This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02004R0595-20090904
Commission Regulation (EC) No 595/2004 of 30 March 2004 laying down detailed rules for applying Council Regulation (EC) No 1788/2003 establishing a levy in the milk and milk products sector
Consolidated text: Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate
Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate
2004R0595 — RO — 04.09.2009 — 003.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
REGULAMENTUL (CE) NR. 595/2004 AL COMISIEI din 30 martie 2004 (JO L 094, 31.3.2004, p.22) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
No |
page |
date |
||
REGULAMENTUL (CE) NR. 1468/2006 AL COMISIEI din 4 octombrie 2006 |
L 274 |
6 |
5.10.2006 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1913/2006 AL COMISIEI din 20 decembrie 2006 |
L 365 |
52 |
21.12.2006 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 228/2008 AL COMISIEI din 13 martie 2008 |
L 70 |
7 |
14.3.2008 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 258/2009 AL COMISIEI din 26 martie 2009 |
L 81 |
19 |
27.3.2009 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 793/2009 AL COMISIEI din 31 august 2009 |
L 228 |
7 |
1.9.2009 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 595/2004 AL COMISIEI
din 30 martie 2004
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevării în sectorul laptelui și al produselor lactate ( 1 ), în special articolul 24,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, sistemul de prelevare din sectorul laptelui și al produselor lactate s-a prelungit pentru unsprezece perioade consecutive de douăsprezece luni, începând cu 1 aprilie 2004. Este necesar să se stabilească modalități prin care să se ia în considerare noile dispoziții din regulamentul menționat anterior. Aceste modalități trebuie să integreze, de asemenea, într-o mare măsură, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1392/2001 al Comisiei din 9 iulie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3950/92 al Consiliului de stabilire a unei prelevări suplimentare în sectorul laptelui și al produselor lactate ( 2 ). Regulamentul (CE) nr. 1392/2001 trebuie, prin urmare, abrogat. |
(2) |
Este necesar să se stabilească norme care să permită repartizarea cantităților naționale între livrări și vânzări directe pentru fiecare stat membru. În acest scop, noile definiții ale „livrărilor” și „vânzărilor directe” prevăzute la articolul 5 literele (f) și (g) din Regulamentul (CEE) nr. 1788/2003 trebuie luate în considerare de către statele membre care sunt însărcinate cu informarea producătorilor în cauză în privința acestor noi definiții. |
(3) |
Prezentul regulament trebuie, de asemenea, să specifice elementele suplimentare necesare pentru calcularea finală a prelevării care trebuie plătită pentru livrările și vânzările directe, măsurile care garantează plata prelevării în timp util de către statul membru la Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Garantare, și, în fine, normele de control care permit verificarea perceperii corecte a prelevării. |
(4) |
Este necesară determinarea condițiilor în care conținutul de grăsimi al laptelui intervine pentru a stabili decontul final al cantităților livrate. Sunt necesare dispoziții speciale pentru cazul în care cantitatea de referință pentru livrări se modifică sau atunci când cantitățile de referință sunt alocate din rezerva națională. |
(5) |
Procentul de grăsimi de referință fiind stabilit pentru fiecare stat membru în Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, este oportun să se stabilească normele de adaptare a procentelor individuale de referință ori de câte ori este necesar. |
(6) |
Este indispensabil, pe de o parte, să se verifice exactitatea datelor comunicate de către cumpărători și producători și, pe de altă parte, să se asigure că prelevarea este efectiv impusă producătorilor responsabili cu depășirea cantităților naționale de referință. În acest scop, ar fi de dorit să se întărească rolul statelor membre în ceea ce privește controalele și sancțiunile pe care sunt obligate să le prevadă pentru a garanta o percepere corectă a contribuțiilor la plata prelevării. În special, este indicat ca statele membre să elaboreze un program de control național pentru fiecare perioadă de douăsprezece luni, pe baza unei analize a riscurilor, și să efectueze controale la nivelul exploatațiilor agricole, al transportului și al cumpărătorilor pentru a lupta împotriva eventualelor nereguli și fraude. Este important, de asemenea, să se specifice termenul și numărul de controale necesare pentru a permite verificarea, într-un termen stabilit, a respectării sistemului de către toți participanții. Trebuie, de asemenea, prevăzute sancțiuni pentru cazul în care aceste cerințe fundamentale nu sunt îndeplinite. |
(7) |
Este necesar ca statele membre să autorizeze cumpărătorii care operează pe teritoriul lor și să se stabilească măsuri pentru cazurile în care cumpărătorii nu se conformează prezentului regulament. |
(8) |
Comunicările către Comisie joacă un rol important în gestionarea sistemului și este, prin urmare, important să se pună un mai mare accent pe ele. Mai exact, comunicările privind repartizarea între livrări și vânzările directe, precum și răspunsurile la chestionarul anual sunt esențiale pentru gestionarea sistemului de către Comisie. Respectarea termenelor prevăzute contribuie, de asemenea, la eficiența acestei gestionări. Este, în plus, necesar ca Comisia să primească informații detaliate privind punerea în aplicare la nivel național, pentru a cunoaște mai bine diferitele sisteme din statele membre. |
(9) |
Prezentul regulament se aplică de la aceeași dată ca și Regulamentul (CE) nr. 1788/2003. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și a produselor lactate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește modalitățile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 în ceea ce privește repartizarea cantităților naționale de referință între livrările și vânzările directe, calculul și plata prelevării, măsurile de control, precum și comunicările din partea statelor membre.
Articolul 2
Repartizarea cantităților naționale de referință între livrările și vânzările directe
În fiecare an, după recepționarea comunicărilor prevăzute la ►M4 articolul 25 ◄ , Comisia repartizează cantitatea națională de referință, stabilită pentru fiecare stat membru în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, între livrările și vânzările directe în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din regulamentul menționat anterior.
Repartizarea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Conversiile
Conversiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 pot fi temporare sau definitive.
Conversiile temporare de cantități individuale de referință permit producătorului, pentru o perioadă dată de douăsprezece luni, să solicite conversia unei cantități de lapte de la o cantitate de referință la alta.
Conversiile sunt definitive atunci când producătorul solicită conversia unei cantități de lapte de la o cantitate de referință la alta pentru o perioadă de douăsprezece luni și pentru următoarele perioade de douăsprezece luni.
Articolul 4
Notificarea noilor definiții ale livrărilor și vânzărilor directe
(1) Statele membre informează producătorii în cauză cu privire la noile definiții ale termenilor „livrări” și „vânzări directe” introduse în articolul 5 literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
(2) O conversie definitivă de la o cantitate de referință la alta în sensul definițiilor prevăzute la alineatul (1) se efectuează la solicitarea producătorului în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
Articolul 5
Comunicarea cantităților individuale de referință
Orice nouă alocare sau modificare a cantităților individuale de referință se notifică de către statele membre producătorilor în modul considerat cel mai adecvat, cu condiția ca acesta să garanteze o comunicare efectivă către producători a cantităților de referință.
CAPITOLUL II
CALCULUL PRELEVĂRII
SECȚIUNEA 1
REGULI GENERALE
Articolul 6
Mod de calcul al prelevării
Laptele și produsele lactate comercializate în conformitate cu articolul 5 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 trebuie luate în considerare pentru calculul prelevării în momentul în care părăsesc exploatația agricolă situată pe teritoriul statului membru sau în momentul utilizării lor în scopuri comerciale în cadrul exploatației agricole.
Atunci când laptele sau produsele lactate părăsesc exploatația agricolă pentru a fi distruse în conformitate cu măsurile sanitare adoptate de autoritatea competentă a statului membru, cantitățile în cauză nu sunt luate în considerare ca livrări sau vânzări directe.
Cantitățile de lapte care părăsesc exploatația agricolă pentru a fi tratate sau prelucrate în cadrul unui contract se consideră livrări.
Articolul 7
Modificarea procentului de grăsimi de referință
(1) În cazul atribuirii unor cantități de referință suplimentare rezultate din rezerva națională, procentul de grăsimi de referință prevăzut la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 rămâne neschimbat.
(2) Atunci când cantitatea de referință pentru livrări este majorată sau stabilită pe baza conversiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, procentul de grăsimi de referință asociat cu cantitatea de referință convertită în livrări se stabilește la 3,8 %.
Cu toate acestea, procentul de grăsimi de referință al cantității de referință pentru livrări rămâne neschimbat în cazul în care producătorul furnizează acte justificative considerate satisfăcătoare de către autoritatea competentă.
(3) În cazurile prevăzute la articolele 16 și 17 și la articolul 18 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, procentul de grăsimi de referință se transferă împreună cu cantitatea de referință cu care acesta este asociat.
(4) În cazurile prevăzute la articolul 18 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, procentul global de grăsimi de referință al cantităților de referință realocate sau transferate nu se mărește în raport cu cel al cantităților eliberate. Fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, cantitatea de lapte disponibilă pentru o realocare sau un transfer se poate calcula pentru un anumit procent de grăsimi de referință sau, invers, procentul de grăsimi de referință se poate recalcula pentru o cantitate de lapte disponibilă stabilită.
(5) În cazurile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf și la alineatele (3) și (4), procentul de grăsimi de referință care rezultă trebuie să fie egal cu media procentelor de referință inițiale și convertite sau transferate, ponderată cu cantitățile de referință inițiale și transferate sau convertite.
(6) În cazul producătorilor a căror întreagă cantitate de referință rezultă din rezerva națională și care au început să producă după 1 aprilie 2004, procentul de grăsimi de referință este egal cu procentul de referință național stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
SECȚIUNEA 2
LIVRĂRI
Articolul 8
Decontul cantităților livrate
(1) La sfârșitul fiecărei perioade de douăsprezece luni, cumpărătorul efectuează, pentru fiecare producător, un decont care prezintă cel puțin cantitatea și procentul de grăsimi al laptelui livrat în perioada în cauză.
În anii bisecți, cantitatea de lapte trebuie redusă cu a șaizecea parte din cantitățile livrate în lunile februarie și martie.
(2) În fiecare an, înainte de 15 mai, cumpărătorul comunică autorității competente a statului membru un extras al deconturilor prevăzute la alineatul (1), care indică cel puțin, pentru producătorii în cauză, cantitatea totală și procentul mediu de grăsimi al laptelui livrat, precum și, dacă este cazul, în conformitate cu decizia statului membru, cantitatea de referință și procentul reprezentativ de grăsimi per producător, cantitatea corectată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), suma cantităților individuale de referință și a cantităților corectate și procentul mediu de grăsimi.
Dacă este cazul, cumpărătorul declară că nu a primit livrări în perioada în cauză.
(3) Statul membru solicită cumpărătorului care nu a respectat termenele menționate în alineatul (2) să plătească o sumă corespunzătoare prelevării datorate pentru o depășire de 0,01 % din cantitățile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Dacă aceste cantități nu se cunosc din cauza lipsei declarației, ele se estimează de către autoritatea competentă. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 și 100 000 EUR.
(4) În cazul în care nu se prezintă nici o declarație înainte de 15 iunie, în termen de cincisprezece zile lucrătoare, statele membre somează cumpărătorul să prezinte o astfel de declarație în termen de cincisprezece zile. În cazul în care nu se prezintă nici o declarație până la sfârșitul acestei perioade, statele membre retrag autorizarea sau solicită plata unei sume proporționale cu volumul laptelui respectiv și gravitatea neregulii.
Alineatul (3) continuă să se aplice în perioada de somare.
(5) Sancțiunile prevăzute la alineatele (3) și (4) nu se aplică atunci când statul membru recunoaște un caz de forță majoră sau stabilește că neregula nu a fost comisă în mod intenționat sau din cauza unei neglijențe grave, sau atunci când neregula nu are un efect real asupra funcționării sistemului sau asupra eficienței controalelor.
Articolul 9
Adaptarea procentului individual de grăsimi de referință
(1) În sensul aplicării articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, statele membre înregistrează în fiecare an înainte de 1 iulie eventualele depășiri ale procentului național de grăsimi de referință pentru perioada de douăsprezece luni care se încheie la 31 martie.
(2) Procentul individual de referință se adaptează prin aplicarea aceluiași coeficient tuturor producătorilor pentru ca, pentru fiecare stat membru, media ponderată a procentelor individuale reprezentative de grăsimi să nu depășească cu mai mult de 0,1 grame la kilogram procentul de grăsimi de referință stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003. Adaptarea este notificată producătorilor înainte de 1 august și se aplică începând cu perioada de douăsprezece luni care începe la 1 aprilie.
Articolul 10
Comparații ale procentului de grăsimi de referință cu procentul real de grăsimi
(1) Pentru a permite fiecărui producător să efectueze decontul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament și în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, procentul mediu de grăsimi al laptelui livrat de către producător se compară cu procentul de referință al producătorului în cauză prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din regulamentul menționat anterior.
Dacă se constată o diferență pozitivă, cantitatea de lapte livrată se mărește cu 0,09 % la 0,1 grame de grăsimi suplimentare la un kilogram de lapte.
Dacă se constată o diferență negativă, cantitatea de lapte livrată se reduce cu 0,18 % la 0,1 grame de grăsimi lipsă la un kilogram de lapte.
În cazul în care, în aplicarea paragrafului al treilea, cantitatea ajustată de lapte, livrată de producători, este mai mică de 75 % din cantitatea de lapte efectiv livrată și în cazul în care procentul de referință de grăsime al producătorului este mai mare de 4,5 %, decontul se stabilește pe baza a 75 % din cantitatea efectiv livrată.
Atunci când cantitatea de lapte livrată este exprimată în litri, ajustarea se înmulțește cu coeficientul de 0,971.
(2) Statele membre efectuează adaptarea livrărilor la nivel național în conformitate cu articolul 80 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului ( 3 ).
SECȚIUNEA 3
VÂNZĂRI DIRECTE
Articolul 11
Declarații de vânzări directe
(1) La sfârșitul fiecărei perioade de douăsprezece luni, producătorul întocmește o declarație care prezintă totalitatea vânzărilor sale directe pe produs.
În anii bisecți, cantitatea de lapte sau de echivalent lapte se reduce cu a șaizecea parte din cantitățile vândute în februarie și în martie sau cu a trei sute șaizeci și șasea parte din cantitățile vândute pe durata perioadei de douăsprezece luni în cauză.
(2) În fiecare an înainte de 15 mai, producătorul transmite declarația prevăzută la alineatul (1) autorității competente a statului membru.
Statul membru poate să prevadă că producătorul care dispune de o cantitate de referință pentru vânzările directe este obligat să declare, dacă este cazul, că nu a vândut sau transferat lapte sau produse lactate în cursul perioadei în cauză.
(3) Statele membre îi solicită producătorului care nu a respectat termenul prevăzut la alineatul (2) să plătească o sumă corespunzătoare prelevării datorate pentru o depășire de 0,01 % din cantitatea lor de referință pentru vânzările directe, pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Cu toate acestea, această sumă trebuie să fie cuprinsă între 100 și 1 000 EUR.
Atunci când cantitatea națională de referință pentru vânzările directe a fost și ea depășită, producătorul care și-a depășit cantitatea de referință trebuie, de asemenea, să plătească o contribuție la prelevarea calculată din depășirea totală a cantității sale de referință și nu poate beneficia de nici o realocare de cantități de referință neutilizate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
În cazul unei declarații incorecte, statul membru solicită plata unei sume proporționale cu cantitatea de lapte în cauză și cu gravitatea neregulii, până la concurența prelevării teoretic aplicabile cantității de lapte obținute după corectare, înmulțită cu 1,5.
(4) În cazul în care nu se prezintă nici o declarație înainte de 15 iunie, în termen de cincisprezece zile lucrătoare, statele membre somează producătorul să prezinte o astfel de declarație în termen de cincisprezece zile. În cazul în care nu se prezintă nici o declarație până la sfârșitul acestei perioade, cantitatea de referință pentru vânzările directe ale producătorului respectiv este reintrodusă în rezerva națională. Alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol rămâne aplicabil pe perioada de somare.
(5) Sancțiunile prevăzute la alineatele (3) și (4) nu se aplică atunci când statul membru recunoaște un caz de forță majoră sau stabilește că neregula nu a fost comisă în mod intenționat sau din neglijență gravă, sau atunci când neregula nu are un efect real asupra funcționării sistemului sau asupra eficienței controalelor.
Articolul 12
Echivalențe
(1) Pentru comercializarea altor produse decât laptele, statele membre stabilesc cantitățile de lapte utilizate pentru fabricare. În acest scop, echivalențele care se utilizează sunt:
(a) 1 kg de smântână = 0,263 kg lapte x % de grăsimi din smântână, exprimate în masă;
(b) 1 kg de unt = 22,5 kg de lapte.
În cazul brânzei și al tuturor celorlalte produse lactate, statele membre stabilesc echivalențele ținând cont în special de conținutul în substanță uscată și în grăsime al tipurilor de brânză sau de produse în cauză.
În cazul în care producătorul poate furniza, spre satisfacția autorității competente, dovada cantităților efectiv utilizate pentru fabricarea produselor în cauză, statul membru poate utiliza această dovadă în locul echivalențelor menționate anterior.
(2) În cazul în care se dovedește dificilă stabilirea cantităților de lapte utilizate pentru fabricare pe baza produselor comercializate, statele membre pot să stabilească în mod forfetar cantitățile de echivalent lapte, ținând cont de numărul vacilor de lapte deținute de producător și de randamentul de lapte mediu pe vacă reprezentativă din șeptel.
CAPITOLUL III
PLATA PRELEVĂRII
Articolul 13
Notificarea prelevării
(1) În cazul livrărilor, autoritatea competentă notifică sau confirmă cumpărătorului contribuțiile la prelevarea datorată după realocarea sau nu, în conformitate cu decizia statului membru, a totalității sau a unei părți din cantitățile de referință neutilizate, fie direct producătorilor în cauză, fie, dacă este cazul, cumpărătorilor în vederea unei repartizări între producătorii în cauză.
(2) În cazul vânzărilor directe, autoritatea competentă notifică producătorului contribuțiile la prelevarea datorată după realocare sau nu, în funcție de decizia statului membru, a totalității sau a unei părți din cantitățile de referință neutilizate direct producătorilor în cauză.
(3) Nici o cantitate neutilizată nu se repartizează la nivel național între cantitățile de referință pentru livrări și cele pentru vânzările directe.
Articolul 14
Faptul generator al cursului de schimb aplicabil plății prelevării prevăzute la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 595/2004 este cel prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1913/2006 al Comisiei ( 4 ).
Articolul 15
Termenul de plată
(1) În fiecare an, înainte de 1 ►M1 octombrie ◄ , cumpărătorul și, în cazul vânzărilor directe, producătorul care trebuie să achite prelevarea plătesc autorității competente suma datorată în conformitate cu normele stabilite de statul membru.
(2) Dacă nu se respectă termenul de plată prevăzut la alineatul (1), sumele datorate sunt supuse anual procentelor de referință la trei luni aplicabile la data de 1 ►M1 octombrie ◄ a fiecărui an, stabilite în anexa II și majorate cu un procent.
Dobânzile se plătesc statului membru.
(3) Statele membre prezintă Fondului European Agricol pentru Garantare în Agricultură (FEAGA) sumele care rezultă din aplicarea articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, în fiecare an cel târziu în declarația de cheltuieli referitoare la luna noiembrie.
În cazul în care, în conformitate cu articolul 26 alineatul (3) din prezentul regulament, statele membre comunică o actualizare a chestionarului prevăzut la alineatul (1) din articolul respectiv, sumele ajustate care decurg de aici sunt declarate FEAGA cel târziu odată cu cheltuielile declarate privind luna care precede pe cea a comunicării chestionarului.
(4) Dacă din dosarul prevăzut la articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 296/96 al Comisiei ( 5 ) reiese că termenele prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol nu au fost respectate, Comisia diminuează avansurile din sumele prevăzute pentru cheltuielile agricole proporțional cu suma datorată sau cu o estimare a acestei sume, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
Articolul 16
Criterii de distribuire a prelevării excedentare
(1) După caz, statele membre stabilesc categoriile prioritare de producători menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, în funcție de unul sau mai multe criterii obiective menționate în continuare:
(a) recunoașterea oficială de către autoritatea competentă din statul membru a perceperii nejustificate a întregii prelevări sau a unei părți din prelevare;
(b) situarea geografică a exploatației agricole, în principal zonele de munte, în sensul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului ( 6 );
(c) densitatea maximă a șeptelului în exploatația agricolă în vederea creșterii extensive a animalelor;
(d) depășirea cantității individuale de referință este mai mică de 5 % sau mai mică de 15 000 kg și, oricare ar fi, limita cea mai scăzută;
(e) nivelul cantității individuale de referință este mai mic de 50 % din media națională referitoare la cantitatea individuală de referință;
(f) alte criterii obiective adoptate de statele membre după consultarea Comisiei.
(2) Redistribuirea prelevării excedentare trebuie să se termine în termen de cincisprezece luni de la sfârșitul respectivei perioade de douăsprezece luni.
Articolul 16a
Utilizarea prelevării de 1 % care nu se plătește FEAGA
În cazul în care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, prelevarea de 1 % care nu se plătește FEAGA este mai mare decât suma necesară pentru a se ține seama de cazurile de faliment sau de incapacitate definitivă a anumitor producători de a-și plăti contribuția la plata prelevării datorate, statele membre pot utiliza prelevarea excedentară în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul respectiv.
Articolul 17
Aplicarea prelevării
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura că prelevarea este percepută corect și este repartizată efectiv între producătorii care au contribuit la depășire.
CAPITOLUL IV
CONTROALE EFECTUATE DE CĂTRE STATELE MEMBRE ȘI OBLIGAȚIILE CUMPĂRĂTORILOR ȘI ALE PRODUCĂTORILOR
SECȚIUNEA 1
CONTROALE
Articolul 18
Măsuri de control naționale
Statele membre adoptă toate măsurile de control necesare pentru a garanta respectarea prezentului regulament, în special măsurile prevăzute la articolele 19-22.
Articolul 19
Programul de control
(1) Statele membre elaborează un program general de control pentru fiecare perioadă de douăsprezece luni pe baza unei analize a riscurilor. Acest program include cel puțin următoarele elemente:
(a) criteriile aplicate pentru elaborarea programului;
(b) cumpărătorii și producătorii aleși;
(c) controalele la fața locului care trebuie efectuate în timpul perioadei de douăsprezece luni;
(d) controalele transportului între producători și cumpărători;
(e) controalele declarațiilor anuale ale producătorilor sau ale cumpărătorilor.
Statele membre pot decide actualizarea programului general de control cu ajutorul unor programe periodice mai detailate.
Este necesare să se țină cont de reprezentativitatea operatorilor economici din sectorul laptelui pentru analiza riscurilor, precum și de caracterul sezonier al producției pentru programarea controalelor.
(2) Controalele trebuie efectuate în parte în timpul perioadei de douăsprezece luni în cauză și în parte după această perioadă, pe baza unor declarații anuale.
(3) Controalele se consideră încheiate după publicarea raportului de control.
Toate rapoartele de control trebuie terminate în termen de cel mult optsprezece luni de la încheierea perioadei de douăsprezece luni. ►M4 Cu toate acestea, rapoartele de control sunt terminate în cel mult 12 luni de la încheierea perioadei respective în statele membre cărora li se aplică articolul 22 alineatul (1) literele (aa) și (ba). ◄
Cu toate acestea, în cazul în care controalele prevăzute la articolul 20 sunt combinate cu alte controale, este necesar să se respecte termenele stabilite pentru celelalte controale și rapoartele de inspecție respective.
Articolul 20
Controale la fața locului
Controalele la fața locului se efectuează fără preaviz. Cu toate acestea, este posibil un preaviz limitat la strictul necesar, cu condiția ca acesta să nu afecteze obiectivul controlului.
Dacă este cazul, controalele la fața locului prevăzute în prezentul regulament se pot efectua în același timp cu alte controale prevăzute în reglementarea comunitară.
Articolul 21
Controale ale livrărilor și vânzărilor directe
(1) În ceea ce privește livrările, controalele se efectuează la exploatația agricolă, în timpul transportului laptelui și la cumpărător. În toate aceste stadii, statele membre controlează faptic, în vizite la fața locului, exactitatea contabilizării laptelui comercializat, în special:
(a) la nivelul exploatației agricole, statutul producătorului în sensul articolului 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, precum și compatibilitatea între livrări și capacitatea de producție;
(b) la nivelul transportului, documentul prevăzut la articolul 24 alineatul (4) din prezentul regulament, exactitatea instrumentelor de măsură a volumului și a calității laptelui, exactitatea modului de colectare, inclusiv eventualele puncte de colectare intermediare, exactitatea cantității de lapte colectat în momentul descărcării;
(c) la nivelul cumpărătorului, exactitatea declarațiilor prevăzute la articolul 8 din prezentul regulament, în special comparându-le cu documentele prevăzute la articolul 24 alineatele (2)-(5), precum și verosimilitatea contabilității „stocurilor” și a aprovizionărilor prevăzute la articolul 24 alineatele (2) și (3), față de documentele comerciale și alte documente care justifică utilizarea laptelui colectat.
(2) În ceea ce privește vânzările directe, controalele trebuie să vizeze în special verificarea:
(a) la nivelul exploatației agricole, a statutului producătorului în sensul articolului 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, precum și a compatibilității între vânzările directe și capacitatea de producție;
(b) exactității declarației prevăzute la articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament, în special datorită documentelor prevăzute la articolul 24 alineatul (6).
Articolul 22
Intensitatea controalelor
(1) Controalele prevăzute la articolul 21 alineatul (1) trebuie să includă, cel puțin:
(a) 2 % dintre producători pentru fiecare perioadă de 12 luni sau
(aa) 1 % dintre producători în statele membre în care livrările totale adaptate s-au situat sub 95 % din partea din cota națională rezervată livrărilor în fiecare dintre cele trei perioade anterioare de câte 12 luni; precum și
(b) 40 % din cantitatea de lapte declarată după ajustarea pentru perioada în cauză sau
(ba) 20 % din cantitatea de lapte declarată după ajustare în statele membre în care livrările totale ajustate s-au situat sub 95 % din partea din cota națională rezervată livrărilor în fiecare dintre cele trei perioade anterioare de câte 12 luni; precum și
(c) un eșantion reprezentativ de transport al laptelui între producătorii și cumpărătorii selecționați.
Controalele privind transportul prevăzute la litera (c) sunt în special efectuate în momentul descărcării în lăptării.
(2) Controalele prevăzute la articolul 21 alineatul (2) trebuie să includă cel puțin:
(a) 5 % din producători; sau
(b) următoarele două categorii:
(i) 1 % din producătorii a căror cantitate individuală de referință pentru vânzările directe este mai mică de 5 000 kg și ale căror vânzări directe declarate pentru perioada de douăsprezece luni în cauză sunt de sub 5 000 kg de lapte sau echivalent lapte;
(ii) 5 % din producătorii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul (i).
(3) Fiecare cumpărător este controlat cel puțin o dată la cinci ani.
SECȚIUNEA 2
OBLIGAȚII
Articolul 23
Autorizarea cumpărătorilor
(1) Pentru a putea cumpăra laptele de la producători și a putea opera pe teritoriul unui stat membru, un cumpărător trebuie să fie autorizat de către statul membru în cauză.
(2) Fără a aduce atingere unor norme mai stricte stabilite de către statul membru în cauză, cumpărătorul trebuie, pentru a fi autorizat:
(a) să își justifice calitatea de comerciant din punct de vedere al dispozițiilor naționale;
(b) să aibă un sediu în statul membru în cauză, unde contabilitatea „stocurilor”, registrele și celelalte documente prevăzute la articolul 24 alineatul (2) pot fi consultate de către autoritatea competentă;
(c) să se angajeze să țină la zi contabilitatea „stocurilor”, registrele și celelalte documente prevăzute la articolul 24 alineatul (2);
(d) să se angajeze să transmită autorității competente a statului membru în cauză cel puțin o dată pe an deconturile și declarațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (2).
(3) Fără a aduce atingere sancțiunilor prevăzute de statul membru în cauză, autorizația se retrage în cazul în care condițiile enunțate la alineatul (2) literele (a) și (b) nu mai sunt îndeplinite.
Dacă se constată că un cumpărător a trimis un decont sau o declarație eronate, că nu a respectat angajamentul prevăzut la alineatul (2) litera (c) sau că a ignorat de mai multe ori una din celelalte obligații prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, în prezentul regulament sau în dispozițiile naționale, statul membru îi retrage autorizația sau solicită plata unei sume proporționale cu volumul de lapte în cauză și cu gravitatea neregulii.
(4) Autorizația se poate reacorda la solicitarea cumpărătorului după o perioadă minimă de șase luni și în urma unei noi inspecții aprofundate.
Sancțiunile prevăzute la alineatul (3) nu se aplică atunci când statul membru recunoaște un caz de forță majoră sau stabilește că neregula nu a fost comisă în mod intenționat sau din neglijență gravă, sau atunci când neregula nu afectează în mod real funcționarea sistemului sau eficiența controalelor.
Articolul 24
Obligații ale cumpărătorilor și ale producătorilor
(1) Producătorul se asigură că cumpărătorul căruia îi livrează este autorizat. Statele membre prevăd sancțiuni în cazul livrărilor către un cumpărător neautorizat.
(2) Cumpărătorul ține la dispoziția autorității competente a statului membru timp de trei ani de la sfârșitul anului în care au fost întocmite documentele cel puțin, contabilitatea „stocurilor” pe perioade de douăsprezece luni, indicând numele și adresa fiecărui producător, datele menționate în articolul 8 alineatul (2), stabilite pe lună sau pe perioadă de patru săptămâni pentru cantitățile livrate și anual pentru celelalte date, precum și documentele comerciale, corespondența și celelalte informații prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului ( 7 ), care permit verificarea contabilității „stocurilor”.
(3) Cumpărătorul este însărcinat să înregistreze toate cantitățile de lapte care îi sunt livrate. În acest scop, el ține la dispoziția autorității competente, timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului în care au fost întocmite documentele, lista cumpărătorilor și a unităților de prelucrare sau de transformare a laptelui care îl livrează și, lunar, cantitățile livrate de fiecare furnizor.
(4) La colectarea în exploatațiile agricole, laptele trebuie să fie însoțit de un document de identificare a livrării. De asemenea, cumpărătorii păstrează o copie scrisă a fiecărei livrări timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului în care aceasta a fost înscrisă în registru.
(5) Producătorul care efectuează livrări ține la dispoziția autorității competente a statului membru, timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului în care au fost întocmite documentele, înregistrarea cantităților de lapte livrate cumpărătorilor. Producătorul în cauză ține, de asemenea, la dispoziția autorității competente registrele cu șeptelul deținut de exploatația agricolă și utilizat pentru producția de lapte, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ).
Producătorul care efectuează vânzări directe ține la dispoziția autorității competente din statul membru, timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului în care au fost întocmite documentele, evidența operativă „a mărfurilor” pe perioade de douăsprezece luni, indicând, pe lună și pe produs, vânzările sau transferurile de lapte sau de produse lactate.
Producătorii a căror cantitate individuală de referință a vânzărilor directe este mai mare sau egală cu 5 000 kg păstrează, de asemenea, o evidență a laptelui și produselor lactate fabricate, dar nevândute sau transferate.
Statele membre pot stabili modalități de execuție mai detaliate.
◄
Acesta ține, de asemenea, la dispoziția autorității competente registrul cu șeptelul deținut de exploatația agricolă și utilizat pentru producția de lapte, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, precum și actele justificative care permit verificarea acestor registre.
CAPITOLUL V
COMUNICĂRI
Articolul 25
Comunicări privind repartizarea între livrările și vânzările directe
(1) Înainte de 1 iulie 2004, statele membre notifică Comisiei repartizarea între livrările și vânzările directe a cantităților individuale de referință obținute după punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 și convertite, eventual, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament.
(2) În conformitate cu articolul 69 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre notifică Comisiei înaintea datei de 1 februarie a fiecărui an:
(a) cantitățile definitiv convertite, la solicitarea producătorilor, între cantitățile individuale de referință pentru livrările și vânzările directe;
(b) repartizarea între livrările și vânzările directe a cotei afectate rezervei naționale în conformitate cu articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 cu începere de la data de 1 aprilie a perioadei de 12 luni în cauză.
Articolul 26
Chestionar
(1) În fiecare an înainte de 1 septembrie, statele membre comunică Comisiei chestionarul care figurează în anexa I, completat cum se cuvine, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
În răspunsul la chestionar, Portugalia furnizează informații suplimentare pentru a face diferența între calcularea prelevării pentru continent și cea pentru Azore, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1453/2001 al Consiliului ( 9 ).
(2) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile din alineatul (1), Comisia reține în mod forfetar, în aplicarea articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 2040/2000 al Consiliului ( 10 ), o sumă din avansurile din sumele prevăzute pentru cheltuielile agricole ale statelor membre în cauză. Această sumă corespunde prelevării datorate pentru o depășire teoretică a cantității globale de referință și se calculează după cum urmează:
(a) în cazul în care chestionarul nu este trimis până la 1 septembrie sau dacă lipsesc date esențiale pentru calcularea prelevării, procentul depășirii teoretice se stabilește la 0,005 % pe săptămână de întârziere;
(b) în cazul în care există o diferență mai mare de 10 % între suma cantităților livrate sau vândute direct, notificate în actualizările prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, și cele indicate în răspunsul inițial la chestionar, procentul depășirii teoretice se stabilește la 0,05 %.
(3) În cazul modificării informațiilor cerute în chestionar, în special ca urmare a controalelor prevăzute la articolele 18-21, statul membru în cauză adresează Comisiei o reactualizare a chestionarului înainte de 1 decembrie, 1 martie, 1 iunie și 1 septembrie în fiecare an.
Articolul 27
Alte comunicări
(1) Statele membre notifică Comisiei măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 și a prezentului regulament, precum și eventualele modificări ale acestora, în termen de o lună de la adoptarea lor. Pentru măsurile adoptate în temeiul articolelor 16, 17 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 sau în temeiul articolului 7 din prezentul regulament, notificarea trebuie să fie însoțită de o explicație a măsurilor adoptate și a obiectivului lor.
(2) Statele membre notifică Comisiei metoda (metodele) utilizată(e) în sensul prezentului regulament pentru măsurarea maselor sau, dacă este cazul, pentru conversia volumelor în masă, justificarea coeficienților aplicați și împrejurările exacte ale aplicării lor, precum și eventualele lor modificări ulterioare.
(3) Înainte de 1 septembrie 2004, statele membre adresează Comisiei un raport succint privind sistemul de gestionare a cantităților lor naționale de referință; în cazul modificării acestui sistem, se trimite înainte de 1 septembrie a fiecărui an următor o reactualizare a raportului.
Raportul face un rezumat al situației, în special în ceea ce privește măsurile adoptate în cazul transferurilor temporare sau al transferurilor împreună cu pământul, celelalte măsuri specifice transferurilor, utilizarea realocării cantităților neutilizate și recurgerea la rezerva națională.
(4) Înaintea datei de 1 octombrie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei un raport referitor la utilizarea cotelor și la colectarea prelevărilor pentru perioada de 12 luni încheiată la 31 martie a aceluiași an calendaristic. Statele membre transmit Comisiei o actualizare a raportului înainte de 1 decembrie pentru a include noi informații pertinente disponibile.
(5) Raportul menționat la alineatul (4) cuprinde informații privind realocarea cotelor neutilizate, inclusiv numărul de producători care beneficiază de aceste realocări și temeiul pe care s-au efectuat. Statele membre trebuie să includă în raport cel puțin informațiile menționate în anexa IIa partea 1. În ceea ce privește raportul care trebuie transmis până la 1 octombrie 2009, acesta trebuie să cuprindă informații relevante despre perioadele de 12 luni 2008/2009 și 2007/2008.
(6) Raportul menționat la alineatul (4) trebuie să precizeze valoarea taxei pe excedent plătită autorității competente până la momentul respectiv, numărul producătorilor care au contribuit la plata taxei pe excedent până la momentul respectiv, numărul cazurilor în care nu s-a plătit încă și valoarea taxei care mai rămâne de colectat, precum și numărul de cazuri în care taxa pe excedent s-a dovedit imposibil de colectat din cauza incapacității definitive de plată sau a falimentului producătorilor și valoarea taxei rămase astfel neplătite. Statele membre comunică informațiile relevante în formatul prezentat în anexa IIa partea 2. Raportul care trebuie transmis înainte de 1 octombrie 2009 va cuprinde detalii privind colectarea taxei pentru fiecare perioadă de 12 luni începând din 2003/2004 sau pentru fiecare perioadă de 12 luni de implementare în cazul statelor membre care au implementat prima dată regulamentul după 2003/2004. Fiecare raport ulterior trebuie să actualizeze situația privind colectarea tuturor taxelor pe excedent raportate anterior ca restante.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 28
Abrogarea
Regulamentul (CE) nr. 1392/2001 se abrogă.
Totuși, acesta va continua să se aplice pentru perioada 2003/2004 și, dacă este cazul, pentru perioadele anterioare, cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile specifice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.
Articolul 29
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 aprilie 2004.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
ANEXA II
Dobânda de referință prevăzută la articolul 15 alineatul (2)
— Pentru statele membre din zona euro
— EURO interbank borrowing offered rate (EURIBOR)
— Pentru Danemarca
— Copenhagen interbank borrowing offered rate (CIBOR)
— Pentru Suedia
— Stockholm interbank borrowing offered rate (STIBOR)
— Pentru Regatul Unit al Marii Britanii
— London interbank borrowing offered rate (LIBOR)
— Pentru Cipru
— Nicosia interbank borrowing offered rate (NIBOR)
— Pentru Republica Cehă
— Prague interbank borrowing offered rate (PRIBOR)
— Pentru Estonia
— Tallin interbank borrowing offered rate (TALIBOR)
— Pentru Ungaria
— Budapest interbank borrowing offered rate (BUBOR)
— Pentru Lituania
— Vilnius interbank borrowing offered rate (VILIBOR)
— Pentru Letonia
— Riga interbank borrowing offered rate (RIGIBOR)
— Pentru Malta
— Malta interbank borrowing offered rate (MIBOR)
— Pentru Polonia
— Warsaw interbank borrowing offered rate (WIBOR)
— Pentru Slovenia
— Slovenian interbank borrowing offered rate (SITIBOR)
— Pentru Slovacia
— Bratislava interbank borrowing offered rate (BRIBOR)
ANEXA IIa
Raportul menționat la articolul 27 alineatul (4)
PARTEA 1
Informații cu privire la perioada de 12 luni care s-a încheiat la 31 martie 20… cuprinzând atât livrările, cât și vânzările directe
1. Numărul producătorilor care și-au depășit cota disponibilă înainte de realocarea cotelor în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
2. Volumul livrărilor și al vânzărilor directe excedentare (în kg), efectuate de producătorii de la punctul 1 înainte de realocarea cotelor în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
3. Numărul producătorilor care nu și-au utilizat în întregime cota disponibilă.
4. Volumul cotelor rămase neutilizate de producătorii de la punctul 3 (în kg).
5. Numărul total de producători care au obligația de a contribui la plata taxei pe excedent după realocarea cotelor neutilizate în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
PARTEA 2
A. A SE INCLUDE LIVRĂRILE + VÂNZĂRILE DIRECTE
Perioada |
Numărul total de producători obligați să contribuie la plata taxei |
Numărul de producători care au plătit autorității competente toate taxele datorate |
Numărul de producători care nu au plătit încă autorității competente toate taxele datorate |
Numărul de producători din coloana (d) în cazul cărora s-a inițiat recuperarea taxelor datorate pe cale administrativă |
Numărul de producători din coloana (d) în cazul cărora s-a inițiat recuperarea taxelor datorate pe cale juridică |
Numărul de producători din coloana (d) în cazul cărora taxele impuse sunt contestate în justiție |
Numărul de producători din coloana (d) în cazul cărora colectarea taxelor este considerată imposibilă |
Altele (observații) |
(a) |
(b) |
(c) |
(d) |
(e) |
(f) |
(g) |
(h) |
(i) |
2003/2004 |
||||||||
2004/2005 |
||||||||
2005/2006 |
||||||||
2006/2007 |
||||||||
2007/2008 |
||||||||
2008/2009 |
||||||||
2009/2010 |
||||||||
2010/2011 |
||||||||
2011/2012 |
||||||||
2012/2013 |
||||||||
2013/2014 |
||||||||
2014/2015 |
||||||||
NB: Coloanele (e)-(i) sunt subtotaluri ale coloanei (d). |
B. A SE INCLUDE LIVRĂRILE + VÂNZĂRILE DIRECTE
Perioada |
Valoarea totală a taxelor datorate pentru perioada respectivă |
Valoarea taxelor care s-au plătit autorității competente |
Valoarea taxelor datorate care nu s-au plătit încă autorității competente |
Valoarea taxelor datorate din coloana (d) pentru care s-a inițiat recuperarea pe cale administrativă |
Valoarea taxelor datorate din coloana (d) pentru care s-a inițiat recuperarea pe cale juridică |
Valoarea taxelor datorate din coloana (d) a căror impunere este contestată în justiție |
Valoarea taxelor din coloana (d) considerate imposibil de colectat |
Altele (observații) |
(a) |
(b) |
(c) |
(d) |
(e) |
(f) |
(g) |
(h) |
(i) |
2003/2004 |
||||||||
2004/2005 |
||||||||
2005/2006 |
||||||||
2006/2007 |
||||||||
2007/2008 |
||||||||
2008/2009 |
||||||||
2009/2010 |
||||||||
2010/2011 |
||||||||
2011/2012 |
||||||||
2012/2013 |
||||||||
2013/2014 |
||||||||
2014/2015 |
||||||||
NB: Coloanele (e)-(i) sunt subtotaluri ale coloanei (d). |
ANEXA III
Tabel de corespondență
Prezentul regulament |
Regulamentul (CE) nr. 1392/2001 |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
– |
Articolul 3 |
– |
Articolul 4 |
– |
Articolul 5 |
– |
Articolul 6 |
Articolul 2 alineatele (1) și (2) |
Articolul 7 |
Articolul 3 |
Articolul 8 |
Articolul 5 |
Articolul 9 |
Articolul 4 |
Articolul 10 |
– |
Articolul 11 |
Articolul 6 |
Articolul 12 |
Articolul 2 alineatul (3) |
Articolul 13 |
Articolul 7 |
Articolul 14 |
– |
Articolul 15 |
Articolul 8 |
Articolul 16 |
Articolul 9 |
Articolul 17 |
Articolul 11 alineatul (1) |
Articolul 18 |
– |
Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (1) |
Articolul 19 alineatul (2) |
– |
Articolul 19 alineatul (3) |
Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 20 |
– |
Articolul 21 alineatele (1) și (2) |
Articolul 11 alineatul (3) |
Articolul 22 |
Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 23 |
Articolul 13 |
Articolul 24 |
Articolul 14 |
Articolul 25 |
Articolul 15 alineatul (1) litera (c) |
Articolul 26 |
Articolul 15 alineatul (1) litera (e) și alineatele (2) și (3) |
Articolul 27 |
Articolul 15 alineatul (1) literele (a), (b), (d) și (f) |
Articolul 28 |
Articolul 16 |
Articolul 29 |
Articolul 17 |
Anexa I: Chestionar anual |
Anexa I |
Anexa II: Dobânda de referință |
Anexa II |
Anexa III: Tabel de corespondență |
Anexa III |
( 1 ) JO L 270, 21.10.2003, p. 123.
( 2 ) JO L 187, 10.7.2001, p. 19.
( 3 ) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
( 4 ) JO L 365, 21.12.2006, p. 52.
( 5 ) JO L 39, 17.2.1996, p. 5.
( 6 ) JO L 160, 26.6.1999, p. 80.
( 7 ) JO L 388, 30.12.1989, p. 18.
( 8 ) JO L 204, 11.8.2000, p. 1.
( 9 ) JO L 198, 21.7.2001, p. 26.
( 10 ) JO L 244, 29.9.2000, p. 27.