11.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 145/6

(1)

Articolul 136 alineatul (1) litera (a) din TFUE prevede posibilitatea adoptării unor măsuri specifice pentru statele membre a căror monedă este euro pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare.

(2)

Articolul 126 din TFUE prevede că statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive și stabilește, în acest scop, procedura de deficit excesiv. Pactul de stabilitate și creștere, care conform componentei sale corective pune în aplicare procedura de deficit excesiv, constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide ținând cont de situația economică.

(3)

La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) că în Grecia exista un deficit excesiv și a emis recomandări pentru corectarea acestuia până cel târziu în 2010, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) (TCE) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (1). Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 27 octombrie 2009 până la care Grecia să ia măsuri eficiente. La 30 noiembrie 2009, Consiliul a stabilit în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE că Grecia nu a luat măsuri eficiente; în consecință, la 16 februarie 2010, Consiliul a trimis o notificare Greciei, în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, pentru a lua măsuri de reducere a deficitului excesiv până cel târziu în 2012 [denumită în continuare „decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9)”]. Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 15 mai 2010 pentru luarea unor măsuri eficiente.

(4)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în cazul în care au fost luate măsuri eficiente în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE și dacă după adoptarea notificării în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o notificare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(5)

Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009, care au stat la baza notificării inițiale adresate Greciei, se anticipa o scădere a PIB-ului cu ¼ % în 2010 și o redresare începând cu 2011, când se estima că economia urma să crească cu 0,7 %. Conform noilor estimări, PIB-ul real se va diminua drastic în 2010 și va continua să scadă în 2011. Se previzionează o reluare treptată a creșterii după aceea. Această înrăutățire marcată a condițiilor economice presupune o deteriorare corespunzătoare a perspectivelor privind finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale. La aceasta se adaugă revizuirea în creștere a deficitului public pentru 2009 [de la 12,7 % din PIB, cât era estimat la momentul adoptării deciziei Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (9), la 13,6 % din PIB, conform notificării fiscale transmise de Grecia la 1 aprilie 2010], cu riscul unei noi revizuiri în creștere (de ordinul a 0,3-0,5 % din PIB) ca urmare a finalizării investigațiilor întreprinse de Eurostat alături de autoritățile statistice ale Greciei (2). În sfârșit, îngrijorarea la nivelul piețelor legate de perspectivele privind finanțele publice a provocat o creștere bruscă a primelor de risc asupra datoriei publice, care s-a alăturat dificultăților de a controla traiectoria deficitului și datoriei publice. Conform evaluărilor preliminarii efectuate de Comisie în martie 2010, Grecia punea în aplicare, așa cum i se solicitase, măsurile fiscale menite să asigure atingerea țintei de deficit planificate pentru 2010. Cu toate acestea, ca urmare a schimbării bruște a condițiilor economice, acele planuri nu mai pot fi considerate valabile, fiind necesară o acțiune și mai drastică în cursul anului curent. În același timp, severitatea contracției economiei preconizată în prezent face ca menținerea traiectoriei inițiale de reducere a deficitului să fie nefezabilă. Se poate considera că în Grecia au survenit evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice și prin urmare este justificată adoptarea unor recomandări revizuite în temeiul articolului 136 și al articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(6)

Având în vedere considerațiile de mai sus, reiese că termenul stabilit în decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9) pentru corectarea deficitului excesiv din Grecia ar trebui extins cu doi ani, până în 2014.

(7)

Datoria publică brută se situa la un nivel de 115,1 % din PIB la sfârșitul lui 2009. Această pondere a datoriei publice este printre cele mai ridicate din UE și depășește cu mult valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută de tratat. În plus, această cifră riscă să fie revizuită în creștere (cu 5-7 puncte procentuale) ca urmare a investigațiilor statistice în curs. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului considerată necesară și realizabilă în aceste circumstanțe ar implica inversarea tendinței de creștere a datoriei începând cu 2014. Pe lângă deficitele bugetare ridicate repetate, operațiunile din afara bugetului au contribuit în mod semnificativ la creșterea datoriei. Toate acestea au contribuit la diminuarea încrederii piețelor în capacitatea guvernului grec de a onora datoria pe viitor. Este necesar ca Grecia să ia de urgență măsuri cruciale, la o scară fără precedent, privind deficitul și ceilalți factori care contribuie la creșterea datoriei, în așa fel încât să inverseze tendința de creștere a ponderii datoriei în PIB și să permită o revenire la finanțarea de pe piață.

(8)

Deteriorarea foarte gravă a situației financiare a guvernului grec a convins statele membre din zona euro să decidă acordarea unui sprijin pentru stabilitate Greciei, cu scopul de a proteja stabilitatea financiară a întregii zone euro, la care se adaugă și asistența multilaterală acordată de Fondul Monetar Internațional. Sprijinul statelor membre din zona euro va lua forma unei centralizări a împrumuturilor bilaterale, coordonată de Comisie. Creditorii au decis ca sprijinul acordat de ei să fie condiționat de respectare de către Grecia a prezentei decizii. În mod concret, se așteaptă ca Grecia să îndeplinească măsurile specificate în prezenta decizie în conformitate cu calendarul stabilit în aceasta,

(a)

o lege care să introducă un sistem de impozitare progresivă pentru toate sursele de venit și un tratament unitar la nivel orizontal al veniturilor din muncă și din capital;

(b)

o lege care să abroge toate derogările și dispozițiile de impozitare autonomă din sistemul fiscal, inclusiv pe cele aplicabile veniturilor provenind din alocațiile speciale acordate funcționarilor publici;

(c)

anularea creditelor bugetare din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, în scopul de a economisi 700 milioane EUR;

(d)

anularea majorității creditelor bugetare pentru indemnizația de solidaritate (cu excepția unei părți destinate reducerii sărăciei), în scopul de a economisi 400 milioane EUR;

(e)

reducerea pensiilor cele mai ridicate, în scopul de a economisi 500 milioane EUR într-un an complet (350 milioane EUR în 2010);

(f)

reducerea primelor și indemnizațiilor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate funcționarilor publici, în scopul de a economisi 1 500 milioane EUR într-un an complet (1 100 milioane EUR în 2010);

(g)

anularea primelor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate pensionarilor, protejându-i în același timp pe cei cu pensii scăzute, în scopul de a economisi 1 900 milioane EUR într-un an complet (1 500 milioane EUR în 2010);

(h)

creșterea ratei TVA, pentru a obține venituri de cel puțin 1 800 milioane EUR într-un an complet (800 milioane EUR în 2010);

(i)

creșterea accizelor la carburanți, tutun și alcool, pentru a obține venituri de cel puțin 1 050 milioane EUR într-un an complet (450 milioane EUR în 2010);

(j)

o legislație care să pună în aplicare directiva privind serviciile (3);

(k)

o lege care să asigure reforma și simplificarea administrației publice la nivel local, în scopul reducerii cheltuielilor de funcționare;

(l)

instituirea unui grup operativ având ca obiectiv ameliorarea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

(m)

o lege pentru simplificarea înființării de noi întreprinderi;

(n)

reducerea investițiilor publice cu 500 milioane EUR față de sumele planificate;

(o)

direcționarea creditor bugetare pentru cofinanțarea fondurilor structurale și de coeziune către un cont central special care să nu poată fi utilizat în alte scopuri;

(p)

crearea unui fond financiar independent de stabilitate care să fie utilizat în cazurile de deficit de capital și care să asigure buna funcționare a sectorului financiar, prin acordarea de sprijin băncilor în cadrul portofoliilor de investiții, după caz;

(q)

supravegherea consolidată a băncilor, împreună cu creșterea resurselor umane implicate, cu raportarea mai frecventă și cu teste de stres trimestriale.

(a)

includerea în proiectul de buget pe 2011 a unor măsuri de consolidare fiscală care se ridică la cel puțin 3 % din PIB (4,1 % din PIB, dacă se iau în considerare reporturile aferente măsurilor puse în aplicare în 2010). Bugetul trebuie să includă, în principal, următoarele măsuri (sau, în circumstanțe excepționale, măsuri care să genereze economii comparabile): o reducere a consumului intermediar al administrației publice cu cel puțin 300 milioane EUR față de nivelul acestuia din 2010 (în plus față de economiile obținute ca urmare a reformei administrației publice și locale menționate la prezentul alineat); o înghețare a indexării pensiilor (în scopul de a economisi 100 milioane EUR); impunerea unei taxe temporare de criză asupra firmelor cu profit foarte ridicat (pentru a obține venituri suplimentare anuale de cel puțin 600 milioane EUR în 2011, 2012 și 2013); introducerea unor impozite forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente (pentru a obține venituri de cel puțin 400 milioane EUR în 2011 și venituri mai ridicate în 2012 și 2013); lărgirea bazei de impozitare TVA prin includerea anumitor servicii care sunt, în prezent, scutite și prin trecerea a 30 % din bunuri și servicii de la rata redusă la rata standard (pentru a obține venituri de 1 miliard EUR); o taxă ecologică impusă emisiilor de CO2, introdusă gradual (pentru a obține venituri de cel puțin 300 milioane în 2011); punerea în aplicare, de guvernul grec, a unei legislații care să asigure reforma administrației publice și reorganizarea administrației locale (în scopul de a reduce costurile cu cel puțin 500 milioane EUR în 2011 și cu încă 500 milioane atât în 2012, cât și în 2013); o reducere a investițiilor finanțate local (cu cel puțin 1 miliard EUR) prin acordarea de prioritate proiectelor de investiții finanțate din fondurile structurale ale UE; stimularea soluționării cazurilor de încălcare a dispozițiilor în materie de utilizare a terenurilor (pentru a obține venituri de cel puțin 1 500 milioane EUR în perioada 2011-2013, din care cel puțin 500 milioane EUR în 2011); colectarea de venituri din acordarea de licențe pentru jocurile de noroc (cel puțin 500 milioane EUR din acordarea de licențe și 200 milioane EUR din redevențe); creșterea bazei de impozitare a impozitului pe bunuri imobiliare, prin actualizarea valorii bunurilor (estimată să genereze venituri suplimentare de cel puțin 500 milioane EUR); creșterea impozitării retribuțiilor în natură, inclusiv prin impozitarea plăților în baza contractelor de leasing pentru mașini (cu cel puțin 150 milioane EUR); creșterea impozitării bunurilor de lux (cu cel puțin 100 milioane EUR); impunerea unei taxe speciale asupra clădirilor neautorizate (care ar genera venituri de cel puțin 800 milioane EUR anual); înlocuirea a numai 20 % din personalul sectorului public care se pensionează (administrația centrală, municipalități, societățile de stat, administrația locală, agențiile de stat și alte instituții publice);

(b)

o lege care să asigure o reformă a sistemului de pensii pentru a garanta sustenabilitatea acestuia pe termen mediu și lung. Legea ar trebui, în special, să prevadă ca vârstă legală unică de pensionare vârsta de 65 de ani (și pentru femei), să regrupeze fondurile de pensii existente în trei fonduri și să introducă un nou sistem de pensii unificat pentru toți angajații, prezenți și viitori (aplicabil începând cu 1 ianuarie 2013), să reducă limita superioară a pensiilor, să introducă o creștere graduală a stagiului minim de cotizare necesar pentru a primi pensia completă, de la 37 la 40 de ani (până în 2015), să impună, până la 1 ianuarie 2011, o vârstă minimă de pensionare de 60 de ani (inclusiv pentru persoanele care lucrează în condiții de muncă grele și pentru cele care au acumulat deja 40 de ani de cotizare), să anuleze regulile speciale de care beneficiază persoanele asigurate înainte de 1993 (păstrând însă drepturile dobândite), să reducă în mod semnificativ lista meseriilor care presupun condiții de muncă grele, să reducă pensiile (cu 6 % pe an) persoanelor care se pensionează între 60 și 65 de ani cu un stagiu de cotizare mai mic de 40 de ani, să creeze un mecanism automat de ajustare a vârstei de pensionare în funcție de creșterea speranței de viață (începând cu 2020), să introducă un venit minim garantat în funcție de venituri pentru persoanele în etate care au depășit vârsta legală de pensionare, condiții mai stricte de eligibilitate pentru pensiile de invaliditate și reevaluări periodice ale acestora, o modificare a formulei de calculare a pensiilor din sistemul bazat pe contribuții, în vederea consolidării legăturii dintre contribuțiile plătite și beneficiile primite (cu o rată de acumulare limitată la rata medie anuală de 1,2 %) și extinderea calculului veniturilor de care se ține cont pentru determinarea cotizației la veniturile obținute de-a lungul întregii vieți (păstrând însă drepturile dobândite). Punerea în aplicare a acestei legi ar trebui să reducă creșterea prognozată a ponderii cheltuielilor cu pensiile din PIB la un nivel inferior mediei din zona euro în următoarele decenii și să limiteze creșterea cheltuielilor sectorului public cu pensiile în perioada 2010-2060 la mai puțin de 2,5 % din PIB;

(c)

consolidarea rolului și resurselor biroului general de contabilitate și stabilirea de garanții împotriva eventualelor intervenții din sfera politică în proiectarea datelor și în contabilitate;

(d)

un proiect de reformă a legislației privind salariile din sectorul public, incluzând mai ales crearea unei autorități unice de plată pentru plata salariilor, adoptarea unor principii unitare și a unui calendar pentru întocmirea unei grile salariale unice și simplificate care să se aplice sectorului de stat, autorităților locale și altor agenții;

(e)

o legislație care să amelioreze eficiența administrației și controalelor fiscale;

(f)

lansarea unei revizuiri independente a administrației publice și a programelor sociale existente;

(g)

publicarea unor statistici lunare (pe baza contabilității de casă) privind veniturile, cheltuielile, finanțarea și datoriile restante ale „administrației publice disponibile” și ale subdiviziunilor sale;

(h)

un plan de acțiune pentru îmbunătățirea procesului de colectare și prelucrare a datelor administrației publice, în special prin consolidarea mecanismelor de control ale autorităților statistice și ale biroului general de contabilitate și prin garantarea unei răspunderi personale efective în caz de raportare neadecvată a datelor, pentru a putea oferi prompt date de foarte bună calitate ale administrației publice în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 2223/96 (4), (CE) nr. 264/2000 (5), (CE) nr. 1221/2002 (6), (CE) nr. 501/2004 (7), (CE) nr. 1222/2004 (8), (CE) nr. 1161/2005 (9), (CE) nr. 223/2009 (10) și (CE) nr. 479/2009 (11);

(i)

publicarea periodică a informațiilor privind situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice care nu sunt clasificate ca făcând parte din administrația publică (inclusiv conturile de profit și pierdere, bilanțurile și datele cu privire la salariați și la masa salarială).

(a)

adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (2) literele (a) și (d);

(b)

proiecte de legi care să consolideze cadrul fiscal. Acesta ar trebui să cuprindă, în special, instituirea unui cadru fiscal pe termen mediu, crearea, în cadrul bugetului, a unei rezerve obligatorii pentru situații neprevăzute care să reprezinte 10 % din totalul creditelor, crearea unor mecanisme mai puternice de monitorizare a cheltuielilor și instituirea unei agenții fiscale independente care să ofere consultanță și analize de specialitate pentru problemele fiscal-bugetare;

(c)

o lege pentru reformarea sistemul de negociere a salariilor din sectorul privat, care să prevadă reducerea ratelor remunerațiilor pentru ore suplimentare de lucru și o ameliorare a flexibilității privind gestionarea timpului de lucru și care să permită convențiilor teritoriale locale să fixeze creșteri salariale mai scăzute decât cele prevăzute în acordurile sectoriale;

(d)

o lege privind salariile minime care să introducă niveluri sub minim pentru grupurile expuse riscurilor, precum tinerii sau șomerii de lungă durată, și care să pună în aplicare măsuri care să garanteze că salariile minime actuale vor rămâne aceleași în termeni nominali timp de trei ani;

(e)

o reformă a legislației privind protecția locurilor de muncă, care să extindă perioada de probă pentru noile locuri de muncă la un an, să reducă nivelul global al plăților compensatorii și să garanteze aplicarea acelorași condiții privind plățile compensatorii atât celor care prestează munci calificate, cât și celor care prestează munci necalificate, să crească nivelul minim pentru aplicarea normelor privind concedierile colective, în special pentru societățile mai mari, și să faciliteze utilizarea mai frecventă a contractelor temporare;

(f)

creșterea semnificativă a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

(g)

instituirea unui nou sistem de gestionare a medicamentelor care să favorizeze utilizarea medicamentelor generice;

(h)

crearea unui sistem unificat al achizițiilor publice, cu o autoritate centrală pentru achiziții, care să garanteze, în special, proceduri corecte de achiziție, precum și controale ex ante și ex post;

(i)

o legislație pentru simplificarea și accelerarea procesului de autorizare a întreprinderilor, a activităților industriale și a desfășurării de profesii liberale;

(j)

modificarea cadrului instituțional al Autorității elene în domeniul concurenței (HCC), cu scopul de a spori independența acesteia, de a stabili termene limită rezonabile pentru investigații și pentru emiterea deciziilor și de a o învesti cu puterea de a respinge plângeri;

(k)

ameliorarea gestionării activelor publice, cu scopul de a economisi cel puțin 1 miliard EUR pe an în perioada 2011-2013;

(l)

măsuri care vizează eliminarea restricțiilor existente în calea libertății furnizării de servicii.

(a)

adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (3) litera (b).

(a)

o grilă salarială unică și simplificată, care să se aplice sectorului public, autorităților locale și altor agenții, cu remunerații care să reflecte productivitatea și sarcinile alocate;

(b)

măsuri de punere în aplicare a concluziilor formulate în urma revizuirilor funcționale externe și independente ale administrației publice;

(c)

o consolidare a inspectoratului muncii, care trebuie să dispună de tot personalul calificat necesar și de obiective cantitative legate de numărul de controale care trebuie executate.

(a)

includerea în proiectul de buget pe 2012 a unor măsuri de consolidare fiscală totalizând cel puțin 2,2 % din PIB. Bugetul trebuie să includă, în special, următoarele măsuri (sau, în circumstanțe excepționale, măsuri care să genereze economii comparabile): lărgirea în continuare a bazei de impozitare TVA prin trecerea de bunuri și servicii de la rata redusă la rata standard (în vederea colectării unor venituri suplimentare de cel puțin 300 milioane EUR); reducerea numărului de locuri de muncă din sectorul public, în plus față de regula unei singure recrutări pentru fiecare cinci pensionări din sectorul public (cu scopul de a economisi cel puțin 600 milioane EUR); introducerea de accize la băuturile nealcoolice (cu o valoare totală de cel puțin 300 milioane EUR); extinderea impozitului pe bunuri imobiliare prin actualizarea valorilor bunurilor (pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 200 milioane EUR); reorganizarea administrațiilor subcentrale (în scopul de a economisi cel puțin 500 milioane EUR); reducerea consumului intermediar al administrației publice (cu cel puțin 300 milioane EUR în comparație cu 2011); înghețarea nominală a pensiilor; creșterea eficienței impozitelor forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente (cu scopul de a colecta cel puțin 100 milioane EUR); reducerea transferurilor către întreprinderile publice ca urmare a restructurării acestora (cu cel puțin 800 milioane EUR); acordarea ajutoarelor de șomaj în funcție de venituri (pentru a economisi 500 milioane EUR); colectarea unor venituri suplimentare din acordarea de licențe pentru jocurile de noroc (cel puțin 225 milioane EUR din acordarea de licențe și 400 milioane EUR din redevențe);

(b)

diminuarea obstacolelor fiscale din calea fuziunilor și achizițiilor;

(c)

simplificarea formalităților vamale pentru exporturi și importuri;

(d)

creșterea suplimentară a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

(e)

o punere în aplicare completă a programului pentru o mai bună legiferare, în vederea reducerii sarcinii administrative cu 20 % (față de 2008).

(a)

adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (6) litera (a);

(b)

consolidarea capacității manageriale a tuturor autorităților de gestiune și organismelor intermediare ale programelor operaționale în contextul cadrului strategic național de referință 2007-2013 și certificarea lor ISO 9001:2008 (managementul calității).

(a)

măsurile concrete puse în aplicare până la data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, inclusiv impactul bugetar cuantificat al acestora;

(b)

măsurile concrete a căror punere în aplicare este prevăzută după data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, precum și calendarul punerii în aplicare și estimarea impactului bugetar al acestora;

(c)

execuția lunară a bugetului de stat;

(d)

datele privind execuția bugetului asigurărilor sociale, a bugetului autorităților locale și a fondurilor extrabugetare pe parcursul anului;

(e)

emisiunea și rambursarea datoriei publice;

(f)

evoluțiile în materie de ocupare a locurilor de muncă permanente și temporare din sectorul public;

(g)

cheltuielile publice neachitate (arierate cumulate);

(h)

situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice.