This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02001R2423-20080104
Regulation (EC) No 2423/2001 of the European Central Bank of 22 November 2001 concerning the consolidated balance sheet of the monetary financial institutions sector (ECB/2001/13)
Consolidated text: Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 al Băncii Centrale Europene din 22 noiembrie 2001 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/2001/13)
Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 al Băncii Centrale Europene din 22 noiembrie 2001 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/2001/13)
No longer in force
2001R2423 — RO — 04.01.2008 — 006.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 2423/2001 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 22 noiembrie 2001 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (JO L 333, 17.12.2001, p.1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
No |
page |
date |
||
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 993/2002 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 6 iunie 2002 |
L 151 |
11 |
11.6.2002 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 2174/2002 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 21 noiembrie 2002 |
L 330 |
29 |
6.12.2002 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1746/2003 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 18 septembrie 2003 |
L 250 |
17 |
2.10.2003 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 2181/2004 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 16 decembrie 2004 |
L 371 |
42 |
18.12.2004 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 4/2007 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 14 decembrie 2006 |
L 2 |
3 |
5.1.2007 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1489/2007 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 29 noiembrie 2007 |
L 330 |
20 |
15.12.2007 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 2423/2001 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 22 noiembrie 2001
privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare
(BCE/2001/13)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană ( 2 ), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii de către Banca Centrală Europeană ( 3 ), în special articolul 6 alineatul (4),
întrucât:|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 2819/98 al Băncii Centrale Europene din 1 decembrie 1998 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/1998/16) ( 4 ) a fost deja modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1921/2000 (BCE/2000/8) ( 5 ); odată cu noile modificări substanțiale aduse acestui regulament, este de dorit ca dispozițiile în discuție să fie reformate prin reunirea lor într-un text unic în cadrul prezentului regulament. |
|
(2) |
Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) solicită, pentru îndeplinirea misiunilor sale, elaborarea bilanțului consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (IFM). Scopul principal al bilanțului este să ofere Băncii Centrale Europene (BCE) o imagine statistică completă a evoluțiilor monetare în statele membre participante, care sunt considerate un singur teritoriu economic. Aceste statistici se referă la activele și pasivele financiare agregate, sub aspectul stocurilor, fluxurile de înaltă calitate de credite și, de asemenea, fluxurile îmbunătățite ale activelor constând în titluri de valoare. |
|
(3) |
BCE, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „tratat”) și pe baza condițiilor stabilite în statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „statut”), adoptă regulamente în măsura necesară pentru punerea în aplicare a misiunilor SEBC definite în Statut precum și în anumite cazuri, stabilite în dispozițiile adoptate de Consiliu în baza articolului 107 alineatul (6) din tratat. |
|
(4) |
Articolul 5.1 din statut dispune ca BCE, asistată de băncile centrale naționale (BCN), să colecteze informațiile statistice necesare fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții economici, pentru realizarea misiunilor SEBC. Articolul 5.2 din statut stipulează că BCN îndeplinesc, în măsura în care este posibil, atribuțiile descrise în articolul 5.1. |
|
(5) |
Ar putea fi necesar și ar putea avea ca efect reducerea sarcinilor de raportare, ca BCN să colecteze de la unitățile de observare statistică cu obligații de raportare informațiile statistice necesare pentru a îndeplini cerințele statistice ale BCE ca parte dintr-un cadru mai larg de raportare statistică pe care BCN îl stabilesc pe propria lor răspundere în conformitate cu legislația comunitară sau națională sau cu practicile existente și care este folosit în alte scopuri statistice, cu condiția ca îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE să nu fie periclitată. Pentru a promova transparența este potrivit, în aceste cazuri, ca agenții raportori să fie informați cu privire la faptul că datele sunt colectate în alte scopuri statistice. În cazuri specifice, BCE se poate baza, pentru îndeplinirea cerințelor sale, pe informațiile statistice colectate în astfel de scopuri. |
|
(6) |
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 obligă BCE să specifice unitățile de observare statistică cu obligații de raportare din cadrul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare și acordă BCE dreptul de a exonera, total sau parțial, categorii specifice de agenți raportori de la îndeplinirea cerințelor sale de raportare statistică. Articolul 6 alineatul (4) prevede că BCE poate adopta regulamente în vederea specificării condițiilor pe baza cărora poate fi exercitat dreptul de verificare sau colectare obligatorie a informațiilor statistice. |
|
(7) |
Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2531/98 împuternicește BCE să adopte regulamente sau decizii în vederea exonerării anumitor instituții de obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, în vederea specificării modalităților de excludere sau deducere a obligațiilor față de oricare altă instituție din baza de calcul a rezervelor și stabilirii unor rate diferite ale rezervelor corespunzătoare unor categorii specifice de obligații. În temeiul articolului 6, BCE are dreptul de a colecta de la instituții informațiile necesare pentru aplicarea rezervelor minime obligatorii și dreptul de a verifica exactitatea și calitatea informațiilor furnizate de instituții pentru a demonstra conformitatea cu rezervele minime obligatorii. Pentru a reduce sarcinile generale de raportare este de dorit de asemenea ca informațiile statistice referitoare la bilanțul lunar să fie utilizate, la determinarea în mod regulat a bazei de calcul a rezervelor instituției de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC. |
|
(8) |
Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede dreptul statelor membre de a se organiza în domeniul statisticii și de a coopera din plin cu SEBC pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor care rezultă din articolul 5 din statut. |
|
(9) |
Deși este recunoscut faptul că regulamentele adoptate de BCE în baza articolului 34.1 din statut nu conferă drepturi și nu impun obligații statelor membre neparticipante, articolul 5 din statut se aplică atât statelor membre participante, cât și celor neparticipante. Regulamentul (CE) nr. 2533/98 reamintește că în conformitate cu articolul 5 din statut, coroborat cu articolul 5 din tratat, există obligația implicită de a elabora și pune în aplicare la nivel național toate măsurile pe care statele membre neparticipante le consideră adecvate pentru colectarea informațiilor statistice necesare îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale BCE, precum și realizarea în timp util a pregătirilor în domeniul statisticii, în scopul de a deveni state membre participante. |
|
(10) |
Pentru a facilita gestionarea lichidităților BCE și ale instituțiilor de credit, rezervele minime obligatorii trebuie confirmate până cel târziu în prima zi a perioadei de aplicare; în mod excepțional, poate fi nevoie ca instituțiile de credit să raporteze revizuirea bazei de calcul a rezervelor sau a rezervelor minime obligatorii confirmate; procedurile de confirmare sau de recunoaștere a rezervelor minime obligatorii nu aduc atingere obligației agenților raportori de a raporta întotdeauna informații statistice corecte și de a revizui informațiile statistice incorecte deja raportate. |
|
(11) |
Este necesară determinarea procedurilor specifice pentru fuziuni și divizări care implică instituții de credit pentru a clarifica obligațiile acestor instituții cu privire la rezervele minime obligatorii; definițiile fuziunii și divizării stabilite în prezentul regulament se bazează pe definițiile deja existente în legislația comunitară secundară cu privire la societățile pe acțiuni. Aceste definiții au fost adaptate în sensul prezentului regulament; aceste proceduri nu aduc atingere posibilității de a deține rezerve minime obligatorii printr-un intermediar. |
|
(12) |
Statistica monetară a BCE se elaborează plecând de la statistica bilanțurilor IFM colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2819/98 (BCE/1998/16) redactat în cursul celei de-a doua etape a uniunii economice și monetare și, ca atare, considerat ca fiind numai setul minim de date ce trebuiau furnizate pentru a răspunde obiectivelor politicii monetare. Mai mult, regulamentul avea ca obiect numai colectarea sumelor înscrise în bilanțuri ca stocuri, nu și raportarea datelor privind ajustarea din reevaluare necesară pentru întocmirea statisticii de flux pentru contrapartidele agregatului monetar larg M3 care permit calcularea ratelor de creștere. Luând în considerare limitările pe care le prezintă aceste seturi de date, a apărut necesitatea de a îmbunătăți statistica bilanțurilor IFM. |
|
(13) |
Se impune o extindere a cerințelor lunare astfel încât să se furnizeze o defalcare lunară a depozitelor în funcție de subsector și apoi în funcție de scadență/monedă și a creditelor după subsector/scadență și obiect, întrucât aceste defalcări sunt considerate esențiale pentru realizarea obiectivelor politicii monetare. Aceasta include integrarea datelor care anterior erau colectate numai trimestrial. |
|
(14) |
Statisticile referitoare la stocuri și fluxuri pentru agregatele monetare și contrapartide trebuie să fie elaborate la timp. Statistica referitoare la fluxuri se întocmește pe baza bilanțului consolidat sub aspectul stocurilor folosind informații statistice suplimentare referitoare la modificările de curs valutar, la alte modificări ale valorii titlurilor de valoare și la anularea/reducerea creditelor, precum și la alte ajustări, precum reclasificările. |
|
(15) |
Este necesar să se asigure disponibilitatea unor date armonizate în mod corespunzător și de înaltă calitate referitoare la anularea/reducerea creditelor, prin impunerea unor cerințe în sarcina agenților raportori de date statistice. De asemenea, trebuie să se colecteze date referitoare la reevaluările prețurilor titlurilor de valoare. |
|
(16) |
Categoria de bilanț distinctă „instrumente ale pieței monetare” este eliminată și introdusă în categoria de date „titluri de creanță emise” în pasiv. Instrumentele clasificate în această categorie sunt introduse în categoria „titluri de creanță emise” și alocate în conformitate cu scadența lor inițială. O realocare corespunzătoare a fost efectuată și în activul bilanțului IFM. |
|
(17) |
Definiția depozitelor trebuie să ia în considerare utilizarea soldurilor care reprezintă sumele preplătite în contextul monedei electronice, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament, termenii „agenți raportori”, „stat membru participant”, „rezident” și „având reședința în” au sensul dat de definițiile din articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98.
În sensul prezentului regulament, termenii „instituție emitentă de monedă electronică” și „monedă electronică” au același sens ca la articolul 1 alineatul (3) din Directiva 2000/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind inițierea, exercitarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică ( 6 ).
Articolul 2
Unități de observare statistică cu obligații de raportare
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind IFM rezidente pe teritoriul statelor membre participante. În scopuri statistice, IFM includ instituțiile de credit rezidente astfel cum sunt definite în dreptul comunitar și alte instituții financiare rezidente a căror activitate constă din primirea de depozite și/sau a unor substitute apropiate pentru depozite din partea unor entități, altele decât IFM și, pe cont propriu (cel puțin în termeni economici), acordarea de credite și/sau investirea în titluri de valoare.
(2) Băncile centrale naționale pot acorda derogări IFM mici, cu condiția ca IFM care contribuie la bilanțul lunar consolidat să reprezinte cel puțin 95 % din bilanțul IFM total, sub aspectul stocurilor, în fiecare stat membru participant. BCN verifică îndeplinirea acestei condiții în timp util pentru a acorda sau retrage, dacă este necesar, orice derogare, decizie valabilă de la începutul fiecărui an.
(3) În sensul anexei I partea 1 secțiunea III sub-secțiunea (vi), ansamblul unităților de observare statistică cu obligații de raportare este constituit și din alți intermediari financiari cu excepția societăților de asigurări și a fondurilor de pensii (numite în continuare „AIF”), conform articolului 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. BCN pot acorda derogări acestor entități dacă informațiile statistice solicitate sunt culese din alte surse disponibile în conformitate cu anexa I partea 1 secțiunea III sub-secțiunea (vi). BCN trebuie să verifice îndeplinirea prezentei condiții în timp util în vederea acordării sau retragerii oricărei derogări, dacă este necesar, cu acordul BCE, cu efect de la începutul fiecărui an. În sensul prezentului regulament, BCN pot stabili și menține o listă de AIF raportoare în conformitate cu principiile prevăzute în anexa I partea 1 secțiunea III sub-secțiunea (vi).
(4) Fără a aduce atingere Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare) ( 7 ) și articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9) ( 8 ), BCN pot acorda derogări unor instituții emitente de monedă electronică determinate, sub rezerva condițiilor prevăzute la punctele 2-4 din anexa III. BCN verifică îndeplinirea condițiilor stabilite la punctul 2 din anexa III, în timp util, în vederea acordării sau a retragerii, dacă este necesar, a oricărei derogări. Orice BCN care acordă o astfel de derogare informează BCE cu privire la aceasta.
Articolul 3
Lista IFM întocmită în scopuri statistice
(1) În conformitate cu principiile de clasificare stabilite în anexa I partea 1 secțiunea (I), BCE întocmește și păstrează o listă a IFM în scopuri statistice, luând în considerare cerințele referitoare la frecvență și respectarea limitelor de timp care decurg din utilizarea acesteia în cadrul regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC. Competența elaborării și păstrării listei IFM întocmite în scopuri statistice revine Comitetului executiv al BCE.
(2) Lista IFM întocmită în scopuri statistice și actualizările acesteia sunt puse de BCN și de BCE la dispoziția instituțiilor interesate în mod adecvat, inclusiv în format electronic, prin Internet sau, la cererea agenților raportori în cauză, pe suport de hârtie.
(3) Lista IFM întocmită în scopuri statistice are numai caracter informativ. Totuși, în cazul în care cea mai nouă versiune accesibilă a listei întocmită în conformitate cu alineatul (2) este incorectă, BCE nu impune sancțiuni nici unei entități care nu și-a îndeplinit în mod adecvat obligațiile de raportare, în măsura în care aceasta s-a bazat cu bună credință pe lista incorectă.
Articolul 4
Cerințe de raportare statistică
(1) În scopul elaborării regulate a bilanțului consolidat al sectorului IFM, sub aspectul stocurilor și fluxurilor, unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează lunar informații statistice cu privire la bilanțul de sfârșit de lună al acestora și la ajustările lunare ale fluxurilor referitoare la anularea/reducerea creditelor și reevaluările de prețuri referitoare la activele constând în titluri de valoare în cursul perioadei de raportare, către BCN a statului membru în care IFM este rezidentă. Detalii suplimentare privind anumite elemente din bilanț se raportează trimestrial, sub aspectul stocurilor.
(2) Informațiile statistice solicitate sunt specificate în anexa I la prezentul regulament. ►M3 În ceea ce privește alineatele (6a) și (7a) din partea I secțiunea IV din anexa I, fiecare BCN evaluează dacă datele referitoare la căsuțele marcate cu simbolul „#” ►M5 sau cu simbolul „*” ◄ , din tabelele 3 și 4 din partea 2 din anexa I, sunt nesemnificative și informează agenții raportori când datele în cauză nu trebuie raportate. ◄
(3) Informațiile statistice solicitate se raportează în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate din punct de vedere al conceptelor și de revizuire stabilite în anexa IV la prezentul regulament.
(4) BCN definesc și pun în aplicare mecanismele de raportare care trebuie respectate de unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu caracteristicile naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit o verificare exactă a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate din punct de vedere al conceptelor și de revizuire menționate în articolul 4 alineatul (3).
(5) Derogările menționate în articolul 2 alineatul (2) au ca efect reducerea cerințelor de raportare statistică pentru IFM după cum urmează:
— instituțiile de credit cărora li se aplică aceste derogări sunt supuse cerințelor de raportare reduse stabilite în anexa II la prezentul regulament;
— IFM mici care nu sunt instituții de credit sunt supuse cerințelor de raportare reduse stabilite în anexa III la prezentul regulament.
IFM mici pot alege să nu beneficieze de derogări și, în schimb, să respecte cerințele de raportare complete.
(6) Fără a aduce atingere derogărilor prevăzute în articolul 2 alineatul (2), BCN pot acorda fondurilor de piață monetară (FPM) o derogare cu privire la raportarea ajustărilor din reevaluare, exonerând FPM de orice cerință de a raporta ajustările din reevaluare.
(7) BCN pot acorda o derogare cu privire la frecvența și respectarea termenului de raportare a reevaluărilor prețurilor titlurilor de valoare și pot solicita aceste date trimestrial și cu același termen ca și în cazul datelor de stoc raportate trimestrial, sub rezerva respectării următoarelor cerințe:
— agenții raportori furnizează BCN informațiile relevante privind practicile de evaluare, inclusiv indicațiile cantitative cu privire la procentajul participațiilor lor la aceste instrumente în funcție de diferitele metode de evaluare;
— în cazul unei reevaluări substanțiale a prețului, BCN au dreptul de a cere agenților raportori să furnizeze informații suplimentare referitoare la luna în care a avut loc reevaluarea.
(8) În cazul unei fuziuni, divizări sau al oricărui alt tip de reorganizare care poate afecta îndeplinirea obligațiilor sale statistice, agentul raportor în cauză informează BCN competentă, după ce intenția de a pune în aplicare o astfel de operațiune a fost făcută publică și în timp util înainte ca fuziunea, divizarea sau reorganizarea să intre în vigoare, cu privire la procedurile planificate pentru a îndeplini cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament.
Articolul 5
Utilizarea informațiilor statistice raportate în sensul Regulamentului (CE) nr. 2818/98 (BCE/1998/15)
(1) Fiecare instituție de credit utilizează informațiile statistice raportate de instituțiile de credit în conformitate cu prezentul regulament pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2818/98 al Băncii Centrale Europene din 1 decembrie 1998 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/1998/15) ( 9 ), modificat de Regulamentul (CE) nr. 1921/2000 (BCE/2000/8). În special, fiecare instituție de credit utilizează aceste informații pentru a verifica îndeplinirea obligațiilor sale de a constitui rezerve minime obligatorii pe durata perioadei de aplicare.
▼M3 —————
(3) Anexa II la prezentul regulament conține dispoziții specifice și tranzitorii în scopul aplicării regimului rezervelor minime obligatorii al BCE. Dispozițiile specifice din această anexă prevalează asupra dispozițiilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2818/98 (BCE/1998/15).
Articolul 6
Verificare și colectare obligatorie
BCN își exercită drepturile de verificare sau colectare obligatorie a informațiilor pe care le furnizează agenții raportori în conformitate cu cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament, fără a aduce atingere dreptului BCE de a exercita ea însăși aceste drepturi. Acest drept se exercită în special dacă o instituție care face parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate din punct de vedere al conceptelor și de revizuire prevăzute în anexa IV la prezentul regulament.
Articolul 7
Dispoziții tranzitorii
Dispozițiile tranzitorii pentru aplicarea anumitor părți ale prezentului regulament sunt prevăzute în anexa V la prezentul regulament.
Articolul 8
Abrogare
(1) Regulamentul (CE) nr. 2819/98 (BCE/1998/16) se abrogă la 1 ianuarie 2003.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 9
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2003.
ANEXA I
CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ ȘI PRINCIPII DE CLASIFICARE
PARTEA 1
Instituții financiare monetare și cerințe de raportare statistică
Introducere
Cerința este aceea de a alcătui în mod regulat un bilanț consolidat bine structurat al intermediarilor financiari creatori de monedă pentru statele membre participante, considerate ca un teritoriu economic unic, sub aspectul stocurilor și fluxurilor, pe baza unui sector monetar și a unui ansamblu al unităților de observare statistică cu obligații de raportare complete și omogene.
Prin urmare, sistemele statistice ale statelor membre participante care se referă la bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (IFM) cuprind următoarele două elemente principale:
— o listă a IFM întocmită în scopuri statistice și
— o descriere a informațiilor statistice raportate de aceste IFM lunar și trimestrial.
În scopul obținerii de informații complete privind bilanțurile IFM, este necesar ca anumite cerințe de raportare să fie impuse altor intermediari financiari, cu excepția societăților de asigurări și a fondurilor de pensii (denumite în continuare „AIF”), atunci când acționează în contextul activităților financiare care au ca obiect acțiuni/unități FPM.
Informațiile statistice sunt colectate de băncile centrale naționale (BCN) de la IFM și de la AIF în limitele prevăzute în secțiunea I alineatul (6), conform dispozițiilor de drept intern bazate pe definițiile și clasificările armonizate prevăzute în prezenta anexă.
I. Instituții financiare monetare
|
1. |
Banca Centrală Europeană (BCE) stabilește și actualizează în mod regulat lista IFM întocmită în scopuri statistice în conformitate cu principiile de clasificare prezentate în continuare. Un aspect important este inovația financiară, care este afectată de dezvoltarea pieței unice și de trecerea la uniunea economică și monetară, care la rândul lor afectează caracteristicile instrumentelor financiare și induc instituțiile financiare să își recentreze activitățile. Procedurile de monitorizare și verificare continuă garantează faptul că lista IFM rămâne actualizată, exactă și cât mai omogenă posibil, precum și suficient de stabilă pentru scopuri statistice. Lista IFM întocmită în scopuri statistice include o rubrică indicând dacă instituțiile sunt sau nu sunt supuse regimului rezervelor minime obligatorii al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). |
|
2. |
Astfel, în conformitate cu definițiile prevăzute în articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament, sectorul IFM cuprinde, pe lângă băncile centrale, două grupuri largi de instituții financiare rezidente. Acestea sunt instituțiile de credit, așa cum sunt definite în dreptul comunitar („o întreprindere a cărei activitate constă din primirea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ( 10 ) și acordarea de credite în nume propriu; sau o instituție emitentă de monedă electronică în sensul Directivei 2000/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind inițierea, exercitarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică”) (JO L 275, 27.10.2000, p. 39) ( 11 ) și alte IFM, adică alte instituții financiare rezidente care corespund definiției IFM, indiferent de natura activității acestora. Gradul de substituibilitate între instrumentele emise de acestea din urmă și depozitele plasate la instituții de credit determină clasificarea acestora, cu condiția ca ele să corespundă altor aspecte ale definiției IFM. |
|
3. |
Se observă că Directiva 2000/12/CE exclude parțial anumite entități din domeniul său de aplicare. Entitățile excluse intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament cu condiția să corespundă definiției IFM. |
|
4. |
Gradul de substituibilitate între depozite și instrumentele financiare emise de intermediarii financiari, alții decât instituțiile de credit, se determină în funcție de lichiditatea acestora, luând în considerare caracteristicile de transferabilitate, convertibilitate, siguranță și negociabilitate și ținând seama, acolo unde este cazul, de durata lor inițială. Aceste criterii de substituibilitate a depozitelor se aplică, de asemenea, pentru a determina dacă angajamentele trebuie clasificate ca depozite, cu excepția cazului în care există o categorie separată pentru aceste angajamente. |
|
5. |
►M6 În scopul determinării gradului de substituibilitate al depozitelor în conformitate cu punctul anterior și al clasificării angajamentelor ca depozite: ◄ — transferabilitatea se referă la posibilitatea de a mobiliza fonduri plasate într-un instrument financiar prin utilizarea mijloacelor de plată, precum cecuri, ordine de virament, prelevări automate din cont sau alte mijloace similare; — convertibilitatea se referă la posibilitatea de a transforma instrumentele financiare în numerar sau în depozite transferabile și la costul aferent; pierderea avantajelor fiscale în astfel de conversii poate fi considerată un anumit mod de penalizare care reduce gradul de lichiditate; — siguranță înseamnă cunoașterea cu precizie, în avans, a valorii de capital a unui instrument financiar exprimată în moneda națională; și — titlurile de valoare cotate și tranzacționate în mod regulat pe o piață organizată sunt considerate a fi negociabile. Pentru titlurile organismelor de plasament colectiv cu capital variabil nu există o piață în sensul obișnuit al termenului. Totuși, investitorii cunosc valoarea zilnică a titlurilor și pot retrage fonduri la acest preț. |
|
6. |
În cazul organismelor de plasament colectiv (OPC), fondurile de piață monetară (FPM) îndeplinesc condițiile de lichiditate convenite și, în consecință, sunt incluse în sectorul IFM. FPM sunt definite ca fiind acele OPC ale căror unități sunt, din punct de vedere al lichidității, substitute apropiate pentru depozite și care investesc în principal în instrumente de piață monetară și/sau în acțiuni/unități ale FPM și/sau în alte titluri de creanță transferabile cu o scadență reziduală mai mică sau egală cu un an și/sau în depozite bancare și/sau care vizează obținerea unui randament apropiat de ratele dobânzii instrumentelor de pe piața monetară. Criteriile aplicate pentru identificarea FPM se deduc din prospectele publice și din regulamentele fondurilor, actele de constituire, statutele sau normele interne stabilite, documentele de subscriere sau contractele de investiții, documentele comerciale sau orice alte declarații cu efecte similare ale OPC. ►M2 FPM însuși sau persoanele care îl reprezintă legal asigură furnizarea oricăror informații solicitate în vederea îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale FPM. Acolo unde este necesar din rațiuni practice, datele pot fi prezentate efectiv de oricare entitate care acționează în contextul activităților financiare care au ca obiect acțiuni/unități FPM, cum ar fi depozitarii. ◄ |
|
7. |
În vederea definirii FPM menționate la alineatul (6): — OPC înseamnă organisme al căror unic obiect de activitate este plasamentul colectiv al capitalului atras de la public și ale căror unități sunt, la cererea deținătorilor, răscumpărate sau rambursate direct sau indirect din activele organismelor. Aceste organisme pot fi constituite conform legii, fie sub formă contractuală (ca fonduri de plasament gestionate de societăți de administrare), fie pe baza unui statut (ca societăți de investiții); — depozite bancare înseamnă depozite în numerar făcute la instituțiile de credit, rambursabile la cerere sau pe baza unui preaviz mai mic sau egal cu trei luni sau la scadențe convenite mai mici sau egale cu doi ani, inclusiv sumele plătite instituțiilor de credit cu privire la un transfer de titluri de valoare în cadrul operațiunilor de report (repo) sau a împrumuturilor de titluri de valoare; — substitut apropiat pentru depozite din punct de vedere al lichidității înseamnă capacitatea unităților OPC, în condiții de piață normale, de a fi răscumpărate, rambursate sau transferate, la cererea deținătorului, dacă lichiditatea unităților este comparabilă cu lichiditatea depozitelor; — în principal se consideră a reprezenta cel puțin 85 % din portofoliul de investiții; — instrumente de piață monetară înseamnă acele categorii de titluri de creanță transferabile care sunt tranzacționate în mod normal pe piața monetară (de exemplu, depozite, efecte de comerț și trate bancare, bonuri de tezaur și bonuri emise de autoritățile locale) datorită următoarelor caracteristici: —(i) lichiditate, dacă pot fi răscumpărate, rambursate sau vândute la cost limitat, cu comisioane mici și o diferență redusă între prețul de cumpărare și de vânzare, precum și cu termene de decontare reduse; (ii) profunzimea pieței, dacă sunt tranzacționate pe o piață capabilă să absoarbă un volum mare de tranzacții, în care tranzacționarea unor cantități mari are un impact limitat asupra prețurilor acestora; (iii) certitudine privind valoarea, dacă valoarea lor poate fi determinată exact în orice moment sau cel puțin o dată pe lună; (iv) risc de dobândă redus, dacă au o scadență reziduală mai mică sau egală cu un an, sau ajustările regulate în funcție de randament, în conformitate cu condițiile de pe piața monetară, au loc cel puțin o dată la 12 luni; (v) risc de credit redus, dacă aceste instrumente: — sunt admise pentru listarea oficială la o bursă de valori sau tranzacționate pe alte piețe reglementate care funcționează în mod regulat, sunt recunoscute și accesibile publicului; sau — sunt emise conform regulamentelor care vizează protejarea investitorilor și economiilor; sau — sunt emise de către: —— o autoritate centrală, regională sau locală, o bancă centrală a unui stat membru, Uniunea Europeană, BCE, Banca Europeană de Investiții, un stat nemembru sau, dacă acesta din urmă este un stat federal, de unul dintre entitățile din care este formată federația, sau de către un organism public internațional din care fac parte unul sau mai multe state membre; — sau — o unitate care face obiectul supravegherii prudențiale, în conformitate cu criteriile definite de legislația comunitară sau de o unitate care este ținută să respecte și satisface normele prudențiale considerate de autoritățile competente ca fiind cel puțin la fel de stricte ca și cele stabilite de legislația comunitară, sau garantate de o astfel de unitate; — sau — un organism ale cărui titluri de valoare au fost admise pentru listarea oficială la o bursa de valori sau sunt tranzacționate pe alte piețe reglementate care funcționează în mod regulat, sunt recunoscute și accesibile publicului. |
|
8. |
În Sistemul European de Conturi (SEC 95), instituțiile financiare clasificate ca IFM sunt împărțite în două subsectoare, adică bănci centrale (S.121) ( 12 ) și alte IFM (S.122). |
|
9. |
În sensul prezentului regulament: — „Acțiunile/unitățile FPM nominative” sunt acțiuni/unități FPM pentru care, în conformitate cu legislația internă, se ține un registru pentru identificarea titularilor acestor acțiuni/unități, conținând informații referitoare la reședința titularului; — „Acțiunile/unitățile FPM la purtător” sunt acțiuni/unități FPM pentru care, în conformitate cu legislația internă, nu se ține un registru pentru identificarea titularului acestor acțiuni/unități sau un registru conținând informații referitoare la reședința titularului . |
II. Norme contabile
În absența unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament, normele contabile respectate de IFM în scopuri de raportare în temeiul prezentului regulament sunt cele stabilite în transpunerea în dreptul intern a Directivei 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare ( 13 ), precum și în toate celelalte standarde internaționale aplicabile. Fără a aduce atingere practicilor contabile și sistemelor de compensare aplicate în statele membre, toate activele și pasivele financiare se raportează la valoarea brută, în scopuri statistice.
III. Bilanțul consolidat lunar: stocuri
Obiectiv
|
1. |
Obiectivul este de a furniza date lunare privind activitatea IFM sub aspectul stocurilor. Datele sunt furnizate suficient de detaliat pentru a putea oferi BCE o imagine completă din punct de vedere statistic a evoluțiilor monetare din statele membre participante, considerate ca un teritoriu economic unic, și pentru a permite o flexibilitate în calcularea agregatelor monetare și contrapartidelor referitoare la acest teritoriu. Mai mult, datele de stoc individuale lunare, raportate de către instituțiile de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC, sunt folosite la calcularea bazei de calcul a rezervelor pentru instituțiile de credit menționate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2818/98 al Băncii Centrale Europene din 1 decembrie 1998 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/1998/15) ( 14 ), modificat de Regulamentul (CE) nr. 1921/2000 (BCE/2000/8) ( 15 ). Cerințele lunare de raportare în termeni de stocuri sunt indicate în tabelul 1 reprodus mai jos. Informațiile din rubricile delimitate cu linii subțiri ( 16 ) sunt raportate numai de către instituțiile de credit care fac obiectul cerințelor privind rezervele minime obligatorii (pentru detalii mai ample, a se vedea anexa II); această raportare este obligatorie, cu excepția raportării privind depozitele rambursabile cu preaviz cu o durată mai mare de doi ani, care rămâne voluntară până la noi dispoziții. În partea 3 din prezenta anexă este prezentată o definiție detaliată a instrumentelor. |
Cerințe
|
2. |
BCE elaborează agregate monetare pentru teritoriul statelor membre participante sub formă de sume corespunzătoare operațiunilor în curs (stocuri). Stocurile monetare includ bancnote și monede aflate în circulație și alte obligații monetare (depozite și alte instrumente financiare care sunt substitute apropiate pentru depozite) ale IFM. Contrapartida stocurilor monetare regrupează toate celelalte poziții din bilanțul IFM. BCE calculează și fluxurile derivate din stocuri și din alte date, inclusiv datele raportate de IFM (a se vedea secțiunea V menționată în continuare). |
|
3. |
BCE solicită defalcarea informațiilor statistice pe categorii de instrumente/scadențe, monedă și parteneri contractuali. Dat fiind faptul că se aplică cerințe diferite pentru active și pasive, cele două părți ale bilanțului sunt considerate pe rând. Ele sunt prezentate în tabelul A partea 2 din prezenta anexă. |
|
(i) |
Categorii de instrumente și scadențe
(a) Pasiv
(b) Activ
|
|
(ii) |
Moneda
|
|
(iii) |
Parteneri contractuali
|
|
(iv) |
Obiectul creditelor
|
|
(v) |
Corelarea categoriilor de instrumente și scadențe cu moneda și partenerii contractuali
|
|
(vi) |
Reședința titularilor de acțiuni/unități FPM
|
Respectarea termenelor
|
14. |
BCE primește un bilanț agregat lunar referitor la pozițiile IFM din fiecare stat membru participant la încheierea activității din a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care se referă datele. BCN hotărăsc când trebuie să primească datele de la agenții raportori pentru a putea respecta acest termen , luând în considerare respectarea obligatorie a termenelor în cadrul regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC. |
Evaluarea statistică a depozitelor și creditelor
|
15. |
Depozitele și creditele se raportează, în sensul prezentului regulament, la valoarea nominală brută de la sfârșitul lunii. Valoarea nominală reprezintă valoarea principalului pe care debitorul este obligat prin contract să o ramburseze unui creditor. |
|
16. |
BCN pot permite ca raportarea creditelor acoperite cu provizioane să se facă net de provizioane și ca raportarea creditelor achiziționate să se facă la prețul convenit la momentul achiziționării, cu condiția ca aceste practici de raportare să fie aplicate de toți agenții raportori rezidenți și să fie necesare pentru a menține continuitatea evaluării statistice a creditelor în raport cu datele raportate pentru perioadele anterioare lunii ianuarie 2005. |
IV. Statistici de bilanț trimestriale (stocuri)
Obiectiv
|
1. |
Anumite date sunt necesare pentru o analiză detaliată a evoluțiilor monetare, dar și în alte scopuri statistice, precum conturile financiare și balanța de plăți. În acest sens, obiectivul este acela de a oferi detalii suplimentare privind anumite posturi din bilanț. |
Cerințe
|
2. |
Defalcările trimestriale sunt furnizate numai pentru posturile cheie din bilanțul agregat. Mai mult, BCE poate permite o anumită flexibilitate în calcularea rubricilor agregate dacă cifrele colectate la un nivel de agregare superior arată că datele în cauză probabil nu sunt semnificative. |
|
(a) |
Defalcarea în funcție de subsector și scadență a creditelor către non-IFM din statele membre participante
|
|
(b) |
Defalcarea în funcție de subsector a depozitelor constituite la IFM de administrația publică (alta decât administrația centrală) din statele membre participante
|
|
(c) |
Defalcarea în funcție de țară
|
|
(d) |
Defalcarea în funcție de monedă
|
|
(e) |
Defalcarea în funcție de sector a pozițiilor referitoare la partenerii contractuali aflați în afara statelor membre participante (state membre neparticipante și restul lumii)
|
Respectarea termenelor
|
9. |
Statisticile trimestriale sunt transmise de BCN către BCE înainte de încheierea activității în cea de-a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care acestea se referă. BCN hotărăsc când trebuie să primească datele de la agenții raportori pentru a putea respecta acest termen. |
|
9a. |
În cazul în care pozițiile referitoare la căsuțele corespunzătoare statelor membre care nu au adoptat moneda euro sunt nesemnificative, dar, cu toate acestea, BCN le colectează, pozițiile în cauză pot fi transmise de către BCN la BCE într-un termen suplimentar de o lună de la încheierea activității în cea de-a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului trimestrului la care pozițiile se referă. BCN pot decide când trebuie să primească date de la agenții raportori pentru a se putea încadra în acest termen. |
Evaluarea statistică a depozitelor și creditelor
|
10. |
Depozitele și creditele se raportează în conformitate cu normele prevăzute pentru stocurile lunare la alineatele (15) și (16) din secțiunea III. |
V. Elaborarea statisticilor de fluxuri
Obiectiv
|
1. |
Pentru a elabora statisticile de fluxuri cu privire la agregatele monetare și contrapartide, datele referitoare la valoarea tranzacțiilor trebuie întocmite la timp, folosind bilanțul consolidat al stocurilor care oferă informații privind activele și pasivele corespunzătoare operațiunilor în curs, precum și informații statistice suplimentare referitoare la reclasificări, modificări ale cursului de schimb, alte modificări ale valorilor și anumite ajustări, precum anulări de credite. |
Cerințe
|
2. |
Tranzacțiile financiare sunt identificate ca fiind diferența dintre pozițiile de stoc la datele de raportare de la sfârșitul lunii, din care este eliminat efectul schimbărilor care nu sunt datorate unor influențe, altele decât tranzacțiile. În acest sens, BCE solicită informații statistice privind aceste influențe în cazul mai multor poziții din bilanțul IFM. Informațiile iau forma de ajustări care cuprind „reclasificări și alte ajustări”, ajustări ale cursului de schimb și „reevaluări și anulări/reduceri de credite”. În plus, BCE solicită informații explicative privind ajustările din „reclasificări și alte ajustări”. |
|
3. |
Obligațiile statistice care revin unităților de observare statistică cu obligații de raportare în baza prezentului regulament se referă exclusiv la „ajustări din reevaluare”, cuprinzând atât anulările/reducerile de credite, cât și reevaluările de preț cu privire la titlurile de valoare deținute în perioada de referință. |
|
4. |
Agenții raportori sunt supuși unei cerințe de raportare formate din „cerințele minime” identificate în tabelul 1A din partea 2 din prezenta anexă. „Cerințele minime” sunt considerate ca fiind obligația minimă necesară pentru a elabora și estima ajustările referitoare la toate datele solicitate de BCE. BCN sunt autorizate să colecteze date suplimentare care nu sunt incluse în „cerințele minime”. Aceste date suplimentare se pot referi la defalcările marcate în tabelul 1A, altele decât „cerințele minime”. |
|
5. |
Obligația impusă agenților raportori nu acoperă modificările cursului de schimb și ajustările din reclasificare. BCE calculează modificarea lunară a cursului de schimb folosind datele privind stocurile, în funcție de fiecare monedă, furnizate de agenții raportori. Aceste date sunt furnizate trimestrial în conformitate cu tabelul 4 din partea 2 din prezenta anexă. Reclasificările menționate în alineatul (1) sunt, de asemenea, excluse deoarece aceste date sunt colectate de BCN folosind diferite surse de informații care se află deja la dispoziția BCN. |
|
|
PARTEA 2
Defalcări obligatorii
Tabelul A
Lista defalcărilor solicitate pentru întocmirea bilanțului agregat al sectorului IFM
Categorii de instrumente/scadențe, parteneri contractuali și monedă
(Defalcările datelor lunare sunt indicate în litere aldine cu un asterisc)
CATEGORII DE INSTRUMENTE/SCADENȚE
|
Activ |
Pasiv |
|
1.Numerar*2.Credite* durată mai mică sau egală cu 1 an (1)* durată mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 5 ani (1)* durată mai mare de 5 ani (1)* 3.Titluri de valoare, altele decât acțiunidurată mai mică sau egală cu 1 an (2)* durată mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 2 ani (2)* durată mai mare de 2 ani (2)* 4.Acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară*5.Acțiuni și alte participații la capital*6.Active fixe*7.Alte active* |
8.onede și bancnote aflate în circulație9.Depozite* durată mai mică sau egală cu 1 an (3)* durată mai mare de 1 an (3)* 9.1.Depozite overnight (4)*9.2.Depozite la termen*durată mai mică sau egală cu 1 an* durată mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 2 ani* durată mai mare de 2 ani (5)* 9.3.Depozite rambursabile cu preaviz*durată mai mică sau egală cu 3 luni (6)* durată mai mare de 3 luni* din care mai mare de 2 ani (9)* 9.4.Repo*10.Acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară*11.Titluri de creanță emise*durată mai mică sau egală cu 1 an* durată mai mare de 1 an și mai mică sau egală cu 2 ani* durată mai mare de 2 ani* 12.Capital și rezerve*13.Alte pasive* |
PARTENERI CONTRACTUALI
|
Activ |
Pasiv |
|
A. Rezidenți interni* IFM* Non-IFM* Administrații publice* administrația centrală administrația de stat administrația locală administrația sistemelor de asigurări sociale Alte sectoare rezidente (10)* alți intermediari financiari etc. (S.123 + S.124) (7) (10)* societăți de asigurări și fonduri de pensii (S.125) (10)* societăți nefinanciare (S.11) (10)* gospodăriile populației etc. (S.14 + S.15) (8), (10)* B. Rezidenți din alte state membre participante* IFM* Non-IFM* Administrații publice* administrația centrală administrația de stat administrația locală adminsitrația sistemelor de asigurări sociale Alte sectoare rezidente (10)* alți intermediari financiari etc. (S.123 + S.124) (7) (10)* societăți de asigurări și fonduri de pensii (S.125) (10)* societăți nefinanciare (S.11) (10)* gospodăriile populației etc. (S.14 + S.15) (8), (10)* C. Rezidenți din restul lumii* Bănci Nonbănci administrații publice alte sectoare rezidente D. Nealocate |
A. Rezidenți interni* IFM* din care: Instituții de credit* Non-IFM* Administrații publice* administrația centrală* administrația de stat administrația locală adminsitrația sistemelor de asigurări sociale Alte sectoare rezidente* (10) alți intermediari financiari etc. (S.123 + S.124) (7), (10)* societăți de asigurări și fonduri de pensii (S.125) (10)* societăți nefinanciare (S.11) (10)* gospodăriile populației etc. (S.14 + S.15) (8), (10)* B. Rezidenți din alte state membre participante* IFM* din care: Instituții de credit* Non-IFM* Administrații publice* administrația centrală* administrația de stat administrația locală administrația sistemelor de asigurări sociale Alte sectoare rezidente (10)* alți intermediari financiari etc. (S.123 + S.124) (7), (10)* societăți de asigurări și fonduri de pensii (S.125) (10)* societăți nefinanciare (S.11) (10)* gospodăriile populației etc. (S.14 + S.15) (8), (10)* C. Rezidenți din restul lumii* Bănci Nonbănci administrații publice alte sectoare rezidente D. Nealocate |
Monedă
|
e |
Euro |
|
|
x |
Valută externă |
Monede, altele decât euro (adică monedele altor state membre, dolari americani, yeni japonezi, franci elvețieni, alte monede) |
(1) Defalcările lunare în funcție de scadență se aplică numai creditelor pentru alte sectoare rezidente decât IFM și administrațiile publice ale statelor membre participante și defalcările lunare în funcție de scadența la un an, pentru credite acordate restului lumii. Defalcările trimestriale în funcție de scadență pentru creditele acordate administrațiilor publice, altele decât administrațiile centrale ale statelor membre participante.
(2) Defalcările lunare în funcție de scadență se referă numai la titlurile de valoare emise de IFM aflate în statele membre participante. În calitate de date trimestriale, titlurile de valoare emise de non-IFM din statele membre participante sunt împărțite în „durată mai mică sau egală cu un an” și „durată mai mare de un an”.
(3) Numai în comparație cu restul lumii.
(4) Inclusiv soldurile de așteptare care reprezintă sume stocate pe carduri preplătite emise în numele IFM și alte pasive rezultate din emisiunea de monedă electronică.
(5) Inclusiv depozite reglementate administrativ.
(6) Inclusiv depozitele la vedere netransferabile.
(7) Alți intermediari financiari (S. 123) + auxiliari financiari (S.124).
(8) Gospodăriile populației (S.14) + instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.15).
(9) Raportarea poziției „depozite rambursabile cu preaviz cu durată mai mare de doi ani” este voluntară până la noi ordine.
(10) Defalcarea lunară în funcție de subsector este obligatorie pentru credite și depozite.
Tabelul 3
Defalcare în funcție de țară
Date cu raportare trimestrială
|
Posturi din bilanț |
Fiecare alt stat membru participant (adică cu excluderea sectorului național) și fiecare alt stat membru UE |
Restul lumii (cu excluderea UE) |
|||
|
Stat membru |
Stat membru |
Stat membru |
Stat membru |
||
|
PASIVE |
|||||
|
8. Monedă în circulație |
|||||
|
9. Depozite |
|||||
|
a. de la IFM |
|||||
|
b. de la non-IFM |
|||||
|
10. Acțiuni/unități FPM |
|||||
|
11. Titluri de creanță emise |
|||||
|
12. Capital și rezerve |
|||||
|
13. Alte pasive |
|||||
|
ACTIVE |
|||||
|
1. Numerar |
|||||
|
2. Credite |
|||||
|
a. către IFM |
|||||
|
b. către non-IFM |
|||||
|
3. Titluri de valoare, altele decât acțiunile |
|||||
|
a. emise de IFM |
|||||
|
până la 1 an |
|||||
|
peste1an și până la 2 ani |
|||||
|
peste 2 ani |
|||||
|
b. emise de non-IFM |
|||||
|
4. Acțiuni/unități FPM |
|||||
|
5. Acțiuni și alte participații la capital |
|||||
|
6. Active fixe |
|||||
|
7. Alte active |
|||||
Tabelul 4 (1)
Defalcare în funcție de monedă
Data cu raportare trimestrială
|
Posturi din bilanț |
Toate monedele luate împreună |
Euro |
Moneda fiecărui alt stat membru UE |
Alte monede decât toate monedele luate împreună ale statelor membre UE |
|||||||
|
Moneda statului membru UE |
Moneda statului membru UE |
Moneda statului membru UE |
Moneda statului membru UE |
Total |
USD |
JPY |
CHF |
Alte monede amestecate |
|||
|
PASIVE |
|||||||||||
|
9. Depozite |
|||||||||||
|
A. Naționale |
|||||||||||
|
a. de la IFM |
M |
M |
|||||||||
|
b. de la non-IFM |
M |
||||||||||
|
B. Alte state membre participante |
|||||||||||
|
a. de la IFM |
M |
M |
|||||||||
|
b. de la non-IFM |
M |
||||||||||
|
C. Restul lumii |
|||||||||||
|
i. până la 1 an |
M |
||||||||||
|
ii. peste 1 an |
M |
||||||||||
|
a. de la bănci |
Cifrele trimestriale din tabelul 2 |
||||||||||
|
b. de la non-bănci |
|||||||||||
|
10. Acțiuni/unități FPM |
|||||||||||
|
11. Titluri de creanță emise |
M |
M |
|||||||||
|
12. Capital și rezerve |
M |
||||||||||
|
13. Alte pasive |
M |
||||||||||
|
ACTIVE |
|||||||||||
|
2. Credite |
|||||||||||
|
A. Naționale |
|||||||||||
|
a. către IFM |
M |
||||||||||
|
b. către non-IFM |
M |
M |
|||||||||
|
B. Alte state membre participante |
|||||||||||
|
a. către IFM |
M |
||||||||||
|
b. către non-IFM |
M |
M |
|||||||||
|
C. Restul lumii |
|||||||||||
|
i. până la 1 an |
M |
||||||||||
|
ii. peste 1 an |
M |
||||||||||
|
a. către bănci |
Cifrele trimestriale din tabelul 2 |
||||||||||
|
b. către non-bănci |
|||||||||||
|
3. Titluri de valoare, altele decât acțiunile |
|||||||||||
|
A. Naționale |
|||||||||||
|
a. emise de IFM |
M |
M |
|||||||||
|
b. emise de non-IFM |
M |
M |
|||||||||
|
B. Alte state membre participante |
|||||||||||
|
a. emise de IFM |
M |
M |
|||||||||
|
b. emise de non-IFM |
M |
M |
|||||||||
|
C. Restul lumii |
|||||||||||
|
a. emise de bănci |
Cifrele trimestriale din tabelul 2 |
||||||||||
|
b. emise de non-bănci |
|||||||||||
|
4. Acțiuni/unități FPM |
|||||||||||
|
A. Naționale |
M |
||||||||||
|
B. Alte state membre participante |
M |
||||||||||
|
C. Restul lumii |
M |
||||||||||
|
5. Acțiuni și alte participații la capital |
M |
||||||||||
|
6. Active fixe |
M |
||||||||||
|
7. Alte active |
M |
||||||||||
|
(1) „M” înseamnă date cu raportare lunară (a se vedea tabelul 1). |
|||||||||||
PARTEA 3
Definiții referitoare la bilanțul consolidat care trebuie prezentat BCE – categorii de instrumente de activ și pasiv
Definiții generale
În sensul elaborării bilanțului consolidat al sectorului IFM pentru statele membre participante, unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind IFM incluse în lista IFM întocmită în scopuri statistice și rezidente pe teritoriul statelor membre participante ( 27 ). Acestea sunt:
— instituții constituite și situate în teritoriu, inclusiv filiale ale societăților-mamă situate în afara teritoriului în cauză și
— sucursalele instituțiilor cu sediul în afara teritoriului în cauză.
Filialele sunt entități independente constituite ca societăți al căror capital social este deținut în majoritate sau în totalitate de o altă entitate, în timp ce sucursalele sunt entități neconstituite în societăți (lipsite de personalitate juridică), deținute în întregime de societatea-mamă.
IFM consolidează, în scopuri statistice, activitățile tuturor sediilor lor (sediul social sau principal și/sau sucursale) situate pe teritoriul aceleiași țări. Nu este permisă consolidarea transfrontalieră în scopuri statistice.
Dacă o societate-mamă și sucursalele acesteia sunt IFM situate pe același teritoriu național societatea-mamă este autorizată să consolideze declarațiile statistice privind activitatea acestor filiale păstrând, totuși, separat, activitatea instituțiilor de credit și a altor IFM, în sensul cerințelor regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC.
Dacă sucursalele unei instituții se află pe teritoriul altor state membre participante, sediul social sau principal situat într-un anumit stat membru participant tratează pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai altor state membre participante. Pe de altă parte, o sucursală situată într-un anumit stat membru participant tratează pozițiile față de sediul social sau principal sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții situate pe teritoriile altor state membre participante drept poziții față de rezidenți ai altor state membre participante.
Dacă sucursalele unei instituții se află în afara teritoriului statelor membre participante, sediul social sau principal dintr-un anumit stat membru participant tratează pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai restului lumii. Pe de altă parte, o sucursală situată într-un anumit stat membru participant tratează pozițiile față de sediul social sau principal sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții situate în afara statelor membre participante drept poziții față de rezidenți ai restului lumii.
Instituțiile situate în centre financiare offshore sunt considerate, din punct de vedere statistic, ca fiind rezidenți ai teritoriilor în care sunt situate aceste centre.
Maturitatea la emisiune (scadența inițială) se referă la durata determinată a perioadei în cursul căreia instrumentul financiar nu poate fi rambursat (de exemplu, titluri de creanță) sau în cursul căreia nu poate fi rambursat fără plata unor penalități (de exemplu, anumite tipuri de depozite). Perioada de preaviz corespunde intervalului de timp dintre momentul în care deținătorul notifică intenția sa de a obține rambursarea aferentă instrumentului și data la care i se permite deținătorului să îl transforme în numerar fără a plăti penalități. Instrumentele financiare sunt clasificate în funcție de perioada de preaviz numai dacă nu există o scadență convenită.
Definiții ale sectoarelor
SEC 95 definește standardele privind clasificarea în funcție de sector. Pentru clasificarea în funcție de sector a partenerilor contractuali non-IFM situați în afara teritoriului național se pot găsi informații suplimentare în Manualul sectorului de statistică monetară și bancară al BCE.
Instituțiile bancare situate în afara statelor membre sunt denumite „bănci”, nu IFM. În mod similar, termenul „non-IFM” se aplică numai statelor membre; pentru celelalte țări este mai potrivită utilizarea termenului „non-bancă”. „Non-IFM” includ următoarele sectoare și subsectoare:
— administrații publice: unități rezidente implicate în principal în producția de bunuri și servicii necomerciale destinate consumului individual și colectiv și/sau în redistribuirea venitului și bogăției naționale (SEC 95 alineatele 2.68-2.70);
— administrație centrală: organele administrative ale statului și alte agenții centrale ale căror competențe se extind asupra întregului teritoriu economic, cu excepția administrațiilor sistemelor de asigurări sociale (SEC 95 alineatul 2.71);
— administrație de stat: unități instituționale separate care exercită anumite funcții administrative la un nivel inferior celui al administrației centrale și superior celui al administrației locale, cu excepția administrațiilor sistemelor de asigurări sociale (SEC 95 alineatul 2.72);
— administrații locale: administrațiile publice ale căror competențe se extind numai la o subdiviziune locală a teritoriului economic, excluzând agențiile locale din cadrul administrației sistemelor de asigurări sociale (SEC 95 alineatul (2).73);
— administrația sistemelor de asigurări sociale: unități instituționale centrale, de stat și locale având ca activitate principală furnizarea de servicii sociale (SEC 95 alineatul 2.74).
Celelalte sectoare rezidente, adică rezidenți non-IFM, alții decât administrațiile publice, cuprind:
— alți intermediari financiari + auxiliari financiari: societăți sau cvasi-societăți financiare nemonetare (cu excepția societăților de asigurări și a fondurilor de pensii) a căror activitate principală constă în intermedieri financiare prin asumarea de angajamente sub alte forme decât în numerar, depozite și/sau substitute apropiate pentru depozite din partea unităților instituționale altele decât IFM (SEC 95 alineatele 2.53-2.56). Sunt incluși, de asemenea, auxiliarii financiari care cuprind toate societățile și cvasisocietățile financiare implicate în principal în activități financiare auxiliare (SEC 95 alineatele 2.57-2.59);
— societăți de asigurări și fonduri de pensii: societăți și cvasisocietăți financiare nemonetare având ca activitate principală intermedieri financiare rezultate dintr-un acord de punere în comun (pooling) a riscurilor (SEC 95 alineatele 2.60-2.67);
— societăți nefinanciare: societăți și cvasi-societăți care nu sunt implicate în intermedieri financiare, ci în producția de bunuri comerciale și servicii nefinanciare (SEC 95 alineatele 2.21-2.31);
— gospodăriile populației: indivizi sau grupuri de indivizi în calitate de consumatori și producători de bunuri și servicii nefinanciare exclusiv pentru consumul propriu și în calitate de producători de bunuri comerciale și servicii nefinanciare și financiare cu condiția ca activitățile lor să nu fie aceleași cu cele ale cvasisocietăților. Sunt incluse instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației care au ca activitate principală producția de bunuri și servicii fără caracter comercial destinate anumitor grupuri de gospodării (SEC 95 alineatele 2.75-2.88).
Definiții privind categoriile de instrumente
Definițiile categoriilor de active și pasive incluse în bilanțul consolidat iau în considerare caracteristicile diferitelor sisteme financiare. Analizele din punct de vedere al scadențelor pot înlocui incoerențele din definiția instrumentelor dacă acestea nu sunt comparabile de la o piață financiară la alta.
Tabelele următoare oferă o descriere detaliată standard a categoriilor de instrumente pe care BCN le transpun în categorii aplicabile la nivel național, în conformitate cu prezentul regulament ( 28 ).
Descrierea detaliată a categoriilor de instrumente din bilanțul lunar agregat al sectorului IFM
CATEGORIILE DIN ACTIV
|
Categorie |
Descrierea caracteristicilor principale |
|
1. Numerar |
Fonduri în euro și bancnote și monede străine aflate în circulație care sunt folosite în mod obișnuit la efectuarea plăților |
|
2. Credite |
În sensul sistemului de raportare, acestea sunt formate din fonduri acordate ca împrumut debitorilor de către agenții raportori, care nu sunt materializate în documente sau care au ca suport un singur document (chiar dacă acesta a devenit negociabil). Aici sunt incluse active sub formă de depozite: — credite acordate gospodăriilor populației sub formă de credite către consum (credite acordate pentru finanțarea consumului personal de bunuri și servicii), credite pentru locuințe (credite acordate pentru investiții în locuințe, inclusiv construcții și îmbunătățiri ale locuințelor) și altele (credite pentru dezvoltarea afacerilor, pentru consolidarea datoriilor, finanțarea educației etc.). Creditele pentru locuințe cuprind credite garantate cu proprietăți rezidențiale care sunt folosite în scopul achiziționării de locuințe și, dacă este cazul, alte credite pentru locuințe efectuate pe baza unei garanții personale sau a altor forme de active ►M6— depozite, astfel cum sunt definite la categoria 9 de pasiv (depozite) ◄— leasing financiar acordat terților — Leasingul financiar reprezintă un contract prin care proprietarul legitim al unui bun de folosință îndelungată („finanțatorul/locatorul”) împrumută acest activ unei părți terțe („utilizatorul”) pentru majoritatea sau întreaga durată de viață economică a activului în schimbul unor rate regulate care corespund prețului bunului, la care se adaugă o dobândă. Utilizatorul beneficiază de fapt de toate avantajele care decurg din folosirea bunului și suportă toate cheltuielile și riscurile asociate deținerii acestuia. În sens statistic, leasingul financiar este considerat ca fiind un credit acordat de finanțator/locator către utilizator (care permite utilizatorului să achiziționeze un bun de folosință îndelungată). Leasingul financiar acordat de IFM (în calitate de finanațator/locator) trebuie să fie înregistrat în bilanțul IFM la postul de activ „credite”. Activele (bunuri de folosință îndelungată) care au fost închiriate utilizatorului nu trebuie să fie înregistrate în bilanțul IFM — credite neperformante care nu au fost încă rambursate sau anulate — Creditele neperformante sunt considerate a fi credite care nu au fost plătite la scadență sau care au fost identificate ca fiind compromise. BCN hotărăsc dacă acestea sunt înregistrate la valoarea lor brută sau net de provizioane — titluri de valoare nenegociabile — Titlurile de valoare altele decât acțiunile și alte participații la capital care nu sunt negociabile și nu pot fi tranzacționate pe piețele secundare, a se vedea și „credite negociate” — credite negociate Creditele care au devenit de facto negociabile sunt clasificate la postul de activ „credite”, numai dacă sunt în continuare materializate într-un document unic și sunt, în general, tranzacționate numai ocazional: — creanțe subordonate sub formă de depozite sau credite — Creanțele subordonate sunt instrumente care conferă un drept subsidiar asupra instituției emitente, care poate fi exercitat numai după realizarea tuturor celorlalte drepturi care prezintă un grad de prioritate mai înalt (de exemplu, depozite/credite), având anumite caracteristici ale „acțiunilor și altor participații la capital”. În scopuri statistice, creanțele subordonate trebuie să fie tratate în funcție de natura instrumentului financiar, adică clasificat drept „credit” sau „titluri de valoare, altele decât acțiunile” în funcție de tipul instrumentului. Dat fiind că activele IFM constând în creanțe subordonate, sub orice formă, sunt regrupate într-un singur post în scopuri statistice, această valoare trebuie să fie inclusă la poziția „titluri de valoare, altele decât acțiunile” deoarece creanțele subordonate sunt constituite în principal din titluri de valoare, nu din credite — creanțe în cadrul operațiunilor reverse repo — Numerar plătit în schimbul titlurilor de valoare achiziționate de agenți raportori – a se vedea postul de pasiv 9.4 — Următoarea poziție nu este tratată ca un credit: — credite acordate în beneficiul terților — Creditele acordate în beneficiul terților („credite acordate terților/credite fiduciare”) sunt credite acordate în numele unei părți („trustee/administratorul împuternicit”) în beneficiul unui terț („beneficiarul”). În scopuri statistice, creditele acordate în beneficiul terților nu trebuie să fie înregistrate în bilanț de către trustee dacă riscurile și avantajele asociate proprietății asupra fondurilor revin beneficiarului. Beneficiarul preia riscurile și avantajele asociate proprietății dacă: (i) beneficiarul își asumă riscul de credit aferent împrumutului (adică trustee este responsabil numai de gestionarea administrativă a creditului) sau (ii) investiția beneficiarului este garantată împotriva pierderilor, în cazul în care trustee ar intra în lichidare (adică creditul acordat în beneficiul terților nu face parte din activele care pot fi distribuite în cazul în care trustee ar intra în faliment) |
|
3. Titluri de valoare, altele decât acțiunile |
Titlurile de valoare, altele decât acțiunile sau participațiile la capital, care sunt negociabile și tranzacționate în mod obișnuit pe piețele secundare sau care pot fi compensate pe piață și care nu acordă deținătorului nici un drept de proprietate asupra instituției emitente. Acest post include: — titluri de valoare care conferă deținătorului dreptul necondiționat la un venit fix sau determinat prin contract sub forma de plăți de cupoane și/sau a unei sume fixe stabilite la o anumită dată (sau date) sau începând de la data definită în momentul emisiunii — credite negociabile care au fost restructurate într-un număr mare de titluri identice și care pot fi tranzacționate pe piețele secundare (a se vedea și „credite negociate” la categoria 2) — creanțe subordonate sub formă de titluri de creanță (a se vedea și „creanțe subordonate sub formă de depozite sau credite” la categoria 2) — pentru a promova coerența cu tratamentul acordat operațiunilor similare contractelor repo, titlurile de valoare împrumutate în cadrul operațiunilor de împrumut rămân în bilanțul proprietarului inițial (nu sunt transferate în bilanțul cumpărătorului temporar) dacă există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor (nu doar opțiunea de a face acest lucru) |
|
3a. Titluri de valoare, altele decât acțiunile cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an |
— Titluri de creanță negociabile (materializate sau nu printr-un document) cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an — Credite negociabile cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an care sunt restructurate într-un număr mare de titluri identice și sunt tranzacționate pe piețele secundare — Creanțe subordonate sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an |
|
3b. Titluri de valoare, altele decât acțiunile cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
— Titluri de creanță negociabile (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani — Credite negociabile cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani care sunt restructurate într-un număr mare de titluri identice și sunt tranzacționate pe piețele secundare — Creanțe subordonate sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
|
3c. Titluri de valoare, altele decât acțiunile cu o scadență inițială mai mare de doi ani |
— Titluri de creanță negociabile (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mare de doi ani — Credite negociabile cu o scadență inițială mai mare de doi ani care sunt restructurate într-un număr mare de titluri identice și sunt tranzacționate pe piețele secundare — Creanțe subordonate sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de doi ani |
|
4. Acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară |
Acest post de activ include acțiuni/unități emise de FPM. FPM sunt organisme de plasament colectiv ale căror acțiuni/unități sunt, din punct de vedere al lichidității, substitute apropiate pentru depozite și care investesc în principal în instrumente de piață monetară și/sau în acțiuni/unități ale FPM și/sau în alte titluri de creanță transferabile cu o scadență reziduală mai mică sau egală cu un an, și/sau în depozite bancare și/sau al căror obiectiv este acela de a avea un randament apropiat de ratele dobânzilor aferente instrumentelor de piață monetară (a se vedea și categoriile 5 și 10) |
|
5. Acțiuni și alte participații la capital |
Titlurile de valoare care reprezintă drepturi de proprietate asupra societăților sau cvasi-societăților. Aceste titluri de valoare oferă în general deținătorilor dreptul la o parte din beneficiile societății sau cvasi-societății și la o parte din fondurile proprii în caz de lichidare. Aici sunt incluse titlurile organismelor de plasament colectiv (altele decât acțiunile/unitățile FPM). |
|
6. Active fixe |
În sensul sistemului de raportare, acesta cuprinde active nefinanciare, corporale și necorporale, destinate unei folosiri repetate pentru o perioadă mai mare de un an de către agenții raportori. Aici sunt incluse terenuri și clădiri ocupate de OPC, precum și echipamentele, programele informatice și infrastructura. Activele fixe financiare nu sunt înregistrate la această poziție, ci la „credite”/„titluri de valoare altele decât acțiunile”/„acțiuni și alte participații la capital”, în funcție de tipul instrumentului |
|
7. Alte active |
Postul „alte active” este considerat o poziție reziduală în activul bilanțier, definită ca „active care nu sunt incluse în altă parte” Poziția poate cuprinde: — produse financiare derivate cu valoare de piață brută pozitivă — În scopuri statistice aici sunt incluse instrumentele financiare derivate care trebuie să fie înregistrate în bilan ț — sumele brute de primit înregistrate în conturile de așteptare (în curs de lămurire) — Conturile de așteptare din activul bilanțier al IFM sunt solduri care nu sunt înregistrate în numele clienților, dar care se raportează totuși la fondurile clienților (de exemplu, fonduri aflate în așteptarea plasamentului, transferului sau decontării) — sumele brute de primit înregistrate în conturile de tranzit — Conturile de tranzit reprezintă fonduri (aparținând, de obicei, clienților) care sunt în curs de a fi transferate între IFM. Acestea cuprind cecuri și alte forme de plată care au fost trimise în vederea încasării la alte IFM ►M4— dobânda acumulată de primit aferentă creditelor — În conformitate cu principiul general al contabilității de angajament, dobânda de primit aferentă creditelor se înregistrează în bilanț pe măsură ce se acumulează (adică pe bază de angajament) și nu atunci când este efectiv încasată (adică pe bază de numerar). Dobânda acumulată aferentă creditelor se înregistrează la valoarea brută în categoria „alte active”. Dobânda acumulată se exclude din valoarea creditului la care se raportează ◄— dividende de primit — sume de primit care nu au legătură cu activitatea principală a IFM — contrapartida de activ a monedelor emise de stat (numai bilanțurile BCN) — „Alte active” poate exclude instrumentele financiare corespunzătoare unor active financiare (incluse în cadrul altor poziții din bilanț), anumite instrumente financiare care nu corespund activelor financiare, precum garanțiile, angajamentele, creditele administrate în favoarea terților (înregistrate în afara bilanțului), și activele nefinanciare, precum terenuri și mărfuri (incluse la „active fixe”) |
CATEGORIILE DE PASIV
|
Categorie |
Descrierea caracteristicilor principale |
|
8. Bancnote și monede aflate în circulație |
Categoria de pasiv „bancnote și monede aflate în circulație” este definită ca „bancnote și monede aflate în circulație, folosite în mod obișnuit la efectuarea plăților”. Această categorie include bancnotele emise de BCE și BCN. Monedele aflate în circulație nu reprezintă un element de pasiv al FPM din statele membre participante, ci un element de pasiv al administrației centrale. Totuși, monedele fac parte din agregate monetare și, prin convenție, acest element de pasiv trebuie să fie înregistrat la categoria „bancnote și monede aflate în circulație”. Contrapartida acestui element de pasiv trebuie să fie inclusă la „alte active” |
|
9. Depozite |
Sumele (acțiuni, depozite sau altele) datorate de agenții raportori creditorilor și care îndeplinesc caracteristicile descrise în partea 1 secțiunea I punctul 5, cu excepția celor care provin din emisiunea de titluri de valoare negociabile sau de acțiuni/unități FPM. ◄„Depozitele” includ și „creditele” ca element de pasiv al IFM. În termeni conceptuali, creditele reprezintă sumele primite de IFM care nu sunt structurate sub formă de depozite. SEC 95 face distincția între „credite” și „depozite” în funcție de partea care ia inițiativa (dacă este debitorul, reprezintă un credit, dacă este creditorul, reprezintă un depozit), deși în practică importanța acestei distincții diferă în funcție de structura financiară națională. În cadrul sistemului de raportare, „creditele” nu sunt recunoscute ca o categorie separată în partea de pasiv a bilanțului. În schimb, soldurile care sunt considerate „credite” trebuie să fie înregistrate, fără a se face o diferențiere, la postul „depozite” cu excepția cazului când au ca suport instrumente negociabile. Acest lucru este conform cu definiția „depozitelor” menționată anterior. Creditele către IFM care sunt înregistrate ca „depozite” trebuie să fie defalcate în funcție de cerințele sistemului de raportare (adică în funcție de sector, instrument, monedă și scadență) Titlurile de creanță nenegociabile emise de agenți raportori sunt în general înregistrate ca „depozite”. Instrumentele pot fi calificate drept „nenegociabile” în sensul că există restricții cu privire la transferul legal al proprietății asupra instrumentului, ceea ce înseamnă că nu pot fi comercializate sau, deși sunt negociabile din punct de vedere tehnic, nu pot fi tranzacționate din cauza absenței unei piețe organizate. Instrumentele nenegociabile emise de agenții raportori care ulterior au devenit negociabile și pot fi tranzacționate pe piețele secundare trebuie să fie reclasificate ca „titluri de creanță” Depozite de garanție (marje) efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate trebuie înregistrate ca „depozite” dacă reprezintă garanții în numerar depuse la IFM și dacă acestea rămân în proprietatea deponentului și sunt rambursabile acestuia la încheierea contractului. Pe baza practicilor de piață curente se recomandă ca marjele primite de agentul raportor să fie înregistrate ca „depozite” numai în măsura în care aceste fonduri primite de IFM sunt disponibile în întregime pentru operațiuni de creditare din fonduri atrase. Dacă o parte a marjei primite de IFM trebuie să fie transferată altui participant la piața de produse derivate (de exemplu, casei de compensări), numai partea care rămâne la dispoziția IFM trebuie să fie înregistrată, în principiu, ca „depozit”. Din cauza complexității practicilor de piață curente, identificarea marjelor efectiv rambursabile poate fi dificilă deoarece diferitele tipuri de marje sunt înregistrate în același cont, fără a se face o diferențiere; de asemenea, poate fi dificilă și identificarea marjelor care oferă IFM resurse pentru operațiuni de creditare din fonduri atrase. În aceste cazuri, se acceptă înregistrarea acestor marje la „alte pasive” sau la „depozite”, în funcție de practica națională. „Solduri alocate referitoare la, de exemplu, contracte de leasing” sunt înregistrate ca depozite la „depozite la termen” sau „depozite rambursabile cu preaviz” în funcție de scadența/prevederile din contractul de bază Fondurile (depozitele) primite în beneficiul terților nu se înregistrează în bilanțul statistic al IFM (a se vedea „credite acordate în beneficiul terților” la categoria 2) ►M6Acțiunile emise de IFM se clasifică ca depozite, în loc de capital și rezerve, în cazul în care: (a) există o relație economică de tip debitor-creditor între IFM emitentă și deținător (indiferent de orice drepturi de proprietate asupra acestor acțiuni); și (b) acțiunile pot fi convertite în numerar sau rambursate fără restricții sau penalități semnificative. O perioadă de preaviz nu este considerată o restricție semnificativă. În plus, aceste acțiuni trebuie să respecte următoarele condiții: — reglementările naționale aplicabile nu conferă IFM emitente niciun drept necondiționat de a refuza rambursarea acțiunilor sale; — acțiunile au „valoare certă”, adică, în condiții normale, acestea vor fi rambursate la valoarea lor nominală; și — în cazul insolvenței IFM, deținătorii acțiunilor acesteia nu sunt supuși din punct de vedere juridic nici obligației de a acoperi datoriile exigibile în plus față de valoarea nominală a acțiunilor (adică participarea acționarilor la capitalul subscris), nici altor obligații oneroase suplimentare. Subordonarea acțiunilor față de oricare alt instrument emis de IFM nu poate fi calificată drept obligație oneroasă suplimentară. Perioadele de preaviz pentru conversia acestor acțiuni în numerar se utilizează pentru a clasifica aceste acțiuni în conformitate cu defalcarea în funcție de perioada de preaviz în cadrul categoriei de instrumente „depozite”. Aceste perioade de preaviz se aplică, de asemenea, la determinarea ratei rezervelor minime obligatorii în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). Orice acțiuni alocate referitoare la credite acordate de IFM trebuie clasificate ca depozite, având aceeași defalcare în funcție de scadența inițială ca și creditul de bază, adică ca „depozite la termen” sau „depozite rambursabile cu preaviz”, în funcție de dispozițiile privind scadența din contractul de creditare de bază. Când sunt deținute de IFM, aceste acțiuni emise de IFM și clasificate ca depozite în loc de capital și rezerve trebuie clasificate de către IFM care le deține la credite, în partea de activ a bilanțului său. ◄ |
|
9.1. Depozite overnight |
Depozitele convertibile în monedă și/sau transferabile la cerere prin cec, ordin bancar, debitare sau alte mijloace similare, fără întârzieri, restricții sau penalități semnificative. Poziția include soldurile care reprezintă sume preplătite în contextul monedei electronice, fie sub formă de monedă electronică „pe suport material” (de exemplu, carduri preplătite) sau monedă electronică „pe suport computerizat”, emise de IFM. Poziția nu cuprinde depozitele netransferabile care pot fi retrase la cerere, din punct de vedere tehnic, dar care sunt supuse unor penalități semnificative: — solduri (purtătoare sau nepurtătoare de dobândă) care pot fi transferate prin cec, ordin bancar, debitare sau instrumente similare, fără penalități sau restricții semnificative — solduri (purtătoare sau nepurtătoare de dobândă) care pot fi convertite imediat în monedă, la cerere sau la încheierea activității în ziua următoare efectuării depozitului, fără restricții sau penalități semnificative, dar care nu sunt transferabile — solduri (purtătoare sau nepurtătoare de dobândă) reprezentând sume preplătite în contextul monedei electronice „pe suport material” sau „pe suport computerizat” (de exemplu, carduri preplătite) — credite de rambursat la încheierea activității din ziua următoare celei în care s-a acordat creditul |
|
9.2. Depozite la termen |
Depozitele netransferabile care nu pot fi transformate în numerar înainte de o scadență fixă prestabilită sau care pot fi transformate în numerar înainte de scadență numai dacă deținătorul plătește penalități. Sunt incluse, de asemenea, depozite de economii cu dobândă reglementată pentru care criteriul legat de scadență nu este relevant (clasificat la intervalul de scadență „mai mare de doi ani”). Produsele financiare care sunt reînnoite automat când ajung la scadență trebuie să fie clasificate în funcție de prima scadență inițială. Deși depozitele la termen pot prezenta posibilitatea de a fi rambursate înainte de termen în urma unui preaviz sau pot fi rambursate la cerere sub rezerva plății unor penalități, aceste caracteristici nu sunt considerate relevante din punctul de vedere al clasificării |
|
9.2a. Depozite la termen cu durată mai mică sau egală cu un an |
— Solduri plasate la termen cu o scadență mai mică sau egală cu un an (cu excluderea depozitelor cu scadența inițială de o zi) care nu sunt transferabile și nu pot fi convertite în monedă înainte de această scadență — Solduri plasate la termen cu o scadență mai mică sau egală cu un an care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate înainte de termen în urma unui preaviz; dacă preavizul a fost transmis, aceste solduri trebuie să fie clasificate la 9.3a sau 9.3b, după caz — Solduri plasate la termen cu o scadență mai mică sau egală cu un an care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate la cerere și în urma plății unor penalități — Plăți în marjă efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate care urmează să se termine pe parcursul unui an, reprezentând garanții în numerar plasate în vederea protejării împotriva riscului de credit, dar rămase în proprietatea deponentului și rambursabile către acesta la terminarea contractului — Credite materializate printr-un document unic cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an — Titluri de creanță netranzacționabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de depozite sau credite cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an |
|
9.2b. Depozite la termen cu durată mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
— Solduri plasate la termen cu o scadență între un an și doi ani care nu sunt transferabile și nu pot fi convertite în monedă înainte de această scadență — Solduri plasate la termen cu o scadență între un an și doi ani care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate înainte de termen în urma unui preaviz; dacă preavizul a fost transmis, aceste solduri trebuie să fie clasificate la 9.3a sau 9.3b, după caz — Solduri plasate la termen cu o scadență între un an și doi ani care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate la cerere și în urma plății unor penalități — Plăți în marjă efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate care urmează să se termine într-un interval între un an și doi ani, reprezentând garanții în numerar plasate în vederea protejării împotriva riscului de credit, dar rămase în proprietatea deponentului și rambursabile de către acesta la terminarea contractului — Credite materializate într-un document unic cu o scadență inițială între un an și doi ani — Titluri de creanță netranzacționabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială între un an și doi ani — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de depozite sau credite cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
|
9.2c. Depozite la termen cu durată mai mare de doi ani |
— Solduri plasate la termen cu o scadență mai mare de doi ani care nu sunt transferabile și nu pot fi convertite în monedă înainte de această scadență — Solduri plasate la termen cu o scadență mai mare de doi ani care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate înainte de termen în urma unui preaviz; dacă preavizul a fost transmis, aceste solduri trebuie să fie clasificate la 9.3a sau 9.3b, după caz — Solduri plasate la termen cu o scadență mai mare de doi ani care nu sunt transferabile, dar pot fi rambursate la cerere și în urma plății unor penalități — Solduri (indiferent de scadență) pentru care ratele dobânzii și/sau termenele și condițiile sunt specificate în legislația națională și care sunt deținute în scopuri specifice (de exemplu, finanțare pentru locuințe), care intervin după o perioadă de doi ani (chiar dacă, din punct de vedere tehnic, pot fi rambursate la cerere) — Plăți în marjă efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate care urmează să se termine într-un interval mai mare de doi ani, reprezentând garanții în numerar plasate în vederea protejării împotriva riscului de credit, dar rămase în proprietatea deponentului și rambursabile către acesta la încheierea contractului — Credite materializate într-un document unic cu o scadență inițială mai mare de doi ani — Titluri de creanță netranzacționabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mare de doi ani — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de depozite sau credite cu o scadență inițială mai mare de doi ani |
|
9.3. Depozite rambursabile cu preaviz |
Depozite netransferabile, fără un termen convenit, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea unei perioade de preaviz, sau care pot fi transformate în numerar înainte de expirarea perioadei de preaviz numai cu plata unor penalități. Aici sunt incluse depozite care, deși din punct de vedere legal, pot să fie retrase la cerere, sunt supuse unor penalizări și restricții în conformitate cu practicile naționale (clasificate la intervalul de scadență „mai mic sau egal cu trei luni”) și conturi de investiții fără o perioadă de preaviz sau o scadență inițială convenită, dar care prevăd condiții de retragere restrictive (clasificate în intervalul de scadență „mai mare de trei luni”) |
|
9.3a. Depozite rambursabile cu preaviz cu o durată mai mică sau egală cu trei luni |
— Solduri plasate fără o scadență inițială convenită care pot fi retrase numai în urma unui preaviz cu o durată mai mică sau egală cu trei luni; dacă este posibilă rambursarea înainte de expirarea perioadei de preaviz (sau chiar la cerere), aceasta se poate face numai în urma plății unei penalități — Depozite de economii la vedere netransferabile și alte tipuri de depozite bancare care, deși pot fi retrase, legal, la cerere, sunt supuse unor penalizări semnificative — Solduri plasate cu o scadență inițială convenită, netransferabile, dar care presupun un preaviz cu o durată mai mică de trei luni pentru a putea fi rambursate mai devreme |
|
9.3b. Depozite rambursabile cu preaviz cu o durată mai mare de trei luni, din care o durată mai mare de doi ani (dacă este cazul) |
— Solduri plasate fără o scadență inițială convenită care pot fi retrase numai în urma unui preaviz cu o durată mai mare de trei luni; dacă este posibilă rambursarea înainte de expirarea perioadei de preaviz (sau chiar la cerere), aceasta se poate face numai cu plata unor penalități — Conturi de investiții fără perioadă de preaviz sau scadență inițială convenită, dar care prevăd dispoziții de retragere restrictive — Solduri plasate cu o scadență inițială convenită, netransferabile, dar care presupun un preaviz cu o durată mai mare de trei luni pentru a putea fi rambursate mai devreme |
|
9.4. Repo |
Contrapartida numerarului primit în schimbul titlurilor de valoare/aurului vândute de agenți raportori la un preț dat, cu angajamentul ferm de răscumpărare a acelorași titluri de valoare (sau titluri de valoare similare)/aur la un preț fixat și la o dată ulterioară prestabilită. Sumele primite de agenții raportori în schimbul titlurilor de valoare/aurului transferate unui terț („cumpărător temporar”) sunt clasificate la „repo” dacă există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor de valoare, nu doar opțiunea de a face acest lucru. Aceasta înseamnă că agenții raportori păstrează proprietatea (economică) efectivă asupra titlurilor de valoare/aurului de bază în timpul operațiunii. În acest sens, transferul legal al proprietății nu este o caracteristică relevantă pentru determinarea modalității de tratare a operațiunilor de tip repo. În cazul în care cumpărătorul temporar vinde titlurile de valoare primite în baza contractului repo, această vânzare trebuie să fie înregistrată ca tranzacție definitivă cu titluri de valoare/aur și evidențiată în bilanțul cumpărătorului temporar ca o poziție negativă în portofoliul de titluri de valoare/aur Următoarele trei variante de operațiuni de tip repo sunt structurate astfel încât să îndeplinească toate condițiile necesare pentru tratarea ca și credite garantate (colateralizate). Prin urmare, sumele primite de agenții raportori (în schimbul titlurilor de valoare/aurului transferate temporar unui terț) sunt clasificate la „repo”): — sume primite în schimbul titlurilor de valoare/aurului transferate temporar unui terț sub forma unui contract repo — sume primite în schimbul titlurilor de valoare/aurului transferate temporar unui terț sub forma unor împrumuturi de obligațiuni (colateralizate cu numerar) — sume primite în schimbul titlurilor de valoare/aurului transferate temporar unui terț sub forma unui acord de vânzare/răscumpărare |
|
10. Acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară |
Acțiuni sau unități emise de FPM. FPM sunt organisme de plasament colectiv ale căror acțiuni/unități sunt, din punct de vedere al lichidității, substitute apropiate pentru depozite și care investesc în principal în instrumente de piață monetară și/sau în acțiuni/unități ale FPM și/sau în alte titluri de creanță transferabile cu o maturitate reziduală mai mică sau egală cu un an, și/sau în depozite bancare și/sau al căror obiectiv este acela de a avea un randament apropiat de ratele dobânzilor aferente instrumentelor de piață monetară |
|
11. Titluri de creanță emise |
Titluri de valoare, altele decât acțiunile sau alte participații la capital, emise de agenții raportori, care sunt, în mod obișnuit, instrumente negociabile și tranzacționate pe piețe secundare sau care pot fi compensate pe piață și nu conferă deținătorului nici un drept de proprietate asupra instituției emitente. Această poziție cuprinde titluri de valoare care conferă deținătorului dreptul necondiționat la un venit fix sau determinat prin contract sub forma unor plăți de cupoane și/sau unei sume fixe stabilite la o anumită dată (sau date) sau începând de la data definită în momentul emisiunii. Instrumentele nenegociabile emise de agenții raportori care, ulterior, devin negociabile trebuie să fie reclasificate ca „titluri de creanță” (a se vedea și categoria 9) Creanțele subordonate emise de IFM sunt tratate în același mod ca și alte creanțe ale IFM în scopul statisticilor monetare și bancare. Prin urmare, creanțele subordonate emise sub formă de titluri de valoare trebuie să fie clasificate ca „titluri de creanță emise”, în timp ce creanțele subordonate emise de IFM sub formă de depozite sau credite trebuie să fie clasificate la „depozite”. Dacă toate creanțele subordonate ale IFM sunt identificate ca o sumă unică în scopuri statistice, această sumă trebuie să fie clasificată la poziția „titluri de creanță emise” deoarece creanțele subordonate sunt constituite în principal din titluri de creanță, nu din credite. Creanțele subordonate nu trebuie să fie clasificate la poziția de pasiv „capital și rezerve” |
|
11a. Titluri de creanță cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an |
— Titluri de creanță negociabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an |
|
11b. Titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
— Titluri de creanță negociabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de un an și mai mică sau egală cu doi ani |
|
11c. Titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de doi ani |
— Titluri de creanță negociabile emise de IFM (materializate sau nu în documente) cu o scadență inițială mai mare de doi ani — Creanțe subordonate emise de IFM sub formă de titluri de creanță cu o scadență inițială mai mare de doi ani |
|
12. Capital și rezerve |
În sensul sistemului de raportare, această categorie cuprinde sumele aferente emisiunii de titluri de capital de către agenții raportori pentru acționari sau alți proprietari, conferind deținătorului drepturi de proprietate asupra IFM și, în general, dreptul asupra unei părți din profituri și asupra unei părți din fondurile proprii în caz de lichidare. De asemenea, sunt incluse fondurile provenite din profiturile nerepartizate sau fondurile puse de-o parte de agenții raportori în anticiparea unor eventuale plăți și obligații viitoare. Aici sunt incluse: — capital social — profituri sau fonduri nerepartizate — provizioane specifice și generale constituite pentru acoperirea creditelor, titlurilor de valoare și altor tipuri de active (pot fi înregistrate în conformitate cu regulile contabile) |
|
13. Alte pasive |
Postul „alte pasive” este considerat o poziție reziduală a pasivului bilanțier, definită ca „pasive care nu sunt incluse în altă parte” Poziția poate cuprinde: — poziții ale instrumentelor financiare derivate cu valoare de piață brută negativă — În scopuri statistice aici sunt incluse instrumentele financiare derivate care trebuie să fie înregistrate în bilan ț — sumele brute de plătit înregistrate în conturile de așteptare (în curs de lămurire) — Conturile de așteptare din bilanțul IFM sunt solduri care nu sunt înregistrate în numele clienților, dar care se raportează totuși la fondurile clienților (de exemplu, fonduri aflate în așteptarea plasamentului, transferului sau decontării) — sumele brute de plătit înregistrate în conturile de tranzit — Conturile de tranzit reprezintă fonduri (aparținând, de obicei, clienților) care sunt în curs de a fi transmise între IFM. Acestea cuprind transferuri de sume debitate din conturile clienților și alte elemente pentru care nu s-au efectuat încă plățile corespunzătoare de către agenții raportori ►M4— dobânda acumulată de plătit aferentă depozitelor — În conformitate cu principiul general al contabilității de angajament, dobânda de plătit aferentă depozitelor se înregistrează în bilanț pe măsură ce se acumulează (adică pe bază de angajament) și nu atunci când este efectiv plătită (adică pe bază de numerar). Dobânda acumulată aferentă depozitelor se înregistrează la valoarea brută în categoria „alte pasive”. Dobânda acumulată se exclude din valoarea depozitului la care se raportează ◄— dividende de plătit — sume de plătit care nu au legătură cu activitatea principală a IFM (sume datorate furnizorilor, impozite, salarii, contribuții sociale etc.) — provizioane care reprezintă obligații față de terți (pensii, dividende etc.) — plăți în marjă efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate — Plățile în marjă efectuate în cadrul contractelor având ca obiect produse derivate se clasifică în mod normal la „depozite” (a se vedea categoria 9) — Din cauza complexității practicilor de piață curente identificarea marjelor efectiv rambursabile poate fi dificilă deoarece diferitele tipuri de marje sunt înregistrate în același cont, fără a se face o diferențiere; de asemenea, poate fi dificilă și identificarea marjelor care oferă IFM resurse pentru operațiuni de creditare din fonduri atrase. În aceste cazuri, se acceptă înregistrarea acestor garanții la „alte pasive” sau la „depozite”, în funcție de practica națională — poziții nete provenite din împrumuturi de titluri de valoare necolateralizate cu numerar — sume nete de plătit în cadrul decontării ulterioare a operațiunilor cu titluri de valoare sau a operațiunilor de schimb valutar — „Alte pasive” pot exclude aproape toate instrumentele financiare corespunzătoare pasivelor financiare (incluse în cadrul altor poziții din bilanț); instrumente financiare care nu corespund pasivelor financiare, precum garanțiile, angajamentele, creditele administrate în beneficiul terților (înregistrate în afara bilanțului) și datorii nefinanciare, precum poziții de capital evidențiate la pasiv (incluse la „capital și rezerve”). |
ANEXA II
DISPOZIȚII SPECIALE ȘI TRANZITORII ȘI DISPOZIȚII PRIVIND FUZIUNILE CARE IMPLICĂ INSTITUȚII DE CREDIT CU PRIVIRE LA APLICAREA SISTEMULUI DE REZERVE MINIME OBLIGATORII
PARTEA 1
Dispoziții specifice
I. Instituții de credit supuse cerințelor complete de raportare
|
1. |
Pentru a determina corect baza de calcul a rezervelor la care se aplică o rată a rezervelor pozitivă este necesară o defalcare lunară detaliată a depozitelor la termen cu scadență mai mare de doi ani, a depozitelor rambursabile cu preaviz cu o durată mai mare de doi ani și a obligațiilor sub formă de contracte repo ale instituțiilor de credit față de sectoarele „IFM” („rezidenți” și „alte state membre participante”), „instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN” și „administrația centrală” și față de „restul lumii”. Instituțiile de credit pot raporta, de asemenea, poziții față de „IFM altele decât instituțiile de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”, nu față de „IFM” și „instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”, numai dacă acest lucru nu implică pierderea de informații și dacă nici o poziție evidențiată cu caractere aldine nu este afectată. Mai mult, în funcție de mecanismele de colectare naționale și fără să se aducă atingere respectării depline a definițiilor și principiilor clasificării aplicabile la bilanțul IFM stabilite în prezentul regulament, instituțiile de credit supuse obligației de constituire a rezervelor minime obligatorii pot raporta, alternativ, datele necesare pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor, cu excepția celor referitoare la instrumentele negociabile, în conformitate cu anexa I tabelul 1 nota de subsol 5, cu condiția ca nici o poziție evidențiată cu caractere aldine să nu fie afectată. |
II. Sistemul de raportare pentru instituțiile de credit mici
|
2. |
În sensul regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC, instituțiile de credit mici raportează, cel puțin, date trimestriale necesare calculării bazei de calcul a rezervelor în conformitate cu tabelul din prezenta anexă. Instituțiile de credit mici se asigură că raportarea efectuată în conformitate cu acest tabel respectă pe deplin definițiile și clasificările aplicabile din tabelul 1. Datele privind baza de calcul a rezervelor „instituțiilor mici” pentru trei perioade de aplicare ►M3 ————— ◄ se bazează pe datele colectate la sfârșit de trimestru de către BCN, respectând termenul de 28 de zile lucrătoare de la sfârșitul trimestrului la care se referă. |
III. Raportarea consolidată pentru un grup efectuată de instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii al SEBC
|
3. |
La primirea autorizației din partea BCE, instituțiile de credit supuse sistemului de rezerve minime obligatorii pot efectua raportarea statistică consolidată pentru un grup de instituții de credit supuse sistemului de rezerve minime obligatorii situate pe teritoriul unei singure țări, cu condiția ca toate instituțiile în cauză să fi renunțat la beneficiul unei deduceri forfetare din rezervele minime obligatorii. Beneficiul deducerii forfetare se aplică grupului în ansamblul său. Toate instituțiile în cauză sunt incluse separat în lista de IFM a BCE. |
|
4. |
Dacă grupul de instituții de credit se încadrează în totalitate la instituții mici trebuie să respecte numai cerințele simplificate de raportare aplicabile instituțiilor mici. În caz contrar, se aplică grupului în întregime sistemul de raportare prevăzut pentru instituțiile supuse cerințelor complete de raportare. |
IV. Coloana „din care instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”
|
5. |
Coloana „din care instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN” nu cuprinde obligațiile agenților raportori față de instituțiile indicate ca fiind exonerate de la regimul rezervelor minime obligatorii al SEBC, adică instituții exonerate din alte motive decât cele privind măsurile de reorganizare. |
|
6. |
Lista instituțiilor exonerate cuprinde numai instituțiile care sunt exonerate din alte motive decât cele privind măsurile de reorganizare. Instituțiile care, din motive de reorganizare, sunt exonerate temporar de obligația de constituire a rezervelor, sunt considerate instituții supuse regimului rezervelor minime obligatorii, prin urmare obligațiile față de aceste instituții sunt incluse în coloana „din care instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”. În această coloană sunt incluse și obligațiile față de instituțiile care nu trebuie să constituie fonduri de rezerve la SEBC datorită aplicării deducerii forfetare. |
PARTEA 2
Dispoziții tranzitorii
|
7. |
Raportarea informațiilor privind depozitele rambursabile cu preaviz cu o durată mai mare de doi ani este voluntară până la noi ordine. Agenții raportori au opțiunea de a îndeplini această cerință prin raportare voluntară, adică li se permite să raporteze fie cifre reale (inclusiv pozițiile nule), fie „informații nedisponibile” (folosind simbolul adecvat). Dacă s-a optat pentru raportarea de cifre reale, agenții raportori nu mai pot raporta „informații nedisponibile”. |
PARTEA 3
Fuziuni care implică instituții de credit
|
8. |
În sensul prezentei anexe, termenii „fuziune”, „instituții care fuzionează” și „instituție beneficiară” au înțelesul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2818/98 al Băncii Centrale Europene din 1 decembrie 1998 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/1998/15) ( 29 ), modificat de Regulamentul (CE) nr. 1921/2000 (BCE/2000/8) ( 30 ). |
|
9. |
Pentru perioada de aplicare în care are loc o fuziune, rezervele minime obligatorii pentru instituția beneficiară sunt calculate și trebuie să fie realizate în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 2818/98 (BCE/1998/15). |
|
10. |
Pentru perioadele de constituire subsecvente, rezervele minime obligatorii pentru instituția beneficiară sunt calculate în funcție de baza de calcul a rezervelor și informațiile statistice raportate în conformitate cu normele stabilite în apendicele la prezenta anexă, dacă este cazul. În caz contrar, se aplică regulile normale de raportare a informațiilor statistice și calculare a cerințelor privind rezervele, conform articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 2818/98 (BCE/1998/15). |
|
11. |
Derogare temporară de la procedurile normale de raportare pentru instituția beneficiară Fără a aduce atingere obligațiilor stabilite în alineatele anterioare, BCN competentă poate autoriza instituția beneficiară să își îndeplinească obligația de a raporta informațiile statistice folosind proceduri temporare, de exemplu, formulare separate pentru fiecare instituție care fuzionează pe parcursul mai multor perioade după realizarea fuziunii. Această derogare de la procedurile de raportare normale trebuie să fie cât se poate de limitată în timp și nu trebuie să dureze mai mult de șase luni după realizarea fuziunii. Această derogare nu aduce atingere obligației instituției beneficiare de a respecta obligațiile de raportare în conformitate cu prezentul regulament și, dacă este cazul, obligația sa de a-și asuma obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează în conformitate cu prezenta anexă. 
|
APENDICE
Reguli specifice pentru calcularea rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor de credit implicate într-o fuziune (1)
|
Nr. caz |
Tipul fuziunii |
Obligațiile |
|
1 |
O fuziune în care o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare (instituții care fuzionează) intră în vigoare după termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice lunare referitoare la luna precedentă |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară |
|
2 |
O fuziune în care o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici și, posibil, una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare (instituții care fuzionează) intră în vigoare după termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară |
|
3 |
O fuziune în care o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul lunii și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice lunare referitoare la luna precedentă |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă, pe lângă obligațiile sale de raportare, obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la luna anterioară fuziunii |
|
4 |
O fuziune în care o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici și, posibil, una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul trimestrului și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă, pe lângă obligațiile sale de raportare, obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la luna sau la trimestrul anterioare fuziunii, în funcție de instituție |
|
5 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare și, posibil, una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare după termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la luna precedentă |
Se aplică aceeași procedură ca și în cazul 1 |
|
6 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare după termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii și până când instituția beneficiară raportează datele trimestriale pentru prima dată după fuziune, în conformitate cu cerințele de raportare reduse impuse raportorilor mici conform anexei II la prezentul regulament, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară |
|
7 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare după termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent și, ca rezultat al fuziunii, instituția mică devine o instituție supusă cerințelor complete de raportare |
Se aplică aceeași procedură ca și în cazul 2 |
|
8 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul trimestrului și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii și până când instituția beneficiară raportează datele trimestriale pentru prima dată după fuziune, în conformitate cu cerințele de raportare reduse impuse raportorilor mici conform anexei II la prezentul regulament, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituției beneficiare și ale instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă, pe lângă obligațiile sale de raportare, obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la trimestrul anterior fuziunii |
|
9 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare și, posibil, una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul lunii și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice lunare referitoare la luna precedentă |
Se aplică aceeași procedură ca și în cazul 3 |
|
10 |
O fuziune în care o instituție mică (instituția beneficiară) achiziționează una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul trimestrului și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent și, ca rezultat al fuziunii, instituția mică devine o instituție supusă cerințelor complete de raportare |
Se aplică aceeași procedură ca și în cazul 4 |
|
11 |
O fuziune în care se creează o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) din raportori compleți (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul lunii și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice lunare referitoare la luna precedentă |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la luna anterioară fuziunii |
|
12 |
O fuziune în care se creează o instituție supusă cerințelor complete de raportare (instituția beneficiară) din una sau mai multe instituții mici și, posibil, din una sau mai multe instituții supuse cerințelor complete de raportare (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul trimestrului și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la luna sau la trimestrul anterioare fuziunii, în funcție de instituție |
|
13 |
O fuziune în care se creează o instituție mică (instituția beneficiară) din una sau mai multe instituții mici (instituții care fuzionează) intră în vigoare în perioada dintre sfârșitul trimestrului și termenul stabilit de BCN competentă în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament pentru raportarea informațiilor statistice referitoare la trimestrul precedent |
Pentru perioada de aplicare subsecventă fuziunii și până când instituția beneficiară raportează datele trimestriale pentru prima dată după fuziune, în conformitate cu cerințele de raportare reduse impuse raportorilor mici conform anexei II la prezentul regulament, rezervele minime obligatorii ale instituției beneficiare sunt calculate în funcție de baza de calcul agregată a rezervelor formată din bazele de calcul ale rezervelor instituțiilor care fuzionează. Bazele de calcul ale rezervelor care sunt adunate sunt cele care ar fi fost relevante pentru această perioadă de aplicare dacă fuziunea nu ar fi avut loc. Se acordă o singură deducere forfetară. Instituția beneficiară își asumă obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează privind informațiile statistice referitoare la trimestrul anterior fuziunii |
|
(1) Tabelul prezintă detaliile unor proceduri mai complexe aplicate în cazuri specifice. În cazurile care nu sunt prezentate în tabel se aplică regulile normale privind raportarea informațiilor statistice și calcularea rezervelor minime obligatorii, conform articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 2818/98 (BCE/1998/15). |
||
ANEXA III
CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ PENTRU IFM-URILE MICI CARE NU SUNT INSTITUȚII DE CREDIT ȘI PRINCIPII DE CLASIFICARE PENTRU INSTITUȚIILE EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ DETERMINATE
1. În ceea ce privește IFM mici care nu sunt instituții de credit, BCN care hotărăsc scutirea IFM mici de cerințele de raportare completă trebuie să informeze instituțiile în cauză cu privire la acest lucru, dar să continue, cel puțin, să colecteze date referitoare la bilanțul total cu o frecvență cel puțin anuală, astfel încât să se poată monitoriza dimensiunea instituțiilor raportoare mici.
2. În temeiul articolului 2 alineatul (4), BCN pot acorda derogări de la cerințele de raportare statistică unor instituții emitente de monedă electronică determinate, în cazul în care cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită:
(a) moneda electronică pe care acestea o emit este acceptată ca mijloc de plată numai de către un număr limitat de întreprinderi, care se pot distinge în mod clar prin:
(i) situarea acestora în aceeași locație sau pe o altă arie locală restrânsă; și/sau
(ii) relația strânsă financiară sau comercială a acestora cu instituția emitentă, cum ar fi o structură comună de acționariat, de marketing sau de distribuție,
chiar dacă instituția emitentă și întreprinderea acceptantă constituie entități juridice distincte;
(b) peste trei sferturi din bilanțul total al acestora nu este legat de emiterea sau de administrarea de monedă electronică și obligațiile aferente monedei electronice în circulație nu depășesc 100 milioane de euro.
3. În cazul în care o instituție emitentă de monedă electronică determinată, care îndeplinește condițiile stabilite la punctul 2, nu este exonerată de obligația de constituire a rezervelor minime obligatorii, aceasta trebuie să raporteze cel puțin datele trimestriale necesare pentru a determina baza de calcul a rezervelor minime obligatorii, stabilite în anexa II. Instituția poate alege să raporteze lunar setul de date restrânse referitoare la baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.
4. Atunci când unei instituții emitente de monedă electronică determinate i se acordă o derogare în conformitate cu articolul 2 alineatul (4), BCE va înregistra instituția în lista IFM, în scopuri statistice, ca și societate nefinanciară. De asemenea, instituția va fi considerată societate nefinanciară și în situațiile în care aceasta este partenerul contractual al unei IFM. Instituția va fi în continuare considerată ca fiind o instituție de credit în scopul supunerii față de cerințele Eurosistemului privind rezervele minime obligatorii.
ANEXA IV
STANDARDE MINIME CARE SE APLICĂ DE CĂTRE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale BCE, agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime.
1. Standarde minime de transmitere
(a) raportarea către BCN trebuie să se facă la timp și cu respectarea termenelor stabilite de BCN;
(b) forma și formatul rapoartelor statistice trebuie să fie în conformitate cu cerințele de raportare tehnice stabilite de BCN;
(c) trebuie să fie identificată (identificate) persoana (persoanele) de contact ale agentului raportor și
(d) trebuie să se respecte specificațiile tehnice privind transmiterea datelor către BCN.
2. Standarde minime de acuratețe
(e) Informațiile statistice trebuie să fie corecte:
— toate necesitățile de echilibru din tabel sunt respectate (de exemplu, bilanțurile trebuie să fie echilibrate, suma subtotalurilor trebuie să fie egală cu totalurile) și
— datele trebuie să fie coerente în timp;
(f) agenții raportori trebuie să fie capabili să furnizeze informații privind evoluțiile determinate de datele furnizate;
(g) informațiile statistice trebuie să fie complete; lacunele existente trebuie să fie semnalate și explicate BCN și, acolo unde este cazul, completate cât mai curând posibil;
(h) informațiile statistice nu trebuie să conțină lacune continue și structurale;
(i) agenții raportori trebuie să respecte dimensiunile și zecimalele stabilite de BCN pentru transmiterea tehnică a datelor și
(j) agenții raportori trebuie să respecte politica de rotunjire stabilită de BCN pentru transmiterea tehnică a datelor.
3. Standarde minime de conformitate cu conceptele
|
(k) |
Informațiile statistice trebuie să fie conforme cu definițiile și clasificările din prezentul regulament; |
|
(l) |
în cazul abaterii de la aceste definiții și clasificări, acolo unde este cazul, agenții raportori monitorizează în mod regulat și cuantifică diferența dintre măsura folosită și măsura prevăzută în prezentul regulament; și |
|
(m) |
agenții raportori trebuie să fie capabili să explice rupturile dintre datele furnizate în raport cu cifrele din perioadele precedente. |
4. Standarde minime de revizuire
|
(n) |
Politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și BCN trebuie să fie respectate. Revizuirile care se abat de la revizuirile normale trebuie să fie însoțite de note explicative. |
ANEXA V
DISPOZIȚII TRANZITORII PRIVIND APLICAREA PREZENTULUI REGULAMENT
1. Prima raportare în conformitate cu prezentul regulament începe cu datele lunare pentru ianuarie 2003.
1a. Fără a aduce atingere punctului 1, prima raportare conformă prezentului regulament, referitoare la anexa I partea 2 căsuțele din tabelele 3 și 4 corespunzătoare statelor membre care nu au adoptat moneda euro, începe cu primele date trimestriale după data aderării acestora la UE.
1b. În cazul în care BCN respectivă decide că prima raportare a datelor nesemnificative nu începe cu primele date trimestriale după data aderării respectivului stat membru sau respectivelor state membre la UE, raportarea începe la 12 luni după ce BCN a informat agenții raportori despre obligația de a raporta datele.
1c. Fără a aduce atingere punctului 1, prima raportare conformă prezentului regulament, referitoare la anexa I partea 2 căsuțele din tabelul 3 corespunzătoare statelor membre care nu au adoptat moneda euro, începe cu primele date trimestriale după data adoptării monedei euro de către acestea.
▼M6 —————
2. Pentru o perioadă tranzitorie de 12 luni, noile cerințe statistice lunare privind datele de stoc pot fi raportate către BCE cu o întârziere de încă o lună de la încheierea activității din a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care se referă datele. BCN hotărăsc termenul de primire a datelor de la agenții raportori, astfel încât să poată respecta termenul.
2a. În primele 12 luni de raportare, datele semnificative referitoare la anexa I partea 2 căsuțele din tabelele 3 și 4 corespunzătoare statelor membre care nu au adoptat moneda euro pot fi raportate la BCE într-un termen suplimentar de o lună de la încheierea activității în cea de-a douăzeci și opta zi lucrătoare de la sfârșitul trimestrului la care se referă datele. BCN pot decide când trebuie să primească datele în cauză de la agenții raportori pentru a se putea încadra în acest termen.
3. Pentru o perioadă tranzitorie de 12 luni, cerințele de anulare/reducere a creditelor și reevaluările de preț privind datele referitoare la titlurile de valoare pot fi raportate către BCE cu o întârziere de încă o lună de la încheierea activității din a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care se referă datele. BCN hotărăște termenul de primire a datelor de la agenții raportori, astfel încât să poată respecta termenul.
4. Pentru defalcarea lunară în funcție de scadențele creditelor/depozitelor față de restul lumii și pentru defalcarea trimestrială suplimentară în funcție de valuta externă, poziții care sunt necesare în scopul realizării statisticii balanței de plăți (b.p.), fiecare stat membru trebuie să poată defini un calendar pentru folosirea statisticilor bilanțurilor IFM în scopul realizării b.p. în conformitate cu nevoile sale specifice.
5. O caracteristică tranzitorie separată este adoptarea ulterioară a monedei euro de către alte state membre. IFM trebuie să țină seama de acest lucru, păstrând posibilitatea de defalcare în funcție de țară a pozițiilor față de rezidenții statelor membre neparticipante. În principiu, ar fi necesară, de asemenea, defalcarea soldurilor în funcție de monedă, identificând separat moneda națională a statelor membre neparticipante, euro și alte valute. Pentru a reduce sarcina, potențial dificilă, de raportare, toate datele retrospective referitoare la perioada anterioară schimbării componenței statelor membre participante pot fi determinate cu o anumită marjă de flexibilitate, sub rezerva aprobării prealabile din partea BCE.
6. Având în vedere schimbarea monedei fiduciare efectuată în contextul adoptării monedei euro de către un stat membru, pozițiile din sistemul de raportare exprimate în moneda națională a statului membru participant sunt incluse în pozițiile exprimate în „euro” de la data intrării acestui statul membru în uniunea monetară și înainte de încheierea trecerii de la moneda respectivă la euro ca monedă fiduciară.
7. Din 1 mai 2003 până la 31 decembrie 2003, datele lunare privind reședința titularului de acțiuni/unități FPM emise de IFM din statele membre participante conform unei defalcării în funcție de teritoriul național, celelalte state membre participante și restul lumii pot fi raportate la BCE cu întârziere de încă o lună de la încheierea activității în a cincisprezecea zi lucrătoare care urmează sfârșitului lunii la care se referă datele. BCN decid momentul la care trebuie să primească datele de la agenții raportori astfel încât să respecte acest termen limită.
( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 al Băncii Centrale Europene (JO L 333, 17.12.2001, p. 1).
( 2 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
( 3 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 1.
( 4 ) JO L 356, 30.12.1998, p. 7.
( 5 ) JO L 229, 9.9.2000, p. 34.
( 6 ) JO L 275, 27.10.2000, p. 39.
( 7 ) JO L 177, 30.6.2006, p. 1.
( 8 ) JO L 250, 2.10.2003, p. 10.
( 9 ) JO L 356, 30.12.1998, p. 1.
( 10 ) Inclusiv produsul net care rezultă din vânzarea de obligațiuni bancare către public.
( 11 ) Articolul 1 din Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (JO L 126, 26.5.2000, p. 1), modificată de Directiva 2000/28/CE (JO L 275, 27.10.2000, p. 37) și care mai poate fi modificată la diferite intervale.
( 12 ) Această trimitere, precum și cele care urmează, se referă la sectoarele și subsectoarele din SEC 95.
( 13 ) JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
( 14 ) JO L 356, 30.12.1998, p. 1.
( 15 ) JO L 229, 9.9.2000, p. 34.
( 16 ) Instituțiile de credit pot raporta pozițiile față de „IFM, altele decât instituțiile de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”, nu față de „IFM” și „instituții de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii, BCE și BCN”, numai dacă acest lucru nu determină pierderi de informații și dacă nu este afectată nici o poziție principală.
( 17 ) Defalcările lunare în funcție de scadență se aplică numai creditelor pentru alte sectoare rezidente decât IFM și administrațiile publice ale statelor membre participante și defalcările lunare în funcție de scadența la un an, pentru credite acordate restului lumii. Defalcările trimestriale în funcție de scadență pentru creditele acordate administrațiilor publice, altele decât administrațiile centrale ale statelor membre participante.
( 18 ) Defalcările lunare în funcție de scadență se referă numai la titlurile de valoare emise de IFM aflate în statele membre participante. În calitate de date trimestriale, titlurile de valoare emise de non-IFM din statele membre participante sunt împărțite în „durată mai mică sau egală cu un an” și „durată mai mare de un an”.
( 19 ) Numai în comparație cu restul lumii.
( 20 ) Inclusiv soldurile de așteptare care reprezintă sume stocate pe carduri preplătite emise în numele IFM și alte pasive rezultate din emisiunea de monedă electronică.
( 21 ) Inclusiv depozite reglementate administrativ.
( 22 ) Inclusiv depozitele la vedere netransferabile.
( 23 ) Alți intermediari financiari (S. 123) + auxiliari financiari (S.124).
( 24 ) Gospodăriile populației (S.14) + instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.15).
( 25 ) Raportarea poziției „depozite rambursabile cu preaviz cu durată mai mare de doi ani” este voluntară până la noi ordine.
( 26 ) Defalcarea lunară în funcție de subsector este obligatorie pentru credite și depozite.
( 27 ) În tabelele din partea 2 din prezenta anexă BCE este clasificată ca IFM rezidentă în țara în care BCE se află din punct de vedere geografic.
( 28 ) Cu alte cuvinte, aceste tabele nu sunt liste de instrumente financiare individuale.
( 29 ) JO L 356, 30.12.1998, p. 1.
( 30 ) JO L 229, 9.9.2000, p. 34.