internaționale.

4.2.

Pierderea terenurilor agricole din cauza degradării solului, a urbanizării și a abandonului a reprezentat o problemă complexă în toate statele membre timp de mulți ani. Amenajarea teritoriului este esențială pentru dezvoltarea durabilă a UE, iar CESE solicită să se acorde o atenție deosebită utilizării eficiente a resurselor naturale, mai ales pentru că numărul terenurilor disponibile scade pe măsură ce populația crește. CESE a propus deja un cadru coerent al UE care să protejeze terenurile agricole (10).

4.3.

Pentru a crește productivitatea și stocarea carbonului în sectorul agricol, CESE solicită o promovare amplă a practicilor agricole durabile cum ar fi rotația culturilor, recuperarea deșeurilor organice, agricultura de precizie etc. și sprijinirea acestora. Fermierii ar trebui să beneficieze, de asemenea, de oportunitățile de finanțare necesare și de informații actualizate privind cele mai bune practici agricole și posibilitățile de îmbunătățire a calității solului. În cele din urmă, terenurile trebuie gestionate atent în toate statele membre, asigurând un echilibru adecvat între competitivitate și durabilitate.

4.4.

În martie 2021, Comisia Europeană a publicat un Plan de acțiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice (11) pentru a ajuta statele membre să atingă obiectivul ca 25 % din terenurile agricole să fie cultivate ecologic până în 2030. CESE subliniază importanța de a spori agricultura ecologică, ceea ce ar reprezenta, pentru sectorul agricol, un pas uriaș din punctul de vedere al reducerii emisiilor de GES și al conservării biodiversității. CESE subliniază și alte opțiuni de reducere a riscului de artificializare a terenurilor, cum ar fi agroecologia, agrosilvicultura, permacultura, agricultura fără arătură etc.

4.5.

Cifrele arată că arderea biomasei s-a dublat din 2000 și jumătate din întreaga masă lemnoasă recoltată este arsă pentru energie (12). CESE consideră că această presiune negativă asupra pădurilor a condus la declinul recent al sechestrării carbonului și crede că, deși bioenergia bazată pe biomasa lemnoasă și alte tipuri de bioenergie au un rol foarte important, acestea ar trebui urmărite doar atunci când biomasa este produsă în mod durabil. În plus, CESE a menționat deja că pentru „a evita subminarea integrității de mediu, emisiile generate de combustibilii fosili din alte sectoare nu ar trebui compensate prin absorbanți forestieri într-un mod care ar reduce disponibilitatea lemnului pentru bioeconomie” (13).

4.6.

CESE subliniază că importul de biomasă implică riscuri specifice asociate, care nu sunt acoperite de regulamentul UE. Prin urmare, sunt necesare acorduri internaționale ample pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, în timp ce politica comercială a UE ar trebui să contribuie la prevenirea importurilor de biomasă care duc la defrișări în țările de origine.

4.7.

Statele membre pot exclude din contabilizare emisiile cauzate de evenimente naturale extreme precum furtuni, incendii sau invazii de insecte. Îmbunătățirea monitorizării perturbărilor naturale la nivelul pădurilor este necesară de urgență, pentru a asigura aplicarea corectă și eficientă a dispozițiilor privind perturbările naturale. Acest lucru este dificil din punct de vedere tehnic, dar extrem de important. Obligațiile de raportare pentru fiecare stat membru trebuie să respecte un protocol standardizat care să asigure colectarea și interpretarea eficientă a datelor și punerea în aplicare și planificarea eficientă a politicilor.

4.8.

Analiza datelor se bazează în principal pe inventarele forestiere naționale (IFN) din fiecare stat membru, care nu sunt corelate și care sunt, uneori, incomplete sau inexacte. În plus, inventarele IFN nu sunt realizate în mod frecvent în toate statele membre. CESE apreciază propunerea Comisiei de a efectua în 2025 o evaluare cuprinzătoare a datelor din inventarele naționale, cu scopul de a stabili obiective exacte pentru perioada 2026-2030.

4.9.

Este necesară sprijinirea proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru o producție mai durabilă a biomasei lemnoase. CESE a subliniat deja că „este nevoie de activități intensive de cercetare și inovare, dar și de recompense pentru crearea demonstrată a absorbanților de carbon, pentru a sprijini aceste sectoare” (14). De asemenea, CESE consideră că fiecare stat membru ar trebui să definească un sistem specific de stimulente fiscale care să faciliteze tranziția și recomandă utilizarea deplină a finanțării disponibile în cadrul PAC.

4.10.

Sunt necesare, de asemenea, programe de perfecționare și recalificare profesională destinate antreprenorilor și lucrătorilor, pentru a asigura accesul la cele mai recente tehnologii disponibile și la competențe digitale care sporesc durabilitatea. Agenda Pactului verde european poate reuși doar dacă este însoțită de programe de educație și formare care să stimuleze competențele lucrătorilor europeni, asigurând totodată competitivitatea și echitatea socială. Prin urmare, CESE solicită partenerilor sociali și organizațiilor relevante ale societății civile să se implice pe deplin atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare a pachetului.

4.11.

CESE consideră că IMM-urile au nevoie de un cadru legislativ de sprijin adaptat care să le ajute să inoveze, să se dezvolte și să crească în mod durabil. Deși există mai multe oportunități de finanțare pentru a finanța adaptarea, CESE solicită din nou „o claritate sporită în ceea ce privește diferitele opțiuni, precum și proceduri ușor de utilizat pentru a asigura, din punct de vedere practic, un acces la finanțare în timp util” (15).

4.12.

În fine, CESE își exprimă preocuparea că dimensiunea socială a punerii în aplicare a Pactului verde european (prin pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”) nu este avută în vedere, iar cetățenii vor fi afectați cel mai mult dacă vor fi nevoiți să-și schimbe autoturismele, să plătească mai mult pentru a-și încălzi locuințele, să plătească mai mult pentru cele mai ieftine zboruri de vacanță etc. Prin urmare, CESE își exprimă reala îngrijorare privind costurile mai mari ale facturilor pe care gospodăriile vor fi nevoite să le plătească după punerea în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”. CESE consideră, de asemenea, că pe durata acestei tranziții, trebuie acordată o atenție specială regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari provocări și că tranziția trebuie să fie „pusă în aplicare printr-o abordare competitivă, echitabilă din punct de vedere social și multilaterală și că trebuie puse în practică instrumente adecvate pentru implicarea deplină a societății civile, inclusiv a tuturor cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor, și acceptarea deplină din partea acestora” (16).

---

(1)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor.

(2)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică – COM(2021) 550 final.

(3)  Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(4)  SWD(2021) 610 final.

(5)  Culturi în condiții umede.

(6)  Avizul CESE pe tema Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) (JO C 351, 15.11.2012, p. 85).

(7)  Avizul CESE pe tema Partajarea eforturilor în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și al exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) (JO C 75, 10.3.2017, p. 103).

(8)  Comisia Europeană – Revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile.

(9)  IPCC – AR6 Climate Change 2021: The Physical Science Basis (Schimbările climatice 2021: elementele științifice).

(10)  Avizul CESE pe tema Utilizarea terenurilor pentru producția durabilă de alimente și serviciile ecosistemice (JO C 81, 2.3.2018, p. 72).

(11)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141 final.

(12)  Păduri sacrificate pentru politica UE în domeniul climei.

(13)  Avizul CESE pe tema Partajarea eforturilor în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și al exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) (JO C 75, 10.3.2017, p. 103).

(14)  Avizul CESE pe tema Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice (JO C 374, 16.9.2021, p. 84).

(15)  Avizul CESE pe tema Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice.

(16)  Avizul CESE pe tema O planetă curată pentru toți: O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei (JO C 282, 20.8.2019, p. 51).