31.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/1

(1)

La data de 2 februarie 2001, Consiliul a impus, prin Regulamentul nr. 230/2001 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), măsuri antidumping provizorii pentru importurile anumitor cabluri din fier sau din oțel („SWR”) originare din Republica Cehă, Rusia, Thailanda și Turcia (ultimele trei țări menționate vor fi denumite în continuare „țările în cauză”). La 2 august 2001, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1601/2001 (3) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), a impus măsuri antidumping definitive. Măsurile impuse asupra importurilor de SWR originare din Republica Cehă au încetat să mai fie aplicabile după extinderea Uniunii Europene la data de 1 mai 2004.

(2)

La data de 26 iulie 2001, Comisia a acceptat, prin Decizia nr. 2001/602/CE (4), angajamente oferite de către un exportator rus și unul thailandez în legătură cu măsurile antidumping menționate la considerentul 1.

(3)

La data de 8 noiembrie 2005, Consiliul a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (5), măsuri antidumping definitive asupra importurilor de anumite cabluri din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză, India, Africa de Sud și Ucraina („procedura paralelă”).

(4)

În 2004, Comisia a primit două cereri pentru reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază („reexaminările intermediare”). Cererile, limitându-se la dumping, au fost înaintate de Open Joint Stock Company Cherepovetsky Staleprokatny Zavod („ChSPZ”) și, respectiv, Joint Stock Company Beloretsk Iron & Steel Works („BMK”), ambii producători-exportatori de SWR din Rusia.

(5)

Astfel cum se explică într-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6), denumirea ChSPZ a fost schimbată cu Closed Joint Stock Company Severstal-Metiz („SSM”) ca urmare a unei fuziuni cu Open Joint Stock Company Orlovsky Staleprokatny Zavod („OSPAZ”) și cu Closed Joint Stock Company Severstal-Metiz. Această schimbare a denumirii s-a aplicat începând cu 1 ianuarie 2006.

(6)

Potrivit solicitanților, împrejurările pe baza cărora măsurile au fost stabilite se schimbaseră, iar aceste schimbări au un caracter durabil. Mai mult decât atât, ambii producători-exportatori au susținut că nivelul actual al măsurilor antidumping nu mai este necesar pentru contracararea efectelor dumpingului.

(7)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente probe care justificau inițierea a două reexaminări intermediare parțiale, Comisia a inițiat aceste reexaminări la data de 10 august 2004 (7).

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (8), Comisia a primit la data de 28 aprilie 2006 o cerere de reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază [primită în comun cu cererea de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) („reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor”), la care se face referire în considerentele 12-15 de mai jos].

(9)

Cererea a fost înaintată de către Comitetul de legătură al Federației europene a industriilor cablurilor („EWRIS” sau „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din producția totală de anumite cabluri din fier sau din oțel a Comunității.

(10)

Domeniul de aplicare al reexaminării intermediare, la cererea solicitantului, a fost limitat la nivelul dumpingului realizat de către un singur producător-exportator din Turcia (care în prezent plătește taxe zero). Potrivit solicitantului, nivelul măsurilor nu mai este suficient pentru a combate dumpingul prejudiciabil.

(11)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente probe care justificau inițierea unei reexaminări intermediare, Comisia a inițiat această reexaminare la data de 3 august 2006 (9).

(12)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă, Comisia a primit la data de 28 aprilie 2006 o cerere de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor (primită în comun cu cererea de reexaminare intermediară la care se face referire în considerentele 8-11 de mai sus).

(13)

Cererea a fost înaintată de către Comitetul de legătură al Federației europene a industriilor cablurilor („EWRIS” sau „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din producția totală de anumite cabluri din fier sau din oțel a Comunității.

(14)

Cererea de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor făcea referire la toate țările cărora li se aplică în prezent regulamentul inițial și se întemeia pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului asupra industriei comunitare.

(15)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente probe care justificau inițierea unei reexaminări în legătură cu expirarea măsurilor, Comisia a inițiat această reexaminare la data de 3 august 2006.

(16)

Comisia a primit o cerere pentru o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea, limitându-se la dumping, a fost înaintată de către Usha Siam Steel Industries Public Company Ltd, un producător-exportator de cablu din fier sau din oțel din Thailanda.

(17)

Potrivit solicitantului, împrejurările pe baza cărora măsurile au fost impuse se schimbaseră, iar aceste schimbări sunt durabile. Mai mult decât atât, producătorul-exportator a susținut că nivelul actual al măsurilor antidumping nu mai este necesar pentru contracararea efectelor dumpingului.

(18)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente probe care justificau inițierea unei reexaminări intermediare, Comisia a inițiat această reexaminare la data de 22 martie 2007 (10).

(19)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, reprezentanții țărilor exportatoare, importatorii, producătorii din Comunitate, utilizatorii și solicitantul inițierii reexaminării în legătură cu expirarea măsurilor și a reexaminărilor intermediare parțiale. Părților interesate li s-a dat ocazia de a-și face cunoscute pozițiile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de inițiere. S-a acordat dreptul la o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că existau motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(20)

Având în vedere numărul mare al producătorilor din cadrul Comunității, s-a considerat necesar, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesară utilizarea de eșantioane reprezentative în cadrul reexaminării în legătură cu expirarea măsurilor. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, dacă da, de a selecta un eșantion, importatorii comunitari au fost rugați, în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la inițierea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de inițiere.

(21)

După examinarea informațiilor prezentate de către 17 producători comunitari, s-a considerat necesară selectarea a cinci societăți pentru eșantionare în special pe baza volumului producției și vânzărilor pe durata perioadei de anchetă. Eșantionul cuprinde următoarele societăți:

(22)

Având în vedere numărul aparent mare al importatorilor din cadrul Comunității (32 de importatori enumerați în cerere), s-a considerat necesar, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesară utilizarea de eșantioane reprezentative în cadrul reexaminării în legătură cu expirarea măsurilor. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, dacă da, de a selecta un eșantion, importatorii comunitari au fost rugați, în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la inițierea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de inițiere.

(23)

Cu toate acestea, deoarece numai un singur importator s-a făcut cunoscut prin faptul că a răspuns la chestionarul referitor la utilizarea de eșantioane, s-a decis că eșantionarea nu este justificată în acest caz.

(24)

Prin urmare, au fost trimise chestionare tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din țările vizate, singurului importator menționat la considerentul 23 de mai sus, producătorilor comunitari incluși în eșantion și utilizatorilor.

(25)

Răspunsuri la chestionare s-au primit de la:

(26)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru analiză și a întreprins vizite de verificare la sediul următoarelor societăți:

(27)

Ancheta privind probabilitatea continuării și/sau reapariției dumpingului și a prejudiciului în vederea reexaminării măsurilor care urmează să expire a acoperit perioada 1 iulie 2005-30 iunie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă în vederea reexaminării în legătură cu expirarea măsurilor” sau „PARM”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciilor a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul PARM („perioada luată în considerare”).

(28)

Perioada de anchetă pentru reexaminarea intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază privind importurile provenind de la doi producători-exportatori din Rusia a acoperit perioada de la 1 iulie 2003-30 iunie 2004 („perioada de reexaminare intermediară a Rusiei”).

(29)

Perioada de anchetă relevantă pentru reexaminarea intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază privind importurile provenind de la producătorul-exportator din Turcia („perioada de reexaminare intermediară a Turciei”) este aceeași cu PARM.

(30)

Perioada de anchetă pentru reexaminarea intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază privind importurile provenind de la doi producători-exportatori din Thailanda a acoperit perioada de la 1 aprilie 2006-31 martie 2007 („perioada de reexaminare intermediară a Thailandei”).

(31)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și motivele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să fie recomandată impunerea unei taxe antidumping definitive pentru anumite cabluri din fier sau din oțel originare din Rusia și încheierea anchetelor cu privire la măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite cabluri din fier sau din oțel originare din Thailanda sau din Turcia. De asemenea, părților le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări. Observațiile acestora au fost luate în considerare, după caz.

(32)

Produsul în cauză care face obiectul prezentei reexaminări în legătură cu expirarea măsurilor este același cu produsul definit în regulamentul inițial, și anume cabluri din fier sau din oțel, inclusiv cabluri închise în colac, din fier sau din oțel, dar nu din oțel inoxidabil, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, cu sau fără accesorii, originare din țările vizate („produsul în cauză”). SWR intră în prezent sub incidența codurilor NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98.

(33)

Una dintre părțile interesate a susținut că produsul în cauză ar trebui să fie divizat în două grupuri separate, respectiv: (a) SWR de uz curent; și (b) SWR de înaltă performanță. Aceasta a susținut, de asemenea, că SWR de înaltă performanță, cu privire la care se presupune că nu ar fi fost produse în țările exportatoare, nu ar trebui să facă obiectul procedurii, deoarece, potrivit anumitor importatori, tipurile de SWR din respectiva categorie erau diferite de produsele SWR din cealaltă categorie, și aceste tipuri de SWR nu s-ar fi aflat în concurență.

(34)

În primul rând, partea interesată nu a contribuit cu niciun element de probă care să demonstreze că produsul importat din țările vizate este diferit de cel produs de industria comunitară sau că produsele SWR în cauză nu se aflau în concurență, sau că nu erau interschimbabile. Prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(35)

Mai mult, partea interesată nu a putut să demonstreze că definiția și descrierea produsului în cauză, astfel cum se menționează la considerentele 10-13 din regulamentul provizoriu, a fost eronată.

(36)

Prin urmare, se confirmă definiția produsului în cauză din regulamentul inițial.

(37)

La considerentele 14 și 19 din regulamentul inițial, s-a concluzionat că produsul în cauză, SWR produs și vândut de producătorii comunitari și SWR vândut pe piețele interne și exportat către Comunitate din țările vizate, prezenta aceleași caracteristici fizice și chimice de bază. Aceste produse au fost, așadar, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(38)

Una dintre părțile interesate a susținut că produsele SWR importate sunt în mod substanțial diferite față de cele fabricate și vândute în Comunitate și că nu pot fi comparate în scopul actualelor anchete. Aceasta a susținut că produsele importate în Comunitate nu concurau în mod direct cu SWR fabricat în Comunitate.

(39)

Aceleași motive fuseseră înaintate în ancheta preliminară concluziilor stabilite în considerentul 15 din regulamentul provizoriu. Dat fiind că partea interesată nu a furnizat niciun element nou care să demonstreze că produsul importat din țările vizate nu este similar cu cel fabricat și vândut în Comunitate, cererea a trebuit să fie respinsă.

(40)

Concluziile din regulamentul inițial, menționate în considerentele 14-19, cu privire la produsul similar pot fi prin urmare confirmate.

(41)

Din motive de coerență, s-a analizat, într-o primă etapă, dacă dumpingul are loc în prezent și dacă expirarea măsurilor ar putea duce la continuarea dumpingului. Într-o a doua etapă, în conformitate cu regulamentul de bază, au fost examinate posibilele implicații ale reexaminărilor intermediare cu privire la concluziile din regulamentul inițial, la nivelul fiecărei țări.

(42)

Metodologia generală expusă mai jos s-a aplicat tuturor producătorilor-exportatori din țările implicate și este aceeași ca în ancheta inițială. Astfel, prezentarea constatărilor în privința dumpingului pentru fiecare dintre țările implicate descrie doar ceea ce este caracteristic fiecărei țări exportatoare.

(43)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi, pentru fiecare producător-exportator, dacă vânzările totale interne ale produsului în cauză sunt reprezentative în raport cu vânzările totale de produse exportate în Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările de pe piața internă sunt considerate reprezentative atunci când volumul total de vânzări de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator este de cel puțin 5 % din volumul total de vânzări de produse exportate în Comunitate.

(44)

Ulterior, s-au identificat acele tipuri de produs vizate vândute pe piața internă de către producătorii-exportatori, având vânzări domestice globale reprezentative, care sunt identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Comunitate.

(45)

Pentru fiecare tip de produs vândut de producătorii-exportatori pe piețele interne și găsit a fi direct comparabil cu tipurile de SWR vândute la export către Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de SWR au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul total de vânzări interne ale acelui tip de produs pe durata PARM sau a perioadei relevante de anchetă privind reexaminarea intermediară a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total de vânzări ale tipului comparabil de SWR exportat către Comunitate.

(46)

De asemenea, s-a analizat dacă vânzările interne pentru fiecare tip de SWR pot fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest fapt s-a realizat prin stabilirea, pentru fiecare producător-exportator din țările vizate, a proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă a fiecărui tip de produs exportat din produsul în cauză pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă:

(47)

În cazurile în care a fost necesară construirea valorilor normale, acestea au fost construite în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, adică pe baza costului de fabricație al tipului de produs vizat, la care s-au adăugat o sumă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) și o marjă de profit. Suma SG&A a fost cea suportată de producătorul-exportator pentru produsul similar și suma reprezentând profitul a fost asimilată cu profitul mediu realizat de către producătorul-exportator la vânzarea produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(48)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(49)

În cazurile în care vânzările au fost realizate prin intermediul unui importator sau comerciant afiliat, prețul de export a fost calculat pe baza prețurilor de revânzare ale respectivului importator către clienți independenți. Toate costurile suportate între import și revânzare au fost ajustate, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și o marjă de profit rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Marja de profit adecvată a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de comercianți/importatori independenți care au cooperat și care operează pe piața comunitară.

(50)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe baza prețului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețul și comparabilitatea prețului în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost realizate ajustări adecvate în toate cazurile în care au fost considerate rezonabile, corecte și susținute de elemente de probă.

(51)

S-au realizat ajustări privind costul transportului terestru și maritim, costurile de asigurări, costurile de manipulare și ambalare, costurile creditelor și taxele de import, toate acestea fiind deduse integral din prețul de revânzare pentru a se ajunge la prețul franco fabrică.

(52)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, s-a calculat o marjă de dumping pentru fiecare producător-exportator care a cooperat, prin compararea mediei ponderate a valorii normale cu media ponderată a prețului de export.

(53)

Pentru acele țări în care s-a constatat că nivelul de cooperare este unul ridicat (peste 80 % din totalul volumelor importate în Comunitate pe durata PARM sau durata relevantă a perioadei de anchetă) și unde nu a existat niciun motiv să se presupună că vreun producător-exportator nu ar dori să coopereze, marja reziduală de dumping a fost stabilită pentru producătorul-exportator care a cooperat la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate pentru a asigura eficacitatea măsurilor.

(54)

Pentru acele țări în care s-a constatat că nivelul de cooperare este unul scăzut (mai puțin de 80 % din totalul volumelor importate în Comunitate pe durata PARM sau durata relevantă a perioadei de anchetă), marja reziduală de dumping a fost determinată în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe baza datelor disponibile.

(55)

Există doi producători-exportatori despre care se știe că produc SWR în Rusia: Severstal-Metiz, Cherepovets („SSM”) și BMK, Beloretsk („BMK”). Aceștia reprezintă, prin urmare, 100 % din volumul de producție și o cotă de piață de 1,5 % din importurile pe piața comunitară pe durata PARM. Ambii producători au cooperat în timpul reexaminării intermediare, însă numai unul a cooperat în ancheta de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor. Celălalt producător a indicat că nu dorește să coopereze la reexaminarea în legătură cu expirarea măsurilor. Acesta a susținut că, pe lângă faptul că societatea sa nu a exportat decât cantități mici în UE pe parcursul perioadei de reexaminare intermediară referitoare la Rusia, situația societății nu s-a schimbat în mod semnificativ în urma reexaminării intermediare care a fost inițiată în august 2004 (a se vedea considerentele 4-7 de mai sus).

(56)

Reexaminările intermediare parțiale au fost limitate la nivelul dumpingului practicat în UE de ambii producători cunoscuți din Rusia. Au fost primite răspunsuri complete la chestionare din partea amândurora.

(57)

Valoarea normală a fost determinată în funcție de metodologia generală descrisă în considerentele 43 și 47 de mai sus.

(58)

Pentru un producător-exportator din Rusia, valoarea normală s-a bazat pe prețurile interne efective în conformitate cu metodologia enunțată în considerentul 46 de mai sus. Pentru celălalt producător-exportator din Rusia, valoarea normală s-a bazat în principal pe prețurile interne efective, însă a trebuit să fie construită pentru anumite tipuri de produse în conformitate cu metodologia expusă în considerentul 47 de mai sus.

(59)

La determinarea prețului de export, au fost aplicate principiile generale descrise în amănunt la considerentele 48 și 49 de mai sus.

(60)

În ceea ce privește vânzările la export către Comunitate ale unui producător-exportator din Rusia prin intermediul unei societăți comerciale din Elveția, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de revânzare plătite efectiv sau care urmează să fie plătite acestuia din urmă de către primul cumpărător independent din Comunitate pe durata perioadei de reexaminare intermediară referitoare la Rusia.

(61)

Trebuie remarcat faptul că aproape toate exporturile realizate de un exportator rus în Comunitate au fost făcute în condițiile unui angajament privind prețurile, acceptat de Comisie în august 2001. În acest context, determinarea prețurilor de export nu a fost limitată numai la o analiză a comportamentului din trecut al exportatorilor ci, de asemenea, a fost avută în vedere evoluția lor probabilă în viitor. În special, a fost examinată întrebarea dacă existența acestui angajament a influențat nivelul prețurilor de export, astfel încât acestea să nu poată constitui o bază pentru constatarea comportamentului la export pentru viitor.

(62)

Mai mult, s-a analizat dacă, în ciuda existenței unui angajament privind prețurile, prețurile la export practicate de către exportator către clienții din Comunitate au fost fiabile și au putut constitui o bază reală pentru calcularea marjei de dumping în scopul prezentei anchete. În special, ancheta a încercat să determine dacă actualele prețuri de export către Comunitate nu au fost stabilite în mod artificial, în raport cu prețurile minime de import („PMI”), și dacă, prin urmare, aceste prețuri ar putea fi menținute pe viitor. Cu toate acestea, ancheta a arătat că sistemul utilizat pentru stabilirea numerelor de control al produselor („NCP”) pentru această anchetă a fost mai complex față de sistemul de clasificare aplicat la vremea acceptării angajamentului în 2001. Acest lucru a condus la concluzia că orice comparație între NCP-urile fiecărui PMI și cele din ancheta actuală nu ar putea fi fiabilă.

(63)

A fost efectuată o comparație în funcție de tipul de produse între prețurile de export către Comunitate și prețurile practicate în cazul altor țări terțe. Această comparație a arătat că prețurile de export către țările terțe erau în medie considerabil mai mici. Prin urmare, s-a concluzionat că prețurile de export spre Comunitate ale acestei societăți nu puteau fi utilizate pentru a stabili prețuri de export fiabile, în sensul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, în contextul prezentei reexaminări. În absența unor prețuri de export fiabile la vânzările către EU-15, vânzările către alte țări au fost considerate ca substitut pentru acele prețuri de export.

(64)

În ceea ce privește comparația dintre valoarea normală și prețul de export, a fost urmată metoda descrisă în considerentul 50.

(65)

Deoarece comerciantul afiliat din Elveția al unuia dintre producătorii-exportatori din Rusia deține funcții asemănătoare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision, s-a efectuat o ajustare a prețurilor de export pentru un comision în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Nivelul comisionului a fost calculat pe baza dovezilor directe care indicau existența unei majorări asociate cu astfel de funcții.

(66)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu media ponderată a prețului de export pentru tipul corespunzător de produs în cauză.

(67)

Astfel cum se explică mai departe la considerentele 104-106 de mai jos, comparația a indicat existența continuării dumpingului în cazul BMK. Pentru SSM, comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de vânzare mediu ponderat către țări pentru care nu erau aplicabile angajamente privind prețurile a indicat, de asemenea, continuarea dumpingului.

(68)

Marja de dumping a BMK exprimată ca procent al prețului net, franco frontieră comunitară, înainte de plata taxei a fost determinată la 36,2 %. Marja de dumping pentru SSM, exprimată pe aceeași bază, a fost de 9,7 %.

(69)

În lumina rezultatelor obținute în urma stabilirii marjelor de dumping în cadrul anchetelor de reexaminare intermediară, se consideră adecvată modificarea taxei antidumping aplicabilă la 36,2 %, în cazul BMK, și la 9,7 %, în cazul SSM.

(70)

Dintre cei doi producători cunoscuți de SWR în Rusia, numai SSM a cooperat în cadrul anchetei de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor. Pe baza informațiilor culese, această societate a reprezentat aproape 100 % din exporturile totale ale Rusiei către Comunitate pe durata PARM. Societatea a reprezentat aproximativ 50 % din producția totală a Rusiei. Exporturile către Comunitate s-au situat la un nivel scăzut și au fost constituite din aproximativ 3 300 de tone pe durata PARM, reprezentând 1,5 % din consumul total al Uniunii. Această cotă de piață aparent redusă nu ar trebui să ascundă faptul că în Rusia există o mare capacitate disponibilă de producție. Cota de piață a exporturilor către Comunitate, ca volum, a fost mai mică de 5 % din vânzările totale ale societății care a cooperat. Astfel cum se menționează în considerentul 61, aproape toate exporturile societății care a cooperat către Comunitate sunt supuse unui acord privind un angajament referitor la preț.

(71)

Atunci când prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de către SSM nu au putut fi utilizate în scopul determinării valorii normale, pentru că acesta nu a fost vândut pe piața internă în cantități semnificative, a trebuit să se aplice o altă metodă. În absența oricărei alte metode rezonabile, a fost utilizată valoarea normală construită în funcție de tipul de produs, astfel cum a fost furnizată de către SSM și verificată de către Comisie.

(72)

În ceea ce privește costul de producție, SSM a susținut faptul că structura costului pentru exporturile către Comunitate a fost diferită datorită diferitelor standarde tehnice din Comunitate și de pe piața rusească. Potrivit societății, SWR vândute pe piața comunitară trebuie să fie conforme cu așa-numitul standard DIN, care nu reprezintă o cerință în Rusia. Tabelul cuprinzând costul de producție (CP) al SWR vândute pe piața internă și în Comunitate a indicat că nu au existat diferențe semnificative între diferitele tipuri. Pentru anumite tipuri de produse, CP de pe piața internă a fost ușor mai ridicat, iar pentru alte produse CP de pe piața comunitară a fost ușor mai scăzut. Prin urmare, s-a concluzionat că această presupusă diferență nu ar putea afecta calcularea dumpingului.

(73)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, cu excepția unei singure tranzacții, producătorul a vândut produsul în cauză direct către Comunitate fără intervenția vreunei părți afiliate. Exportatorul a furnizat dovezi cu privire la faptul că tranzacția respectivă nu se referea la produsul în cauză și, prin urmare, nu s-a ținut cont de aceasta la realizarea calculelor.

(74)

În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețul și comparabilitatea prețului în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(75)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, în funcție de tipul de produs. Această comparație a indicat absența dumpingului pe durata perioadei de anchetă în vederea reexaminării în legătură cu expirarea măsurilor.

(76)

Comparația datelor cu privire la exporturile către Comunitate furnizate de către producătorii-exportatori și volumul total al importurilor, astfel cum rezultă din statisticile de import ale Eurostat, a indicat că nivelul de cooperare a fost ridicat, deoarece producătorul-exportator care a cooperat a reprezentat aproximativ totalitatea importurilor comunitare din Rusia pe durata PA.

(77)

Valoarea normală era bazată pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărătorii independenți de pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Pe durata perioadei de anchetă în vederea reexaminării intermediare a Thailandei, societatea a vândut produsul în cauză direct utilizatorilor finali, pe piața internă. Valoarea normală s-a bazat exclusiv pe vânzările profitabile.

(78)

Valoarea normală era bazată pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărătorii independenți de pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(79)

Solicitantul și producătorul care a cooperat, Usha Siam, a exportat o cantitate limitată de SWR către Comunitate pe durata perioadei de reexaminare intermediară a Thailandei. Aceste exporturi au fost supuse unui angajament privind prețurile.

(80)

Pentru vânzările directe pe piața comunitară, prețurile de export erau bazate pe prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărătorii independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(81)

Pentru vânzările la export efectuate prin intermediul importatorului afiliat, Usha Martin UK, prețurile de export au fost calculate pe baza prețurilor la care produsul a fost revândut pentru prima oară clienților independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-a ținut seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul realizat în Comunitate de importatorul afiliat pe durata perioadei de anchetă.

(82)

Valoarea normală a fost comparată cu prețul mediu de export al fiecărui tip de produs în cauză, pe baza prețului franco fabrică și la același nivel comercial. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul asigurării unei comparații echitabile, au fost luați în considerare factorii care au fost presupuși și cu privire la care s-a demonstrat că afectează prețul și comparabilitatea prețurilor. S-au realizat ajustări pentru costul transportului terestru și maritim, costurile de asigurări, costurile de manipulare și ambalare, costurile creditelor și taxele de import, care au fost în totalitate scăzute din prețul de revânzare pentru a se ajunge la baza prețului franco fabrică.

(83)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit în funcție de tipul de produs pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, la același nivel comercial. Această comparație a indicat absența dumpingului pe durata perioadei de anchetă în vederea reexaminării intermediare.

(84)

Dintre cei trei producători cunoscuți de SWR în Thailanda, numai o societate a cooperat la anchetă. Pe baza informațiilor culese, această societate a reprezentat aproape 100 % din exporturile totale ale Thailandei către Comunitate pe durata PARM. Societatea a reprezentat aproximativ 80 % din producția totală a Thailandei. Exporturile către Comunitate au fost la un nivel foarte scăzut pe durata perioadei de anchetă în vederea reexaminării. Exporturile societății care a cooperat către Comunitate sunt supuse unui angajament privind prețurile.

(85)

Costul total de producție al fiecărui tip de produs exportat a fost identificat ca fiind mai mare decât prețul intern pe durata PARM. Ca o consecință, nu a fost posibilă stabilirea valorii normale pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienți independenți pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, pentru niciunul dintre tipurile de SWR exportate de producătorul-exportator din Thailanda care a cooperat.

(86)

Prețurile interne au fost calculate pe baza costurilor de fabricație și de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale ale producătorului-exportator și a unei marje de profit rezonabile de 5 % în temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază și în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(87)

Producătorul-exportator care a cooperat a exportat produsul în cauză prin intermediul unei societăți afiliate din Comunitate. Din acest motiv și în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prețurile de export au fost calculate pe baza prețurilor cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Comunitate. S-a ținut seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul realizat în Comunitate de societatea importatoare pe durata perioadei de anchetă în cadrul reexaminării.

(88)

Valoarea normală a fost comparată cu prețul mediu de export al fiecărui tip de produs în cauză, pe baza prețului franco fabrică și la același nivel comercial. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul asigurării unei comparații echitabile, au fost luate în considerare diferențele între factorii care au fost presupuși și cu privire la care s-a demonstrat că afectează prețul și comparabilitatea prețurilor. S-au realizat ajustări privind costul transportului terestru și maritim, costurile de asigurări, costurile de manipulare și ambalare, costurile creditelor și taxele de import, toate acestea fiind deduse integral din prețul de revânzare pentru a se ajunge la prețul franco fabrică.

(89)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit în funcție de tipul de produs pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, la același nivel comercial. Această comparație a indicat existența unui dumping relativ scăzut pe durata PARM, în comparație cu regulamentul inițial. Marja de dumping calculată ca medie ponderată, exprimată ca procent din valoarea CIF la frontiera comunitară, a fost de 7,6 %.

(90)

Există doi producători-exportatori în Turcia; atât Celik Halat („Halat”), cât și Has Celik („Has”) au cooperat la ancheta privind reexaminarea în legătură cu expirarea măsurilor, iar Has a cooperat la reexaminarea intermediară parțială cu privire la nivelul de dumping al acesteia. Cei doi producători-exportatori reprezintă 100 % din exporturile UE din Turcia.

(91)

Se reamintește faptul că reexaminarea intermediară parțială menționată în considerentul 10 de mai sus se referă la un exportator din Turcia presupus ca practicând prețuri de dumping pentru SWR către Comunitate.

(92)

Ancheta a arătat faptul că majoritatea prețurilor interne de stabilire a valorii normale pentru tipurile de produs exportate de către exportatorul în cauză din Turcia au fost profitabile. Drept urmare, prețul utilizat a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărătorii independenți de pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(93)

Pentru anumite tipuri de produse, valoarea normală a fost construită pe baza propriului cost de producție al producătorului, inclusiv cheltuielile de vânzare, generale și administrative și o marjă de profit rezonabilă de 5 %, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(94)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, producătorul în cauză din Turcia a vândut produsul respectiv direct către Comunitate fără intervenția vreunei părți afiliate. Prețul de export luat în considerare a fost, prin urmare, prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export din țara exportatoare către Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(95)

Valoarea normală a fost comparată cu prețul mediu de export al fiecărui tip de produs în cauză, pe baza prețului franco fabrică și la același nivel comercial, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În scopul asigurării unei comparații echitabile, au fost luate în considerare în cadrul calculului diferențele între factorii identificați ca afectând prețurile și comparabilitatea prețurilor. S-au realizat ajustări cu privire la costul transportului terestru și maritim, costurile de asigurări, costurile de manipulare și ambalare, costurile creditelor și taxele de import, toate acestea fiind deduse integral din prețul de revânzare pentru a se ajunge la prețul franco fabrică.

(96)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pentru fiecare tip de produs pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, în aceeași etapă de comercializare. Per ansamblu, această comparație a arătat că marja de dumping medie ponderată exprimată ca procent din valoarea CIF la frontiera comunitară a fost de 0,12 %, și anume la nivelul de minimis.

(97)

După efectuarea testelor descrise în metodologia generală prezentată la considerentul 46 de mai sus, s-a constatat că valoarea normală trebuie construită pentru majoritatea tipurilor SWR exportate către CE de către un producător-exportator din Turcia. Ca atare, valoarea normală a fost calculată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costului de producție al producătorului respectiv, inclusiv o marjă de profit rezonabilă de 5 %.

(98)

În cazul celuilalt producător, pentru stabilirea valorii normale a majorității tipurilor de produse a putut fi utilizat prețul de vânzare de pe piața internă, astfel cum se arată în considerentele 92 și 93 de mai sus. Prin urmare, valoarea normală este bazată pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărătorii independenți de pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(99)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, producătorii din Turcia au vândut produsul în cauză pe piața comunitară în mod direct, fără intervenția vreunei părți afiliate. Prețul de export luat în considerare a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta este vândut la export către Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(100)

Pentru fiecare tip de produs în cauză, valoarea normală și prețul mediu de export au fost comparate la nivelul franco fabrică și în aceeași etapă de comercializare. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul asigurării unei comparații echitabile, au fost luate în considerare diferențele dintre factorii pretinși și cu privire la care s-a demonstrat că afectează prețul și comparabilitatea prețurilor. S-au efectuat ajustări privind cheltuielile de transport intern și maritim, cheltuielile de asigurare, de manipulare și ambalare, costurile creditelor și taxele de import, care au fost integral deduse din prețul de revânzare pentru a se ajunge la prețul franco fabrică.

(101)

Comparația dintre prețul mediu de export și valoarea normală pentru fiecare tip de produs în cauză a indicat existența dumpingului numai în cazul unui exportator din Turcia, în cazul celuilalt constatându-se doar o marjă de minimis (a se vedea considerentul 96). Marja de dumping exprimată ca procent din valoarea CIF la frontiera comunitară a fost de 33,6 % pentru exportatorul menționat.

(102)

Trebuie remarcat faptul că, în cazul exportatorului respectiv, marja de dumping stabilită în ancheta inițială a fost ridicată (mai mult de 50 %), conducând la o taxă stabilită pe baza marjei de prejudiciu în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ancheta efectuată în cadrul prezentei reexaminări indică continuarea dumpingului, chiar la volume mai mici de export, dar la un nivel mai scăzut.

(103)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele modificate constatate în reexaminările relevante pot fi considerate în mod rezonabil durabile.

(104)

Această societate este în prezent supusă unei taxe reziduale stabilite la 50,7 % în cadrul anchetei inițiale, pe baza datelor referitoare la un alt exportator rus, ca urmare a faptului că BMK nu a cooperat în ancheta respectivă. Cu toate acestea, marja de dumping actuală, stabilită la 36,2 %, a fost calculată, pe baza informațiilor referitoare la BMK, pentru întreaga PAR.

(105)

În plus, nu a existat nicio indicație potrivit căreia nivelul valorii normale sau al prețului de export stabilit pentru BMK în cursul prezentei investigații nu este fiabil. S-a constatat că prețul de export către Comunitate practicat de BMK pe durata PAR este similar cu cel al exporturilor sale către alte țări, în care acesta a vândut cantități semnificativ mai mari pe durata PAR.

(106)

Cu toate că marja de dumping constatată pe durata PAR este stabilită în raport cu o cantitate relativ mică de exporturi de SWR către Comunitate, există totuși motive să se considere că marja de dumping constatată se bazează pe circumstanțe modificate având un caracter durabil.

(107)

Este important de reamintit faptul că prețurile de export către Comunitate practicate de SSM au făcut obiectul unui angajament privind prețurile, aplicabil exporturilor către cele 10 noi state membre (UE10) care au aderat la UE la începutul ultimelor două luni din perioada reexaminării intermediare a Rusiei, adică în mai 2004. Cu toate că prețurile de export practicate față de clienții din cele 15 state membre care făceau parte din UE și înainte de 1 mai 2004 erau sub nivelul impus de angajament, s-a constatat că vânzările către clienții din UE10 aveau loc la un nivel mai mic al prețurilor. Mai mult decât atât, s-a constatat că exporturile către alte țări terțe din perioada reexaminării intermediare referitoare la Rusia s-au făcut la prețuri semnificativ mai mici și în cantități mult mai mari decât cele exportate către Comunitate.

(108)

Cantitățile mici de SWR exportate de SSM către Comunitate în perioada reexaminării intermediare a Rusiei nu pot fi atribuite limitelor capacității sale, întrucât s-a constatat că societatea dispunea de o importantă capacitate neutilizată de producție. Ca urmare, cantitatea mică a exporturilor este, în mod clar, rezultatul prețurilor impuse de angajamentele privind prețul. Aceasta sugerează că, în cazul încetării angajamentului privind prețurile, este foarte probabil ca SSM să vândă pe piața comunitară cantități mai mari la prețuri mai mici (ceea ce reprezintă dumping).

(109)

După cum s-a precizat mai sus, toate exporturile – atât cele către Comunitate, cât și cele către țări terțe – au fost luate în considerare la efectuarea acestei analize.

(110)

Ancheta a arătat că SSM dispune de o capacitate de producție suficientă pentru a-și spori semnificativ exporturile atât către Comunitate, cât și către țări terțe. Dacă SSM ar încerca să-și recâștige cota de piață deținută în Comunitate înainte de impunerea măsurilor – ceea ce este foarte probabil, ar putea face acest lucru prin vânzarea pe piața comunitară la prețuri care fac obiectul unui dumping. Pe lângă acest fapt, prețurile către alte țări au fost în medie mai mici decât cele practicate pe piața comunitară, și ancheta a condus la concluzia că produsul în cauză a fost vândut către țări care nu sunt membre UE la prețuri supuse dumpingului.

(111)

Valoarea normală a SSM în cursul PAR s-a bazat pe volumul mare (vasta majoritate a producției sale) vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale pe o piață internă concurențială. Acest fapt arată că nivelul valorii normale constatat în prezenta anchetă prezintă un caracter durabil.

(112)

În consecință, se consideră că, în absența unor măsuri antidumping, volumele de export ale SSM către Comunitate ar crește brusc, iar prețurile ar scădea în mod semnificativ. Ca atare, se concluzionează că pretinsele circumstanțe modificate în privința prețurilor de export practicate de SSM nu pot fi considerate, în mod rezonabil, ca prezentând un caracter durabil.

(113)

Ancheta privind reexaminarea intermediară a arătat că exporturile către Comunitate ale exportatorului thailandez care a cooperat nu au fost efectuate la prețuri care au făcut obiectul dumpingului. De asemenea, s-a constatat că prețurile de export practicate de exportatorul thailandez față de Comunitate au fost similare cu cele practicate față de clienți situați în țări terțe, în care s-au vândut cantități mai mari.

(114)

În plus, s-a constat că exportatorul thailandez și-a dezvoltat rețeaua sa de distribuție și a furnizat SWR către o gamă mai largă de clienți din restul lumii. În Australia, Singapore și Statele Unite au fost înființate agenții de vânzări. Ca atare, cantitatea redusă de exporturi de SWR efectuate de Usha către Comunitate nu poate fi atribuită limitelor capacității sale, dat fiind faptul că societatea nu are practic nicio capacitate disponibilă.

(115)

Se consideră că, în absența unor măsuri antidumping (de exemplu, în prezent, un angajament privind prețul), volumele de export efectuate de Usha către Comunitate nu ar crește semnificativ, iar prețul de export ar rămâne aproape nemodificat. Pe baza elementelor de fapt și a considerentelor de mai sus, se poate concluziona că, în absența unei capacități semnificative neutilizate și luând în considerare faptul că societatea își axează exporturile în principal către alte piețe de export decât Comunitatea, în care prețurile de export sunt considerabil mai ridicate decât pe piața comunitară, circumstanțele modificate în privința Usha pot fi considerate ca având un caracter durabil.

(116)

Importurile de SWR în Comunitate originare din Turcia au crescut considerabil începând cu anul 2005. La acel moment, o reexaminare intermediară concluziona că, în absența dumpingului, este adecvată abrogarea măsurilor în ceea ce-l privește pe exportatorul turc solicitant.

(117)

Prezenta reexaminare intermediară a confirmat cu privire la același producător că exporturile sale către Comunitate au fost realizate la prețuri neconsiderate a face obiectul unui dumping. În plus, s-a constatat că capacitatea de producție a acestei societăți este limitată în raport cu consumul Comunității. În consecință, se poate concluziona că circumstanțele modificate, astfel cum au fost stabilite prin reexaminarea intermediară, prezintă un caracter durabil.

(118)

Producătorii care au cooperat la prezenta anchetă reprezintă aproape totalitatea importurilor în UE din țările în cauză. Examinarea probabilității ca dumpingul să continue în caz de abrogare a măsurilor s-a bazat, într-o mare măsură, pe informațiile furnizate de acești producători-exportatori care au cooperat. Au fost examinate în special politica prețurilor practicată pe alte piețe de export de producătorii-exportatori care au cooperat și producția acestora, capacitatea lor de producție, precum și stocurile înregistrate.

(119)

În scopul determinării probabilității continuării dumpingului, Comisia a avut în vedere situația actuală a țărilor în cauză și părțile vizate de prezenta anchetă. Acolo unde a fost cazul, a avut în vedere și posibila existență a dumpingului la exporturile către Comunitate. A fost efectuată, de asemenea, o analiză referitoare la evoluția prețurilor, producția și capacitatea de producție a altor producători-exportatori din țările vizate de aceste anchete. Această analiză s-a bazat pe datele studiilor de piață furnizate de industria comunitară și producătorii-exportatori, statisticile Eurostat pentru importuri și, atunci când au fost disponibile, statisticile de export din țările în cauză.

(120)

În perioada anchetei de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor, SSM a reușit să-și mărească producția cu 7 % în comparație cu 2005.

(121)

În vreme ce capacitatea de producție a rămas stabilă în perioada luată în considerare, s-a constatat că utilizarea medie a capacității în Rusia s-a situat aproximativ între 60-65 % în perioada anchetei de reexaminare. În consecință, se poate concluziona că producătorii-exportatori din Rusia au capacitatea să-și mărească exporturile către piața comunitară în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(122)

În plus, capacitatea totală din Rusia privind produsul în cauză este estimată ca fiind la aproximativ același nivel ca și consumul total al UE pe durata PARM, adică 220 000 tone. Având în vedere faptul că piața din Rusia nu poate să facă față unui asemenea nivel al ofertei, producătorii ruși ar putea alege să-și redirecționeze această capacitate disponibilă către Comunitate la prețuri supuse dumpingului, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(123)

În considerentele 61 și 62 a fost explicat că, datorită existenței unui angajament privind prețul, exporturile către Comunitate nu s-au efectuat la prețuri supuse dumpingului. S-a demonstrat, de asemenea, că PMI, stabilit prin angajamentul privind prețul, a influențat prețul practicat de societatea rusă în cauză pe piața comunitară. S-a concluzionat, așadar, că prețul de export către Comunitate nu este fiabil în sensul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(124)

Prețurile practicate față de țări terțe au fost considerate mai fiabile, având în vedere faptul că acestea nu au fost supuse niciunor limitări pe durata PARM.

(125)

De asemenea, pe durata PARM, prețurile de export din Rusia către țări terțe s-au situat în general sub nivelul prețurilor din cadrul Comunității. În consecință, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este foarte probabil ca exportatorii ruși să exporte către Comunitate cantități mai mari de SWR la prețuri mai mici decât în condițiile actualului angajament privind prețul. Ca atare, este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile antidumping în vigoare ar fi abrogate. Acest fapt este în special relevant pentru situația actuală referitoare la angajamentul privind prețul.

(126)

Comportamentul exportatorilor ruși și influența angajamentului privind prețul asupra prețului de export către Comunitate, nivelul semnificativ mai scăzut al prețurilor practicate în țări terțe și capacitățile de producție importante neutilizate reprezintă indicii clare că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este probabil ca producătorii ruși să revină pe piața comunitară cu cantități semnificative la prețuri supuse dumpingului.

(127)

Producătorul thailandez care a cooperat este producătorul dominant din Thailanda, reprezentând o proporție majoră, mai exact 80 % din capacitatea de producție instalată și din producția efectivă de SWR din Thailanda. Ancheta a demonstrat că acest producător a produs la capacitate maximă, iar alți doi producători thailandezi au fost aproape în totalitate absenți de pe piața comunitară și nu au avut capacități semnificative de producție neutilizate.

(128)

Ancheta a arătat că, deși producătorul-exportator care a cooperat a vândut pe piața comunitară la prețuri supuse dumpingului, volumul vânzărilor sale a fost extrem de scăzut. Pe baza exporturilor la nivel mondial ale societății, s-a observat că aceasta este orientată către alte piețe de export decât Comunitatea, în special Statele Unite, Singapore, Indonezia, Australia, Japonia și Malaysia. În aceste țări au fost înființate chiar agenții de vânzări.

(129)

Producătorul-exportator care a cooperat a respectat angajamentul privind prețul și, dat fiind nivelul actual ridicat al prețurilor de pe piață, a vândut în mai multe ocazii la prețuri mai mari decât minimul agreat. Nu mai există alte societăți thailandeze care să exporte produsul în cauză pe piața comunitară.

(130)

Pe durata PARM, volumul vânzărilor Usha pe plan mondial a fost semnificativ mai mare decât vânzările către Comunitate, în pofida faptului că nivelul prețului de export către Comunitate a fost în medie cu 9,5 % mai mare decât către restul lumii.

(131)

Pe baza faptelor și a considerentelor de mai sus, chiar în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este puțin probabil că producătorul-exportator din Thailanda care a cooperat să exporte cantități mari pe piața comunitară. Ceilalți doi producători din Thailanda nu par să aibă o rețea de distribuție internațională care să le permită să intre în mod agresiv pe piața comunitară și să câștige cote de piață.

(132)

În conformitate cu informațiile strânse în cursul anchetei, capacitatea de producție a rămas neschimbată pe perioada care a făcut obiectul anchetei, în vreme ce utilizarea capacității a crescut. Ca urmare, s-a constatat că ambele societăți din Turcia au atins cota de 90 % din capacitatea de producție. În Turcia nu mai există alte societăți producătoare de PC.

(133)

În plus, s-a observat că proporția de importuri din Turcia făcând obiectul unui dumping (de la Celik Halat) pe piața comunitară este mai mică de 0,5 %, din care 10 % nici măcar nu se află în concurență cu producția comunitară, întrucât tipurile produselor în cauză nu erau produse de industria comunitară. Având în vedere că s-a constatat că societatea Has nu practică dumpingul, cota de piață a importurilor din Turcia supuse dumpingului este, în consecință, foarte mică. Ca atare, doar o cotă mică de exporturi din Turcia face obiectul dumpingului, aflându-se în concurență directă cu industria comunitară.

(134)

Pe baza argumentelor de mai sus, chiar în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este puțin probabil ca producătorii-exportatori care au cooperat să exporte cantități mari pe piața comunitară. În consecință, reapariția sau continuarea dumpingului este improbabilă.

(135)

În Comunitate, 29 de producători comunitari produc SWR, iar producția a fost estimată la 202 000 tone în cursul PARM.

(136)

Ca și în ancheta inițială, s-a constatat că anumiți producători comunitari importă produsul în cauză. Cu toate acestea, cantitățile importate au fost neglijabile în comparație cu producția acestora (mai puțin de 1 % din volumul lor de producție), neexistând produse importate originare din țările în cauză. În consecință, s-a concluzionat că nu există motive pentru a exclude pe vreunul dintre acești producători din definiția producției comunitare.

(137)

SWR produs de acești 29 de producători comunitari constituie producția totală a Comunității în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(138)

Cererile de reexaminare intermediară și de reexaminare în legătură cu expirarea măsurilor au fost susținute de 22 de producători, care au acceptat cu toții să coopereze în cadrul anchetei. S-a examinat dacă producătorii cooperanți au reprezentat o proporție majoră din producția comunitară a produsului în cauză și s-a constatat că aceștia au reprezentat 87 % din producția comunitară totală a produsului în cauză în cursul PARM și al perioadelor de anchetă din diferitele reexaminări intermediare.

(139)

Prin urmare, Comisia a considerat că acești 22 de producători din Comunitate care au cooperat în anchetă și au susținut cereri au reprezentat industria comunitară conform articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, aceștia sunt denumiți în continuare „industria comunitară”.

(140)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza:

(141)

Între 2003 și PARM, consumul comunitar a crescut cu mai mult de 46 000 tone, sau 26 %, ajungând la un volum total al consumului de peste 222 000 tone pe durata PAR.

Tabelul 1

(142)

Volumele și cota de piață a importurilor produsului în cauză din Federația Rusă au evoluat după cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabelul 2

(143)

În perioada luată în considerare, importurile din Federația Rusă au crescut cu 51 %, de la 2 198 tone în 2003 la 3 323 tone în cursul PARM. În același timp, cota din consumul comunitar reprezentată de aceste importuri a crescut de la 1,2 % la 1,5 %, adică cu 25 %.

(144)

Metoda utilizată la calcularea subcotării prețului este în acest caz identică cu cea descrisă în considerentele 136-140 din regulamentul provizoriu. Prețul la frontiera comunitară practicat de exportatorii în cauză a fost comparat pe baza unei analize în funcție de tip cu prețul franco fabrică al industriei comunitare. Rezultatul acestei comparații a fost exprimat ca procent din prețul franco fabrică al industriei comunitare.

(145)

Nivelul prețului practicat de SSM față de clienții din Comunitate a fost afectat, după toate probabilitățile, de către angajamentul acceptat în contextul regulamentului inițial. Cu toate acestea, s-a constatat un nivel semnificativ de 49 % al subcotării.

(146)

Având în vedere aceste constatări, cota relativ mică de piață a exporturilor din Rusia pare să se datoreze în mod cert măsurilor antidumping în vigoare împotriva acestei țări. Dat fiind nivelul prețurilor din Rusia și nivelul ridicat al dumpingului constatat în cazul Rusiei, este foarte probabil ca proporția mare a capacității neutilizate de care dispune această țară să poată fi utilizată pentru creșterea exporturilor către piața comunitară.

(147)

Trebuie reamintit faptul că, în considerentele 131-134, s-a concluzionat că nu există riscul reapariției dumpingului în cazul importurilor de SWR originare din Thailanda și Turcia. Tendințele importurilor produsului în cauză din alte țări vizate de prezenta reexaminare au fost, de asemenea, examinate. Volumele importurilor și cotele de piață deținute de alte țări vizate de prezenta reexaminare au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

(148)

Tabelul arată că volumul importurilor din Thailanda a fost nesemnificativ în perioada luată în considerare, având o cotă de piață de 0,1 % în cursul PARM.

(149)

Importurile totale din Turcia au crescut între 2003 și sfârșitul PARM de la 2 248 tone la 4 805 tone, sau cu 113 %. În ceea ce privește cota de piață, aceasta aproape că s-a dublat, de la 1,3 % la 2,2 %. Totuși, în raport cu dimensiunea totală a pieței comunitare, volumele de importuri din Turcia nu sunt foarte importante.

(150)

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că exporturile principalului producător-exportator din Turcia sunt taxate potrivit unei taxe zero în vigoare. Este probabil că acesta este motivul pentru care producătorul-exportator menționat a reușit să-și mărească vânzările către UE la prețuri relativ ridicate.

(151)

Metoda utilizată în calcularea subcotării prețului este în acest caz identică cu cea descrisă în considerentele 136-140 din regulamentul provizoriu. Prețul la frontiera comunitară practicat de exportatorii în cauză a fost comparat, pe baza unei analize în funcție de tip, cu prețul franco fabrică al industriei comunitare. Rezultatul acestei comparații a fost exprimat ca procent din prețul franco fabrică al industriei comunitare.

(152)

În pofida considerentelor de mai sus, o subcotare a prețului de 24 % a fost constatată în cazul importurilor din Turcia, în vreme ce nivelul subcotării provocat de importurile originare din Thailanda a fost apreciat la aproximativ 1 %.

(153)

Trebuie reamintit faptul că sunt impuse măsuri antidumping împotriva importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, India, Africa de Sud și Ucraina. Aceste măsuri antidumping au fost în vigoare pe toată durata perioadei luate în considerare:

Tabelul 4

(154)

Trebuie remarcat faptul că importurile din țările împotriva cărora se impun măsuri antidumping au crescut semnificativ în perioada luată în considerare, atât în privința volumului, cu o creștere de 135 %, cât și în privința cotei de piață, cu o creștere de la 3,7 % la 7,2 %, în cursul aceleiași perioade.

(155)

Importurile din alte țări terțe au evoluat după cum se arată mai jos:

Tabelul 5

(156)

Importurile din țările care nu sunt supuse unor măsuri antidumping au crescut cu aproximativ 19 000 tone, sau cu 44 %, în perioada luată în considerare. Aceste importuri provin în majoritatea lor din Coreea de Sud.

(157)

Având în vedere numărul mare de producători comunitari care constituie industria comunitară, s-a decis selectarea unui eșantion de producători comunitari, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, după cum se explică în considerentele 20 și 21 de mai sus. Cei cinci producători care sunt incluși în eșantion au fost selectați ca urmare a faptului că reprezintă volumul reprezentativ de producție cel mai mare care poate fi investigat în mod rezonabil în timpul avut la dispoziție. Aceștia sunt menționați în considerentul 26 de mai sus.

(158)

Datele de mai jos privind prejudiciul se bazează, așadar, atât pe constatările făcute la nivelul producătorilor comunitari selectați în eșantion, cât și pe constatările făcute la nivelul celor 22 de producători constituind industria comunitară. Pentru motive de claritate, s-a menționat expres când factorii de prejudiciu se bazează pe informații obținute de la eșantion. În absența acestei mențiuni, se consideră că datele au fost obținute de la cei 22 de producători comunitari care constituie industria comunitară.

(159)

Tabelul 6

(160)

În perioada luată în considerare, producția întregii industrii comunitare a crescut cu aproximativ 26 000 tone, sau cu 17 %. Creșterea trebuie văzută din perspectiva consumului comunitar, care a crescut cu 46 000 tone, sau cu 26 %, și a creșterii exporturilor industriei comunitare în aceeași perioadă.

(161)

Creșterea producției a determinat, de asemenea, o creștere de 8 % a capacității de producție, pentru a ajunge la aproximativ 248 000 tone în cursul PARM.

(162)

Rata capacității de utilizare a rămas relativ stabilă în primii cinci ani din perioada luată în considerare. Cu toate acestea, în cursul PARM, ca urmare a creșterii producției, rata capacității de utilizare a crescut de la 65 % la peste 70 %.

(163)

Nivelul stocurilor a rămas relativ stabil în perioada luată în considerare, în special în raport cu vânzările.

(164)

Volumele de vânzări ale industriei comunitare pe piața comunitară au rămas relativ stabile în termeni absoluți în perioada luată în considerare. O creștere de 9 % a volumului de vânzări s-a constatat și în cursul PARM, dar aceasta trebuie văzută din perspectiva evoluției consumului comunitar, care a crescut cu 26 %.

(165)

Având în vedere evoluția consumului comunitar și în ciuda creșterii volumului de vânzări, cota de piață a industriei comunitare a scăzut simțitor în cursul perioadei luate în considerare. Industria comunitară a pierdut mai mult de 8 puncte procentuale din cota consumului comunitar în acea perioadă.

(166)

Cifra totală de afaceri din vânzări a industriei comunitare a crescut cu 36 % în perioada luată în considerare. Acest fapt trebuie privit din perspectiva prețurilor majorate de vânzare pe tonă, reflectând în principal costurile mai ridicate și prețurile de cumpărare mai mari la materii prime.

(167)

Prețul mediu de vânzare practicat de industria comunitară pe piața comunitară a crescut cu 240 EUR/tonă, sau cu 13 %, în cursul perioadei luate în considerare. Ancheta a arătat că acest fapt este în mod evident o reflectare a creșterii prețurilor la materiile prime, în special la sârma de oțel. Costul sârmei cumpărate a crescut cu 223 EUR/tonă în perioada luată în considerare, sau cu 43 % în raport cu costul la începutul acestei perioade.

(168)

S-a constatat că unul dintre producătorii incluși în definiția industriei comunitare cumpăra materii prime, inclusiv sârmă, de la entități afiliate (grupuri integrate vertical din industria oțelului). Ca urmare, s-a examinat dacă prețurile practicate de furnizorii conecși față de producătorii comunitari corespundeau celor practicate de furnizorul afiliat față de clienții independenți. S-a constatat că prețurile practicate față de producătorii comunitari corespundeau prețurilor practicate față de clienți independenți și că această creștere a fost reflectată, de asemenea, în creșterea generală a prețurilor la oțel în perioada luată în considerare. S-a concluzionat, așadar, că ar trebui să se țină cont la realizarea calculului și de costurile medii ale materiilor prime cumpărate de producătorii comunitari integrați vertical.

(169)

Dată fiind creșterea producției și a volumului de vânzări menționate mai sus, industria comunitară a crescut numărul de angajați cu 6 % în perioada luată în considerare.

(170)

Salariile pe angajat au crescut, de asemenea, în perioada luată în considerare, conform creșterii generale a salariilor din această perioadă. Cu toate acestea, s-a constatat că, în perioada luată în considerare, cheltuielile medii cu salariile pe tonă produsă au înregistrat o ușoară scădere.

(171)

Nivelul productivității constatat pentru industria comunitară a crescut apreciabil în perioada luată în considerare. Aceasta indică faptul că industria comunitară este capabilă să se adapteze la situația de pe piața comunitară.

(172)

În ceea ce privește impactul asupra industriei comunitare al dimensiunii marjei actuale de dumping, dat fiind volumul și prețurile importurilor din țările în cauză, acesta nu poate fi considerat neglijabil.

(173)

Ca urmare a evoluției pozitive a rentabilității în perioada luată în considerare, fluxul de lichidități și randamentul activelor a înregistrat, de asemenea, tendințe pozitive în aceeași perioadă. După înregistrarea unei ușoare pierderi în 2003, industria comunitară a avut capacitatea să își crească, încet dar constant, profiturile, atât în legătură cu vânzările, cât și în legătură cu activele sale. Această realizare este cel mai probabil consecința unei îmbunătățiri semnificative a productivității.

(174)

Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că această situație se poate schimba rapid ca urmare a prețurilor ridicate la oțel care predomină pe piață, dar mai ales în cazul în care măsurile antidumping ar înceta să mai fie aplicabile, permițând intrarea pe piață a unor cantități importante importate făcând obiectul unui dumping.

Tabelul 13

(175)

Nivelul investițiilor constatat în cazul societăților selectate pentru eșantion a crescut cu 21 % în cursul perioadei luate în considerare și trebuie privit din perspectiva capacității crescute de producție.

(176)

Niciunul dintre producătorii comunitari nu a raportat vreo problemă specifică în ceea ce privește capacitatea de mobilizare a capitalului.

(177)

Ancheta a demonstrat că, datorită impunerii de măsuri antidumping importurilor de SWR, industria comunitară a reușit să-și amelioreze situația economică. Majoritatea factorilor de prejudiciu, precum volumul vânzărilor, producția și capacitatea de producție sau productivitatea, ar putea să crească. Performanța menționată a fost realizată pe o piață în plină ascensiune, având în vedere consumul care a crescut cu 26 % în perioada luată în considerare.

(178)

Cu toate acestea, faptul că industria comunitară a pierdut din cota de piață indică faptul că aceasta nu a putut beneficia pe deplin de situația pozitivă de pe piața comunitară.

(179)

Ancheta a arătat, de asemenea, că industria comunitară a avut capacitatea să-și îmbunătățească situația financiară generală. Creșterea de 13 % înregistrată de prețurile de vânzare în cursul PARM a permis industriei să devină profitabilă, în ciuda creșterii semnificative a prețurilor la materiile prime. Ca urmare, randamentul activelor și fluxul de lichidități s-au îmbunătățit, la rândul lor, în perioada luată în considerare. Astfel, se concluzionează că, deși situația industriei comunitare s-a îmbunătățit ușor comparativ cu perioada anterioară instituirii măsurilor, aceasta este încă fragilă.

(180)

Performanța la export a eșantionului selectat din industria comunitară s-a îmbunătățit considerabil în cursului perioadei luate în considerare. Vânzările la export au crescut cu 57 % pe durata perioadei luate în considerare. Totodată, în raport cu vânzările sale totale, vânzările la export au crescut de la 15 % la 22 %.

(181)

De asemenea, prețul mediu de vânzare pe tonă la export a fost considerabil mai ridicat decât prețul mediu de vânzare pe piața comunitară (a se vedea considerentul 167). Prețurile mai mari pentru SWR exportate se datorează faptului că acestea sunt produse mai complexe, atrăgând costuri mai mari pentru materiile prime și pentru prelucrare. În ciuda costului său de producție mai ridicat, performanța la export a industriei comunitare a contribuit în mod semnificativ la rentabilitatea, per ansamblu, a industriei comunitare.

(182)

Ancheta a arătat că Rusia dispune de capacități neutilizate semnificative și că nu există motive evidente care ar împiedica activarea acestor capacități, în cazul expirării măsurilor. În plus, este probabil ca producătorii din Rusia să-și redirecționeze către Comunitate o parte substanțială din vânzările actuale către piețele unor țări terțe, date fiind prețurile mai ridicate care predomină în Comunitate. Împreună, aceste cantități ar fi considerabile – proces facilitat de existența în Comunitate a unor canale de distribuție bine stabilite pentru exportatorii ruși.

(183)

Mai mult decât atât, nivelurile semnificative constatate pentru dumping și subcotare, faptul că angajamentele par să acționeze ca determinant al pragului minim de preț, precum și nivelul scăzut al prețurilor practicate la exporturile din Rusia indică faptul că exporturile către Comunitate menționate anterior s-ar realiza în cantități mult mai mari și la prețuri făcând obiectul unui dumping situate cu mult sub prețurile și costurile industriei comunitare.

(184)

Efectul combinat al unor astfel de volume și de prețuri la export ar conduce probabil la o deteriorare semnificativă a situației industriei comunitare, care este încă fragilă. Indiferent dacă reacția industriei comunitare în astfel de circumstanțe ar consta într-o scădere bruscă a vânzărilor (și, ca atare, a producției), o reducere a prețurilor sau ambele, deteriorarea situației financiare ar fi considerabilă, ceea ce ar face ca dificultățile observate înainte de impunerea măsurilor inițiale să revină.

(185)

Pe această bază, se concluzionează că, în cazul în care se permite expirarea măsurilor antidumping impuse importurilor de SWR originare din Federația Rusă, probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil este evidentă.

(186)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Comunității în ansamblu. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor diferite implicate. Ancheta de față analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare și permite evaluarea oricărui impact negativ nedorit asupra părților vizate, rezultând de pe urma actualelor măsuri antidumping.

(187)

Pe această bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziilor cu privire la probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului prejudiciabil, au existat motive puternice care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să mențină măsurile în cazul de față.

(188)

După cum s-a subliniat mai sus, există o probabilitate evidentă a reapariției dumpingului prejudiciabil, dacă măsurile aplicabile exportatorilor ruși ar fi abrogate.

(189)

Trebuie reamintit faptul că nu mai puțin de 22 de producători comunitari, reprezentând aproximativ 87 % din producția totală de SWR în Comunitate, au cooperat cu Comisia în anchetă și s-au exprimat în favoarea măsurilor actuale.

(190)

Continuarea măsurilor antidumping împotriva importurilor din țările vizate ar crește șansele ca industria comunitară să mențină și chiar să-și amelioreze situația actuală. Într-adevăr, există o probabilitate evidentă de reapariție a dumpingului prejudiciabil într-o proporție semnificativă, căreia industria comunitară nu i-ar putea face față. Astfel, industria comunitară ar continua să beneficieze de pe urma menținerii actualelor măsuri antidumping, mai ales dată fiind și existența unor măsuri împotriva importurilor de cabluri din oțel originare din RPC, India, Africa de Sud și Ucraina.

(191)

În regulamentul provizoriu (considerentul 202), s-a arătat că distribuția de SWR în Comunitate se caracteriza prin existența unui număr semnificativ de importatori/comercianți. Cu toate acestea, în pofida faptului că cererea de reexaminare intermediară de față conținea o listă de 32 de importatori/comercianți, care au fost contactați cu toții, numai trei importatori au cooperat în cadrul anchetei, dintre care s-a constatat că numai unul a importat produsul în cauză.

(192)

S-a constatat că activitatea de bază a acestui importator era într-adevăr axată pe SWR (între 55 % și 85 %), iar performanța financiară a acestuia nu a fost serios afectată de măsurile în vigoare.

(193)

După cum s-a explicat în detaliu în considerentele 197 și 198 din regulamentul provizoriu, materia primă de bază utilizată în producția de SWR este cablul de oțel industrial fabricat din sârmă de oțel.

(194)

S-a constatat că unii dintre producătorii comunitari de SWR erau integrați pe verticală, și anume aveau furnizori afiliați de cabluri din oțel industrial. În vreme ce doi furnizori afiliați au răspuns întrebărilor privind prețurile la materiile prime (a se vedea considerentul 168 de mai sus), niciun furnizor independent de materii prime nu s-a făcut cunoscut.

(195)

Indiferent dacă este vorba de un furnizor de materii prime afiliat industriei comunitare sau independent, este evident că acei furnizori comunitari ar avea mult de suferit în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și, în consecință, volumul vânzărilor industriei comunitare ar descrește. Ca atare, se poate concluziona cu certitudine că menținerea măsurilor antidumping ar fi în interesul furnizorilor comunitari de materii prime.

(196)

Comisia a contactat în mod direct 21 de utilizatori de SWR din Comunitate, dar niciunul dintre utilizatori nu s-a făcut cunoscut și nici nu a cooperat în anchetă.

(197)

Pe această bază, se consideră că utilizatorii nu au niciun motiv serios împotriva menținerii măsurilor antidumping.

(198)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează că nu există motive serioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(199)

Astfel cum se menționează în considerentul 2 de mai sus, Comisia a acceptat oferta de angajament a SSM prin Decizia 2001/602/CE din 26 iulie 2001. Reexaminarea intermediară a arătat că, de la acceptarea angajamentului din 2001, gama de produse a SSM s-a schimbat semnificativ.

(200)

Angajamentul a clasificat SWR produse de aceștia într-un număr considerabil de tipuri de produse, în cadrul fiecărui tip existând variații mari de preț. Ancheta privind reexaminarea măsurilor a confirmat că societatea a întâmpinat probleme serioase în clasificarea adecvată, în conformitate cu clauzele angajamentului, a diferitelor tipuri de produse. Acest fapt s-a datorat, în parte, limitelor sistemului contabil care nu le permitea să distingă în mod corespunzător între diferitele tipuri de produse SWR. Probleme similare au fost identificate deja pe durata monitorizării angajamentului și au condus la o scrisoare de avertizare.

(201)

Prin urmare, s-a concluzionat că, în forma sa actuală, angajamentul nu mai este viabil și trebuie să înceteze prin decizia Comisiei.

(202)

Ambii exportatori din Rusia au propus un angajament cu respectarea termenului limită care a urmat notificării definitive a informațiilor, dar niciunul nu a propus un angajament acceptabil în termenul limită stabilit la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume un angajament care să reflecte constatările reexaminărilor și care să grupeze diferitele produse în categorii viabile, având variații limitate de preț.

(203)

Având în vedere faptul că aspectele legate de denunțarea angajamentului au fost notificate într-un stadiu avansat al procedurilor, în mod excepțional, ambilor exportatori ruși, ar trebui să li se permită să-și finalizeze oferta de angajament după expirarea termenelor normale, dar cel târziu în 10 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. După caz, Comisia are dreptul să propună o modificare corespunzătoare a prezentului regulament.

(204)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și motivele esențiale pe baza cărora s-a urmărit să se recomande ca măsurile existente aplicabile importurilor din Rusia să fie menținute și, respectiv, nivelurile acestora să fie modificate acolo unde este justificat. Li s-a acordat și un termen pentru a prezenta observații și cereri în urma comunicării informațiilor. Nu a fost primită nicio observație de natură să modifice concluziile menționate anterior.

(205)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de SWR originare din țările în cauză ar trebui menținute în cazul Rusiei și abrogate în cazul Turciei și al Thailandei.

(206)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește continuarea dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului și interesul Comunității, măsurile antidumping impuse importurilor de SWR originare din Rusia ar trebui confirmate în scopul prevenirii reapariției prejudiciului cauzat industriei comunitare de importuri supuse dumpingului.

(207)

Cu privire la constatările din reexaminările intermediare privind cele două societăți din Rusia, se consideră adecvată modificarea taxei antidumping aplicabilă societății BMK la 36,2 %, iar societății SSM, la 9,7 %.

(208)

Cu toate acestea, ca urmare a constatărilor efectuate în privința Turciei și a absenței oricăror indicii ale riscului de reapariție a dumpingului în viitor, măsurile antidumping aplicabile importurilor de SWR originare din această țară ar trebui abrogate.

(209)

În plus, ca urmare a constatărilor efectuate în privința Thailandei, respectiv absența dumpingului în perioada reexaminării intermediare a Thailandei și absența oricăror indicii ale riscului de reapariție a dumpingului în viitor, măsurile antidumping aplicabile importurilor de SWR originare din această țară ar trebui, de asemenea, abrogate,