This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02013R1303-20170520
Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund and repealing Council Regulation (EC) No 1083/2006
Consolidated text: Regulamentul (UE) nr . 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
Regulamentul (UE) nr . 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
02013R1303 — RO — 20.05.2017 — 003.002
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 (JO L 347 20.12.2013, p. 320) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL (UE) 2015/1839 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 14 octombrie 2015 |
L 270 |
1 |
15.10.2015 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2016/2135 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 noiembrie 2016 |
L 338 |
34 |
13.12.2016 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2017/825 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 mai 2017 |
L 129 |
1 |
19.5.2017 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2017/1199 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 4 iulie 2017 |
L 176 |
1 |
7.7.2017 |
rectificat prin
REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 17 decembrie 2013
de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
PARTEA ÎNTÂI
OBIECT ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care funcționează în temeiul unui cadru comun (denumite în continuare „fondurile structurale și de investiții europene” – „fondurile ESI”). De asemenea, prezentul regulament stabilește dispozițiile necesare pentru asigurarea eficacității fondurilor ESI și coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii. Normele comune aplicabile fondurilor ESI sunt stabilite în partea a doua.
Partea a treia stabilește normele generale privind FEDR, FSE (denumite împreună „fondurile structurale”) și Fondul de coeziune privind sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune (denumite în continuare „fondurile”), criteriile pe care trebuie să le îndeplinească statele membre și regiunile astfel încât să fie eligibile pentru contribuție din partea fondurilor, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor.
Partea a patra stabilește normele generale aplicabile fondurilor și FEPAM în ceea ce privește gestionarea și controlul, gestiunea financiară, conturile și corecțiile financiare.
Normele prevăzute în prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) și a dispozițiilor specifice stabilite în următoarele regulamente (denumite în continuare „regulamentele specifice fondurilor”) în conformitate cu al cincilea paragraf din prezentul articol:
1. Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 (denumit în continuare „Regulamentul privind FEDR”);
2. Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 (denumit în continuare „Regulamentul privind FSE”);
3. Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 (denumit în continuare „Regulamentul privind FC”);
4. Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 (denumit în continuare „Regulamentul privind CTE”);
5. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (denumit în continuare „Regulamentul privind FEADR”); precum și
6. un act juridic viitor al Uniunii de stabilire a condițiilor pentru sprijinul financiar pentru politica în domeniul afacerilor maritime și al pescuitului pentru perioada de programare 2014-2020 (denumit în continuare „Regulamentul privind FEPAM”).
Partea a doua din prezentul regulament se aplică tuturor fondurilor ESI, cu excepția cazurilor în care prevede derogări în mod explicit. Partea a treia și partea a patra din prezentul regulament stabilesc dispoziții complementare celor din partea a doua pentru fonduri și, respectiv, pentru fonduri și FEPAM și poate permite în mod explicit derogări de la regulamentele specifice fondurilor în cauză. Regulamentele specifice fondurilor pot stabili norme complementare părții a doua din prezentul regulament pentru fondurile ESI, părții a treia din prezentul regulament pentru fonduri și părții a patra din prezentul regulament pentru fonduri și FEPAM. Normele complementare din regulamentele specifice fondurilor nu contravin părților a doua, a treia și a patra din prezentul regulament. În cazul unor dubii privind aplicarea acestor dispoziții, partea a doua a prezentului regulament prevalează asupra normelor specifice fondurilor, iar părțile a doua, a treia și a patra din prezentul regulament prevalează asupra regulamentelor specifice fondurilor.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. „Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” înseamnă țintele și obiectivele comune care orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii stabilite în concluziile adoptate de Consiliul European de la 17 iunie 2010 ca anexa I (Noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, țintele principale ale UE), în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 ( 2 ) și în Decizia 2010/707/UE a Consiliului ( 3 ), precum și orice revizuire a acestor ținte și obiective comune;
2. „un cadru strategic de politică” înseamnă un document sau un set de documente stabilite la nivel național sau regional care definesc un număr limitat de priorități coerente stabilite pe bază de dovezi și un termen de implementare a priorităților respective și care pot include un mecanism de monitorizare;
3. „strategie de specializare inteligentă” înseamnă strategii naționale sau regionale în domeniul inovării care stabilesc priorități în scopul de a crea un avantaj competitiv prin dezvoltarea punctelor tari proprii cercetării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor în vederea abordării coerente a oportunităților emergente și a evoluțiilor pieței, evitând suprapunerea și fragmentarea eforturilor; o astfel de strategie de specializare inteligentă poate lua forma unui cadru politic strategic în domeniul cercetării și inovării (C&I) la nivel național sau regional sau poate fi inclusă într-un astfel de cadru;
4. „norme specifice fondurilor” înseamnă dispozițiile stabilite în sau prevăzute în temeiul părții a treia sau a patra din prezentul regulament sau într-un regulament care reglementează unul sau mai multe fonduri ESI menționate sau enumerate la articolul 1 al patrulea paragraf;
5. „programare” înseamnă procesul de organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe etape, cu implicarea partenerilor în conformitate cu articolul 5, care vizează punerea în aplicare, pe o bază multianuală, a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;
6. „program” înseamnă un „program operațional” astfel cum este menționat în partea a treia sau în partea a patra din prezentul regulament și în Regulamentul FEPAM și un „program de dezvoltare rurală” astfel cum este menționat în Regulamentul privind FEADR;
7. „zona vizată de program” înseamnă o zonă geografică acoperită de un program specific, sau în cazul unui program care acoperă mai multe categorii de regiuni, zona geografică corespunzătoare fiecărei categorii de regiuni separate;
8. „prioritate” în părțile a doua și a patra din prezentul regulament înseamnă„axa prioritară” menționată în partea a treia din prezentul regulament pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, și „prioritatea Uniunii” menționată în Regulamentul FEPAM și în Regulamentul privind FEADR;
9. „operațiune” înseamnă un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de autoritățile de management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la realizarea obiectivelor unei priorități sau unor priorități aferente; în contextul instrumentelor financiare, o operațiune este constituită de contribuțiile financiare dintr-un program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de respectivele instrumente financiare;
10. „beneficiar” înseamnă un organism public sau privat și, exclusiv în scopul Regulamentului privind FEADR și al Regulamentului FEPAM, o persoană fizică responsabilă pentru inițierea sau care inițiază și implementează operațiunile; și în contextul sistemelor de ajutor de stat, conform definiției de la punctul 13 din prezentul articol, organismul care primește ajutorul; și în contextul instrumentelor financiare de la partea a doua titlul IV din prezentul regulament, înseamnă organismul care implementează instrumentul financiar sau fondul de fonduri, după caz;
11. „instrumente financiare” înseamnă instrumentele financiare, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel;
12. „destinatar final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce beneficiază de sprijin financiar de la un instrument financiar;
13. „ajutor de stat” înseamnă ajutorul care intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE care, în scopul prezentului regulament, se consideră că include și ajutorul de minimis în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei ( 4 ), al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei ( 5 ) și al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei ( 6 );
14. „operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost încheiată în mod fizic sau implementată integral și pentru care toate plățile aferente au fost efectuate de beneficiari, iar contribuția publică relevantă a fost plătită beneficiarilor;
15. „cheltuieli publice” înseamnă orice contribuție publică la finanțarea unor operațiuni, care provine de la bugetul autorităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI, bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asociații de autorități publice sau organisme de drept public și, pentru calcularea ratei de cofinanțare pentru programele FSE sau priorități, poate include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii;
16. „organism de drept public” înseamnă orice organism de drept public în înțelesul articolului 1 punctul 9 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 7 ) și orice grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) înființată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ), indiferent dacă în raport cu dispozițiile naționale de punere în aplicare relevante GECT este considerat un organism de drept public sau de drept privat;
17. „document” înseamnă un suport de hârtie sau electronic care conține informații relevante în contextul prezentului regulament;
18. „organism intermediar” înseamnă orice organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari;
19. „strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității” înseamnă un set coerent de operațiuni cu scopul de a răspunde obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care este conceput și realizat de un grup de acțiune local;
20. „acord de parteneriat” înseamnă un document pregătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și modalitățile statului membru în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv și eficient, astfel încât să urmeze strategia Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză;
21. „categorie de regiuni” înseamnă clasificarea regiunilor ca „regiuni mai puțin dezvoltate”, „regiuni de tranziție” sau „regiuni mai dezvoltate”, în conformitate cu articolul 90 alineatul (2);
22. „cerere de plată” înseamnă o cerere de plată sau o declarație de cheltuieli prezentată de statul membru Comisiei;
23. „BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții sau oricare filială a Băncii Europene de Investiții;
24. „parteneriatele public-privat” (PPP) înseamnă forme de cooperare între organismele publice și sectorul privat care urmăresc să îmbunătățească realizarea investițiilor în proiecte de infrastructură sau în alte tipuri de operațiuni care furnizează servicii publice prin partajarea riscurilor, prin punerea în comun a cunoștințelor specializate din sectorul privat sau prin surse de capital suplimentare;
25. „operațiune PPP” înseamnă o operațiune care este pusă în aplicare sau urmează să fie pusă în aplicare în cadrul unei structuri de parteneriat public-privat;
26. „cont de garanție” înseamnă un cont bancar reglementat de un acord scris între autoritatea de management sau un organism intermediar și organismul care implementează instrumentul financiar sau, în cazul unei operațiuni PPP, un acord scris între organismul de drept public beneficiar și partenerul privat aprobat de autoritatea de management (sau un organism intermediar) deschis special pentru a menține fonduri care să fie plătite după perioada de eligibilitate în cazul unui instrument financiar, sau în cursul perioadei de eligibilitate și/sau după perioada de eligibilitate în cazul unei operațiuni PPP, exclusiv în scopurile prevăzute la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 42 alineatul (3) și articolul 64, sau un cont bancar înființat în condiții care oferă garanții echivalente pentru plățile din fonduri;
27. „fond de fonduri” înseamnă un fond instituit în scopul de a acorda sprijin, din partea unui program sau a unor programe, mai multor instrumente financiare. Atunci când instrumentele financiare sunt implementate printr-un fond de fonduri, organismul care implementează fondul de fonduri este considerat a fi singurul beneficiar în înțelesul alineatului (10) din prezentul articol;
28. „IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie, conform definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei ( 9 );
29. „exercițiu contabil” înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului exercițiu contabil al perioadei de programare, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul exercițiu contabil se desfășoară între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024;
30. „exercițiu financiar” înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie;
31. „strategie macroregională” înseamnă un cadru integrat aprobat de Consiliul European, care poate fi sprijinit de fondurile ESI, printre altele, pentru a aborda provocări comune cu care se confruntă o zonă geografică definită care afectează state membre și țări terțe situate în aceeași zonă geografică, care beneficiază astfel de o cooperare consolidată ce contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;
32. „strategie pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru structurat de cooperare cu privire la o anumită zonă geografică, dezvoltat de instituțiile Uniunii, statele membre, regiunile acestora și, după caz, țările terțe care împart același bazin maritim; strategia pentru bazinul maritim ține cont de particularitățile geografice, climatice, economice și politice ale bazinului maritim;
33. .„condiționalitate ex ante aplicabilă” înseamnă un factor critic concret predefinit cu exactitate, care reprezintă o condiție prealabilă și are o legătură directă și reală și un impact direct asupra îndeplinirii eficace și eficiente a obiectivului specific al unei priorități de investiții sau al unei priorități a Uniunii;
34. „obiectiv specific” înseamnă rezultatul la care contribuie o prioritate de investiții sau o prioritate a Uniunii într-un context național sau regional specific prin acțiuni sau măsuri luate în cadrul unei astfel de priorități;
35. „recomandări relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE” și „recomandări relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE” înseamnă recomandări privind dificultățile structurale care este oportun să fie abordate prin intermediul unor investiții multianuale care se înscriu în mod direct în domeniul de aplicare al fondurilor ESI, astfel cum se prevede în regulamentele specifice fondurilor;
36. „neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii;
37. „operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau o altă entitate care participă la implementarea asistenței din fondurile ESI, cu excepția unui stat membru care își exercită prerogativele în calitate de autoritate publică;
38. „neregulă sistemică” înseamnă orice neregulă, care poate avea o natură recurentă, cu o probabilitate ridicată de apariție în tipuri de operațiuni similare, care decurge dintr-o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv din neinstituirea unor proceduri adecvate în conformitate cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;
39. „deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control” înseamnă, în sensul aplicării fondurilor și a FEPAM în cadrul părții a patra, o deficiență pentru care sunt necesare îmbunătățiri semnificative ale sistemului, care expune fondurile și FEPAM la riscuri ridicate de nereguli și a căror existență este incompatibilă cu o opinie de audit fără rezerve referitoare la funcționarea sistemului de gestiune și control.
Articolul 3
Calcularea termenelor pentru deciziile Comisiei
Atunci când, în conformitate cu articolul 16 alineatele (2) și (4), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatele (2) și (3), articolul 102 alineatul (2), articolul 107 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (3), se stabilește un termen pentru adoptarea sau modificarea de către Comisie a unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, termenul respectiv nu include perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia transmite observațiile sale către statul membru și se încheie la data la care statul membru a răspunde la observații.
PARTEA A DOUA
DISPOZIȚII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI
TITLUL I
PRINCIPII PRIVIND CONTRIBUȚIA UNIUNII LA FONDURILE ESI
Articolul 4
Principii generale
(1) Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervențiilor de la nivel național, regional și local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, ținând seama de Orientările integrate privind Europa 2020 relevante și de recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, acolo unde este cazul, la nivel național, cu programul național de reformă.
(2) Ținând cont de contextul specific al fiecărui stat membru, Comisia și statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor ESI este consecvent cu politicile relevante, cu principiile orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și cu prioritățile Uniunii și că acesta este complementar altor instrumente ale Uniunii.
(3) Sprijinul din partea fondurilor ESI este aplicat în strânsă cooperare între Comisie și statele membre, în conformitate cu principiului subsidiarității.
(4) Statele membre, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, și organismele desemnate de ele în acest scop sunt responsabile pentru pregătirea și implementarea programelor și îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriat cu partenerii relevanți menționați la articolul 5, în conformitate cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor.
(5) Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondurilor ESI, și în special resursele financiare și administrative necesare pentru pregătirea și implementarea de programe, în ceea ce privește monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea și controlul respectă principiul proporționalității, având în vedere nivelul contribuției alocate și țin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul și controlul programelor.
(6) În conformitate cu responsabilitățile lor, Comisia și statele membre asigură coordonarea dintre fondurile ESI, precum și dintre fondurile ESI și alte politici, strategii și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul acțiunii externe a Uniunii.
(7) Partea din bugetul Uniunii alocată fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, cu excepția cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat către MIE menționat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind FEDR, a asistenței tehnice la inițiativa Comisiei și sprijinul pentru gestiune directă în conformitate cu regulamentul FEPAM.
(8) Comisia și statele membre respectă principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul financiar.
(9) Comisia și statele membre asigură eficacitatea fondurilor ESI în cursul pregătirii și implementării, în legătură cu monitorizarea, raportarea și evaluarea.
(10) Comisia și statele membre își îndeplinesc rolurile care le revin în legătură cu fondurile ESI, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor.
Articolul 5
Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri
(1) Pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente, în conformitate cu cadrul său instituțional și juridic. Parteneriatul include și partenerii următori:
(a) autorități urbane și alte autorități publice competente;
(b) parteneri economici și sociali; și
(c) organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale, egalității de gen și nediscriminării.
(2) În conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, partenerii menționați la alineatul (1) sunt implicați de către statele membre în pregătirea acordurilor de parteneriat și a rapoartelor de progres privind progresele înregistrate pe toată durata pregătirii și implementării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare pentru programe, în conformitate cu articolul 48.
(3) Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduită privind parteneriatul (denumit în continuare „codul de conduită”), în scopul sprijinirii și al facilitării activității desfășurate de statele membre pentru organizarea parteneriatului în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Codul de conduită stabilește cadrul în care statele membre urmăresc implementarea parteneriatului, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic, precum și cu competențele lor naționale și regionale. Codul de conduită, respectând pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, stabilește următoarele elemente:
(a) principiile de bază privind procedurile transparente de urmat în vederea identificării partenerilor relevanți, inclusiv, dacă este cazul, organizațiile lor umbrelă, cu scopul de a ajuta statele membre la desemnarea celor mai reprezentativi parteneri relevanți, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic;
(b) principiile de bază și bunele practici privind implicarea diferitelor categorii de parteneri relevanți în pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor, stabilite la alineatul (1), informațiile ce trebuie oferite cu privire la implicarea lor, precum și în diferitele etape ale implementării;
(c) bunele practici privind formularea normelor referitoare la apartenența la comitetele de monitorizare și la procedurile interne ale acestora, care trebuie decise, după cum este cazul, de statele membre sau de comitetele de monitorizare a programelor în conformitate cu prevederile pertinente ale prezentului regulament și cu normele specifice fondurilor;
(d) principalele obiective și bunele practici în cazurile în care autoritatea de management implică partenerii relevanți în pregătirea cererilor de propuneri și, în special, bunele practici pentru evitarea conflictelor potențiale de interese în cazurile în care există posibilitatea ca partenerii relevanți să fie și beneficiari potențiali și pentru implicarea partenerilor relevanți în pregătirea rapoartelor de progres și în legătură cu monitorizarea și evaluarea programelor în conformitate cu dispozițiile relevante din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;
(e) domeniile, temele și bunele practici orientative privind modul în care autoritățile competente din statele membre pot utiliza fondurile ESI, inclusiv asistența tehnică pentru consolidarea capacității instituționale a partenerilor relevanți în conformitate cu dispozițiile pertinente din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;
(f) rolul Comisiei în diseminarea bunelor practici;
(g) principiile de bază și bunele practici apte să sprijine statele membre în ceea ce privește evaluarea implementării parteneriatelor și a valorii adăugate.
Prevederile codului de conduită nu contrazic, în niciun fel, dispozițiile pertinente din prezentul regulament sau normele specifice fondurilor.
(4) Comisia notifică până la 18 aprilie 2014 concomitent Parlamentului European și Consiliului actul delegat menționat la alineatul (3) de la prezentul articol, referitor la codul european de conduită privind parteneriatul. Actul delegat respectiv nu poate specifica o dată de aplicare anterioară datei la care a fost adoptat.
(5) O încălcare a oricăreia dintre obligațiile impuse statelor membre fie prin acest articol, fie printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (3) din prezentul articol nu poate constitui o neregulă care să conducă la o corecție financiară în temeiul articolului 85.
(6) Cel puțin o dată pe an, pentru fiecare fond ESI, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește executarea contribuției din partea fondului ESI respectiv și raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultate.
Articolul 6
Conformitatea cu dreptul Uniunii și legislația națională
Operațiunile sprijinite de fondurile ESI sunt conforme cu dreptul Uniunii și cu legislația națională care vizează punerea sa în aplicare (denumite în continuare „dreptul aplicabil al Uniunii” și „legislația națională aplicabilă”).
Articolul 7
Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea
Statele membre și Comisia asigură luarea în considerare și promovarea egalității dintre bărbați și femei și a integrării perspectivei egalității de gen pe toată durata pregătirii și implementării a programelor, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și evaluarea.
Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii și implementării programelor. Pe toată durata pregătirii și implementării programelor se va ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.
Articolul 8
Dezvoltarea durabilă
Obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanță cu principiul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul „poluatorul plătește”.
Statele membre și Comisia se asigură că cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul pregătirii și punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat și programelor. Statele membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categoriile de intervenții, domenii de interes sau măsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice. Ponderea specifică atribuită se diferențiază în funcție de contribuția semnificativă sau moderată pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimbările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribuție nesemnificativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE și Fondul de coeziune, ponderile se corelează cu categoriile de intervenții stabilite în nomenclatura adoptată de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se corelează cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu măsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM.
Comisia stabilește condiții uniforme pentru fiecare dintre fondurile ESI pentru aplicarea metodologiei menționate la al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
TITLUL II
ABORDAREA STRATEGICĂ
CAPITOLUL I
Obiective tematice ale fondurilor ESI și ale cadrului strategic comun
Articolul 9
Obiective tematice
Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii precum și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, fiecare fond ESI sprijină următoarele obiective tematice:
1. consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
2. îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;
3. îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM);
4. sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;
5. promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor;
6. conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;
8. promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
9. promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
10. investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții;
11. consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.
Obiectivele tematice sunt transpuse în priorități specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI și sunt stabilite în normele specifice fondurilor.
Articolul 10
Cadrul strategic comun
(1) Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabilește principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare și a coordonării sectoriale și teritoriale a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând cont de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.
(2) Principiile directoare strategice, conform celor stabilite în CSC, se stabilesc în concordanță cu scopul și în cadrul sferei de aplicare a sprijinului oferit de fiecare fond ESI și în conformitate cu normele care reglementează funcționarea fiecărui fond ESI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament și în normele specifice fondurilor. CSC nu impune statelor membre obligații suplimentare față de cele stabilite în cadrul politicilor sectoriale relevante ale Uniunii.
(3) CSC facilitează preparativele în vederea acordului de parteneriat și a programelor în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității și ținând cont de competențele naționale și regionale pentru a se decide în privința politicii specifice și adecvate și a măsurilor de coordonare.
Articolul 11
Conținut
CSC stabilește:
(a) mecanisme pentru asigurarea contribuției fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la coerența și consecvența programării fondurilor ESI în raport cu recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, atunci când este cazul la nivel național, cu programul național de reformă;
(b) modalități de promovare a utilizării integrate a fondurilor ESI;
(c) modalități de coordonare a fondurilor ESI cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare;
(d) principii orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și obiective de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI;
(e) dispoziții pentru abordarea provocărilor cheie la nivel teritorial pentru zonele urbane, rurale, de coastă și de pescuit, provocărilor demografice ale regiunilor sau necesitățile specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, menționate la articolul 174 din TFUE, precum și a provocărilor specifice regiunilor ultraperiferice în înțelesul articolului 349 din TFUE;
(f) domeniile prioritare pentru activitățile de cooperare din cadrul fondurilor ESI, după caz, având în vedere strategiile macro-regionale și strategiile privind bazinele maritime.
Articolul 12
Reexaminare
Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune sau se efectuează modificări ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a CSC sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi pot cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, pentru a completa sau modifica secțiunile 4 și 7 din anexa I, acolo unde este necesar pentru a ține seama de modificările suferite de politicile sau instrumentele Uniunii menționate în secțiunea 4 sau de modificările survenite în activitățile de cooperare menționate în secțiunea 7 sau pentru a ține seama de introducerea unor noi politici, instrumente sau activități de cooperare ale Uniunii.
Articolul 13
Orientări pentru beneficiari
(1) Comisia elaborează orientări privind modalitățile efective de acces și utilizare a fondurilor ESI și modalitățile de exploatare a complementarității cu alte instrumente ale politicilor relevante ale Uniunii.
(2) Orientările se elaborează până la 30 iunie 2014 și oferă, pentru fiecare obiectiv tematic, o imagine de ansamblu asupra instrumentelor pertinente disponibile la nivelul Uniunii, cu surse detaliate de informații, cu exemple de bune practici de combinare a instrumentelor de finanțare disponibile în cadrul domeniilor de politică și între acestea, cu descrierea autorităților relevante și a organismelor implicate în gestionarea fiecărui instrument, cu o listă de verificare destinată beneficiarilor potențiali pentru a-i ajuta să identifice cele mai adecvate surse de finanțare.
(3) Orientările se pun la dispoziția publicului pe site-urile direcțiilor generale pertinente ale Comisiei. Comisia și autoritățile de management, acționând în conformitate cu normele specifice fondurilor și în colaborare cu Comitetul Regiunilor, asigură difuzarea orientărilor în rândul potențialilor beneficiari.
CAPITOLUL II
Acordul de parteneriat
Articolul 14
Pregătirea acordului de parteneriat
(1) Fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
(2) Acordul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Acordul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. Statele membre redactează acordul de parteneriat pe baza unor proceduri transparente în raport cu publicul și în concordanță cu cadrul lor instituțional și juridic.
(3) Acordul de parteneriat acoperă toate contribuțiile fondurilor ESI în statul membru în cauză.
(4) Fiecare stat membru transmite acordul său de parteneriat Comisiei până la 22 aprilie 2014.
(5) Atunci când unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor nu intră în vigoare sau se preconizează că nu va (vor) intra în vigoare până la 22 februarie 2014, acordul de parteneriat prezentat de un statul membru menționat la alineatul (4) nu este necesar să conțină elementele specificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) și (v) pentru fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere sau de întârzierea preconizată a respectivului regulamentul specific unui fond.
Articolul 15
Conținutul acordului de parteneriat
(1) Acordul de parteneriat prevede:
(a) proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv:
(i) o analiză a decalajelor, nevoilor de dezvoltare și potențialelor de creștere cu raportare la obiectivele tematice și la provocările teritoriale și ținând cont de programul național de reformă, după caz, și de recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;
(ii) un rezumat al evaluărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constatări ale evaluării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a acordului de parteneriat este realizată de statul membru din proprie inițiativă;
(iii) obiective tematice selectate, și, pentru fiecare dintre obiectivele tematice selectate, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile ESI;
(iv) alocarea orientativă a contribuției Uniunii la nivel național, în funcție de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum și suma totală indicativă avută în vedere pentru obiectivele privind schimbările climatice;
(v) aplicarea principiilor orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și a obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI;
(vi) lista programelor din cadrul FEDR, FSE și Fondului de coeziune, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și FEPAM, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond ESI;
(vii) informații privind alocarea în ceea ce privește cuantumul rezervei de performanță, defalcat pe fond ESI și, dacă este cazul, pe categorii de regiuni, precum și privind resursele excluse în scopul calculării rezervei de performanță în temeiul articolului 20;
(b) modalități de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI, inclusiv:
(i) modalitățile, în concordanță cu cadrul instituțional al statelor membre, care asigură coordonarea între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI;
(ii) informațiile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adiționalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia;
(iii) un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalității ex ante aplicabile în conformitate cu articolul 19 și anexa XI la nivel național și, în cazurile în care condițiile ex ante nu sunt îndeplinite, a acțiunilor de întreprins, organismele responsabile, precum și calendarul pentru implementarea respectivelor acțiuni;
(iv) metodologia și mecanismele de asigurare a consecvenței în ceea ce privește funcționarea cadrului de performanță în conformitate cu articolul 21;
(v) o evaluare a necesității consolidării capacității administrative a autorităților implicate în gestionarea și controlul programelor și, dacă este cazul, a beneficiarilor, precum și un rezumat al acțiunilor de întreprins în acest scop, dacă acesta este necesar;
(vi) un rezumat al acțiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orientativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari;
(c) modalitățile principiului parteneriatului, astfel cum se menționează la articolul 5;
(d) o listă orientativă a partenerilor menționați la articolul 5 și un rezumat al acțiunilor întreprinse pentru a-i implica în conformitate cu articolul 5 și rolul acestora în pregătirea acordului de parteneriat și a raportului de progres, astfel cum este menționat la articolul 52.
(2) Acordul de parteneriat indică și:
(a) o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI sau un rezumat al abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza conținutului programelor, stabilind:
(i) modalitățile de asigurare a unei abordări integrate privind utilizarea fondurilor ESI pentru dezvoltarea teritorială a unor zone subregionale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a articolelor 32 și 33 și 36 însoțite de principiile de identificare a zonelor urbane în care urmează să fie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane sustenabile;
(ii) principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor ESI, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale și de strategiile privind bazinele maritime;
(iii) acolo unde este cazul, o abordare integrată a nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere socială, acordându-se o deosebită atenție comunităților marginalizate, persoanelor cu handicap, persoanelor aflate în șomaj pe termen lung și tineretului care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;
(iv) acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice ale regiunilor sau a necesităților specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, astfel cum sunt menționate la articolul 174 din TFUE;
(b) modalități de asigurare a unei implementări eficiente a fondurilor ESI, inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date și un rezumat al acțiunilor planificate pentru a permite în mod treptat tuturor schimburilor de informații dintre beneficiari și autoritățile responsabile de managementul și controlul programelor să se desfășoare prin schimb electronic de date.
Articolul 16
Adoptarea și modificarea acordului de parteneriat
(1) Comisia evaluează conformitatea acordului de parteneriat cu prezentul regulament, ținând seama de programul național de reformă, după caz, de recomandările relevante specifice adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evaluările ex ante ale programelor, și formulează observații în termen de trei luni de la data transmiterii, de către statul membru, a acordului său de parteneriat. Statul membru în cauză furnizează toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește acordul de parteneriat.
(2) Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a elementelor acordului de parteneriat care intră sub incidența articolului 15 alineatul (1) și a articolului 15 alineatul (2), în cazul în care un stat membru a utilizat dispozițiile de la articolul 96 alineatul (8), pentru elementele care necesită o decizie a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10), în termen de maximum patru luni de la data depunerii de către statul membru a acordului său de parteneriat, cu condiția ca orice observații formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Acordul de parteneriat intră în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014.
(3) Comisia pregătește un raport privind rezultatul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat și la programe, incluzând o prezentare de ansamblu a aspectelor cheie pentru fiecare stat membru, până la 31 decembrie 2015. Respectivul raport este înaintat concomitent Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
(4) În cazul în care un stat membru propune o modificare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), Comisia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modificării în termen de trei luni de la data transmiterii propunerii de modificare de către statul membru.
(5) În cazul în care un stat membru modifică elemente din acordul de parteneriat care nu sunt vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), statul membru aduce acest lucru la cunoștința Comisiei în termen de o lună de la data deciziei de a opera modificarea.
Articolul 17
Adoptarea unui acord de parteneriat revizuit în cazul intrării în vigoare cu întârziere a unui regulament specific unui fond
(1) Atunci când se aplică articolul 14 alineatul (5), fiecare stat membru prezintă Comisiei un acord de parteneriat revizuit care să includă elementele lipsă din acordul de parteneriat pentru fondul ESI în cauză, în termen de două luni de la data intrării în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.
(2) Comisia evaluează coerența dintre acordul de parteneriat revizuit și prezentul regulament în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) și adoptă o decizie, prin acte delegate, prin care aprobă acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 16 alineatul (2).
CAPITOLUL III
Concentrarea tematică, condiționalități ex ante și examinarea performanțelor
Articolul 18
Concentrarea tematică
În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre își concentrează sprijinul asupra intervențiilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce privește strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând seama de provocările teritoriale cheie pentru diversele tipuri de teritorii, în concordanță cu CSC, provocările identificate în programele naționale de reformă, acolo unde este cazul, și în recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE. Dispozițiile privind concentrarea tematică în temeiul normelor specifice fondurilor nu se aplică asistenței tehnice.
Articolul 19
Condiționalități ex ante
(1) Statele membre evaluează în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic și în contextul pregătirii programelor și, după caz, a acordului de parteneriat, dacă condiționalitățile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunzătoare și condiționalizățile ex ante generale prevăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urmărite în cadrul priorităților programelor lor și dacă sunt îndeplinite condiționalitățile ex ante aplicabile.
Condiționalitățile ex ante se aplică numai în măsura și cu condiția respectării definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urmărite în cadrul priorităților programului. Evaluarea aplicabilității, fără a aduce atingere definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33, ține seama de principiul proporționalității în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribuției alocate, după caz. Evaluarea îndeplinirii se limitează la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II.
(2) Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalităților ex ante aplicabile la nivel național și pentru cele care, în temeiul evaluării menționate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parteneriat, acțiunile care urmează să fie realizate, organismele responsabile și calendarul de implementare a acțiunilor în cauză. Fiecare program stabilește care dintre condiționalitățile ex ante prevăzute în normele relevante specifice fondurilor și care dintre condiționalitățile generale ex ante prevăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul său și care dintre acestea, conform evaluării menționate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului și a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condiționalitățile ex ante aplicabile, programul cuprinde o descriere a acțiunilor care urmează să fie realizate, în care se indică organismele responsabile și se expune calendarul de implementare a acțiunilor în cauză. Statele membre îndeplinesc respectivele condiționalități ex ante până la 31 decembrie 2016, cel târziu, și raportează cu privire la îndeplinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c).
(3) Comisia evaluează coerența și adecvarea informațiilor furnizate de statele membre în ceea ce privește aplicabilitatea condiționalităților ex ante și îndeplinirea condiționalităților ex ante aplicabile în cadrul evaluării programelor și, după caz, a acordului de parteneriat.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), această evaluare a aplicabilității efectuată de către Comisie ține seama de principiul proporționalității având în vedere nivelul contribuției alocate, după caz. Evaluarea efectuată de către Comisie privind îndeplinirea se limitează la criteriile enunțate în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II, și respectă competențele naționale și regionale de decizie privind măsurile politice specifice și adecvate, inclusiv privind conținutul strategiilor.
(4) În cazul unui dezacord între Comisie și un stat membru privind aplicabilitatea unei condiționalități ex ante la obiectivul specific al priorităților unui program sau la îndeplinirea acestuia, Comisia demonstrează atât aplicabilitatea în conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 33, cât și neîndeplinirea condiționalității ex ante.
(5) Comisia poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parțial plățile intermediare pentru prioritatea relevantă a programului respectiv, în așteptarea finalizării acțiunilor menționate la alineatul (2) dacă este necesar să se evite aducerea de prejudicii grave eficacității și eficienței îndeplinirii obiectivelor specifice ale priorității în cauză. Nefinalizarea unor acțiuni menite să ducă la realizarea unei condiționalități ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat și a programelor respective, până la termenul prevăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a plăților intermediare de către Comisie pentru prioritățile programului în cauză care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspendării este proporțional cu măsurile care trebuie luate și cu fondurile expuse riscului.
(6) Alineatul (5) nu se aplică în cazul unui acord între Comisie și statul membru privind inaplicabilitatea unei condiționalități ex ante sau privind faptul că o condiționalitate ex ante aplicabilă a fost îndeplinită, astfel cum se precizează în aprobarea programului și a acordului de parteneriat sau în absența observațiilor Comisiei în termen de 60 de zile de la prezentarea raportului relevant prevăzut la alineatul (2).
(7) Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăților intermediare pentru o prioritate dacă un stat membru a desfășurat acțiuni referitoare la îndeplinirea condiționalității ex ante aplicabile programului în cauză și care nu fuseseră îndeplinite la momentul luării deciziei de suspendare de către Comisie. De asemenea, Comisia ridică fără întârziere suspendarea dacă, în urma modificării programului legat de prioritatea în cauză, condiționalitatea ex ante respectivă nu mai este aplicabilă.
(8) Alineatele (1)-(7) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.
Articolul 20
Rezerva de performanță
6 % din resursele alocate FEDR, FSE și Fondului de coeziune în cadrul obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri de muncă” menționate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum și FEADR și măsurile finanțate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performanță care se stabilește în cadrul acordului de parteneriat și al programelor și se alocă unor priorități specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.
Următoarele resurse sunt excluse de la calcularea rezervei de performanță:
(a) resursele alocate inițiativei YEI, astfel cum sunt definite în programul operațional în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind FSE;
(b) resursele alocate asistenței tehnice la inițiativa Comisiei,
(c) resursele transferate de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
(d) transferurile către FEADR în temeiul articolelor 10b, 136 și 136b din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului pentru anii calendaristici 2013 și, respectiv, 2014,
(e) resursele transferate din Fondul de coeziune MIE în conformitate cu articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament;
(f) resursele transferate către Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în conformitate cu articolul 92 alineatul (7) din prezentul regulament;
(g) resursele alocate pentru acțiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) din prezentul regulament.
Articolul 21
Examinarea performanțelor
(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, examinează performanțele programelor în fiecare stat membru în 2019 (denumită în continuare „examinarea performanțelor”), făcându-se trimitere la cadrul de performanță stabilit în programele respective. Metoda de stabilire a cadrului de performanță este prezentată în anexa II.
(2) Examinarea performanțelor se referă la îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul priorităților, pe baza informațiilor și evaluărilor prezentate în raportul anual de implementare prezentat de statele membre în 2019.
Articolul 22
Aplicarea cadrului de performanță
(1) Rezerva de performanță reprezintă între 5 și 7 % din alocarea pentru fiecare prioritate dintr-un program, cu excepția priorităților care vizează asistența tehnică și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39. Cuantumul total al rezervei de performanță alocată pentru fiecare fond ESI și categorie de regiune este de 6 %. Cuantumul corespunzător rezervei de performanță se menționează în programe defalcat pe priorități și, dacă este cazul, pe fond ESI și categorii de regiuni.
(2) Pe baza examinării performanțelor, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și în termen de două luni de la primirea rapoartelor anuale de implementare pentru 2019, o decizie care stabilește, pentru fiecare fond ESI și fiecare stat membru, programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă, prezentând informațiile defalcate pe fonduri ESI și pe categorii de regiuni ori de câte ori o prioritate acoperă mai multe fonduri ESI sau categorii de regiuni.
(3) Rezerva de performanță se alocă doar programelor și priorităților care și-au îndeplinit obiectivele de etapă. Cuantumul rezervei de performanță stabilit pentru fiecare dintre prioritățile care și-au îndeplinit obiectivele de etapă se consideră definitiv alocat pe baza deciziei Comisiei menționate la alineatul (2).
(4) În cazul priorităților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea cuantumului corespunzător rezervei de performanță priorităților enumerate în decizia Comisiei menționată la alineatul (2), precum și alte modificări ale programului ce decurg din realocarea rezervei de performanță, în termen de trei luni de la adoptarea deciziei menționate la alineatul (2).
Comisia aprobă modificarea programelor în cauză, în conformitate cu articolul 30 alineatele (3) și (4). Dacă un stat membru nu transmite informațiile în conformitate cu articolul 50 alineatele (5) și (6), rezerva de performanță pentru programele sau prioritățile în cauză nu se alocă programelor sau priorităților în cauză.
(5) Propunerile statelor membre de realocare a rezervei de performanță sunt consecvente cu cerințele de concentrare tematică și alocările minime prevăzute în prezentul regulament și normele specifice fondurilor. Prin derogare, dacă una sau mai multe priorități legate de cerințele de concentrare tematică sau alocările minime nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre pot propune o realocare a rezervei care nu respectă cerințele menționate și alocările minime.
(6) Atunci când, în urma examinării performanțelor pentru o prioritate, apar dovezi că a eșuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind exclusiv indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanță și că această situație a fost cauzată de deficiențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acțiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia poate suspenda integral sau parțial o plată intermediară a priorității unui program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor, nu mai devreme de cinci luni de la respectiva comunicare.
Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăților intermediare atunci când statul membru întreprinde acțiunea corectivă necesară. Atunci când acțiunea corectivă privește transferul alocărilor financiare către alte programe sau priorități care și-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia aprobă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesară a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hotărăște în ceea ce privește modificarea în termen de cel mult două luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru.
(7) În cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea programului, stabilește că a existat o neîndeplinire gravă a țintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanță din cauza unor deficiențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acțiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia poate impune, fără a aduce atingere articolului 85, corecții financiare în legătură cu prioritățile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
Atunci când aplică corecții financiare, Comisia ia în considerare, cu respectarea principiului proporționalității, nivelul de absorbție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea respectivă.
Corecțiile financiare nu se aplică atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau ambiental survenite în statul membru în cauză sau din motive de forță majoră care afectează grav implementarea respectivelor priorități.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 cu scopul de a stabili norme detaliate privind criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modalitățile detaliate pentru a asigura o abordare consecventă în ceea ce privește stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor din cadrul de performanță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
CAPITOLUL IV
Măsuri vizând buna guvernanță economică
Articolul 23
Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică
(1) Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității în statele membre care beneficiază de asistență financiară.
O astfel de solicitare poate fi făcută din următoarele motive:
(a) pentru a sprijini punerea în aplicare a unei recomandări relevante adresată fiecărei țări și adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și a unei recomandări relevante a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresată statului membru în cauză;
(b) pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 10 ), cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau
(c) pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creșterii și competitivității, dacă un stat membru îndeplinește una dintre următoarele condiții:
(i) asistența financiară a Uniunii îi este furnizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului ( 11 );
(ii) asistența financiară îi este furnizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului ( 12 );
(iii) beneficiază de o asistență financiară care declanșează programul de ajustare macroeconomică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 13 ) sau care declanșează o decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
În sensul celui de al doilea paragraf litera (c), fiecare dintre condițiile respective este considerată îndeplinită dacă asistența în cauză este acordată statului membru înainte sau după 21 decembrie 2013 și îi este în continuare disponibilă.
(2) Orice solicitare adresată de Comisie statelor membre în conformitate cu alineatul (1) este justificată, cu trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante sau de a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității, după caz, și indică programele și prioritățile pe care Comisia le consideră vizate și natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu sunt adresate înainte de 2015 sau după 2019 și nu vizează aceleași programe în doi ani consecutivi.
(3) Statul membru răspunde la solicitarea menționată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, menționând modificările la acordul de parteneriat și programe pe care le consideră necesare și motivele acestor modificări, identificând programele vizate și prezentând natura modificărilor propuse și efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor și asupra utilizării fondurilor ESI. Dacă este cazul, Comisia face observații în termen de o lună de la primirea răspunsului.
(4) Statul membru depune propunerea de modificare a acordului de parteneriat și a programelor relevante în termen de două luni de la trimiterea răspunsului menționat la alineatul (3).
(5) În cazul în care Comisia nu a formulat observații sau este pe deplin satisfăcută că observațiile sale au fost luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare a modificărilor la acordul de parteneriat și la programele relevante, fără întârzieri nejustificate, în orice caz nu mai târziu de trei luni după depunerea lor de către statul membru în conformitate cu alineatul (4).
(6) Dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la solicitarea ce îi este adresată în conformitate cu alineatul (1) în termenele prevăzute la alineatele (3) și (4), Comisia poate să propună Consiliului, prin acte de punere în aplicare și în termen de trei luni de la formularea observațiilor prevăzute la alineatul (3) sau după depunerea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), suspendarea parțială sau integrală a plăților pentru programele sau prioritățile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a luat măsuri eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ține seama de toate informațiile relevante și acordă atenția cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.
Consiliul decide asupra propunerii respective prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se aplică doar pentru cererile de plată depuse după data adoptării actului de punere în aplicare respectiv.
(7) Domeniul de aplicare și nivelul suspendării plăților impuse în conformitate cu alineatul (5) sunt proporționale și eficace, asigurând egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei statului membru vizat. Programele care urmează să facă obiectul suspendării se determină pe baza nevoilor identificate în solicitarea menționată la alineatele (1) și (2).
Suspendarea plăților nu depășește 50 % din plățile pentru fiecare dintre programele vizate. Decizia poate prevedea creșterea nivelului suspendării până la 100 % din plăți dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la o solicitare primită în conformitate cu alineatul (1) în termen de trei luni de la suspendarea plăților menționată la alineatul (6).
(8) În cazul în care statul membru a propus amendamente la acordul de parteneriat și la programele relevante la solicitarea Comisiei, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, decide ridicarea suspendării plăților.
(9) Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integrală a angajamentelor sau a plăților pentru programele unui stat membru dacă:
(a) Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, că statul membru în cauză nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv;
(b) Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că statul membru a transmis un plan de acțiuni corective nesatisfăcător;
(c) Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către statul membru pe motiv că acesta nu a întreprins acțiunile corective recomandate;
(d) Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare menționat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 și, prin urmare, decide să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv;
(e) Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
La elaborarea propunerii sale, Comisia respectă dispozițiile alineatului (11) și ține seama de toate informațiile relevante în acest sens, și acordă atenția cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.
Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plățile se suspendă numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă. Suspendarea plăților se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.
(10) O propunere a Comisiei privind suspendarea angajamentelor în conformitate cu alineatul (9) se consideră adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la depunerea ei de către Comisie. Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauză începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare.
Consiliul adoptă decizia, printr-un act de punere în aplicare, pe baza propunerii Comisiei privind suspendarea plăților menționate la alineatul (9).
(11) Domeniul de aplicare și nivelul suspendării angajamentelor sau plăților impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt proporționale, asigură egalitatea de tratament între statele membre și țin cont de circumstanțele economice și sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul șomajului din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii și de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanță critică pentru corectarea condițiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.
Dispozițiile detaliate pentru determinarea domeniului de aplicare și a nivelului suspendărilor sunt prevăzute în anexa III.
Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele două praguri:
(a) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar la primul caz de nerespectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 25 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acțiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).
Nivelul suspendării crește treptat până la maximum 100 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de deficit excesiv și până la 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcție de gravitatea nerespectării;
(b) maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a planului de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acțiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).
Dacă nerespectarea acțiunilor corective menționată la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) și (c) persistă, procentajul acestei plafonări față de PIB se majorează treptat până la:
— maximum 1 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de deficit excesiv în conformitate cu alineatul (9) primul paragraf litera (a); și
— maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau (c), în funcție de gravitatea nerespectării;
(c) maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar sau maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare conform alineatul (9) primul paragraf literele (d) și (e).
La determinarea nivelului suspendării și pentru a alege suspendarea angajamentelor sau a plăților, se ține seama de etapa în care se află programul, în special de perioada rămasă pentru utilizarea fondurilor după rebugetarea angajamentelor suspendate.
(12) Fără a aduce atingere normelor privind dezangajările prevăzute la articolele 86-88, Comisia ridică fără întârziere suspendarea angajamentelor dacă:
(a) procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului ( 14 ) sau Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv;
(b) Consiliul a aprobat planul de acțiune corectivă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul menționat anterior sau Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul menționat anterior;
(c) Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru aplicarea programului de ajustare menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
Atunci când ridică suspendarea angajamentelor Comisia reînscrie în buget angajamentele suspendate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013.
Consiliul adoptă decizia de ridicare a suspendării plăților la propunerea Comisiei dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile prevăzute la primul paragraf literele (a), (b) și (c).
(13) Alineatele (6)-(12) nu se aplică Regatului Unit în măsura în care suspendarea angajamentelor sau plăților are legătură cu aspecte menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b) și (c) punctul (iii) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) sau (c).
(14) Prezentul articol nu se aplică programelor din cadrul obiectivului „Cooperarea teritorială europeană”.
(15) Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, Comisia informează imediat Parlamentul European atunci când una dintre condițiile prevăzute la alineatul (6) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a)-(e) este îndeplinită pentru un stat membru, dând detalii despre fondurile ESI și programele care ar putea face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăților.
Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama în special de informațiile transmise în conformitate cu primul paragraf.
Comisia transmite propunerea de suspendare a angajamentelor sau plăților sau propunerea de ridicare a suspendării Parlamentului European și Consiliului imediat după adoptarea sa. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.
(16) În 2017, Comisia analizează aplicarea prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.
(17) Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a punerii în aplicare a prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.
Articolul 24
Mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru având dificultăți bugetare temporare
(1) La cererea unui stat membru, plățile intermediare pot fi mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei priorități pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune sau fiecărei măsuri pentru FEADR și FEPAM.
În cazul în care un stat membru îndeplinește una dintre următoarele condiții după 21 decembrie 2013, rata de cofinanțare mărită, care nu poate depăși 100 %, se aplică cererilor sale de plată pentru perioada de până la 30 iunie 2016:
(a) dacă statul membru în cauză beneficiază de un împrumut din partea Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010;
(b) dacă statul membru în cauză beneficiază de asistență financiară pe termen mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002, cu condiția implementării unui program de ajustare macroeconomică;
(c) dacă asistența financiară se pune la dispoziția statului membru în cauză, cu condiția implementării unui program de ajustare macroeconomică, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) nr. 472/2013.
În cazul în care un stat membru îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la paragraful al doilea după 30 iunie 2016, rata de cofinanțare mărită se aplică cererilor sale de plată pentru perioada de până la 30 iunie a anului următor anului calendaristic în care se încheie asistența financiară aferentă.
Prezentul alineat nu se aplică programelor care fac obiectul regulamentului CTE.
(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), sprijinul Uniunii prin plățile intermediare și prin plățile soldului final nu poate depăși:
(a) cheltuielile publice; sau
(b) suma maximă a contribuției din partea fondurilor ESI pentru fiecare prioritate în cazul FEDR, FSE și Fondului de coeziune sau pentru fiecare măsură în cazul FEADR și FEPAM, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului,
în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.
Articolul 25
Gestionarea asistenței tehnice pentru statele membre
(1) La solicitarea unui stat membru în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului ( 15 ), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 din prezentul regulament și programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, către asistența tehnică la inițiativa Comisiei pentru implementarea măsurilor în legătură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (l) din prezentul regulament prin gestiune directă sau indirectă.
(2) Resursele menționate la alineatul (1) vin în completarea sumelor prevăzute în conformitate cu plafoanele stabilite în normele specifice fondurilor pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei. În cazul în care un plafon privind asistența tehnică la inițiativa statelor membre este stabilit în normele specifice fondurilor, suma care urmează să fie transferată este inclusă la calcularea respectării plafonului respectiv.
(3) ►M3 Un stat membru solicită transferul menționat la alineatul (1) pentru un anumit an calendaristic până la data de 31 ianuarie a anului în care urmează să se efectueze un transfer. Cererea este însoțită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modificări corespunzătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma totală transferată Comisiei în fiecare an. ◄
În cazul în care un stat membru îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) la 1 ianuarie 2014, acesta poate transmite cererea pentru anul respectiv în același timp cu transmiterea acordului său de parteneriat, care stabilește suma ce urmează să fie transferată pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei.
(4) Resursele transferate de către un stat membru în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol se supun regulii dezangajării prevăzute la articolul 136 din prezentul regulament și la articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
TITLUL III
PROGRAMARE
CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile ESI
Articolul 26
Pregătirea programelor
(1) Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu acordul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
(2) Programele sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Statele membre elaborează programele bazate pe proceduri transparente în raport cu publicul, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic.
(3) Statele membre și Comisia cooperează pentru a asigura coordonarea eficace în cadrul pregătirii și implementării programelor pentru fondurile ESI, inclusiv, acolo unde este cazul, programele multifonduri pentru fonduri, ținând seama de principiul proporționalității.
(4) Programele sunt transmise Comisiei de statele membre în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Programele de cooperare teritorială europeană sunt transmise până la 22 septembrie 2014. Toate programele sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 55.
(5) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor pentru fondurile ESI intră în vigoare între 22 februarie 2014 și 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la depunerea acordului de parteneriat revizuit menționat la articolul 17 alineatul (1).
(6) În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intră în vigoare după 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.
Articolul 27
Conținutul programelor
(1) Fiecare program stabilește o strategie pentru contribuția programului la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în concordanță cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor și cu conținutul acordului de parteneriat.
Fiecare program include măsuri luate pentru a asigura implementarea eficace, eficientă și coordonată a fondurilor ESI și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor.
(2) Fiecare program definește prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribuției din partea fondurilor ESI și cofinanțarea națională corespunzătoare, inclusiv sumele aferente rezervei de performanță, care poate fi publică sau privată, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(3) Atunci când statele membre și regiunile participă la strategii macro-regionale sau la strategii aferente bazinelor maritime, programul relevant stabilește contribuția intervențiilor planificate la aceste strategii, în funcție de nevoile zonei acoperite de program astfel cum este identificat de statul membru.
(4) Fiecare prioritate stabilește indicatori și ținte corespunzătoare, exprimați în termeni calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evalua progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru monitorizarea, evaluarea și examinarea performanțelor. Printre respectivii indicatori se numără:
(a) indicatori financiari referitori la cheltuielile alocate;
(b) indicatori de realizare referitori la operațiunile care primesc contribuții;
(c) indicatori de rezultat referitori la prioritatea în cauză.
Pentru fiecare fond ESI, normele specifice fondurilor stabilesc indicatori comuni și pot formula prevederi în legătură cu indicatori specifici fiecărui program.
(5) Fiecare program, cu excepția celor care acoperă numai asistența tehnică, include o descriere a acțiunilor de întreprins, în conformitate cu normele specifice fondurilor, luând în considerare principiile enunțate la articolele 5, 7 și 8.
(6) Fiecare program, cu excepția celor în cazul cărora asistența tehnică este efectuată în cadrul unui program specific, stabilește suma orientativă a contribuției care se va utiliza pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, pe baza metodologiei menționate la articolul 8.
(7) Statele membre elaborează proiectul de program în conformitate cu normele specifice fondurilor.
Articolul 28
Dispoziții specifice privind conținutul programelor dedicate instrumentelor comune pentru garanții neplafonate și securitizare prin care se asigură o asistență de capital implementate de BEI
(1) Prin derogare de la articolul 27, programele dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ:
(a) elementele prevăzute la articolul 27 alineatul (1) primul paragraf și la alineatele (2), (3) și (4) din articolul respectiv în ceea ce privește principiile stabilite la articolul 5;
(b) identificarea organismelor menționate la articolele 125, 126 și 127 din prezentul regulament și la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul privind FEADR ca fiind relevante pentru fondul în cauză;
(c) pentru fiecare condiționalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabilă programului, o evaluare a îndeplinirii condiționalității ex ante la data depunerii acordului de parteneriat și a programului, iar în cazurile în care condiționalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauză, indicând organismele responsabile și un calendar pentru realizarea acestor acțiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat.
(2) Prin derogare de la articolul 55, evaluarea ex ante menționată la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (a) este considerată ca fiind evaluarea ex ante a respectivelor programe.
(3) În sensul programelor menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament, articolul 6 alineatul (2) și articolul 59 alineatele (5) și (6) din Regulamentul privind FEADR nu se aplică. Pe lângă elementele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, numai dispozițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i), litera (f), litera (h), litera (i) și litera (m) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind FEADR se aplică în cazul programelor din cadrul FEADR.
Articolul 29
Procedura de adoptare a programelor
(1) Comisia evaluează coerența programelor în raport cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate și la prioritățile Uniunii specifice fiecărui fond ESI, precum și coerența cu acordul de parteneriat, ținând cont de recomandările relevante specifice adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomandările pertinente ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, țintele și alocarea resurselor bugetare.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia nu trebuie să evalueze coerența programelor operaționale dedicate YEI menționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FSE și a programelor operaționale dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament cu acordul de parteneriat, în cazul în care statul membru nu își prezintă acordul de parteneriat la data depunerii respectivelor programe dedicate.
(3) Comisia formulează observații în termen de trei luni de la data prezentării programului. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește programul propus.
(4) În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă fiecare program în termen de șase luni de la transmiterea acestuia de către statul membru în cauză, cu condiția ca orice observații formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat.
Prin derogare de la cerințele menționate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaționale dedicate YEI menționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES și programele dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat.
Articolul 30
Modificarea programelor
(1) Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunzător și prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament și normele specifice fondurilor, principiile orizontale, menționate la articolele 5, 7 și 8, precum și acordul de parteneriat. Cererile sunt însoțite de programul revizuit.
(2) Comisia evaluează informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observații în termen de o lună de la transmiterea programului revizuit și statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.
Atunci când modificarea unui program afectează informațiile furnizate în acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (iii), (iv) și (vi), aprobarea modificării programului de către Comisie constituie în același timp o aprobare a revizuirii necesare a informațiilor din acordul de parteneriat.
(3) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performanță în urma examinării performanțelor, Comisia face observații numai în situațiile în care consideră că alocarea propusă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauză sau implică un risc semnificativ ca obiectivele și țintele stabilite în propunere să nu poată fi îndeplinite. Comisia aprobă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil și în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Aprobarea unei modificări a programului de către Comisie constituie, în același timp, o aprobare a revizuirii, în consecință, a informațiilor din acordul de parteneriat.
(4) Prin derogare de la alineatul (2), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice pentru modificarea programelor operaționale.
Articolul 31
Participarea BEI
(1) BEI poate, la cererea statelor membre, să participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum și la activitățile legate de pregătirea operațiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele financiare și PPP.
(2) Comisia poate să consulte BEI înaintea adoptării acordului de parteneriat sau a programelor.
(3) Comisia poate să invite BEI să analizeze calitatea tehnică, sustenabilitatea economică și financiară și viabilitatea proiectelor majore și să ofere asistență în ceea ce privește instrumentele financiare care urmează a fi aplicate sau elaborate.
(4) La aplicarea dispozițiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind inițiative implementate pe o bază multianuală. Angajarea contribuțiilor din bugetul Uniunii pentru astfel de granturi sau contracte de servicii se efectuează anual.
CAPITOLUL II
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității
Articolul 32
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității
(1) Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității beneficiază de sprijin FEADR, fiind în acest context denumită dezvoltare locală LEADER, și poate beneficia de sprijin prin FEDR, FSE sau FEPAM. În sensul prezentului capitol, respectivele fonduri sunt denumite în continuare „fondurile ESI în cauză”.
(2) Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității:
(a) se axează pe anumite zone subregionale;
(b) este plasată sub responsabilitatea grupurilor de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici autoritățile publice, astfel cum sunt definite conform normelor naționale, nici un singur grup de interese nu deține mai mult de 49 % din drepturile de vot;
(c) este realizată prin strategii de dezvoltare locală pe zone integrate și multisectoriale;
(d) este elaborată ținând cont de necesitățile și potențialul local și include caracteristici inovatoare în context local, colaborare în rețea și, după caz, cooperare.
(3) Contribuția fondurilor ESI în cauză la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității este consecventă și coordonată între fondurile ESI în cauză. Acest lucru se asigură în special prin coordonarea activităților de consolidare a capacităților, de selecție, de aprobare și de finanțare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a grupurilor de acțiune locală.
(4) În cazul în care comitetul responsabil cu selecționarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității prevăzut la articolul 33 alineatul (3) hotărăște că implementarea strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității selecționate necesită contribuții din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în conformitate cu normele și procedurile naționale, un fond principal care să suporte toate costurile de funcționare și animare, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (d) și (e), pentru strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
(5) Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității susținută din fondurile ESI în cauză se realizează în cadrul uneia sau mai multor priorități ale programului sau programelor relevante, în conformitate cu normele specifice fondurilor ale fondurilor ESI în cauză.
Articolul 33
Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității
(1) O strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității conține cel puțin următoarele elemente:
(a) definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;
(b) analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor;
(c) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte măsurabile pentru realizări și rezultate. În legătură cu rezultatele, țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Strategia este coerentă cu programele relevante ale tuturor fondurilor ESI în cauză implicate;
(d) o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei;
(e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni;
(f) o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de acțiune locală de implementare a strategiei, însoțită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;
(g) planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată din fiecare fond ESI în cauză.
(2) Statele membre stabilesc criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
(3) Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității sunt alese de un comitet constituit în acest scop de către autoritatea sau autoritățile de management responsabile și sunt aprobate de autoritatea sau autoritățile de management responsabile.
(4) Prima rundă de selectare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității se finalizează în termen de doi ani de la data aprobării acordului de parteneriat. După această dată, statele membre pot selecta strategii suplimentare de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, dar nu ulterior datei de 31 decembrie 2017.
(5) Decizia de aprobare a unei strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității stabilește alocările pentru fiecare fond ESI în cauză. Decizia stabilește, de asemenea, responsabilitățile în materie de gestionare și sarcinile de control în condițiile programului sau programelor în raport cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
(6) Populația zonei la care se face referire la alineatul (1) litera (a) nu poate fi mai mică de 10 000 de locuitori și nu poate depăși 150 000 de locuitori. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător și pe baza unei propuneri a unui stat membru, Comisia poate adopta sau modifica aceste limite de populație în decizia sa luată în temeiul articolului 16 alineatul (2) sau (4), de aprobare sau, respectiv, de modificare a acordului de parteneriat în cazul statului membru respectiv, pentru a lua în considerație zonele slab sau dens populate sau pentru a asigura coerența teritorială a zonelor acoperite de strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
Articolul 34
Grupuri de acțiune locală
(1) Grupurile de acțiune locală elaborează și implementează strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
Statele membre definesc rolurile respective ale grupului de acțiune locală și autoritățile responsabile pentru implementarea programelor relevante, cu privire la toate sarcinile de implementare legate de strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
(2) Autoritatea sau autoritățile de management responsabile se asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.
(3) Sarcinile grupurilor de acțiune locală sunt următoarele:
(a) consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor;
(b) conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă;
(c) asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei;
(d) pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție;
(e) primirea și evaluarea cererilor de contribuții;
(f) selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției și, după caz, prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare;
(g) monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.
(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (3) litera (b), grupul de acțiune locală poate avea statut de beneficiar și poate implementa operațiuni în conformitate cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
(5) În cazul activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală, menționate la articolul 35 alineatul (1) litera (c), sarcinile stabilite la alineatul (3) litera (f) de la prezentul articol pot fi efectuate de autoritatea de management responsabilă.
Articolul 35
Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității
(1) Sprijinul din fondurile ESI în cauză pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității acoperă:
(a) costurile activităților de sprijin pregătitoare constând din edificarea capacităților, formare profesională și participare la rețele în vederea elaborării și implementării unei strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
Aceste costuri pot să includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
(i) acțiuni de formare pentru părțile interesate locale;
(ii) studii asupra zonei în cauză;
(iii) costuri aferente proiectării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, inclusiv costuri de consultanță și costuri aferente acțiunilor legate de consultarea părților interesate în scopul pregătirii strategiei;
(iv) costurile administrative (de funcționare și de personal) ale unei organizații care solicită sprijin pregătitor în cursul etapei de pregătire;
(v) sprijin pentru proiectele-pilot mici.
Un astfel de sprijin pregătitor este eligibil indiferent dacă strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității concepută de grupul de acțiune local care beneficiază de sprijin este sau nu selectată pentru finanțare de către comitetul de selecție instituit în conformitate cu articolul 33 alineatul (3);
(b) implementarea operațiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității;
(c) pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală;
(d) costuri de funcționare legate de gestionarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, constând în costuri curente, costuri de personal și de formare, costuri privind relațiile publice, costuri de natură financiară, precum și costurile legate de activitățile de monitorizare și de evaluare a strategiei respective, astfel cum sunt menționate la articolul 34 alineatul (3) litera (g);
(e) animarea strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, pentru a facilita comunicarea între părțile interesate, în vederea furnizării de informații și a promovării strategiei, precum și pentru a sprijini potențialii beneficiari în vederea dezvoltării operațiunilor și a pregătirii cererilor.
(2) Sprijinul pentru costurile de funcționare și pentru animarea strategiei, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1) literele (d) și (e) nu poate depăși 25 % din cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
CAPITOLUL III
Dezvoltarea teritorială
Articolul 36
Investiția teritorială integrată
(1) În cazul în care o strategie de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială ori un pact teritorial, menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrată care implică investiții din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaționale, acțiunile relevante pot fi desfășurate ca o investiție teritorială integrată („ITI”).
Acțiunile desfășurate ca o ITI pot fi completate cu sprijin financiar acordat din FEADR sau din FEPAM.
(2) În cazul în care o investiție teritorială integrată este sprijinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operațional (programele operaționale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI și alocările financiare orientative din fiecare axă prioritară, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
În cazul în care o investiție teritorială integrată este completată cu sprijin financiar din FEADR sau FEPAM, alocarea financiară orientativă și măsurile vizate se specifică în programul (programele) relevant(e), în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(3) Statul membru sau autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze o ITI în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(4) Statul membru sau autoritățile de management relevante se asigură că sistemul de monitorizare pentru program(e) prevede identificarea operațiunilor și a realizărilor unei priorități care contribuie la o ITI.
TITLUL IV
INSTRUMENTE FINANCIARE
Articolul 37
Instrumente financiare
(1) Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorități.
Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții cu privire la care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare suficientă din sursele pieței. Atunci când aplică prezentul titlu, autoritățile de management, organismele care implementează fondurile de fonduri și organismele care implementează instrumente financiare se conformează legislației aplicabile, în special cu privire la ajutorul de stat și achizițiile publice.
(2) Sprijinul instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite. O astfel de evaluare ex ante include:
(a) o analiză a deficiențelor pieței, a situațiilor de investiții sub nivelul optim și a necesităților de investiții pentru domeniile de acțiune și obiectivele tematice sau prioritățile de investiții care urmează a fi abordate pentru a contribui la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul unei priorități și care urmează a fi sprijinite prin instrumente financiare. Respectiva analiză se bazează pe metodologia disponibilă referitoare la bunele practici;
(b) o evaluare a valorii adăugate a instrumentelor financiare care sunt luate în considerare pentru sprijin prin fondurile ESI, consecvența în raport cu alte forme de intervenție publică care se adresează aceleiași piețe, posibile implicații privind ajutoarele de stat, proporționalitatea intervenției și a măsurilor preconizate pentru a minimiza denaturarea pieței;
(c) o estimare a resurselor publice și private suplimentare care ar putea fi aduse de instrumentul financiar până la nivelul destinatarului final (efectul de pârghie preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a nevoii de remunerare preferențială și a nivelului acesteia pentru a atrage resurse de contrapartidă de la investitorii privați și/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea unei astfel de remunerări preferențiale și gradul acesteia, precum un proces de evaluare competitiv sau suficient de independent;
(d) o evaluare a învățămintelor desprinse din instrumentele similare și evaluările ex ante desfășurate de statul membru în trecut și modul în care astfel de învățăminte vor fi aplicate în viitor;
(e) strategia de investiții propusă, inclusiv examinarea opțiunilor pentru modalitățile de implementare în înțelesul articolului 38, produsele financiare care urmează a fi oferite, destinatarii finali avuți în vedere și combinația preconizată cu sprijinul pentru grant, după caz;
(f) o specificare a rezultatelor scontate și a modului în care se preconizează că instrumentul financiar vizat va contribui la realizarea obiectivelor specifice stabilite în cadrul priorității relevante, inclusiv a indicatorilor pentru respectiva contribuție;
(g) prevederi care să permită revizuirea și actualizarea evaluării ex ante, după cum este necesar, în timpul implementării oricărui instrument financiar implementat pe baza unei astfel de evaluări, în cazul în care, în cursul fazei de implementare, autoritatea de management consideră că evaluarea ex ante nu mai poate reprezenta în mod fidel condițiile pieței existente la momentul implementării.
(3) Evaluarea ex ante menționată la alineatul (2) poate fi efectuată pe etape. Oricum, evaluarea este finalizată înainte ca autoritatea de management să decidă să aducă contribuții din program la un instrument financiar.
Rezumatul constatărilor și concluziilor evaluărilor ex ante cu privire la instrumentele financiare se publică în termen de trei luni de la data de finalizare a acestora.
Evaluarea ex ante se transmite comitetului de monitorizare în scopuri de informare în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(4) În cazul în care instrumentele financiare sprijină finanțarea unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizează înființarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, și anume, capitalul inițial și capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activităților generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi piețe sau realizarea de noi evoluții de către întreprinderile existente, fără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiții în activele corporale sau necorporale, precum și fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulării sectorului privat ca furnizor de finanțare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condiția ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independenți.
(5) Investițiile care urmează să fie sprijinite prin instrumente financiare nu sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi.
(6) În cazul în care instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali în ceea ce privește investițiile în infrastructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori investițiile în infrastructură similare care au drept obiectiv diversificarea activităților diferite de cele agricole desfășurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesară pentru reorganizarea unui portofoliu de creanțe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investiție, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiției.
(7) Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenționarea dobânzii și contribuții la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare și este combinat într-o singură operațiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instrumentele financiare care vizează aceiași destinatari finali, inclusiv asistența tehnică, subvențiile pentru dobânzi și pentru comisioanele de garantare, dispozițiile aplicabile instrumentelor financiare se aplică tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei operațiuni. În astfel de cazuri, se respectă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare formă de sprijin.
(8) Destinatarii finali sprijiniți printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asistență dintr-o altă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr-un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat. În acest caz, se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare sursă de asistență, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o operațiune cu cheltuieli eligibile distincte față de alte surse de asistență.
(9) Combinarea de sprijin furnizat prin granturi și instrumente financiare, astfel cum se menționează la alineatele (7) și (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi aceleași elemente de cheltuieli, cu condiția ca suma tuturor formelor de sprijin combinate să nu depășească suma totală a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanța granturi.
(10) Contribuțiile în natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excepția contribuțiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investițiilor destinate sprijinirii dezvoltării rurale, a dezvoltării sau reabilitării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiție. Astfel de contribuții sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă sunt îndeplinite condițiile de la articolul 69 alineatul (1).
(11) TVA-ul nu constituie o cheltuială eligibilă a unei operațiuni, cu excepția cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul. Tratamentul aplicat TVA-ului la nivelul investițiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, dispozițiile articolului 69 alineatul (3) se aplică grantului.
(12) În sensul aplicării prezentului articol, normele aplicabile ale Uniunii în domeniul ajutoarelor de stat sunt cele în vigoare la momentul în care autoritatea de management sau organismul care implementează fondul de fonduri angajează pe cale contractuală contribuții de program pentru un instrument financiar sau atunci când instrumentul financiar angajează pe cale contractuală contribuții de program pentru destinatari finali, după caz.
(13) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate care să stabilească norme specifice suplimentare privind achiziționarea de terenuri și combinarea de asistență tehnică cu instrumente financiare.
Articolul 38
Implementarea instrumentelor financiare
(1) Atunci când aplică articolul 37, autoritățile de management pot oferi o contribuție financiară pentru următoarele instrumente financiare:
(a) instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie;
(b) instrumentele financiare instituite la nivel național, transnațional, regional sau transfrontalier, gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia.
(2) Contribuțiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate și sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini acțiuni și destinatari finali în concordanță cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribuții.
Contribuțiile la instrumentele financiare la care se face referire la primul paragraf fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament, în lipsa unor exceptări prevăzute explicit.
Al doilea paragraf nu aduce atingere normelor care reglementează instituirea și funcționarea instrumentelor financiare în condițiile Regulamentului financiar, cu excepția cazului în care respectivele norme intră în conflict cu normele prezentului regulament, caz în care prevalează prezentul regulament.
(3) Pentru instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate oferi o contribuție financiară pentru următoarele instrumente financiare:
(a) instrumente financiare care respectă clauzele și condițiile standard stabilite de Comisie în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul alineat;
(b) instrumentele financiare deja existente sau nou create care sunt concepute special în vederea atingerii obiectivelor specifice instituite în cadrul priorității relevante.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind clauzele și condițiile standard pe care trebuie să le respecte instrumentele financiare menționate la primul paragraf litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(4) În cazul în care sprijină instrumente financiare menționate la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate:
(a) să investească în capitalul entităților juridice existente sau nou create, inclusiv cele finanțate din alte fonduri ESI, dedicate implementării instrumentelor financiare în conformitate cu obiectivele fondurilor ESI respective, care vor îndeplini sarcini de implementare; sprijinul pentru astfel de entități este limitat la sumele necesare pentru a implementa noile investiții în conformitate cu articolul 37 și într-o manieră care să fie conformă cu obiectivele prezentului regulament;
(b) să încredințeze sarcinile de implementare:
(i) BEI;
(ii) instituțiilor financiare internaționale în care un stat membru este acționar sau instituțiilor financiare cu sediul într-un stat membru, care vizează realizarea intereselor publice sub controlul unei autorități publice;
(iii) unui organism reglementat de dreptul public sau privat; sau
(c) să îndeplinească sarcinile de implementare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi sau garanții. În cazul respectiv autoritatea de management este considerată beneficiarul astfel cum este definit în articolul 2 punctul 10.
Atunci când implementează instrumentul financiar, organismele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) asigură conformitatea cu legislația aplicabilă, inclusiv cu normele privind fondurile ESI, ajutorul de stat, achizițiile publice și standardele relevante și legislația aplicabilă referitoare la prevenirea spălării banilor, la combaterea terorismului și combaterea fraudei. Respectivele organisme nu se înființează și nu mențin relații de afaceri cu entități înregistrate pe teritorii ale căror jurisdicții nu cooperează cu Uniunea în ceea ce privește aplicarea standardelor fiscale recunoscute la nivel internațional și transpun aceste cerințe în contractele cu intermediarii financiari selectați.
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de stabilire a unor norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea și responsabilitățile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecție aferente și produsele care ar putea fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în conformitate cu articolul 37. Până la 22 aprilie 2014, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului respectivele acte delegate.
(5) Atunci când implementează fonduri ale fondurilor, organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) pot încredința la rândul lor o parte din sarcinile de implementare unor intermediari financiari, cu condiția ca aceste organisme să garanteze, sub propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 140 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecționați pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporționale și nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.
(6) Organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) cărora le-au fost încredințate sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu și în numele autorității de management sau înființează instrumentul financiar ca entitate separată de finanțare în cadrul unei instituții financiare. În cazul unei entități separate de finanțare, se face o distincție contabilă între resursele din programe investite în instrumentul financiar și celelalte resurse disponibile în instituția financiară. Activele deținute în conturi fiduciare și astfel de entități de finanțare sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respectă normele prudențiale corespunzătoare și dispun de lichidități adecvate.
(7) Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul alineatului (4) primul paragraf literele (a) și (b), sub rezerva structurii de implementare a instrumentului financiar, clauzele și condițiile pentru contribuțiile din programe la instrumentul financiar se stabilesc în acordurile de finanțare în conformitate cu anexa IV la următoarele niveluri:
(a) după caz, între reprezentanții mandatați corespunzător ai autorității de management și organismul care implementează fondul de fonduri; și
(b) între reprezentanții mandatați corespunzător ai autorității de management sau, dacă este cazul, organismul care implementează fondul de fonduri și organismul care implementează instrumentul financiar.
(8) Pentru instrumentele financiare implementate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c), clauzele și condițiile pentru contribuțiile din programe la instrumente financiare se stabilesc într-un document de strategie elaborat în conformitate cu anexa IV, care urmează a fi analizat de comitetul de monitorizare.
(9) Contribuțiile publice și private de la nivel național, inclusiv, dacă este cazul, contribuțiile în natură menționate la articolul 37 alineatul (10), pot fi furnizate la nivelul fondului de fonduri, la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(10) Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc condiții uniforme privind modalitățile detaliate de transfer și gestionare a contribuțiilor din programe de către organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 39
Contribuția FEDR și FEADR la instrumentele financiare comune de garantare și securitizare neplafonate, destinate IMM-urilor și implementate de BEI
(1) În sensul prezentului articol, „finanțare prin îndatorare” înseamnă împrumuturi, leasing sau garanții.
(2) Statele membre pot recurge la FEDR și FEADR pentru a realiza o contribuție financiară la instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredințate BEI în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) și al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce privește următoarele activități:
(a) garanții neplafonate prin care se asigură o asistență de capital intermediarilor financiari pentru noile portofolii de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament;
(b) securitizarea, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului ( 16 ), a oricăruia dintre următoarele elemente:
(i) portofolii existente de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor și a altor întreprinderi cu mai puțin de 500 de salariați;
(ii) noi portofolii de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor.
Contribuția financiară menționată în primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul alineat contribuie la tranșele subordonate și/sau mezanin ale portofoliilor menționate la literele respective, cu condiția ca intermediarul financiar respectiv să rețină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care să fie cel puțin egală cu cerința de reținere a riscului prevăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 17 ) și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvată a intereselor. În cazul unei securitizări în temeiul primului paragraf litera (b) din prezentul alineat, intermediarul financiar are obligația să acorde noi finanțări prin îndatorare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament.
Fiecare stat membru care dorește să recurgă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sumă proporțională cu necesitățile de finanțare ale IMM-urilor din statul membru în cauză și cu cererea estimată de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor, ținând seama de evaluarea ex ante menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocată din fondurile FEDR și FEADR statului membru în cauză. Contribuția agregată din FEDR și FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011).
În cazul în care, după consultarea BEI, Comisia consideră că valoarea totală a contribuției minime la instrument, care reprezintă suma contribuțiilor tuturor statelor membre participante, nu este suficientă având în vedere masa critică minimă stabilită în evaluarea ex ante menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), implementarea instrumentului financiar se anulează, iar contribuțiile sunt returnate statelor membre.
În cazul în care un stat membru și BEI nu ajung la un acord în ceea ce privește condițiile acordului de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă contribuția altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.
În cazul în care sunt satisfăcute condițiile pentru a se pune capăt contribuției statului membru la instrument stabilite în acordul de finanțare încheiat între statul membru în cauză și BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă restul contribuției altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.
În cazul în care se pune capăt participării unui stat membru la instrumentul financiar, programul poate fi modificat, iar angajamentele bugetare neutilizate sunt dezangajate și pot fi reprogramate pentru alte programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică. Creditele sunt puse din nou la dispoziție în acest scop.
(3) IMM-urile care beneficiază de noi finanțări prin îndatorare ca rezultat al constituirii unui nou portofoliu de către intermediarul financiar în contextul instrumentului financiar menționat la alineatul (2) sunt considerate destinatari finali ai contribuției din FEDR și FEADR la instrumentul financiar în cauză.
(4) Contribuția financiară menționată la alineatul (2) respectă următoarele condiții:
(a) prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), aceasta se bazează pe o evaluare ex ante efectuată la nivelul Uniunii de către BEI și Comisie.
Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finanțarea prin îndatorare a băncilor și la IMM-uri, evaluarea ex ante va viza, printre altele, o analiză a nevoilor de finanțare ale IMM-urilor la nivelul Uniunii, condițiile și nevoile de finanțare a IMM-urilor, precum și o indicație privind decalajul în finanțarea IMM-urilor din fiecare stat membru, un profil al situației economice și financiare a sectorului IMM-urilor la nivel de stat membru, masa critică minimă a contribuțiilor agregate, un interval pentru volumul total estimat al creditelor generate pe baza acestor contribuții și valoarea adăugată;
(b) este acordată de fiecare stat membru participant în cadrul unui program național specific pentru fiecare contribuție financiară de la FEDR și FEADR care sprijină obiectivul tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 3;
(c) se supune condițiilor stabilite într-un acord de finanțare încheiat între fiecare stat membru participant și BEI, care vizează, printre altele, următoarele aspecte:
(i) sarcinile și obligațiile BEI, inclusive remunerarea;
(ii) nivelul minim al efectului de pârghie care trebuie atins în cadrul obiectivelor de etapă clar stabilite în cursul perioadei de eligibilitate menționate la articolul 65 alineatul (2);
(iii) condițiile pentru noile finanțări prin îndatorare;
(iv) dispoziții privind activitățile neeligibile și criteriile de excludere;
(v) calendarul plăților;
(vi) penalitățile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către intermediarii financiari;
(vii) selectarea intermediarilor financiari;
(viii) monitorizarea, raportarea și evaluarea;
(ix) vizibilitatea;
(x) condițiile pentru rezilierea acordului.
În scopul implementării instrumentului, BEI încheie contracte cu intermediari financiari selectați;
(d) în cazul în care acordul de finanțare menționat la litera (c) nu este încheiat în termen de șase luni de la adoptarea programului menționat la litera (b), statul membru respectiv are dreptul să realoce contribuția în cauză altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului de acord de finanțare menționat la primul paragraf litera (c). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(5) În cadrul obiectivelor de etapă stabilite în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), fiecare stat membru participant realizează un nivel minim al efectului de pârghie, care reprezintă raportul dintre noua finanțare prin îndatorare acordată IMM-urilor eligibile de către intermediarii financiari și contribuția corespunzătoare din partea FEDR și FEADR din statul membru respectiv la instrumentele financiare. Nivelul minim al efectului de levier poate varia între diversele state membre participante.
În cazul în care nu realizează nivelul minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), intermediarul financiar este obligat, prin dispoziții contractuale, să plătească penalități statului membru participant, în conformitate cu condițiile stabilite în acordul de finanțare.
Nerealizarea de către intermediarul financiar a nivelului minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanțare nu afectează nici garanțiile emise, nici tranzacțiile de securitizare corespunzătoare.
(6) Prin derogare de la articolul 38 alineatul (2) primul paragraf, contribuțiile financiare menționate la alineatul (2) din prezentul articol pot fi plasate în conturi separate corespunzătoare diferitelor state membre sau, în cazul în care două sau mai multe state membre participante își dau acordul în acest sens, într-un cont unic pentru toate statele membre în cauză, care este folosit în conformitate cu obiectivele specifice ale programelor de la care provin contribuțiile.
(7) În ceea ce privește contribuțiile financiare menționate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) și (2), statul membru în cauză solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie plătit de statul membru către BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicitări de plată se bazează pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau operațiunilor de securitizare care trebuie finalizate în următoarele trei luni. Statele membre efectuează plățile către BEI fără întârziere și, în orice caz, înainte ca BEI să își asume angajamente.
(8) La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt reprezentate de cuantumul total al contribuțiilor din program plătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând următoarelor:
(a) pentru activitățile menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, resurselor menționate la articolul 42 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
(b) pentru activitățile menționate la prezentul articol alineatul (2) primul paragraf litera (b), cuantumului agregat al noii finanțări prin îndatorare rezultate din tranzacții de securitizare, plătite direct sau indirect IMM-urilor eligibile în perioada de eligibilitate prevăzută la articolul 65 alineatul (2).
(9) În sensul articolelor 44 și 45, garanțiile nesolicitate și sumele recuperate în legătură cu garanțiile neplafonate și, respectiv, operațiunile de securitizare se consideră resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încasările nete obținute în urma lichidării, după deducerea costurilor, comisioanelor și a plăților datorate creditorilor care sunt prioritare față de sumele contribuite de FEDR și FEADR, se restituie statelor membre respective proporțional cu contribuțiile lor la instrumentul financiar respectiv.
(10) Raportul menționat la articolul 46 alineatul (1) conține următoarele elemente suplimentare:
(a) sprijinul total acordat de către FEDR și FEADR instrumentului financiar în legătură cu garanțiile neplafonate sau operațiunile de securitizare, în funcție de program și de prioritate sau măsură;
(b) progresele realizate în crearea de noi finanțări prin îndatorare pentru IMM-urile eligibile, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4).
(11) În pofida articolului 93 alineatul (1), resursele alocate instrumentelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi folosite pentru a acorda noi finanțări prin îndatorare IMM-urilor pe întregul teritoriu al statului membru respectiv, indiferent de categoria regiunii, cu excepția cazului în care acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) prevede dispoziții contrare.
(12) Articolul 70 nu se aplică programelor create pentru implementarea instrumentelor financiare menționate la prezentul articol.
Articolul 40
Gestionarea și controlul instrumentelor financiare
(1) Organismele desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament pentru FEDR, Fondul de coeziune, FSE, FEPAM și în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR nu efectuează verificări la fața locului ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a). Respectivele organisme desemnate primesc periodic rapoarte de control de la organismele însărcinate cu implementarea respectivelor instrumente financiare.
(2) Organismele responsabile cu auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și control referitoare la respectivele instrumente financiare. Ele primesc periodic rapoarte de control de la auditorii desemnați în acordurile de instituire a respectivelor instrumente financiare.
(3) Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre următoarele situații:
(a) nu sunt disponibile, la nivelul autorității de management ori la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare, documente justificative care demonstrează că s-a acordat sprijin din instrumentul financiar destinatarilor finali și că acesta a fost folosit în scopul preconizat în conformitate cu legislația aplicabilă;
(b) există dovezi conform cărora documentele disponibile la nivelul autorității de management sau la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare nu reprezintă o imagine adevărată și exactă a sprijinului acordat.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind măsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b), inclusiv controalele care trebuie efectuate de autoritățile de management și de audit, dispozițiile referitoare la păstrarea documentelor justificative, elementele care trebuie demonstrate de documentele justificative, precum și dispozițiile referitoare la management, control și audit. Până la 22 aprilie 2014 Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului actele delegate respective.
(5) Organismele care implementează instrumente financiare sunt responsabile de disponibilitatea documentelor justificative și nu impun destinatarilor finali cerințe de ținere a evidenței care depășesc cadrul necesar ce le permite să își îndeplinească respectiva responsabilitate.
Articolul 41
Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare
(1) În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) literele (a) și (b), cererile eșalonate de plăți intermediare se depun pentru contribuții din programe plătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prevăzute la articolul 65 alineatul (2) (denumită în continuare „perioada de eligibilitate”) în conformitate cu următoarele condiții:
(a) suma contribuției din program plătită instrumentului financiar inclusă în fiecare cerere de plată intermediară transmisă în cursul perioadei de eligibilitate nu depășește 25 % din suma totală a contribuțiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanțare relevant, corespunzând cheltuielilor în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d) care se preconizează că vor fi plătite în cursul perioadei de eligibilitate. Cererile de plată intermediară transmise după perioada de eligibilitate includ suma totală a cheltuielilor eligibile în înțelesul articolului 42;
(b) fiecare cerere de plată intermediară menționată la prezentul alineat litera (a) poate include până la 25 % din suma totală a cofinanțării naționale, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (9), cu privire la care se preconizează că urmează a fi plătită instrumentului financiar, sau la nivelul destinatarilor finali pentru cheltuieli în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), în cursul perioadei de eligibilitate;
(c) cererile ulterioare de plată intermediară transmise în cursul perioadei de eligibilitate se fac exclusiv:
(i) pentru cea de a doua cerere de plată intermediară, atunci când cel puțin 60 % din suma inclusă în prima cerere de plată intermediară s-a cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d);
(ii) pentru cea de a treia cerere de plată intermediară, precum și pentru următoarele, atunci când cel puțin 85 % din sumele incluse în cererile anterioare de plată intermediară s-au cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d);
(d) fiecare cerere de plată intermediară care include cheltuieli referitoare la instrumente financiare prezintă separat suma totală a contribuțiilor din program plătite instrumentelor financiare și sumele plătite sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d).
La momentul închiderii programului, cererea de plată a soldului final include suma totală a cheltuielilor eligibile, astfel cum se menționează la articolul 42.
(2) În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (c), cererile de plată intermediară și plata soldului final includ suma totală a plăților efectuate de autoritatea de management pentru investiții în destinatarii finali, astfel cum se menționează la articolul 42 alineatul (1) literele (a) și (b).
(3) Comisia este împuternicită să adopte, acte delegate în conformitate cu articolul 149, normele referitoare la retragerea plăților către instrumentele financiare și la adaptările efectuate în consecință la cererile de plată.
(4) Comisia, pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modelele de utilizat în cazul prezentării către Comisie, împreună cu cererile de plată, a unor informații suplimentare privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 42
Cheltuielile eligibile la închidere
(1) La închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar sunt reprezentate de suma totală a contribuțiilor din program plătită efectiv sau, în cazul garanțiilor angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, corespunzând următoarelor:
(a) plăți către destinatarii finali și, în cazurile menționate la articolul 37 alineatul (7), plăți în beneficiul destinatarilor finali;
(b) resurse angajate pentru contracte de garantare, indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor solicitări ale garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza unei evaluări prudente ex ante, acoperind un număr mare de noi împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru noi investiții în destinatarii finali;
(c) subvenții ale dobânzii sau contribuții la comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel mult 10 ani după perioada de eligibilitate, utilizate în combinație cu instrumente financiare, plătite într-un cont de garanție creat special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate, dar în ceea ce privește împrumuturi sau instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiții în destinatari finali în perioada de eligibilitate;
(d) rambursarea costurilor de gestionare suportate sau a plății onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a stabili normele specifice cu privire la înființarea unui sistem de capitalizare a tranșelor anuale pentru subvențiile pentru dobânzi sau contribuțiile la comisioanele de garantare menționate la primul paragraf litera (c).
(2) În ceea ce privește instrumentele bazate pe participații și microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o perioadă de maximum șase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce privește investițiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate și care nu pot fi acoperite de dispozițiile articolelor 44 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanție creat special în acest scop.
(3) În cazul instrumentelor bazate pe participații care vizează întreprinderile menționate la articolul 37 alineatul (4), al căror acord de finanțare menționat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2017 și care au investit, către finele perioadei de eligibilitate, cel puțin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanțare corespunzător, un cuantum limitat de plăți destinate investițiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfârșitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanție creat special în acest scop, cu condiția respectării normelor privind ajutoarele de stat și a tuturor condițiilor prevăzute mai jos.
Suma vărsată în contul de garanție:
(a) se folosește exclusiv pentru investiții ulterioare în destinatarii finali care au beneficiat de investiții inițiale sub formă de participații de la instrumentul financiar în cadrul perioadei de eligibilitate, care nu au fost încă plătite parțial sau integral;
(b) se folosește exclusiv pentru investiții ulterioare care trebuie efectuate în conformitate cu standardele pieței și acordurile contractuale bazate pe standardele pieței și este limitată la minimul necesar pentru a stimula investițiile și din partea sectorului privat, asigurându-se, în același timp, continuitatea finanțării pentru întreprinderile vizate astfel încât atât investitorii publici, cât și cei privați să poată beneficia de investiții;
(c) nu depășește 20 % din cheltuielile eligibile ale instrumentului bazat pe participații menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maximă a resurselor de capital și câștigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participații în cursul perioadei de eligibilitate.
Toate sumele vărsate în contul de garanție care nu sunt utilizate pentru investiții în destinatarii finali plătite în cursul perioadei menționate la primul paragraf se utilizează în conformitate cu articolul 45.
(4) Cheltuielile eligibile dezvăluite în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) nu depășesc suma dintre:
(a) valoarea totală a contribuției plătite din fondurile ESI în sensul alineatelor (1), (2) și (3); și
(b) cofinanțarea națională corespunzătoare.
(5) În cazul în care costurile și comisioanele de gestionare menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) și la alineatul (2) din prezentul articol sunt percepute de către organismul care implementează fondul de fonduri sau de către organismele care implementează instrumentele financiare în temeiul articolului 38 alineatul (4) literele (a) și (b), acestea nu depășesc pragurile specificate în actul delegat menționat la alineatul (6) din prezentul articol. Întrucât costurile de gestionare includ elemente de cost direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, comisioanele de gestionare reprezintă un preț convenit pentru serviciile prestate și care se stabilesc printr-un proces competitiv pe piață, dacă este cazul. Costurile și comisioanele de gestionare se bazează pe o metodologie de calcul bazată pe performanță.
Costurile și comisioanele de gestionare pot include comisioane de intermediere. Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea este percepută de la destinatarii finali, aceasta nu se declară ca fiind o cheltuială eligibilă.
Costurile și comisioanele de gestionare, inclusiv cele suportate pentru lucrările pregătitoare legate de instrumentul financiar înainte de semnarea acordului de finanțare corespunzător sunt eligibile de la data semnării acordului de finanțare corespunzător.
(6) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, care stabilesc normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comisioanelor de gestionare pe baza performanțelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participații și microcredite.
Articolul 43
Dobânzi și alte câștiguri generate de contribuțiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare
(1) Contribuțiile din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se plasează în conturi deschise la instituții financiare din statele membre și se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.
(2) Dobânzile și celelalte câștiguri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleași scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comisioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în conformitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d) și în conformitate cu articolul 42 alineatele (2) și (3), ca sumele plătite inițial din fondurile ESI, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribuție, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorități, până la sfârșitul perioadei de eligibilitate.
(3) Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind utilizarea dobânzilor și a altor câștiguri.
Articolul 44
Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI până la sfârșitul perioadei de eligibilitate
(1) Resursele restituite instrumentelor financiare din investiții sau din disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanție, inclusiv rambursările și câștigurile de capital și alte venituri sau profituri, precum dobânzi, comisioane de garantare, dividende, câștiguri din capital sau orice alte venituri generate de investiții, care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI, se utilizează din nou în următoarele scopuri, în limita sumelor necesare și în ordinea convenită în acordurile de finanțare relevante:
(a) alte investiții prin aceleași sau alte instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorități;
(b) după caz, remunerarea preferențială a investitorilor privați sau a investitorilor publici care funcționează după principiul economiei de piață, care furnizează resurse de contrapartidă corespunzătoare contribuției din partea fondurilor ESI pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul destinatarilor finali;
(c) după caz, rambursarea costurilor de gestionare suportate și plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.
Necesitatea și nivelul de remunerare preferențială în temeiul primului paragraf litera (b) se specifică în evaluarea ex ante. Remunerarea preferențială nu depășește ceea ce este necesar pentru a crea stimulente pentru a atrage resurse de contrapartidă private și nu compensează în exces investitorii privați sau investitorii publici care funcționează după principiul economiei de piață. Alinierea intereselor este asigurată printr-o partajare adecvată a riscului și profitului și are loc pe baze comerciale normale și să fie compatibilă cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat.
(2) Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind reutilizarea resurselor menționate la alineatul (1).
Articolul 45
Reutilizarea resurselor după sfârșitul perioadei de eligibilitate
Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că resursele rambursate instrumentelor financiare, inclusiv rambursările și câștigurile de capital, precum și alte câștiguri sau profituri generate în cursul unei perioade de cel puțin opt ani de la sfârșitul perioadei de eligibilitate care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare în conformitate cu articolul 37, sunt reutilizate în conformitate cu obiectivele programului sau programelor, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie, în urma ieșirii respectivelor resurse din instrumentul financiar, în alte instrumente financiare, cu condiția ca în ambele cazuri o evaluare a condițiilor de piață să demonstreze necesitatea continuă a unor astfel de investiții sau a altor forme de contribuție.
Articolul 46
Raport privind implementarea instrumentelor financiare
(1) Autoritatea de management trimite Comisiei un raport specific care acoperă operațiunile ce cuprind instrumente financiare, sub forma unei anexe la raportul anual de implementare.
(2) Raportul specific menționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informații:
(a) identificarea programului și a priorității sau măsurii în cadrul cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor ESI;
(b) descrierea instrumentului financiar și a măsurilor de implementare;
(c) identificarea organismelor care implementează instrumentele financiare și a organismelor care implementează fondurile de fonduri, dacă este cazul, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și la articolul 38 alineatul (4) literele (a), (b) și (c), precum și a intermediarilor financiari menționați la articolul 38 alineatul (6);
(d) suma totală a contribuțiilor programului pe prioritate sau măsură plătită instrumentului financiar;
(e) suma totală a contribuției plătite destinatarilor finali sau în beneficiul destinatarilor finali sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar pentru investiții la nivelul destinatarilor finali, precum și costurile de gestionare suportate sau comisioanele de gestionare plătite, pe program și pe prioritate sau măsură;
(f) performanța instrumentului financiar, inclusiv progresul înregistrat în înființarea sa și în selectarea organismelor de implementare a instrumentului financiar, incluzând organismul de implementare a fondului de fonduri;
(g) dobânzile și alte câștiguri generate de contribuția fondurilor ESI la instrumentul financiar și resursele programului returnate instrumentelor financiare din investiții, astfel cum se menționează la articolele 43 și 44;
(h) progresele înregistrate în obținerea efectului multiplicator al investițiilor realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor;
(i) valoarea investițiilor de capital, în ceea ce privește anii anteriori;
(j) contribuția instrumentului financiar la îndeplinirea indicatorilor priorității sau măsurii în cauză.
Informațiile de la primul paragraf literele (h) și (j) pot fi incluse numai în anexa la rapoartele anuale de implementare transmise în 2017 și 2019, precum și în raportul final de implementare. Obligațiile de raportare stabilite la primul paragraf literele (a)-(j), nu se aplică la nivelul destinatarilor finali.
(3) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă, acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(4) În fiecare an, începând din 2016, în termen de șase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare menționate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE și FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR și în dispozițiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finanțarea și în implementarea instrumentelor financiare, transmise de autoritățile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt puse la dispoziția publicului.
TITLUL V
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
CAPITOLUL I
Monitorizarea
Articolul 47
Comitetul de monitorizare
(1) În termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru instituțional, juridic și financiar, un comitet de monitorizare a implementării programului, în acord cu autoritatea de management (denumit în continuare „comitetul de monitorizare”).
Un stat membru poate institui un singur comitet de monitorizare care să acopere mai multe programe cofinanțate din fondurile ESI.
(2) Fiecare comitet de monitorizare stabilește și adoptă propriul regulament de procedură în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru în cauză.
(3) Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorială european este instituit de statele membre care participă la un program de cooperare și de țările terțe, atunci când acestea acceptă invitația de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de management, în termen de trei luni de la data notificării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv își elaborează și își adoptă regulamentul de procedură.
Articolul 48
Compoziția comitetului de monitorizare
(1) Componența comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiția ca comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanți ai autorităților competente ale statului membru și ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor menționați la articolul 5. Reprezentanții partenerilor sunt delegați să participe la comitetul de monitorizare de către respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot.
Componența comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorială europeană este convenită de statele membre care participă la program și țările terțe, atunci când acestea au acceptat invitația de a participa la programul de cooperare. În componența comitetului de monitorizare intră reprezentanți relevanți ai statelor membre și ai oricărei alte țări terțe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentanți ai GECT care să întreprindă activități legate de program, în zona acoperită de program.
(2) Lista membrilor comitetului de monitorizare se publică.
(3) Comisia participă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ.
(4) Atunci când contribuie la un program, BEI poate participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultant.
(5) Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorității de management.
Articolul 49
Funcțiile comitetului de monitorizare
(1) Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează implementarea programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv modificările valorice cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor-țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță menționat la articolul 21 alineatul (1) și, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative.
(2) Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afectează evoluția programului, inclusiv concluziile examinării performanțelor.
(3) Comitetul de monitorizare este consultat și, dacă consideră că este cazul, emite un aviz cu privire la orice modificare a programului propusă de autoritatea de management.
(4) Comitetul de monitorizare poate adresa observații autorității de management în ceea ce privește implementarea și evaluarea programului, incluzând acțiuni legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. Comitetul de monitorizare monitorizează acțiunile întreprinse ca urmare a observațiilor sale.
Articolul 50
Rapoartele de implementare
(1) Din 2016 până în 2023 inclusiv, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual privind implementarea programului în exercițiul financiar precedent. Fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport final privind implementarea programului pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și un raport anual de implementare pentru FEADR și FEPAM până la termenul stabilit în normele specifice fondurilor.
(2) Rapoartele de implementare anuale prezintă informații cheie privind punerea în aplicare a programului și a priorităților acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni și indicatorii specifici programelor, valorile-țintă cuantificate, inclusiv, dacă este cazul, modificările valorice ale indicatorilor de rezultat și, începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță. Datele transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru operațiunile puse pe deplin în aplicare și, de asemenea, atunci când este posibil, în funcție de stadiul implementării, pentru operațiunile selectate. Ele precizează, de asemenea, o sinteză a constatărilor tuturor evaluărilor programului care au devenit disponibile în cursul exercițiului financiar precedent, orice probleme care afectează evoluția programului, precum și măsurile luate. Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2016 poate descrie, de asemenea, dacă este cazul, acțiunile desfășurate pentru îndeplinirea condiționalității ex ante.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), normele specifice privind datele care trebuie transmise pentru FSE pot fi stabilite în Regulamentul privind FSE.
(4) Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017 stabilește și evaluează informațiile menționate la alineatul (2) și progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuția fondurilor ESI la schimbarea valorică a indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile din evaluări relevante. Raportul anual de implementare prezintă acțiunile întreprinse pentru condiționalitățile ex ante neîndeplinite la momentul adoptării programelor. Acesta evaluează, de asemenea, implementarea acțiunilor pentru a se ține seama de principiile enunțate la articolele 7 și 8, rolul partenerilor menționați la articolul 5 în ceea ce privește implementarea programului și prezintă informații privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice.
(5) Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2019 și raportul final de implementare pentru fondurile ESI includ, pe lângă informațiile și evaluarea menționate la alineatele (2) și (4), informații și evaluări privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor programului și contribuția acestuia la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
(6) Pentru a fi considerate admisibile, rapoartele anuale de implementare menționate la alineatele (1)-(4) cuprind toate informațiile menționate la alineatele respective și în normele specifice fondurilor.
Dacă raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia informează statul membru în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia; în caz contrar, acesta se consideră admisibil.
(7) Comisia examinează rapoartele de implementare anuale și finale și transmite statului membru observațiile sale în termen de două luni de la primirea raportului de implementare anual și în termen de cinci luni de la primirea raportului de implementare final. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat.
(8) Comisia poate adresa observații autorității de management privind chestiuni care afectează în mod semnificativ implementarea programului. În cazul în care se fac astfel de observații, autoritatea de management furnizează toate informațiile necesare cu privire la aceste observații și, după caz, informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile luate.
(9) Se pun la dispoziția publicului rapoartele de implementare anuale și finale, precum și un rezumat pentru cetățeni al conținutului acestora.
Articolul 51
Reuniunea anuală de reexaminare
(1) Începând din 2016 si până în 2022, inclusiv, se organizează o reuniune anuală între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor fiecărui program, ținând seama de raportul de implementare anual și de observațiile și recomandările Comisiei, după caz.
(2) Reuniunea anuală de reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 și 2019, reuniunea anuală de reexaminare vizează toate programele din statul membru și ia în considerare, de asemenea, rapoartele de progres prezentate de statul membru în conformitate cu articolul 52 în anii respectivi.
(3) Prin derogare de la articolul (1), statul membru și Comisia pot conveni să organizeze o reuniune de anuală de reexaminare pentru un program pentru anii diferiți de 2017 și 2019.
(4) Reuniunea anuală de reexaminare este prezidată de Comisie sau, dacă statul membru solicită acest lucru, este coprezidată de statul membru și de Comisie.
(5) Statul membru se asigură că, în urma reuniunii anuale de reexaminare, observațiile Comisiei referitoare la chestiunile care afectează în mod semnificativ implementarea programului sunt luate în considerare în mod corespunzător și, dacă este cazul, informează Comisia în termen de trei luni cu privire la măsurile luate.
Articolul 52
Raportul de progres
(1) Statul membru transmite Comisiei până la datele de 31 august 2017 și 31 august 2019 un raport de progres înregistrate în legătură cu punerea în aplicare a acordului de parteneriat până la 31 decembrie 2016 și, respectiv, până la 31 decembrie 2018.
(2) Raportul de progres înregistrate conține informații și o evaluare cu privire la:
(a) modificarea necesităților de dezvoltare din statul membru după adoptarea acordului de parteneriat;
(b) progresele înregistrate către realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor menționate la articolul 4 alineatul (1), prin contribuția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce privește obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanță și contribuțiile utilizate pentru obiectivele legate de schimbările climatice;
(c) dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat neîndeplinite la data adoptării acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit. Acest punct se aplică numai în cazul raportului de progres înregistrate care se transmite în 2017;
(d) implementarea mecanismelor de asigurare a coordonării între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu BEI;
(e) implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale sau un rezumat al implementării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate către realizarea domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare;
(f) după caz, acțiunile întreprinse pentru consolidarea capacității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administrării și utilizării fondurilor ESI;
(g) acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari;
(h) rolul partenerilor menționați la articolul 5 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat;
(i) un rezumat al acțiunilor întreprinse în legătură cu aplicarea principiilor orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8, precum și obiectivele de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI.
(3) În cazul în care Comisia determină, în termen de două luni de la data transmiterii raportului de progres, că informațiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea și fiabilitatea evaluării în cauză, aceasta poate solicita informații suplimentare din partea statului membru, cu condiția ca respectiva solicitare să nu cauzeze întârzieri nejustificate și ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lipsă de calitate și de fiabilitate. Statul membru furnizează Comisiei informațiile solicitate în termen de trei luni și, după caz, revizuiește în mod corespunzător raportul de progres.
(4) În vederea asigurării unor condiții uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat la prezentarea raportului de progres. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
Articolul 53
Rapoartele Comisiei și dezbaterile privind fondurile ESI
(1) Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care țin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum și o sinteză a rezultatelor evaluărilor disponibile ale programelor. În 2017 și 2019, raportul de sinteză va face parte din raportul strategic menționat la alineatul (2).
(2) În 2017 și 2019, Comisia elaborează un raport strategic care reprezintă rezumatul rapoartelor de progres prezentate de statele membre, pe care îl prezintă, până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, 31 decembrie 2019, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, iar respectivele instituții vor fi invitate să organizeze o dezbatere pe marginea acestui raport.
(3) Consiliul dezbate raportul strategic în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și este invitat să-și prezinte opinia în cadrul reuniunii de primăvară a Consiliului European.
(4) Cu începere din 2018, Comisia va include, din doi în doi ani, în raportul său anual de progres prezentat reuniunii de primăvară a Consiliului European, o secțiune rezumând cele mai recente rapoarte menționate la alineatele (1) și (2), în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la progresele realizate în implementarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
CAPITOLUL II
Evaluarea
Articolul 54
Dispoziții generale
(1) Evaluările se efectuează pentru îmbunătățirea calității elaborării și implementării programelor, precum și în vederea aprecierii eficacității, eficienței și impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în lumina misiunii fiecărui fond ESI, în raport cu țintele din cadrul strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și, având în vedere amploarea programului, în raport cu PIB-ul și șomajul din zona vizată de program, după caz.
(2) Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și, după caz, specifici ai programelor.
(3) Evaluările sunt efectuate de către experți interni sau externi independenți din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului. Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia oferă orientări privind modul de a realiza evaluările.
(4) Toate evaluările se pun la dispoziția publicului.
Articolul 55
Evaluarea ex ante
(1) Statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program.
(2) Evaluările ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor. Evaluările se transmit Comisiei împreună cu un rezumat, concomitent cu programul. Normele specifice fondurilor pot stabili pragurile sub care evaluarea ex ante poate fi combinată cu evaluarea pentru alt program.
(3) Evaluările ex ante analizează:
(a) contribuția la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în vedere obiectivele și prioritățile tematice selectate, luând în considerare nevoile naționale și regionale și potențialul de dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din perioadele de programare anterioare;
(b) coerența internă a programului sau activității propuse și relația sa cu alte instrumente relevante;
(c) coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului;
(d) coerența dintre obiectivele tematice selectate, prioritățile și obiectivele corespunzătoare ale programelor și CSC, acordul de parteneriat și recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și, dacă este cazul la nivel național, programul național de reformă;
(e) relevanța și claritatea indicatorilor propuși ai programelor;
(f) modul în care realizările estimate vor contribui la rezultate;
(g) caracterul realist al valorilor-țintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor ESI;
(h) motivarea formei de sprijin propuse;
(i) adecvarea resurselor umane și a capacității administrative pentru gestionarea programului;
(j) adecvarea procedurilor de monitorizare a programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor;
(k) adecvarea obiectivelor de etapă selectate pentru cadrul de performanță;
(l) adecvarea măsurilor planificate pentru a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și a preveni orice discriminare, în special în ceea ce privește accesul pentru persoanele cu handicap;
(m) adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile;
(n) măsuri planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.
(4) Evaluările ex ante includ, după caz, cerințele privind evaluarea strategică de mediu stabilite în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 18 ), ținând seama de nevoile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
Articolul 56
Evaluarea în timpul perioadei de programare
(1) Autoritatea de management sau statul membru elaborează un plan de evaluare care poate include mai multe programe. Acesta se transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(2) Statele membre se asigură că sunt disponibile capacități de evaluare corespunzătoare.
(3) În timpul perioadei de programare, autoritatea de management asigură efectuarea evaluărilor, inclusiv a evaluărilor privind eficacitatea, eficiența și impactul fiecărui program, pe baza planului de evaluare, precum și faptul că fiecare evaluare este supusă aplicării de măsuri ulterioare corespunzătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel puțin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care contribuțiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiecărei priorități. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei.
(4) Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor. Comisia informează autoritatea de management, iar rezultatele sunt trimise autorității de management și prezentate comitetului de monitorizare în cauză.
(5) Alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol nu se aplică programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Articolul 57
Evaluarea ex post
(1) Evaluările ex post sunt efectuate de Comisie sau de statele membre în strânsă cooperare cu Comisia. Evaluările ex post analizează eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și contribuția acestora la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând seama de obiectivele stabilite în strategia respectivă a Uniunii și în conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele specifice fondurilor.
(2) Evaluările ex post se finalizează până la 31 decembrie 2024.
(3) Evaluările ex post ale programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) se efectuează de către Comisie și se finalizează până la 31 decembrie 2019.
(4) Până la 31 decembrie 2025, Comisia pregătește, pentru fiecare fond ESI, un raport de sinteză în care sunt prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluărilor ex post.
TITLUL VI
ASISTENȚA TEHNICĂ
Articolul 58
Asistență tehnică la inițiativa Comisiei
(1) La inițiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistența de pregătire, de monitorizare, administrativă și tehnică, precum și la măsurile de evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
Măsurile menționate la primul paragraf pot fi implementate fie direct de către Comisie, fie indirect, de către alte entități și persoane decât statele membre, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar.
Măsurile menționate la primul paragraf pot include, în special:
(a) asistență pentru elaborarea și evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI;
(b) sprijin pentru consolidare instituțională și consolidarea capacității administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor ESI;
(c) studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile ESI și raportul privind coeziunea;
(d) măsurile legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și implementarea fondurilor ESI, precum și măsuri referitoare la implementarea sistemelor de control, asistență tehnică și administrativă;
(e) evaluări, rapoarte ale experților, statistici și studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcționarea curentă și viitoare a fondurilor ESI, care pot să fie efectuate, după caz, de către BEI;
(f) acțiuni de difuzare a informațiilor, rețele de sprijin, efectuarea unor activități de comunicare, de sensibilizare, de promovare a cooperării și de schimb de experiență, inclusiv cu țări terțe;
(g) instalarea, funcționarea și interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare;
(h) acțiuni vizând îmbunătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informații privind practicile de evaluare;
(i) acțiuni legate de activitatea de audit;
(j) consolidarea capacității naționale și regionale în ceea ce privește planificarea investițiilor, evaluarea necesităților, pregătirea, elaborarea și implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de acțiune comune și a proiectelor majore, inclusiv inițiativele comune cu BEI;
(k) difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitatea partenerilor corespunzători menționați la articolul 5 și a organizațiilor-umbrelă ale acestora;
(l) acțiuni finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 menite să contribuie la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.
(2) Atunci când are în vedere o contribuție din partea fondurilor ESI, Comisia își stabilește în fiecare an, prin acte de punere în aplicare, planurile privind tipul de acțiuni legate de măsurile enumerate la alineatul (1).
Articolul 59
Asistența tehnică la inițiativa statelor membre
(1) La inițiativa unui stat membru, fondurile ESI pot să sprijine acțiuni de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit. Fondurile ESI pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acțiuni de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari, inclusiv sisteme de schimb electronic de date și acțiuni de consolidare a capacității autorităților și beneficiarilor din statele membre de a administra și utiliza aceste fonduri. Fondurile ESI pot fi de asemenea utilizate pentru a susține acțiuni pentru consolidarea capacității partenerilor corespunzători, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (e), și pentru a susține schimburi de bune practici între acești parteneri. Acțiunile menționate în prezentul paragraf se pot referi la perioadele de programare precedente și ulterioare.
(2) Normele specifice fondurilor pot adăuga sau exclude acțiuni care pot fi finanțate prin asistența tehnică din fiecare fond ESI.
TITLUL VII
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR ESI
CAPITOLUL I
Contribuția din partea fondurilor ESI
Articolul 60
Determinarea ratelor de cofinanțare
(1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program stabilește rata sau ratele de cofinanțare și suma maximă a contribuției din partea fondurilor ESI în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(2) Măsurile de asistență tehnică aplicate la inițiativa sau în numele Comisiei se pot finanța în procent de 100 %.
Articolul 61
Operațiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor
(1) Prezentul articol se aplică operațiunilor care generează venituri nete ulterior finalizării lor. În sensul prezentului articol, „venituri nete” înseamnă intrările de numerar plătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plățile pentru servicii, minus eventualele costuri de funcționare și de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare. Economiile la costurile de funcționare generate de operațiunea în cauză se tratează drept venituri nete cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvențiilor de funcționare.
În cazul în care costul de investiție nu este integral eligibil pentru cofinanțare, veniturile nete menționate la primul paragraf sunt alocate în mod proporțional părților eligibile și celor neeligibile din costul de investiție.
(2) Cheltuielile eligibile ale operațiunii care urmează a fi cofinanțată din resursele fondurilor ESI se reduc în prealabil în funcție de potențialul operațiunii de a genera venituri nete pe parcursul unei perioade de referință specifice care acoperă atât implementarea operațiunii, cât și perioada ulterioară finalizării acesteia.
(3) Veniturile nete potențiale ale operațiunii se determină în prealabil utilizând una dintre următoarele metode selectate de autoritatea de management pentru un sector, un subsector sau un tip de operațiune:
(a) aplicarea unui procent forfetar din veniturile nete pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operațiunii, astfel cum este definit în anexa V sau în oricare dintre actele delegate menționate în al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;
(b) calcularea veniturilor nete actualizate ale operațiunii, ținând seama de perioada de referință adecvată pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operațiunii, de rentabilitatea așteptată în mod normal de la categoria de investiții în cauză, de aplicarea principiului „poluatorul plătește” și, după caz, de considerații de echitate legate de prosperitatea relativă a statului membru sau a regiunii în cauză.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142, în cazurile justificate în mod corespunzător, în vederea modificării anexei V prin ajustarea ratelor forfetare stabilite în aceasta, ținând seama de date istorice, de potențialul de recuperare a costurilor, precum și de principiul „poluatorul plătește”, dacă este cazul.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 de stabilire a ratelor forfetare pentru sectoare sau subsectoare din domeniul TIC, al CDI și al eficienței energetice. Comisia notifică Parlamentului European și Consiliului actele delegate până la 30 iunie 2015.
În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, în cazurile justificate în mod corespunzător, privind adăugarea de sectoare sau subsectoare, inclusiv subsectoare ale sectoarelor din anexa V, care intră sub incidența obiectivelor tematice definite la articolul 9 primul paragraf și care sunt finanțate din fondurile ESI.
Atunci când se aplică metoda menționată la primul paragraf litera (a), toate veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii și după finalizarea acesteia se consideră a fi luate în calcul prin aplicarea ratei forfetare și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunii.
În cazul în care o rată forfetară pentru un nou sector sau subsector a fost stabilită prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu al treilea și al patrulea paragraf, o autoritate de management poate alege să aplice metoda prevăzută la primul paragraf litera (a) pentru noile operațiuni legate de sectorul sau subsectorul în cauză.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor menționate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplică această metodă, veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determinării veniturilor nete potențiale ale operațiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată.
(4) Metoda prin care se deduc veniturile nete din cheltuielile operațiunii incluse în cererea de plată depusă la Comisie se stabilește în conformitate cu normele naționale.
(5) Ca alternativă la aplicarea metodelor prevăzute la alineatul (3), rata maximă de cofinanțare menționată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redusă, la cererea unui stat membru, în momentul adoptării unui program corespunzător unei priorități sau măsuri în cadrul căreia toate operațiunile care urmează să fie sprijinite în temeiul respectivei priorități sau măsuri ar putea aplica o rată forfetară uniformă, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a). Reducerea nu este mai mică decât suma calculată prin înmulțirea ratei maxime de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetară corespunzătoare prevăzută la alineatul (3) primul paragraf litera (a).
Atunci când se aplică metoda menționată la primul paragraf, se consideră că toate veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii și după finalizarea acesteia sunt luate în calcul prin aplicarea ratei de cofinanțare reduse și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunilor.
(6) Dacă nu este posibil din punct de vedere obiectiv să se stabilească în prealabil veniturile pe baza oricăreia dintre metodele prevăzute la alineatul (3) sau (5), veniturile nete generate în termen de trei ani de la finalizarea unei operațiuni sau până la termenul de trimitere a documentelor pentru închiderea programului stabilită în normele specifice fondurilor, oricare dintre aceste date este mai apropiată, se deduc din cheltuielile declarate Comisiei.
(7) Alineatele (1)-(6) nu se aplică:
(a) operațiunilor sau părților de operațiuni finanțate exclusiv din FSE;
(b) operațiunilor al căror cost total eligibil înainte de aplicarea alineatelor (1)-(6) nu depășește 1 000 000 EUR;
(c) asistenței rambursabile care face obiectul obligației de rambursare integrală și premiilor;
(d) asistenței tehnice;
(e) finanțării pentru instrumente financiare sau din partea lor;
(f) operațiunilor în cazul cărora finanțarea publică ia forma sumelor forfetare sau a costurilor unitare conform baremului standard;
(g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de acțiune comun;
(h) operațiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanțării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR.
Fără a aduce atingere prezentului alineat primul paragraf litera (b), în cazul în care un stat membru aplică alineatul (5), el poate include în prioritatea sau măsura corespunzătoare operațiunile ale căror costuri totale eligibile înainte de aplicarea alineatelor (1)-(6) nu depășesc 1 000 000 EUR.
(8) În plus, alineatele (1)-(6) nu se aplică operațiunilor pentru care finanțarea acordată prin program constituie:
(a) ajutor de minimis;
(b) ajutor de stat compatibil acordat IMM-urilor, în cazul în care este limitată intensitatea sau cuantumul ajutorului de stat;
(c) ajutor de stat compatibil, în cazul în care a fost efectuată o verificare individuală a necesităților de finanțare în conformitate cu normele aplicabile ajutorului de stat.
Fără a aduce atingere primului paragraf, o autoritate de management poate aplica alineatele (1)-(6) operațiunilor care se află sub incidența prezentului alineat primul paragraf literele (a)-(c), în cazul în care normele de la nivel național prevăd acest lucru.
CAPITOLUL II
Norme speciale privind contribuția fondurilor ESI la PPP
Articolul 62
PPP
Fondurile ESI pot fi folosite pentru a sprijini operațiuni PPP. Aceste operațiuni PPP respectă legislația aplicabilă, în special în ceea ce privește ajutorul de stat și achizițiile publice.
Articolul 63
Beneficiarii operațiunilor PPP
(1) În legătură cu o operațiune PPP și prin derogare de la articolul 2 punctul 10, un beneficiar poate fi:
(a) fie organismul de drept public care inițiază operațiunea,
(b) fie un organism reglementat de dreptul privat al unui stat membru (denumit în continuare „partenerul privat”) selectat sau care urmează să fie selectat pentru implementarea operațiunii.
(2) Organismul de drept public care inițiază operațiunea PPP poate propune ca partenerul privat care urmează a fi selectat după aprobarea operațiunii să fie beneficiarul finanțării acordate din fondurile ESI. În acest caz, pentru ca decizia de aprobare să poată fi luată, autoritatea de management se asigură că partenerul privat selectat îndeplinește și își asumă toate obligațiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.
(3) Partenerul privat selectat pentru a implementa operațiunea poate fi înlocuit în calitatea sa de beneficiar în timpul implementării atunci când acest lucru se impune în conformitate cu clauzele și condițiile PPP sau ale acordului de finanțare încheiat între partenerul privat și instituția financiară care cofinanțează operațiunea. În acest caz, partenerul privat sau organismul de drept public de înlocuire devine beneficiar cu condiția ca autoritatea de management să aibă certitudinea că partenerul de înlocuire îndeplinește și își asumă toate obligațiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, prin care se stabilesc norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar și privind responsabilitățile aferente.
(5) Înlocuirea unui beneficiar nu este considerată drept o modificare a proprietății în sensul articolului 71 alineatul (1) litera (b) dacă respectă condițiile aplicabile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol și în actul delegat adoptat în temeiul alineatului (4) din prezentul articol.
Articolul 64
Finanțarea pentru operațiunile PPP
(1) În cazul unei operațiuni PPP al cărei beneficiar este un organism de drept public, cheltuielile din cadrul unei operațiuni PPP care au fost suportate și achitate de partenerul privat pot fi considerate, prin derogare de la articolul 65 alineatul (2), ca fiind suportate și achitate de un beneficiar și pot fi incluse într-o cerere de plată adresată Comisiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) beneficiarul a încheiat un acord PPP cu un partener privat;
(b) autoritatea de management a verificat că cheltuielile declarate de beneficiar au fost plătite de partenerul privat și că operațiunea respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, programul, precum și condițiile pentru finanțarea operațiunii.
(2) Plățile către beneficiari efectuate cu privire la cheltuielile incluse într-o cerere de plată în conformitate cu alineatul (1) sunt vărsate într-un cont de garanție creat în acest scop în numele beneficiarului.
(3) Fondurile vărsate în contul de garanție menționat la alineatul (2) se utilizează pentru plăți în conformitate cu acordul PPP, inclusiv pentru plățile care trebuie efectuate în cazul rezilierii acordului PPP.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a cerințelor minime care trebuie incluse în acordurile PPP și care sunt necesare pentru aplicarea derogării stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, inclusiv a dispozițiilor referitoare la rezilierea acordului PPP, și pentru asigurarea unei documentații adecvate pentru audit.
CAPITOLUL III
Eligibilitatea cheltuielilor și caracterul durabil
Articolul 65
Eligibilitatea
(1) Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe baza normelor naționale, cu excepția cazului în care există norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice fondurilor.
(2) Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI dacă au fost suportate de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2023. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții din FEADR numai dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenția de plăți în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2023.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), cheltuielile din cadrul YEI sunt eligibile de la 1 septembrie 2013.
(4) În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c), acțiunile care constituie baza de rambursare se desfășoară între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023.
(5) Prin derogare de la alineatul (4), data inițială pentru costurile rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) pentru acțiuni din cadrul YEI este 1 septembrie 2013.
(6) Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor ESI dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiar.
(7) Prezentul articol nu aduce atingere normelor privind eligibilitatea asistenței tehnice la inițiativa Comisiei, astfel cum sunt stabilite la articolul 58.
(8) Prezentul alineat se aplică operațiunilor care generează venituri nete în cursul implementării lor și cărora nu li se aplică dispozițiile articolului 61 alineatele (1)-(6).
Cheltuielile eligibile ale operațiunii care urmează să fie cofinanțată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprobării operațiunii și care sunt generate în mod direct numai în cursul implementării acesteia, cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinanțare, veniturile nete sunt alocate în mod proporțional părților eligibile și celor neeligibile din costul respectiv.
Prezentul alineat nu se aplică:
(a) asistenței tehnice;
(b) instrumentelor financiare;
(c) asistenței rambursabile care face obiectul obligației de rambursare integrală;
(d) premiilor;
(e) operațiunilor care fac obiectul normelor privind ajutorul de stat;
(f) operațiunilor în cazul cărora finanțarea publică ia forma unor sume forfetare sau a unor costuri unitare standard, cu condiția ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;
(g) operațiunilor implementate în cadrul unui plan de acțiune comun, cu condiția ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;
(h) operațiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanțării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR; sau
(i) operațiunilor în cazul cărora costul total eligibil nu depășește 50 000 EUR.
În sensul prezentului articol și al articolului 61, eventualele plăți primite de beneficiar în baza unor penalități contractuale ca urmare a unei încălcări a contractului încheiat între beneficiar și o parte terță sau ca urmare a retragerii ofertei unei părți terțe selectate în cadrul unei proceduri de achiziții publice („depozit”) nu sunt considerate venituri și nu sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii.
(9) Cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului sunt eligibile numai de la data transmiterii către Comisie a cererii de modificare sau, în cazul aplicării articolului 96 alineatul (11), de la data intrării în vigoare a deciziei de modificare a programului.
Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot deroga de la primul paragraf.
(10) Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate.
(11) O operațiune poate beneficia de contribuții din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiția ca pentru cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI să nu se beneficieze de contribuții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribuții din partea aceluiași fond în cadrul unui alt program.
Articolul 66
Forme de sprijin
Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă, instrumente financiare sau o combinație între acestea.
În cazul asistenței rambursabile, sprijinul rambursat organismului care l-a oferit sau altei autorități competente din statul membru se contabilizează separat sau este separat prin coduri contabile și se reutilizează în același scop sau în conformitate cu obiectivele programului.
Articolul 67
Tipuri de granturi și de asistență rambursabilă
(1) Granturile și asistența rambursabilă pot lua oricare din următoarele forme:
(a) rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv împreună cu, după caz, contribuții în natură și cheltuieli de amortizare;
(b) bareme standard pentru costurile unitare;
(c) sume forfetare care nu depășesc 100 000 EUR din contribuția publică;
(d) finanțare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri.
Normele specifice fondurilor pot limita formele granturilor și metodele de calcul aplicabile anumitor operațiuni.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM forme suplimentare de granturi și alte metode de calcul.
(3) Opțiunile menționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoperă o categorie diferită de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o operațiune sau în una din etapele succesive ale unei operațiuni.
(4) Dacă o operațiune sau un proiect care formează o parte a unei operațiuni este implementat exclusiv prin achiziții publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplică numai alineatul (1) primul paragraf litera (a). Dacă achiziția publică în cadrul unei operațiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operațiune este limitată la anumite categorii de costuri, toate opțiunile menționate la alineatul (1) pot fi aplicate.
(5) Sumele menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) se stabilesc într-unul din următoarele moduri:
(a) o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:
(i) date statistice sau alte informații obiective; sau
(ii) date istorice verificate privind beneficiarii individuali; sau
(iii) aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor;
(b) în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și beneficiari;
(c) în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;
(d) rate stabilite prin prezentul regulament sau de normele specifice fondurilor;
(e) metode specifice de determinare a sumelor stabilite în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(6) Documentul care prevede condițiile privind contribuția pentru fiecare operațiune stabilește metoda care trebuie aplicată pentru a determina costurile de funcționare și condițiile pentru plata grantului.
Articolul 68
Finanțare forfetară pentru costuri indirecte și costuri cu personalul privind granturile și asistența rambursabilă
(1) Dacă punerea implementarea unei operațiuni generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate ca sumă forfetară în unul din următoarele moduri:
(a) o rată fixă de până la 25 % din costurile directe eligibile, cu condiția ca rata să fie calculată pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate în întregime de statul membru pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;
(b) o rată forfetară de maximum 15 % din costurile cu personalul eligibile directe, fără ca statul membru să fie obligat să facă un calcul în vederea determinării ratei aplicabile;
(c) o rată forfetară aplicată costurilor directe eligibile bazată pe metodele existente și ratele corespunzătoare, aplicabilă în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind definirea ratei fixe și a metodelor aferente menționate la primul paragraf litera (c) din prezentul alineat.
(2) Pentru a se determina costurile cu personalul legate de implementarea unei operațiuni, remunerația pe oră aplicabilă poate fi calculată prin împărțirea celor mai recente costuri brute documentate pentru un an în legătură cu angajarea de personal la 1 720 de ore.
Articolul 69
Norme specifice de eligibilitate pentru granturi și pentru asistența rambursabilă
(1) Contribuțiile în natură sub forma prestării de lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri și imobile pentru care nu au fost efectuate plăți în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare justificativă echivalentă pot constitui cheltuieli eligibile cu condiția ca astfel să prevadă normele de eligibilitate ale fondurilor ESI și ale programului și să fie îndeplinite următoarele criterii:
(a) contribuția publică destinată unei operațiuni care include contribuții în natură nu depășește valoarea totală a cheltuielilor eligibile, cu excepția contribuțiilor în natură, la încheierea operațiunii;
(b) valoarea atribuită contribuțiilor în natură nu depășește costurile în general acceptate pe piața în cauză;
(c) valoarea și aplicarea contribuției poate face obiectul unei evaluări și al unei verificări independente;
(d) în cazul furnizării de terenuri sau imobile, se poate face o plată în numerar în vederea unui contract de închiriere la o valoare nominală pe an care să nu depășească o unitate monetară a statului membru respectiv;
(e) în cazul contribuțiilor în natură sub formă de muncă neremunerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare timpul consacrat verificat și rata remunerației pentru o muncă echivalentă.
Valoarea terenului sau a bunului imobiliar menționate la prezentul alineat primul paragraf litera (d) se certifică de un expert independent calificat sau de un organism oficial autorizat în mod corespunzător și nu depășește limita prevăzută la alineatul (3) litera (b).
(2) Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:
(a) normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru;
(b) valoarea cheltuielilor este dovedită corespunzător prin documente justificative cu valoare probatorie echivalentă facturilor în cazul rambursării sub forma menționată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
(c) costurile se raportează exclusiv la perioada de sprijin pentru operațiune;
(d) granturile publice nu au contribuit la achiziționarea activelor amortizate.
(3) Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI și din suma de sprijin transferată de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6):
(a) dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;
(b) achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză. În cazul siturilor abandonate și al siturilor utilizate anterior pentru activități industriale care conțin clădiri, această limită se majorează la 15 %. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, această limită poate fi majorată peste procentajele respective indicate mai sus pentru operațiunile privind protecția mediului;
(c) taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul.
Articolul 70
Eligibilitatea operațiunilor în funcție de localizare
(1) Operațiunile care primesc contribuții din fondurile ESI, sub rezerva derogărilor menționate la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în zona vizată de program.
(2) Autoritatea de management poate accepta ca o operațiune să fie implementată în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca toate condițiile de mai jos să fie îndeplinite:
(a) operațiunea se realizează în beneficiul zonei vizate de program;
(b) suma totală alocată în cadrul programului pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depășește 15 % din contribuția din FEDR, Fondul de coeziune și FEPAM la nivelul priorității sau 5 % din contribuția din FEADR la nivelul programului;
(c) comitetul de monitorizare a aprobat operațiunea sau tipurile de operațiuni în cauză;
(d) obligațiile autorităților pentru program în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în cadrul căruia operațiunea respectivă beneficiază de contribuții, sau încheie acorduri cu autoritățile din zona în care operațiunea este implementată.
(3) Pentru operațiunile privind asistența tehnică sau activitățile promoționale, cheltuielile pot fi suportate în afara Uniunii, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în alineatul (2) litera (a) și a respectării obligațiilor în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii.
(4) Alineatele (1)-(3) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, iar alineatele (2) și (3) nu se aplică operațiunilor sprijinite de FSE.
Articolul 71
Caracterul durabil al operațiunilor
(1) În cazul unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul uneia dintre următoarele:
(a) încetarea sau delocalizarea unei activități productive în afara zonei vizate de program;
(b) o modificare a proprietății asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public;
(c) o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia.
Sumele plătite în mod necuvenit pentru operațiune sunt recuperate de statul membru proporțional cu perioada pentru care cerințele nu au fost îndeplinite.
Statele membre pot reduce la trei ani perioada limită stabilită la primul paragraf în situații care vizează menținerea investițiilor sau a locurilor de muncă create de IMM-uri.
(2) În cazul unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plății finale către beneficiar, activitatea de producție în cauză este delocalizată în afara Uniunii, cu excepția situației în care beneficiarul este un IMM. În cazul în care contribuția din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuiește cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.
(3) În cazul operațiunilor sprijinite de FSE și al operațiunilor sprijinite de alte fonduri ESI care nu constau în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondului se rambursează numai dacă operațiunile fac obiectul unei obligații de menținere a investiției în temeiul normelor aplicabile privind ajutorul de stat și are loc o încetare sau delocalizare a activității de producție în termenul prevăzut de respectivele norme.
(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu sunt aplicabile contribuțiilor către sau din partea instrumentelor financiare sau oricăror operațiuni a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.
(5) Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică persoanelor fizice care beneficiază de sprijin pentru investiții și, după finalizarea operațiunii de investiții, devin eligibile și beneficiază de sprijin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 19 ), dacă investițiile în cauză sunt legate în mod direct de tipul de activitate identificată ca fiind eligibilă pentru sprijin din partea Fondului european de ajustare la globalizare.
TITLUL VIII
GESTIUNE ȘI CONTROL
CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control
Articolul 72
Principiile generale ale sistemelor de gestiune și control
În conformitate cu articolul 4 alineatul (8), sistemele de gestiune și control constau în:
(a) descrierea funcțiilor fiecăruia dintre organismele implicate în domeniul gestiunii și controlului, repartizarea funcțiilor în interiorul fiecărui organism;
(b) respectarea principiului separării funcțiilor între aceste organisme și în interiorul fiecăruia dintre ele;
(c) proceduri pentru a garanta corectitudinea și regularitatea cheltuielilor declarate;
(d) sisteme informatice de contabilitate, de stocare și transmitere a datelor financiare și a datelor privind indicatorii, de monitorizare și de raportate;
(e) sisteme de raportare și monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;
(f) dispoziții privind auditul funcționării sistemelor de gestiune și control;
(g) sisteme și proceduri care garantează o pistă de audit adecvată;
(h) prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere.
Articolul 73
Responsabilitățile în cadrul gestiunii partajate
În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia răspund de gestiunea și controlul programelor în funcție de responsabilitățile lor respective prevăzute în prezentul regulament și în normele specifice fondurilor.
Articolul 74
Responsabilitățile statelor membre
(1) Statele membre îndeplinesc sarcinile de gestiune, de control și de audit și își asumă responsabilitățile aferente, care sunt stabilite de normele privind gestiunea partajată prevăzute în Regulamentul financiar și normele specifice fondurilor.
(2) Statele membre asigură configurarea sistemelor lor de gestiune și control pentru programe în conformitate cu normele specifice fondurilor și funcționarea eficace a acestor sisteme.
(3) Statele membre asigură existența unor măsuri eficace pentru examinarea reclamațiilor privind fondurile ESI. Sfera de acțiune, normele și procedurile referitoare la aceste mecanisme țin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic. La cererea Comisiei, statele membre examinează reclamațiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acțiune a mecanismelor lor. Statele membre informează Comisia, la cerere, cu privire la rezultatele examinărilor respective.
(4) Toate schimburile oficiale de informații între statul membru și Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a clauzelor și condițiilor pe care respectivul sistem de schimb electronic de date trebuie să le respecte. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
CAPITOLUL II
Competențele și responsabilitățile Comisiei
Articolul 75
Competențele și responsabilitățile Comisiei
(1) Comisia verifică, pe baza informațiilor disponibile, ținând seama inclusiv de informațiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune și control, documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolului 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, de către organismele desemnate respective, rapoartele de control, rapoartele de implementare anuale și auditurile realizate de organismele naționale și ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune și control care respectă prezentul regulament și normele specifice fondurilor și dacă aceste sisteme funcționează în mod eficace pe durata implementării programelor.
(2) Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua audituri la fața locului sau controale după un preaviz de cel puțin 12 zile lucrătoare adresat autorității naționale competente, cu excepția cazurilor de urgență. Comisia respectă principiul proporționalității, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutilă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii și necesitatea de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea funcționării eficace a sistemelor de gestiune și control în cadrul unui program sau unei părți a acestuia, precum și evaluarea bunei gestiuni financiare a operațiunilor din cadrul programelor. Funcționarii statului membru sau reprezentanții autorizați ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale.
Funcționarii Comisiei sau reprezentanții autorizați ai acesteia, abilitați în mod corespunzător pentru a efectua audituri sau controale la fața locului, au acces la toate dosarele, documentele și metadatele necesare, indiferent de suportul de stocare al acestora, care au legătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile ESI sau cu sistemele de gestiune și control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente și metadate, la cerere.
Competențele prevăzute la prezentul alineat nu afectează aplicarea dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte agenților specific desemnați de legislația națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții săi autorizați nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislației naționale. Cu toate acestea, acești funcționari și reprezentanți au acces la informațiile obținute în acest mod, fără a aduce atingere competențelor instanțelor judecătorești naționale și respectând pe deplin drepturile fundamentale ale subiecților juridici în cauză.
(3) Comisia poate cere unui stat membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a garanta buna funcționare a sistemelor sale de gestiune și control sau să verifice corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondurilor.
TITLUL IX
GESTIUNEA FINANCIARĂ, EXAMINAREA ȘI ACCEPTAREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA
CAPITOLUL I
Gestiunea financiară
Articolul 76
Angajamentele bugetare
Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performanță pentru fiecare program se realizează separat, din restul fondurilor alocate programului.
Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 84 alineatul (2) din Regulamentul financiar și, odată notificată către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat.
Pentru fiecare program, angajamentele bugetare pentru prima rată urmează adoptării programului de către Comisie.
Angajamentele bugetare pentru ratele ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei menționate la al doilea paragraf, din prezentul articol cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 16 din Regulamentul financiar.
În urma aplicării cadrului de performanță în conformitate cu articolul 22, în cazul priorităților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia dezangajează, după caz, creditele corespunzătoare angajate în cadrul programelor în cauză ca parte a rezervei de performanță și le pun la dispoziție, din nou, pentru programele ale căror fonduri au fost majorate ca urmare a unei modificări aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5).
Articolul 77
Norme comune în materie de plăți
(1) Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribuții din fondurile ESI pentru fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză.
(2) Plățile aferente angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanță nu se efectuează înainte de alocarea definitivă a rezervei de performanță, în conformitate cu articolul 22 alineatele (3) și (4).
(3) Plățile se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plata soldului final.
(4) Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) și al articolelor 68 și 69, costurile calculate pe baza normelor aplicabile se consideră cheltuieli eligibile.
Articolul 78
Norme comune pentru calculul plăților intermediare și plata soldului final
Normele specifice fondurilor prevăd norme pentru calculul sumei rambursate cu titlu de plăți intermediare și al soldului final. Această sumă va fi o funcție specifică a ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile.
Articolul 79
Cereri de plată
(1) Procedura specifică și informațiile care trebuie furnizate în cererile de plată cu privire la fiecare fond ESI sunt stabilite de normele specifice fondurilor.
(2) Cererea de plată care se transmite Comisiei conține toate informațiile necesare Comisiei pentru a întocmi situații contabile în conformitate cu articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul financiar.
Articolul 80
Folosirea monedei euro
Sumele din programele prezentate de statele membre, previziunile de cheltuieli, cererile de plată, conturile și cheltuielile menționate în rapoartele de implementare anuale și finale sunt exprimate în euro.
Articolul 81
Plata prefinanțărilor inițiale
(1) În urma deciziei Comisiei de adoptare a unui program, Comisia plătește o sumă de prefinanțare inițială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe în funcție de necesitățile bugetare. Nivelul corespunzător tranșelor este definit de normele specifice fondurilor.
(2) Prefinanțarea inițială se utilizează numai pentru plățile către beneficiari în cadrul implementării programului. Ea se pune la dispoziție fără întârziere organismului responsabil în acest sens.
Articolul 82
Verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării inițiale
Sumele plătite cu titlu de prefinanțare sunt verificate și închise integral în conturile Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului.
Articolul 83
Întreruperea termenului de plată
(1) Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat, în sensul Regulamentului financiar, pentru o perioadă maximă de șase luni, în următoarele cazuri:
(a) în urma unor informații furnizate de un organism de audit național sau al Uniunii, există dovezi clare care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de gestiune și control;
(b) ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma informațiilor care ajung la cunoștința sa și care îi semnalează că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de o neregulă având consecințe financiare grave;
(c) nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar.
Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de întrerupere cu încă trei luni.
Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili o bază suplimentară pentru întreruperea plăților legată de neconformitatea cu normele aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporțională, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența neconformității.
(2) Ordonatorul de credite delegat limitează perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele menționate la alineatul (1) primul paragraf, cu excepția cazului în care este imposibil să se identifice partea din cheltuieli care este afectată. Ordonatorul de credite delegat informează de îndată, în scris, statul membru și autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii și îi invită să remedieze situația. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.
CAPITOLUL II
Examinarea și acceptarea conturilor
Articolul 84
Termenul-limită pentru examinarea și acceptarea conturilor de către Comisie
Până la data de 31 mai a anului următor sfârșitului perioadei contabile, Comisia aplică, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul financiar, proceduri pentru examinarea și acceptarea conturilor și informează statul membru vizat dacă acceptă sau nu conturile ca fiind complete, exacte și corecte, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
CAPITOLUL III
Corecțiile financiare
Articolul 85
Corecții financiare realizate de Comisie
(1) Comisia realizează corecții financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției Uniunii la un program și prin efectuarea recuperărilor de la statele membre pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune a cheltuielilor care nu respectă legislația aplicabilă.
(2) O încălcare a legislației aplicabile determină o corecție financiară numai pentru cheltuielile care au fost declarate Comisiei și în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
(a) încălcarea a afectat selectarea de către organismul responsabil a operațiunii pentru sprijin din partea fondurilor ESI sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească această impact, există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect;
(b) încălcarea a afectat cuantumul cheltuielilor declarate în vederea rambursării din bugetul Uniunii sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească impactul său financiar, dar există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.
(3) Atunci când ia o decizie cu privire la o corecție financiară în temeiul alineatului (1), Comisia respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legislației aplicabile și de implicațiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informează sistematic Parlamentul European cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corecții financiare.
(4) Criteriile și procedurile privind aplicarea corecțiilor financiare sunt prevăzute de normele specifice fondurilor.
CAPITOLUL IV
Dezangajarea
Articolul 86
Principii
(1) Toate programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată pe o perioadă definită, inclusiv orice cerere de plată care este supusă, integral sau parțial, unei întreruperi a termenului de plată sau unei suspendări, sunt dezangajate.
(2) Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se dezangajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru închiderea programelor.
(3) Normele specifice fondurilor precizează domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea pentru fiecare fond ESI.
(4) Partea de angajamente încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei până la termenul stabilit în normele specifice fondurilor.
(5) Angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanță li se poate aplica doar procedura de dezangajare prevăzută la alineatul (4).
Articolul 87
Exceptare de la dezangajare
(1) Suma care face obiectul dezangajării se reduce cu sumele echivalente acelei părți a angajamentului bugetar pentru care:
(a) operațiunile sunt suspendate printr-o procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau
(b) nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forță majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parțială a programului.
Autoritățile naționale care invocă forța majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstrează consecințele directe ale acesteia asupra aplicării parțiale sau integrale a programului.
În sensul literelor (a) și (b) de la primul paragraf, reducerea poate fi cerută o dată, în cazul în care suspendarea sau forța majoră a durat până la un an, sau de un număr de ori corespunzător duratei forței majore, sau de un număr de ori egal cu numărul de ani dintre data deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea operațiunii și data deciziei legale sau administrative definitive.
(2) Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului precedent.
Articolul 88
Procedură
(1) Comisia informează în timp util statul membru și autoritatea de management ori de câte ori există un risc de aplicare a regulii dezangajării prevăzute la articolul 86.
(2) Pe baza informațiilor primite până la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru și autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangajării care rezultă din informațiile pe care le deține.
(3) Statul membru dispune de un termen de două luni pentru a își da acordul privind suma care urmează să se dezangajeze sau pentru a își prezenta observațiile.
(4) Statul membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanțare revizuit care reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorități ale programului în cursul exercițiului financiar în cauză, ținând seama de alocarea în funcție de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuiește planul de finanțare în sensul reducerii contribuției din partea fondurilor ESI pentru exercițiul financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei priorități în mod proporțional.
(5) Comisia modifică decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până la 30 septembrie.
PARTEA A TREIA
DISPOZIȚII GENERALE APLICABILE FEDR, FSE ȘI FONDULUI DE COEZIUNE
TITLUL I
OBIECTIVE ȘI CADRUL FINANCIAR
CAPITOLUL I
Misiune, obiective și acoperirea geografică a contribuțiilor
Articolul 89
Misiune și obiective
(1) Fondurile contribuie la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.
Acțiunile sprijinite de fonduri contribuie, de asemenea, la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
(2) Pentru misiunea menționată la alineatul (1), se urmăresc următoarele obiective:
(a) „investiții pentru creștere și locuri de muncă” în statele membre și regiuni, care beneficiază de contribuții din toate fondurile; și
(b) „cooperare teritorială europeană”, care beneficiază de contribuții din FEDR.
Articolul 90
Investiții pentru creștere și locuri de muncă
(1) Fondurile structurale sprijină obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (denumite în continuare „regiuni de nivelul NUTS 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007.
(2) Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni de nivelul NUTS 2:
(a) regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;
(b) regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27;
(c) regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.
Clasificarea regiunilor în cadrul uneia dintre cele trei categorii de regiuni este stabilită în funcție de raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPC) și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2007-2009 din Uniune, și PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.
(3) Fondul de coeziune sprijină statele membre în cauză al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în PPC și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2008-2010 din Uniune, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.
Statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în 2013, dar al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27, calculat în conformitate cu primul paragraf, beneficiază de sprijin din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică.
(4) Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie prin care stabilește lista regiunilor care îndeplinesc criteriile celor trei categorii de regiuni de la alineatul (2) și a statelor membre care îndeplinesc criteriile de la alineatul (3). Lista respectivă este valabilă de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020.
(5) În 2016, Comisia revizuiește eligibilitatea statelor membre pentru a primi susținere din Fondul de coeziune pe baza cifrelor referitoare la VNB-ul Uniunii pentru perioada 2012-2014 pentru UE-27. Statele membre al căror VNB nominal pe cap de locuitor scade sub 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor pentru UE-27 devin eligibile pentru a primi susținere din Fondul de coeziune, iar statele membre care erau eligibile pentru Fondul de coeziune și al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % devin neeligibile, beneficiind de asistență din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică.
CAPITOLUL II
Cadrul financiar
Articolul 91
Resurse pentru coeziunea economică, socială și teritorială
(1) Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru angajamentul bugetar corespunzător perioadei 2014-2020 sunt de 325 145 694 739 EUR la prețurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anuală stabilită în anexa VI, din care 322 145 694 739 EUR reprezintă resursele globale alocate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și 3 000 000 000 EUR reprezintă o alocare specifică pentru YEI. În scopul programării și includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială se indexează cu 2 % pe an.
(2) Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a repartizării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și a repartizării anuale a resurselor din alocările specifice pentru YEI per stat membru, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu criteriile și metodologia prevăzute în anexele VII și, respectiv, VIII, fără a aduce atingere alineatului (3) din prezentul articol sau articolului 92 alineatul (8).
(3) După ce se deduc sprijinul acordat MIE menționat la articolul 92 alineatul (6) și ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane menționat la articolul 92 alineatul (7), se alocă pentru asistența tehnică acordată la inițiativa Comisiei 0,35 % din resursele globale, din care maximum 112 233 000 EUR în prețuri curente se alocă pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale instituit prin Regulamentul (UE) 2017/825 în vederea utilizării în cadrul domeniului de aplicare și al scopului respectivului program.
Articolul 92
Resurse pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și pentru obiectivul privind cooperarea teritorială europeană
(1) Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se ridică la 96,33 % din resursele globale (și anume, un total de 313 197 435 409 EUR) și se alocă după cum urmează:
(a) 52,45 % (și anume, un total de 164 279 015 916 EUR) pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
(b) 10,24 % (și anume, un total de 32 084 931 311 EUR) pentru regiunile de tranziție;
(c) 15,67 % (și anume, un total de 49 084 308 755 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate;
(d) 21,19 % (și anume, un total de 66 362 384 703 EUR) pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;
(e) 0,44 % (și anume, un total de 1 386 794 724 EUR) ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
(2) Pe lângă sumele stabilite la articolul 91 și la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru anii 2014 și 2015 se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 94 200 000 EUR, respectiv de 92 400 000 EUR, așa cum se prevede în secțiunea „Ajustări suplimentare” din anexa VII. Sumele respective sunt identificate în decizia Comisiei menționată la articolul 91 alineatul (2).
(3) În 2016, Comisia revizuiește, în cadrul ajustării sale tehnice pentru anul 2017, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, totalul fondurilor alocate în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă fiecărui stat membru pentru perioada 2017-2020, aplicând metoda de alocare stabilită la punctele 1-16 din anexa VII pe baza celor mai recente statistici disponibile și a comparației, pentru statele membre supuse plafonării, dintre PIB-ul național cumulat înregistrat pentru anii 2014-2015 și PIB-ul național cumulat pentru aceeași perioadă estimat în 2012 în conformitate cu punctul 10 din anexa VII. În cazul în care există o divergență cumulată de peste +/– 5 % între alocările revizuite și alocările totale, alocările totale se ajustează în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, ajustările trebuie să fie distribuite în mod egal pe parcursul anilor 2017-2020, iar plafoanele corespunzătoare din cadrul financiar se modifică în consecință. Efectul net total al ajustărilor, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative, nu depășește 4 000 000 000 EUR. După ajustarea tehnică, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabilește repartizarea anuală revizuită a resurselor globale pentru fiecare stat membru.
(4) Pentru a se asigura că sunt direcționate suficiente investiții către ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forței de muncă, cunoaștere, incluziunea socială și combaterea sărăciei, cota de resurse ale fondurilor structurale disponibilă pentru programarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, alocată de FSE în fiecare stat membru, nu este mai mică decât cota din FSE corespunzătoare pentru respectivul stat membru, prevăzută în programele operaționale pentru obiectivul privind convergența, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă pentru perioada de programare 2007-2013. La respectiva cotă se adaugă o sumă suplimentară pentru fiecare stat membru, stabilită în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IX, pentru a se asigura că cota din FSE exprimată sub formă de procente din totalul resurselor combinate pentru fonduri la nivelul Uniunii, excluzând finanțarea din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport din cadrul MIE, menționată la alineatul (6), și finanțarea din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane menționată la alineatul (7), din statele membre nu este mai mică de 23,1 %. În sensul prezentului alineat, investițiile furnizate din FSE către YEI se consideră a fi parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE.
(5) Resursele pentru YEI se ridică la 3 000 000 000 EUR din alocarea specifică pentru YEI și cel puțin 3 000 000 000 EUR din investițiile orientate ale FSE.
(6) Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune către MIE, sumă care este determinată în mod proporțional pentru întreaga perioadă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru fiecare stat membru se reduce în consecință.
Creditele anuale care corespund contribuției din Fondul de coeziune menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunzătoare MIE începând cu exercițiul bugetar 2014.
Suma transferată din Fondul de coeziune către MIE, menționată la primul paragraf, pentru a fi cheltuită exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune se execută prin lansarea de cereri specifice pentru proiecte de implementare a rețelelor de bază sau pentru proiecte și activități orizontale identificate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.
Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 se aplică cererilor specifice menționate la al patrulea paragraf. Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură de transport sunt puse la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.
Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificultăți în conceperea de proiecte cu o suficientă maturitate, calitate, sau ambele, și care aduc suficientă valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenție specială acțiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și implementarea proiectelor menționate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a asigura cel mai înalt nivel de absorbție a fondurilor transferate în toate statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, Comisia poate organiza cereri suplimentare.
(7) Contribuția din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă este de cel puțin 2 500 000 000 EUR și poate fi majorată cu până la 1 000 000 000 EUR printr-un sprijin suplimentar stabilit în mod voluntar de către statele membre.
Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată fiecărui stat membru din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane pentru întreaga perioadă. Alocarea din fondurile structurale pentru fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător, pe baza unei reduceri proporționale în funcție de categoria regiunilor.
Creditele anuale care corespund contribuției din fondurile structurale menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunzătoare instrumentului de ajutor destinat celor mai defavorizate persoane pentru exercițiul bugetar 2014.
(8) 330 000 000 EUR din resursele fondurilor structurale pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se alocă acțiunilor inovatoare gestionate direct sau indirect de Comisie în domeniul dezvoltării urbane durabile.
(9) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană reprezintă 2,75 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2014-2020 (și anume, un total de 8 948 259 330 EUR).
(10) În sensul prezentului articol, al articolelor 18, 91, 93, 95, 99, 120, al anexei I și al anexei X la prezentul regulament, precum și în sensul articolului 4 din Regulamentul privind FEDR, al articolului 4 și al articolelor 16-23 din Regulamentul privind FSE, al articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul privind CTE, regiunea ultraperiferică Mayotte se consideră o regiune de nivelul NUTS 2 care se încadrează în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate. În sensul articolului 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul privind CTE, Mayotte și Saint Martin se consideră regiuni de nivelul NUTS 3.
Articolul 93
Netransferabilitatea resurselor între categoriile de regiuni
(1) Creditele totale alocate fiecărui stat membru în ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate nu sunt transferabile între aceste categorii de regiuni.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate accepta, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, legate de implementarea unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a unui stat membru – cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat sau, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, cu ocazia alocării rezervei de performanță sau a unei revizuiri semnificative a acordului de parteneriat – să transfere până la 3 % din creditul total pentru o categorie de regiuni către alte categorii de regiuni.
Articolul 94
Netransferabilitatea resurselor între obiective
(1) Creditele totale alocate fiecărui stat membru în legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și obiectivul de cooperare teritorială europeană nu sunt transferabile între aceste categorii de obiective.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate, pentru a susține contribuția eficace a fondurilor la misiunile menționate la articolul 89 alineatul (1), în circumstanțe justificate în mod corespunzător și sub rezerva respectării condiției prevăzute la alineatul (3), să accepte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o propunere a unui stat membru cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat, să transfere o parte din creditele sale destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană către obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
(3) Ponderea obiectivului de cooperare teritorială europeană în statul membru care prezintă propunerea menționată la alineatul (2) nu poate fi mai mică de 35 % din suma totală alocată statului membru respectiv în legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și cu obiectivul de cooperare teritorială europeană și, după transfer, nu poate fi mai mică de 25 % din acel total.
Articolul 95
Adiționalitatea
(1) În sensul prezentului articol și al anexei X, se aplică următoarele definiții:
1. „formarea brută de capital fix” înseamnă toate achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările, de active fixe într-o anumită perioadă și anumite adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate în cadrul activității productive a unităților productive sau instituționale, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului ( 20 );
2. „active fixe” înseamnă toate activele corporale sau necorporale produse ca realizări ale proceselor de producție, care sunt la rândul lor utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de producție, pentru o perioadă care depășește un an;
3. „administrații publice” înseamnă totalitatea unităților instituționale care, pe lângă îndeplinirea responsabilităților politice și a rolului lor de reglementare economică, produc în principal servicii (posibil bunuri) necomerciale pentru consumul individual sau colectiv și redistribuie veniturile și avuția publică;
4. „cheltuieli structurale publice sau asimilabile” înseamnă formarea brută de capital fix a administrațiilor publice.
(2) Contribuțiile din partea fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de muncă nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile efectuate de un stat membru.
(3) Statele membre mențin pentru perioada 2014-2020 un nivel mediu anual de cheltuieli structurale publice sau asimilabile cel puțin egal cu nivelul de referință stabilit în acordul de parteneriat.
La stabilirea nivelului de referință menționat la primul paragraf, Comisia și statele membre iau în considerare condițiile macroeconomice generale și circumstanțele specifice sau excepționale, precum privatizările sau un nivel excepțional al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada de programare 2007-2013 și evoluția altor indicatori privind investițiile publice. De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naționale din fonduri în raport cu perioada 2007-2013.
(4) Verificarea menținerii în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 15 % din totalul populației.
În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 65 % din populația totală, verificarea se efectuează la nivel național.
În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste 15 % și sub 65 % din populația totală, verificarea se efectuează la nivel național și regional. În acest scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind cheltuielile în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție în fiecare etapă a procesului de verificare.
(5) Verificarea menținerii nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se efectuează în momentul transmiterii acordului de parteneriat („verificarea ex ante”), în 2018 („verificarea intermediară”) și în 2022 („verificarea ex post”).
Normele detaliate referitoare la verificarea adiționalității sunt stabilite la punctul 2 din anexa X.
(6) Dacă, în urma verificării ex post, Comisia stabilește că un stat membru nu și-a menținut nivelul de referință al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă stabilit în acordul de parteneriat și astfel cum este prezentat în anexa X, Comisia poate aplica o corecție financiară, corelată cu gravitatea neconformității, adoptând o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Atunci când decide dacă să efectueze o corecție financiară, Comisia ia în considerare dacă situația economică a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu momentul verificării intermediare. Normele detaliate referitoare la ratele de corecție financiară sunt stabilite la punctul 3 din anexa X.
(7) Alineatele (1)-(6) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.
TITLUL II
PROGRAMARE
CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile
Articolul 96
Conținutul, adoptarea și modificarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
(1) Un program operațional constă din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond și o categorie de regiuni, exceptând cazul Fondului de coeziune, și corespunde, fără a aduce atingere articolului 59, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorități de investiții privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Dacă este cazul și pentru a își spori impactul și eficacitatea printr-o abordare coerentă din punct de vedere tematic, o axă prioritară poate:
(a) să vizeze mai multe categorii de regiuni;
(b) să combine una sau mai multe priorități de investiții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE în cadrul unui obiectiv tematic;
(c) să combine, în cazuri justificate corespunzător, una sau mai multe priorități de investiții complementare din diferite obiective tematice pentru a-i asigura o contribuție maximă axei prioritare respective;
(d) pentru FSE, să combine priorități de investiții din diferite obiective tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11, pentru a facilita contribuția acestora la alte axe prioritare și pentru a implementa inovarea socială și cooperarea transnațională.
Statele membre pot combina două sau mai multe dintre opțiunile de la literele (a)-(d).
(2) Un program operațional contribuie la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabilește:
(a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de investiții aferente și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe baza identificării necesităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a dificultăților identificate în recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și recomandările corespunzătoare ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ținând seama de evaluarea ex ante în conformitate cu articolul 55;
(b) pentru fiecare axă prioritară în afară de asistența tehnică:
(i) prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente;
(ii) pentru a consolida orientarea către rezultate a programării, rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și indicatorii de rezultat asociați, cu o valoare de referință și o valoare-țintă, cuantificată dacă este cazul, în conformitate cu normele specifice fondurilor;
(iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea operațiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri-țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare, și a proiectelor majore;
(iv) indicatorii de realizare, inclusiv valoarea-țintă cuantificată, care trebuie să contribuie la rezultate, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru fiecare prioritate de investiții;
(v) identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care urmează să fie folosiți ca obiective de etapă și ținte pentru cadrul de performanță în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) și cu anexa II;
(vi) categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate;
(vii) după caz, un rezumat al folosirii planificate a asistenței tehnice, inclusiv, atunci când este necesar, măsuri de consolidare a capacității administrative a autorităților care participă la gestionarea și controlul programelor și a beneficiarilor;
(c) pentru fiecare axă prioritară privind asistența tehnică:
(i) obiectivele specifice;
(ii) rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și, atunci când conținutul acțiunilor justifică acest lucru în mod obiectiv, indicatorii de rezultat asociați, cu o valoare de referință și o valoare-țintă, în conformitate cu normele specifice fondurilor;
(iii) o descriere a acțiunilor care urmează să fie sprijinite și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i);
(iv) indicatorii de realizare cu privire la care se preconizează că contribuie la rezultate;
(v) categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate.
Punctul (ii) nu se aplică în cazurile în care contribuția Uniunii la axa prioritară sau la axele prioritare privind asistența tehnică în cadrul unui program operațional nu depășește 15 000 000 EUR.
(d) un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele:
(i) tabele care să specifice, pentru fiecare an, în conformitate cu articolele 60, 120 și 121, suma pachetului financiar total prevăzut pentru contribuția din fiecare fond, identificând sumele legate de rezerva de performanță;
(ii) tabele care să specifice, pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional respectiv și pentru fiecare axă prioritară, suma alocării financiare totale a contribuției din partea fiecărui fond, precum și suma aferentă cofinanțării naționale, care să identifice sumele legate de rezerva de performanță. Pentru axele prioritare care vizează mai multe categorii de regiuni, tabelele specifică suma alocării financiare totale din fonduri și cofinanțarea națională pentru fiecare categorie de regiuni.
Pentru axele prioritare care combină priorități de investiții din diferite obiective tematice, tabelul specifică suma alocării financiare totale din fiecare fond și cofinanțarea națională pentru fiecare dintre obiectivele tematice corespunzătoare.
Atunci când cofinanțarea națională este constituită din cofinanțări publice și private, tabelul prezintă defalcarea indicativă între componentele publice și private. Acesta prezintă, în scop informativ, participarea preconizată din partea BEI;
(e) o listă a proiectelor principale a căror implementare este planificată în timpul perioadei de programare.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind nomenclatura menționată la primul paragraf litera (b) punctul (vi) și litera (c) punctul (v). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(3) Ținând seama de conținutul și obiectivele acesteia, un program operațional descrie, abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat și arătând modul în care respectivul program operațional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale și a rezultatelor sale preconizate, specificând, după caz, următoarele:
(a) abordarea utilizării instrumentelor pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și principiile de identificare a zonelor în care acestea vor fi implementate;
(b) suma orientativă aferentă sprijinului din partea FEDR pentru acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, care urmează să fie implementate în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul privind FEADR și alocarea orientativă a sprijinului din partea FSE pentru acțiuni integrate;
(c) abordarea față de utilizarea instrumentului ITI în alte cazuri decât cele care fac obiectul literei (b) și alocările financiare orientative aferente acestor cazuri, din fiecare axă prioritară;
(d) acordurile pentru acțiuni interregionale și transnaționale din cadrul programelor operaționale, ai căror beneficiari se află în cel puțin un alt stat membru;
(e) atunci când statele membre și regiunile participă la strategii macroregionale și la strategii aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile zonei vizate de program definite de statul membru în cauză, contribuția intervențiilor planificate în cadrul programului la aceste strategii.
(4) În plus, în programul operațional se precizează următoarele:
(a) după caz, identificarea faptului dacă răspunde sau nu nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor-țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere socială și prezentarea modului în care realizează acest lucru, în special în cazul comunităților marginalizate și al persoanelor cu handicap și, după caz, contribuția la abordarea integrată stabilită în acordul de parteneriat;
(b) după caz, identificarea faptului dacă răspunde provocărilor demografice din regiuni sau nevoilor specifice ale zonelor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, menționate la articolul 174 din TFUE, și prezentarea modului în care realizează acest lucru, precum și contribuția la abordarea integrată stabilită în acest sens în acordul de parteneriat.
(5) Programul operațional identifică:
(a) autoritatea de management, autoritatea de certificare, după caz, și autoritatea de audit;
(b) organismul către care trebuie făcute plățile de către Comisie;
(c) acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii corespunzători menționați la articolul 5 în elaborarea programului operațional și rolul acestor parteneri în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional.
(6) Programul operațional stabilește și următoarele, avându-se în vedere conținutul acordului de parteneriat și ținând seama de cadrul instituțional și legal al statelor membre:
(a) mecanisme pentru a asigura coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI ținând seama de dispozițiile aplicabile din CSC;
(b) pentru fiecare condiționalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabilă programului operațional, o evaluare a faptului dacă condiționalitatea ex ante este îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat și a programului operațional, iar în cazurile în care condiționalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauză, organismele responsabile și un calendar pentru îndeplinirea acestor acțiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat împreună cu acordul de parteneriat;
(c) un rezumat al sarcinii administrative pentru beneficiari și, dacă este cazul, acțiunile planificate, însoțit de un calendar orientativ, pentru reducerea sarcinii administrative.
(7) Fiecare program operațional, cu excepția celor în care se desfășoară asistență tehnică în cadrul unui program operațional specific, sub rezerva evaluării justificate corespunzător de către statul membru a pertinenței acestora pentru conținutul și obiectivele programelor operaționale, include o descriere a:
(a) măsurilor specifice care trebuie să fie efectuate pentru a ține seama de cerințele privind protecția mediului, eficiența resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în selectarea operațiunilor;
(b) acțiunilor specifice de promovare a șanselor egale și de prevenire a formelor de discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, elaborării și implementarea programului operațional și, în special, în ceea ce privește accesul la finanțare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului de astfel de discriminări și, în special, cerințele pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;
(c) contribuției programului operațional la promovarea egalității între bărbați și femei și, atunci când este cazul, a măsurilor menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program operațional și de operațiune.
Statele membre pot depune un aviz din partea organismelor naționale de promovare a egalității privind măsurile menționate la literele (b) și (c) de la primul paragraf odată cu propunerea pentru un program operațional în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
(8) În cazul în care un stat membru pregătește cel mult un program operațional pentru fiecare fond, elementele programului operațional care intră sub incidența alineatului (2) primul paragraf litera (a), a alineatului (3) literele (a), (c) și (d), a alineatului (4) și a alineatului (6) pot fi introduse doar în cadrul dispozițiilor relevante din acordul de parteneriat.
(9) Programul operațional este pregătit în conformitate cu un model. În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare de stabilire a respectivului model. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
(10) Comisia adoptă o decizie, prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin care aprobă toate elementele programului operațional, inclusiv orice modificări viitoare, care intră sub incidența prezentului articol, cu excepția celor care intră sub incidența alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi) și litera (c) punctul (v), a alineatelor (4) și (5), a alineatului (6) literele (a) și (c) și a alineatului (7), care rămân în responsabilitatea statelor membre.
(11) Autoritatea de management notifică Comisiei orice decizie de modificare a unor elemente din programul operațional care nu sunt acoperite de decizia Comisiei menționată la alineatul (10) în termen de o lună de la respectiva decizie de modificare. În decizia de modificare se precizează data intrării sale în vigoare, care nu este anterioară datei adoptării.
Articolul 97
Dispoziții specifice pentru programarea sprijinului pentru instrumentele comune pentru garanții neplafonate și securitizări în contextul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
În conformitate cu articolul 28, programele operaționale menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ numai elementele prevăzute la articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctele (i), (ii) și (iv) și litera (d), articolul 96 alineatul (5) și articolul 96 alineatul (6) litera (b).
Articolul 98
Contribuții comune din partea fondurilor în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
(1) Fondurile pot oferi împreună contribuții pentru programele operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
(2) FEDR și FSE pot finanța, în mod complementar și în limita a 10 % din finanțarea din partea Uniunii, pentru fiecare axă prioritară a unui program operațional, o parte dintr-o operațiune pentru care cheltuielile sunt eligibile pentru contribuția din partea celuilalt fond, pe baza normelor de eligibilitate aplicate în cazul fondului respectiv, cu condiția ca astfel de contribuții să fie necesare pentru implementarea satisfăcătoare a operațiunii și să fie direct legate de aceasta.
(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană.
Articolul 99
Gradul de acoperire geografică al programelor operaționale în contextul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel între Comisie și statul membru, programele operaționale pentru FEDR și FSE sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel puțin NUTS 2, în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statului membru.
Programele operaționale care beneficiază de contribuții din Fondului de coeziune sunt întocmite la nivel național.
CAPITOLUL II
Proiecte majore
Articolul 100
Conținut
FEDR și Fondul de coeziune pot să finanțeze, în cadrul unui program operațional sau al unor programe operaționale care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10) din prezentul regulament sau în temeiul articolului 8 alineatul (12) din Regulamentul privind CTE, o operațiune care include un ansamblu de lucrări, activități sau servicii, destinate să îndeplinească prin ele însele o funcție indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urmărește obiective clar identificate și al cărei cost total eligibil depășește 50 000 000 EUR și, în cazul operațiunilor care contribuie la obiectivul tematic prevăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al cărei cost total eligibil depășește 75 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate a fi proiecte majore.
Articolul 101
Informații necesare în vederea aprobării unui proiect major
Înainte de aprobarea unui proiect major, autoritatea de management se asigură că sunt disponibile următoarele informații:
(a) informații cu privire la organismul care va fi responsabil pentru implementarea proiectului major și capacitatea sa;
(b) o descriere a investiției și locul de plasare a acesteia;
(c) costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61;
(d) studiile de fezabilitate efectuate, inclusiv analiza opțiunilor și rezultatele;
(e) o analiză a raportului cost-beneficii, inclusiv o analiză economică și financiară, și o evaluare a riscurilor;
(f) o analiză a impactului asupra mediului, ținând seama de nevoile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora și de rezistența în fața dezastrelor;
(g) o explicație cu privire la modul în care proiectul major este în concordanță cu axele prioritare relevante ale programului operațional sau ale programelor operaționale respective și contribuția preconizată a acestora la realizarea obiectivelor specifice prevăzute de aceste axe prioritare și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică;
(h) planul de finanțare care să indice suma totală planificată a resurselor financiare și suma prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanțare, împreună cu indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile identificate;
(i) un calendar de execuție a proiectului major și, în cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tranșele pentru care se cere o contribuție din partea fondurilor pe perioada de programare.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată, pe baza celor mai bune practici recunoscute, la efectuarea analizei costuri-beneficii prevăzută la primul paragraf litera (e). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
La inițiativa unui stat membru, informațiile menționate la literele (a)-(i) de la primul paragraf pot fi evaluate de experți independenți care beneficiază de asistență tehnică din partea Comisiei sau, în acord cu Comisia, de alți experți independenți („evaluarea privind calitatea”). În alte cazuri, statul membru transmite Comisiei informațiile prevăzute la literele (a)-(i) de la primul paragraf de îndată ce acestea sunt disponibile.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată la efectuarea analizei calității unui proiect major.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru depunerea informațiilor prevăzute la literele (a)-(i) de la primul paragraf. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
Articolul 102
Decizia privind un proiect major
(1) În cazul în care un proiect major a fost evaluat pozitiv într-o analiză a calității de către experți independenți, pe baza evaluării lor a informațiilor menționate la articolul 101 primul paragraf, autoritatea de management poate continua cu selecția proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3). Autoritatea de management notifică Comisiei proiectul major selecționat. Notificarea respectivă cuprinde următoarele elemente:
(a) documentul menționat la articolul 125 alineatul (3) litera (c), care prevede:
(i) organismul care urmează să fie responsabil de implementarea proiectului major;
(ii) o descriere privind investiția și locul de plasare a investiției, calendarul și contribuția preconizată a proiectului major la realizarea obiectivelor specifice din cadrul axei sau axelor prioritare relevante;
(iii) costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61;
(iv) planul de finanțare și indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile identificate;
(b) analiza calității efectuată de experți independenți, cuprinzând indicații clare privind fezabilitatea și viabilitatea economică a proiectului major.
Contribuția financiară la proiectul major selecționat de statul membru este considerată ca fiind aprobată de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de implementare, de refuzare a contribuției financiare în termen de trei luni de la data notificării menționate în primul paragraf. Comisia refuză contribuția financiară numai pe motiv că a constatat o deficiență semnificativă la nivelul analizei independente a calității.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formatul în care trebuie transmisă notificarea menționată în primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(2) În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia evaluează proiectul major pe baza informațiilor menționate la articolul 101 pentru a stabili dacă contribuția financiară solicitată pentru proiectul major selecționat de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) este justificată. Comisia adoptă o decizie privind aprobarea contribuției financiare pentru proiectul major selecționat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor menționate la articolul 101.
(3) Aprobarea de către Comisie în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf și al alineatului (2) este condiționată de încheierea primului contract de lucrări sau, în cazul unor operațiuni implementate în cadrul unor structuri de PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public și organismul privat în termen de trei ani de la data aprobării. La cererea motivată în mod corespunzător a statului membru, în special în cazul întârzierilor cauzate de proceduri administrative și juridice legate de implementarea proiectelor majore, formulată în perioada de trei ani, Comisia poate adopta o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la prelungirea perioadei cu maximum doi ani.
(4) În cazul în care Comisia nu aprobă contribuția financiară pentru proiectul major selecționat, aceasta își prezintă motivele refuzului în decizia sa.
(5) Proiectele majore notificate Comisiei în temeiul alineatului (1) sau prezentate spre aprobare în temeiul alineatului (2) sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un program operațional.
(6) Cheltuielile legate de un proiect major pot fi incluse într-o cerere de plată după notificarea menționată la alineatul (1) sau după prezentarea spre aprobare menționată la alineatul (2). Atunci când Comisia nu aprobă un proiect major selecționat de autoritatea de management, declarația de cheltuieli în urma adoptării deciziei Comisiei este rectificată în consecință.
Articolul 103
Decizia cu privire la un proiect major care face obiectul unei implementări etapizate
(1) Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) al treilea paragraf și de la articolul 102 alineatele (1) și (2), procedurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) ale prezentului articol se aplică unei operațiuni care îndeplinește următoarele condiții:
(a) operațiunea constă într-o a doua etapă sau o etapă ulterioară a unui proiect major din cadrul perioadei de programare anterioare pentru care etapa sau etapele anterioare au fost aprobate de Comisie până la 31 decembrie 2015, cel târziu, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006; sau, în cazul statelor membre care au aderat la Uniune după 1 ianuarie 2013, nu mai târziu de 31 decembrie 2016;
(b) suma costurilor eligibile totale ale tuturor etapelor proiectului major depășește nivelurile respective prevăzute la articolul 100;
(c) cererea privind proiectul major și evaluarea de către Comisie în cadrul perioadei de programare anterioare a vizat toate etapele planificate;
(d) nu există modificări substanțiale ale informațiilor menționate la articolul 101 primul paragraf din prezentul regulament pentru proiectul major, comparativ cu informațiile furnizate pentru cererea privind proiectul major prezentată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, în special în ceea ce privește cheltuielile eligibile totale;
(e) etapa proiectului major care urmează să fie implementată în cadrul perioadei de programare anterioare este sau va fi pregătită pentru a fi utilizată în scopul avut în vedere al acesteia, astfel cum se specifică în decizia Comisiei, până la termenul de prezentare a documentelor de închidere pentru programul sau programele operaționale relevante.
(2) Autoritatea de management poate proceda la selectarea proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) și poate prezenta notificarea care conține toate elementele prevăzute la articolul 102 alineatul (1) primul paragraf litera (a) împreună cu confirmarea sa că a fost îndeplinită condiția prevăzută la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol. Nu este necesară o analiză a calității efectuată de experți independenți.
(3) Contribuția financiară la proiectul major selecționat de autoritatea de management este considerată ca fiind aprobată de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de refuzare a contribuției financiare pentru proiectul major în termen de trei luni de la data notificării menționate la alineatul (2). Comisia refuză contribuția financiară numai în cazul în care au avut loc modificări substanțiale ale informațiilor menționate la alineatul (1) litera (d) sau dacă proiectul major nu este conform cu axa prioritară relevantă a programului sau a programelor operaționale vizate.
(4) Articolul 102 alineatele (3)-(6) se aplică deciziilor care privesc un proiect major care face obiectul unei implementări etapizate.
CAPITOLUL III
Planul de acțiune comun
Articolul 104
Domeniul de aplicare
(1) Un plan de acțiune comun este o operațiune a cărei amploare este definită și care este gestionată în funcție de realizările și rezultatele pe care trebuie să le obțină. Acesta conține un proiect sau un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor operaționale și alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele se referă la efectele directe ale planului de acțiune comun. Beneficiarul unui plan de acțiune comun este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate a fi proiecte majore.
(2) Cheltuielile publice alocate unui plan de acțiune comun sunt de cel puțin 10 000 000 EUR sau 20 % din contribuția publică a programului sau programelor operaționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică. Pentru a lansa un proiect-pilot, cheltuielile publice minime alocate unui plan de acțiune comun pentru fiecare program operațional pot fi reduse la 5 000 000 EUR.
(3) Primul paragraf nu se aplică operațiunilor sprijinite în cadrul YEI.
Articolul 105
Pregătirea planurilor de acțiune comune
(1) Statul membru, autoritatea de management sau orice organism desemnat de drept public poate depune o propunere de plan de acțiune comun, în același timp cu, sau ulterior depunerii programelor operaționale în cauză. Propunerea respectivă conține toate informațiile menționate la articolul 106.
(2) Un plan de acțiune comun acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun determină rambursarea doar în cazul în care sunt obținute după data deciziei de aprobare a planului de acțiune comun menționat la articolul 107 și înainte de sfârșitul perioadei de implementare definite în decizia respectivă.
Articolul 106
Conținutul planurilor de acțiune comune
Un plan de acțiune comun cuprinde:
1. o analiză a necesităților de dezvoltare și a obiectivelor care îl justifică, ținând cont de obiectivele programelor operaționale și, după caz, de recomandările relevante specifice țării și de orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomandările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie să țină seama în politicile lor de ocupare a forței de muncă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;
2. cadrul care descrie relația dintre obiectivele generale și specifice din planul de acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele privind realizările și rezultatele, precum și proiectele sau tipurile de proiecte avute în vedere;
3. indicatorii comuni și specifici utilizați pentru a monitoriza realizările și rezultatele, dacă este cazul, pe axe prioritare;
4. informații privind acoperirea geografică și grupurile-țintă ale acestuia;
5. perioada preconizată de implementare a acestuia;
6. o analiză a efectelor acestuia asupra promovării egalității între bărbați și femei și a prevenirii discriminării;
7. o analiză a efectelor acestuia asupra promovării dezvoltării durabile, după caz;
8. dispozițiile de implementare a acestuia, inclusiv următoarele:
(a) denumirea beneficiarului responsabil cu implementarea planului de acțiune comun, oferindu-se garanții privind competența acestuia în domeniul în cauză, precum și privind capacitatea sa administrativă și de gestionare financiară;
(b) modalitățile privind coordonarea planului de acțiune comun, în conformitate cu articolul 108;
(c) modalitățile de monitorizare și de evaluare a planului de acțiune comun, inclusiv modalitățile de asigurare a calității, a colectării și stocării datelor privind atingerea obiectivelor de etapă și obținerea realizărilor și rezultatelor;
(d) măsurile care asigură difuzarea informațiilor și comunicarea în legătură cu planul de acțiune comun și cu fondurile;
9. dispozițiile financiare ale acestuia, inclusiv următoarele:
(a) costurile aferente atingerii obiectivelor de etapă și țintelor privind realizările și rezultatele menționate la punctul 2, pe baza metodelor prevăzute la articolul 67 alineatul (5) din prezentul regulament și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE;
(b) un calendar estimativ al plăților către beneficiar legate de obiectivele de etapă și de ținte;
(c) planul de finanțare, pe program operațional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și suma obținută din cheltuielile publice.
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru modelul planului de acțiune comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
Articolul 107
Decizia privind planul de acțiune comun
(1) Comisia evaluează planul de acțiune comun pe baza informațiilor menționate la articolul 106 pentru a determina dacă se justifică contribuția din partea fondurilor.
În cazul în care Comisia, în termen de două luni de la prezentarea unei propuneri de plan de acțiune comun, consideră că acesta nu îndeplinește cerințele de evaluare menționate la articolul 104, aceasta prezintă observații statului membru. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare solicitate și, dacă este cazul, revizuiește în consecință planul de acțiune comun.
(2) Cu condiția ca toate observațiile să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de aprobare a planului de acțiune comun cel târziu la patru luni de la prezentarea acestuia de către statul membru, dar nu înainte de adoptarea programelor operaționale în cauză.
(3) Decizia menționată la alineatul (2) menționează beneficiarul și obiectivele generale și specifice ale planului de acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele privind realizările și rezultatele, costurile realizării respectivelor obiective de etapă și ținte privind realizările și rezultatele, precum și planul de finanțare pe program operațional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și cuantumul cheltuielilor publice, perioada de implementare a planului de acțiune comun și, după caz, acoperirea geografică și grupurile-țintă ale planului de acțiune comun.
(4) În cazul în care Comisia refuză, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să permită alocarea de contribuții din fonduri pentru un plan de acțiune comun, aceasta comunică motivele refuzului statului membru în termenul prevăzut la alineatul (2).
Articolul 108
Comitetul director și modificarea planului de acțiune comun
(1) Statul membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului de acțiune comun, distinct față de comitetul de monitorizare a programelor operaționale corespunzătoare. Comitetul director se întrunește de cel puțin două ori pe an și se subordonează autorității de management. Autoritatea de management informează comitetul de monitorizare corespunzător cu privire la rezultatele activității efectuate de comitetul director și la progresele realizate în ceea ce privește implementarea planului de acțiune comun în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) litera (e) și cu articolul 125 alineatul (2) llitera (a).
Compoziția comitetului director este stabilită de statul membru, de comun acord cu autoritatea de management corespunzătoare, respectându-se principiul parteneriatului.
Comisia poate participa la lucrările comitetului director, cu titlu consultativ.
(2) Comitetul director îndeplinește următoarele activități:
(a) analizează progresele înregistrate către realizarea obiectivelor de etapă, obținerea realizărilor și rezultatelor prevăzute în planul de acțiune comun;
(b) analizează și aprobă orice propunere de modificare a planului de acțiune comun pentru a lua în considerare orice chestiuni care afectează evoluția acestuia.
(3) Cererile de modificare a planurilor de acțiune comune prezentate de către un stat membru Comisiei sunt motivate în mod corespunzător. Comisia evaluează dacă cererea de modificare este justificată, ținând seama de informațiile furnizate de statul membru. Comisia poate face observații și statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare. Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la o cerere de modificare în termen de cel mult trei luni de la prezentarea oficială a cererii de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. În cazul în care este aprobată, modificarea intră în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizie.
Articolul 109
Gestiunea financiară și controlul planului de acțiune comun
(1) Plățile către beneficiarul unui plan de acțiune comun sunt tratate ca sume forfetare sau ca baremuri standard de costuri unitare. Pragul stabilit pentru sumele forfetare la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (c) nu se aplică.
(2) Gestiunea financiară, controlul și auditul planului de acțiune comun au drept scop exclusiv de a verifica îndeplinirea condițiilor de plată definite în decizia de aprobare a planului de acțiune comun.
(3) Beneficiarul unui plan de acțiune comun și organismele care acționează sub răspunderea acestuia pot aplica propriile practici contabile în cazul costurilor operațiunilor de implementare. Respectivele practici contabile și costurile suportate efectiv de beneficiar nu fac obiectul auditului de către autoritatea de audit sau de către Comisie.
TITLUL III
MONITORIZAREA, EVALUAREA, INFORMAREA ȘI COMUNICAREA
CAPITOLUL I
Monitorizare și evaluare
Articolul 110
Funcțiile comitetului de monitorizare
(1) Comitetul de monitorizare examinează în special:
(a) orice probleme care afectează evoluția programului operațional;
(b) progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și în transpunerea în practică a constatărilor evaluărilor;
(c) implementarea strategiei de comunicare;
(d) implementarea proiectelor majore;
(e) implementarea unor planuri de acțiune comune;
(f) acțiunile de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscriminării, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap;
(g) acțiunile menite să promoveze dezvoltarea durabilă;
(h) în cazul în care condiționalitățile ex ante aplicabile nu sunt îndeplinite la data depunerii acordului de parteneriat și a programului operațional, progresele realizate în vederea îndeplinirii condiționalităților ex ante aplicabile;
(i) instrumentele financiare.
(2) Prin derogare de la articolul 49 alineatul (3), comitetul de monitorizare examinează și aprobă:
(a) metodologia și criteriile folosite pentru selecția operațiunilor;
(b) rapoartele de implementare anuale și finale;
(c) planul de evaluare pentru programul operațional și orice modificare a planului, inclusiv dacă oricare dintre acestea face parte dintr-un plan comun de evaluare în temeiul articolului 114 alineatul (1);
(d) strategia de comunicare a programului operațional și orice modificare a strategiei;
(e) orice propunere înaintată de autoritatea de management pentru orice fel de modificare a programului operațional.
Articolul 111
Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
(1) Până la 31 mai 2016 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior, inclusiv în 2023, statul membru prezintă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se referă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul de timp cuprins între data de validare a eligibilității cheltuielilor și 31 decembrie 2013.
(2) Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) se stabilește la 30 iunie.
(3) Rapoartele anuale de implementare prezintă informații privind:
(a) implementarea programului operațional în conformitate cu articolul 44 alineatul (2);
(b) progresele înregistrate în pregătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de acțiune comune.
(4) Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evaluează informațiile solicitate în temeiul articolului 50 alineatele (4) și respectiv (5), informațiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, precum și următoarele informații:
(a) progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constatărilor evaluărilor;
(b) rezultatele măsurilor de informare și de publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare;
(c) implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional.
Rapoartele anuale de implementare emise în 2017 și 2019 pot, în funcție de conținutul și obiectivele programelor operaționale, să stabilească informații și să evalueze următoarele:
(a) progresele înregistrate în implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării regiunilor care se confruntă cu dificultăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional;
(b) progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a administra și a utiliza fondurile;
(c) progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale;
(d) după caz, contribuția strategiilor macroregionale și de bazin maritim;
(e) acțiunile specifice luate pentru a promova egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și măsurile implementate pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în programul operațional și în operațiuni;
(f) acțiunile efectuate în vederea promovării dezvoltării durabile în conformitate cu articolul 8;
(g) progresele realizate în implementarea acțiunilor din domeniul inovării sociale, după caz;
(h) progresele realizate în implementarea unor măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excludere socială, în special în ceea ce privește comunitățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii de lungă durată și tinerii care nu au un loc de muncă, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate.
Prin derogare de la primul și de la al doilea paragraf, și în vederea asigurării unei consecvențe între acordul de parteneriat și raportul de progres, statele membre care au cel mult un program operațional pentru fiecare fond pot include informațiile referitoare la condițiile ex ante menționate la articolul 50 alineatul (4), informațiile necesare în temeiul articolului 50 alineatul (5) și informațiile menționate la al doilea paragraf literele (a), (b), (c) și (h) din prezentul alineat în raportul de progres în locul rapoartelor anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 și, respectiv, al raportului final de implementare, fără a aduce atingere articolului 110 alineatul (2) litera (b).
(5) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru rapoartele anuale și finale de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
Articolul 112
Transmiterea datelor financiare
(1) Până la 31 ianuarie, 31 iulie și respectiv 31 octombrie, statul membru transmite în format electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare program operațional și pe axe prioritare:
(a) costurile publice eligibile și totale ale operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții;
(b) cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management.
(2) În plus, transmiterea efectuată până la 31 ianuarie conține datele menționate anterior, defalcate pe categorii de intervenție. Această transmitere se consideră a îndeplini cerința de prezentare a datelor financiare prevăzută la articolul 50 alineatul (2).
(3) O estimare a sumei pentru care statele membre preconizează să depună cererile de plată pentru exercițiul financiar în curs și pentru cel următor însoțește transmiterea rapoartelor care trebuie prezentate până la 31 ianuarie și respectiv 31 iulie.
(4) Data limită pentru datele transmise în temeiul prezentului articol este sfârșitul lunii anterioare lunii de depunere.
(5) În vederea asigurării condițiilor uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat pentru prezentarea către Comisie a datelor financiare în vederea monitorizării. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 113
Raportul privind coeziunea
Raportul Comisiei menționat la articolul 175 din TFUE cuprinde:
(a) o evidență a progreselor realizate privind coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv situația și evoluția socioeconomică a regiunilor, precum și integrarea priorităților Uniunii;
(b) un bilanț al rolului fondurilor, al finanțării BEI și al altor instrumente financiare, precum și efectul celorlalte politici al Uniunii și politici naționale asupra progreselor înregistrate;
(c) după caz, o mențiune a viitoarelor măsuri și politici de la nivelul Uniunii necesare pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și pentru realizarea priorităților Uniunii.
Articolul 114
Evaluarea
(1) Autoritatea de management sau statele membre întocmesc un plan de evaluare pentru unul sau mai multe programe operaționale. Planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la adoptarea programului operațional.
(2) Până la 31 decembrie 2022, autoritățile de management prezintă Comisiei, pentru fiecare program operațional, un raport care sintetizează constatările evaluărilor efectuate în timpul perioadei de programare și principalele realizări și rezultate ale programului operațional, incluzând observații privind informațiile raportate.
(3) Comisia efectuează evaluări ex post, în strânsă colaborare cu statele membre și autoritățile de management.
(4) Alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se aplică programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf llitera (b).
CAPITOLUL II
Informare și comunicare
Articolul 115
Informare și comunicare
(1) Statele membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru:
(a) elaborarea strategiilor de comunicare;
(b) asigurarea înființării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care oferă informații și acces la toate programele operaționale din statul membru respectiv, inclusiv informații privind calendarele de implementare a programelor și orice procese conexe de consultare a publicului;
(c) informarea potențialilor beneficiari despre oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale;
(d) informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările politicii de coeziune și al fondurilor prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul acordurilor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.
(2) În vederea asigurării transparenței privind sprijinul acordat de către fonduri, statele membre sau autoritățile de management mențin o listă de operațiuni, defalcată pe programe operaționale și pe fonduri, sub formă de foaie de calcul cu date, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Lista de operațiuni este accesibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului de internet unic și include o enumerare și o scurtă descriere a tuturor programelor operaționale din statul membru respectiv.
Pentru a încuraja utilizarea ulterioară a listei de operațiuni de către sectorul privat, societatea civilă sau administrația publică națională, site-ul poate indica în mod clar normele de autorizare aplicabile în temeiul cărora se publică datele.
Lista de operațiuni este actualizată cel puțin o dată la șase luni.
Informațiile minime care trebuie menționate în lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa XII.
(3) Normele detaliate privind măsurile de informare și comunicare adresate publicului și privind măsurile de informare adresate solicitanților și beneficiarilor sunt stabilite în anexa XII.
(4) În vederea stabilirii unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la operațiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 116
Strategia de comunicare
(1) Statul membru sau autoritățile de management întocmesc câte o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional. O strategie comună de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe programe operaționale. Strategia de comunicare ține seama de amploarea programului (programelor) operațional(e) vizat (e), în conformitate cu principiul proporționalității.
Strategia de comunicare cuprinde elementele prevăzute în anexa XII.
(2) Strategia de comunicare este înaintată comitetului de monitorizare spre aprobare în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d) cel târziu la șase luni de la adoptarea programului (programelor) operațional(e) vizat(e).
În cazul în care aceeași strategie de comunicare se întocmește pentru mai multe programe operaționale și vizează mai multe comitete de monitorizare, statul membru în cauză poate desemna un singur comitet de monitorizare care să răspundă, în consultare cu alte comitete de monitorizare relevante, de aprobarea strategiei comune de comunicare și de aprobarea eventualelor modificări ale acelei strategii.
Atunci când este necesar, statul membru sau autoritățile de management pot modifica strategia de comunicare pe parcursul perioadei de programare. Autoritatea de management înaintează strategia de comunicare modificată comitetului de monitorizare spre aprobare, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d).
(3) Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf, autoritatea de management informează, în conformitate cu articolul 100 alineatul (1) litera (c), comitetul (comitetele) de monitorizare responsabil(e) cel puțin o dată pe an cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comunicare menționată la articolul 110 alineatul (1) litera (c) și la analiza pe care a efectuat-o privind rezultatele, precum și cu privire la activitățile de informare și comunicare planificate, care urmează să se desfășoare în anul următor. Dacă consideră necesar, comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activitățile planificate pentru anul următor.
Articolul 117
Responsabilii cu informarea și comunicarea, precum și rețelele acestora
(1) Fiecare stat membru desemnează un responsabil cu informarea și comunicarea pentru a coordona acțiunile de informare și comunicare legate de unul sau mai multe fonduri, inclusiv de programele pertinente din cadrul obiectivului de cooperare teritoriala europeana, și informează Comisia în consecință.
(2) Responsabilul cu informarea și comunicarea răspunde de coordonarea rețelei naționale formate din reprezentanți cu comunicarea din partea fondurilor, în cazul în care există o astfel de rețea, de crearea și întreținerea site-ului internet sau portalului de internet menționat în anexa XII și de prezentarea unei priviri de ansamblu asupra măsurilor de comunicare întreprinse la nivel de stat membru.
(3) Fiecare autoritate de management desemnează o persoană responsabilă cu informarea și comunicarea la nivelul programului operațional și informează Comisia în acest sens. În cazul în care acest lucru este oportun, poate fi desemnată aceeași persoană pentru mai multe programe operaționale.
(4) Comisia instituie rețele la nivelul Uniunii formate din membri desemnați de statele membre pentru a garanta schimbul de informații privind rezultatele obținute în urma implementării strategiilor de comunicare, schimbul de experiență cu privire la implementarea măsurilor de informare și de comunicare și schimbul de bune practici.
TITLUL IV
ASISTENȚA TEHNICĂ
Articolul 118
Asistență tehnică la inițiativa Comisiei
Fondurile, ținând cont de deducerile realizate în conformitate cu articolul 891 alineatul (3), pot sprijini asistența tehnică în limitele unui plafon de 0,35 % din alocarea lor anuală respectivă.
Articolul 119
Asistența tehnică a statelor membre
(1) Valoarea fondurilor alocate pentru asistența tehnică se limitează la 4 % din cuantumul total al fondurilor alocate pentru programele operaționale dintr-un stat membru pentru fiecare categorie de regiune, dacă este cazul, din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
Alocarea specifică pentru YEI poate fi luată în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asistență tehnică în fiecare stat membru.
(2) Fiecare dintre fonduri poate finanța operațiuni de asistență tehnică eligibile în temeiul oricăruia dintre celelalte fonduri. Fără a aduce atingere alineatului (1), alocarea pentru asistență tehnică din partea unui fond nu depășește 10 % din suma totală alocată din acest fond pentru programele operaționale dintr-un stat membru, pentru fiecare categorie de regiune, dacă este cazul, din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
(3) Prin derogare de la articolul 70 alineatele (1) și (2), operațiunile de asistență tehnică pot fi implementate în afara zonei vizate de program, însă pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca operațiunile respective să fie destinate programului operațional sau, în cazul unui program operațional de asistență tehnică, să fie destinate celorlalte programe vizate.
(4) În cazul în care alocările din fondurile structurale menționate la alineatul (1) sunt utilizate pentru sprijinirea operațiunilor de asistență tehnică legate de mai multe categorii de regiuni, cheltuielile legate de operațiuni pot fi implementate în cadrul unei axe prioritare, combinând diferite categorii de regiuni, și atribuite proporțional, ținându-se seama de alocările pentru fiecare categorie de regiuni ca parte din alocările totale în folosul statului membru în cauză.
(5) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când suma totală a fondurilor alocate unui stat membru în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă este nu depășește 1 000 000 000 EUR, suma alocată asistenței tehnice poate crește până la 6 % din suma totală respectivă sau 50 000 000 EUR, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.
(6) Asistența tehnică ia forma unei axe prioritare de tip monofond, în cadrul unui program operațional sau al unui program operațional specific ori ambele.
TITLUL V
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR
Articolul 120
Determinarea ratelor de cofinanțare
(1) Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al contribuției din partea fondurilor pentru fiecare axă prioritară. În cazul în care o axă prioritară se referă la mai multe categorii de regiuni sau la mai multe fonduri, decizia Comisiei stabilește, dacă este cazul, rata de cofinanțare în funcție de categoria de regiuni și de fond.
(2) Pentru fiecare axă prioritară, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru axa prioritară se va aplica la:
(a) cheltuielile eligibile totale, inclusiv cheltuielile publice și private; sau
(b) cheltuielile publice eligibile.
(3) Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare și, unde este cazul, în funcție de categoria regiunii și a fondului a programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă nu este mai mare de:
(a) 85 % pentru Fondul de coeziune;
(b) 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor în perioada 2007-2009 a fost sub 85 % din PIB-ul mediu în UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice, inclusiv alocările suplimentare pentru regiunile ultraperiferice în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) și articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind CTE;
(c) 80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor folosit ca criteriu de eligibilitate în perioada de programare 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum și pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1083/2006 care beneficiază de sprijin tranzitoriu pentru perioada de programare 2007-2013;
(d) 60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (c);
(e) 50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (c).
Pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și închiderea programului operațional, rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare pentru toate programele operaționale desfășurate în Cipru nu depășește 85 %.
Comisia realizează o evaluare pentru a analiza dacă menținerea ratei de cofinanțare menționată la al doilea paragraf se justifică și după 30 iunie 2017 și, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă înainte de 30 iunie 2016.
Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană nu depășește 85 %.
Rata maximă de cofinanțare de la primul paragraf literele (b), (c), (d) și (e) se majorează pentru fiecare axă prioritară de implementare a YEI și în cazurile în care o axă prioritară este dedicată inovării sociale sau cooperării transnaționale sau unei combinații a acestora. Majorarea respectiva se determină conform normelor specifice fondurilor.
(4) Rata de cofinanțare a alocării suplimentare în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) nu depășește 50 % pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite în Protocolul nr. 6 la Actul de Aderare din 1994.
(5) Rata maximă de cofinanțare în temeiul alineatului (3) la nivelul unei axe prioritare se majorează cu zece puncte procentuale, în cazul în care o axă prioritară în ansamblu este implementată prin intermediul instrumentelor financiare sau prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
(6) Contribuția din fonduri pentru fiecare axă prioritară nu poate fi mai mică de 20 % din cheltuielile publice eligibile.
(7) O axă prioritară separată, cu o rată de cofinanțare de până la 100 %, poate fi stabilită în cadrul unui program operațional pentru operațiunile efectuate prin intermediul instrumentelor financiare înființate la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie. În cazul în care o axă prioritară separată este stabilită pentru acest scop, contribuția financiară în cadrul acestei axe nu poate fi executată prin niciun alt mijloc.
(8) O axă prioritară separată, cu o rată de cofinanțare de până la 95 %, poate fi stabilită în cadrul unui program operațional pentru sprijinirea operațiunilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
(a) operațiunile sunt selectate de autoritățile de management ca răspuns la dezastrele naturale majore sau regionale, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului ( 21 );
(b) operațiunile sunt destinate reconstrucției ca urmare a dezastrelor naturale; și
(c) operațiunile sunt sprijinite în cadrul unei priorități de investiții a FEDR.
Suma alocată operațiunilor menționate la primul paragraf nu depășește 5 % din alocarea totală din FEDR într-un stat membru pentru perioada de programare 2014-2020.
Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9), cheltuielile pentru operațiunile din cadrul acestei axe prioritare sunt eligibile de la data la care a avut loc dezastrul natural.
În cazul în care cheltuielile legate de operațiunile menționate la primul paragraf au fost incluse într-o cerere de plată transmisă Comisiei înainte de constituirea axei prioritare separate, statul membru efectuează ajustările necesare în următoarea cerere de plată și, dacă este cazul, în următoarele conturi prezentate în urma adoptării modificării programului.
Articolul 121
Ajustarea ratelor de cofinanțare
Rata de cofinanțare din fonduri pentru o axă prioritară poate fi ajustată pentru a se ține seama de:
1. importanța axei prioritare pentru strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în vedere anumite lacune care trebuie abordate;
2. protecția și ameliorarea mediului, în special prin aplicarea principiului precauției, principiului măsurilor preventive și a principiului „poluatorul plătește”;
3. rata de mobilizare a fondurilor private;
4. gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind definite după cum urmează:
(a) statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o legătură permanentă cu continentul;
(b) zonele de munte astfel cum sunt definite prin legislația internă a statului membru;
(c) zonele cu densitate slabă (de exemplu, cu mai puțin de 50 de locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8 locuitori pe km2) a populației;
(d) includerea regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt definite la articolul 349 din TFUE.
PARTEA A PATRA
DISPOZIȚII GENERALE APLICABILE FONDURILOR ȘI FEPAM
TITLUL I
GESTIUNE ȘI CONTROL
CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control
Articolul 122
Responsabilitățile statelor membre
(1) Statele membre se asigură că sistemele de gestiune și control ale programelor operaționale sunt stabilite în conformitate cu articolele 72, 73 și 74.
(2) Statele membre au obligația de a preveni, detecta și corecta neregulile și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea informează Comisia de neregulile care depășesc 10 000 EUR în contribuții din oricare dintre fonduri sau din FEPAM și o mențin informată cu privire la evoluția semnificativă a procedurilor administrative și juridice.
Statele membre nu informează Comisia de neregulile care privesc următoarele cazuri:
(a) cazurile în care neregulile consistă numai în neexecutarea, în totalitate sau parțial, a unei operațiuni care face parte din cofinanțarea programului operațional și care se datorează falimentului beneficiarului;
(b) cazurile aduse în atenția autorității de management sau a autorității de certificare de către beneficiar în mod voluntar și înainte de constatarea efectuată de oricare dintre aceste autorități, indiferent dacă a avut loc înainte sau după plata contribuției publice;
(c) cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o cerere de plată transmisă Comisiei.
În toate celelalte cazuri, în special în cele care preced un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraudă, neregulile detectate și măsurile de prevenire și de corecție aferente sunt raportate Comisiei.
În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greșelii sau neglijenței unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul Uniunii. Statele membre pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod nejustificat dacă suma care trebuie recuperată de la beneficiar nu depășește 250 EUR în contribuție din oricare dintre fonduri sau din FEPAM, fără dobândă.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a normelor detaliate suplimentare privind criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, a datelor care trebuie furnizate și privind condițiile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă sumele care nu pot fi recuperate sunt rambursate de către statele membre.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc frecvența raportărilor neregulilor și formatul raportărilor de utilizat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
(3) Statele membre se asigură ca, până la 31 decembrie 2015 cel târziu, toate schimburile de informații între beneficiari și o autoritate de management, o autoritate de certificare, o autoritate de audit, precum și organismele intermediare să poată fi efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date.
Sistemele menționate în primul paragraf facilitează interoperabilitatea cu cadrele naționale și cel al Uniunii și permit beneficiarilor să prezinte într-o singură transmitere toate informațiile la care se face referire la primul alineat.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor detaliate privind schimbul de informații în temeiul prezentului alineat. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(4) Alineatul (3) nu se aplică FEPAM.
CAPITOLUL II
Autoritățile de management și control
Articolul 123
Desemnarea autorităților
(1) Fiecare stat membru desemnează drept autoritate de management, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local sau un organism privat. Aceeași autoritate de management poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.
(2) Statele membre desemnează drept autoritate de certificare, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, fără a aduce atingere alineatului (3). Aceeași autoritate de certificare poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.
(3) Statul membru poate desemna pentru un program operațional o autoritate de management, care este o autoritate publică sau un organism public, pentru a exercita, în plus, funcțiile autorității de certificare.
(4) Statele membre desemnează drept autoritate de audit, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, independent(ă) din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. Aceeași autoritate de audit poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.
(5) Pentru fondurile care au legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și pentru FEPAM, cu condiția respectării principiului separării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, și autoritatea de audit pot face parte din același organism sau autoritate publică.
Cu toate acestea, atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor la un program operațional depășește 250 000 000 EUR sau cuantumul total al contribuției din partea FEPAM depășește 100 000 000 EUR, autoritatea de audit poate face parte din același organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de management în cazul în care, în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru perioada de programare anterioară, Comisia a informat statele membre, înainte de data adoptării programului operațional respectiv, că se poate baza în principal pe opinia sa de audit sau în cazul în care Comisia are certitudinea, pe baza experienței perioadei de programare precedente, că organizarea și responsabilitatea instituțională a autorității de audit oferă garanții adecvate în ceea ce privește fiabilitatea și independența sa funcțională.
(6) Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a desfășura anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare, sub răspunderea autorității respective. Acordurile corespunzătoare între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele intermediare se înregistrează oficial, în scris.
(7) Statul membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei părți a unui program operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de management („acord global de grant”). Organismul intermediar furnizează garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în cauză, precum și în materie de capacitate de gestiune administrativă și financiară a acestuia.
(8) Statul membru poate desemna, din proprie inițiativă, un organism de coordonare a cărui responsabilitate este de a asigura legătura cu Comisia și de a-i transmite acesteia informații, de a coordona activitățile celorlalte organisme desemnate relevante și de a promova aplicarea armonizată a dreptului aplicabil.
(9) Statul membru stabilește în scris reguli care reglementează relațiile sale cu autoritățile de management, autoritățile de certificare și autoritățile de audit, relațiile între aceste autorități, precum și relațiile dintre aceste autorități și Comisie.
Articolul 124
Procedura de desemnare a autorității de management și a autorității de certificare
(1) Statul membru informează Comisia cu privire la data și forma desemnării, care se efectuează la un nivel corespunzător, a autorității de management și, după caz, a autorității de certificare, înainte de transmiterea către Comisie a primei cereri de plată intermediară.
(2) Desemnarea menționată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport și un aviz din partea unui organism de audit independent care evaluează îndeplinirea de către autorități a criteriilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activitățile de control și gestiune și monitorizarea prevăzute în anexa XIII. Organismul de audit independent este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesară, fiind independent de autoritatea de management și, după caz, de autoritatea de certificare, și care își desfășoară activitatea ținând seama de standardele de audit recunoscute la nivel internațional. În cazul în care organismul de audit independent concluzionează că partea sistemului de gestiune și control referitoare la autoritatea de management sau la autoritatea de certificare este, în esență, identică cu cea din perioada de programare anterioară și că, pe baza activității de audit desfășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 22 ), există dovezi privind funcționarea eficace a acesteia în perioada respectivă, acesta poate conchide că criteriile aplicabile sunt îndeplinite, fără a desfășura o activitate de audit suplimentară.
(3) Atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor pentru un program operațional depășește 250 000 000 EUR din partea FEPAM pentru un program operațional depășește 100 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de o lună de la notificarea desemnării menționate la alineatul (1), raportul și opinia organismului de audit independent menționat la alineatul (2) și descrierea funcțiilor și a procedurilor existente care vizează autoritatea de management sau, după caz, autoritatea de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evaluării riscurilor, ținând seama de informațiile privind modificările semnificative cu privire la funcțiile și procedurile autorității de management sau, după caz, ale autorității de certificare în comparație cu cele în vigoare pentru perioada de programare anterioară, precum și de dovezi relevante privind funcționarea eficace a acestora.
Comisia poate formula observații în termen de două luni de la primirea documentelor menționate în primul paragraf. Fără a aduce atingere articolului 83, examinarea documentelor respective nu întrerupe tratarea cererilor de plăți intermediare.
(4) Atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor pentru un program operațional depășește 250 000 000 EUR sau din partea FEPAM pentru un program operațional depășește 10 000 000 EUR și există modificări importante ale funcțiilor și procedurilor autorității de management sau, după caz, ale autorității de certificare în comparație cu cele în vigoare în perioada de programare anterioară, statul membru poate să transmită Comisiei, din proprie inițiativă, documentele menționate la alineatul (3) în termen de două luni de la notificarea desemnării menționate la alineatul (1). Comisia face observații cu privire la documentele respective în termen de trei luni de la primirea acestora.
(5) În cazul în care rezultatele auditului și ale controlului arată că autoritatea desemnată nu mai îndeplinește criteriile menționate la alineatul (2), statul membru stabilește, la un nivel corespunzător, în funcție de gravitatea problemei, o perioadă de probă în cursul căreia se adoptă măsurile de remediere necesare.
În cazul în care autoritatea desemnată nu implementează în perioada de probă stabilită de statul membru măsurile de remediere prevăzute, statul membru decide, la un nivel corespunzător, încetarea calității de autoritate desemnată a acesteia.
Statul membru informează Comisia fără întârziere atunci când o autoritate desemnată este supusă unei perioade de probă, oferind informații cu privire la respectiva perioadă de probă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implementării măsurilor de remediere, precum și atunci când încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorități. Notificarea privind plasarea de către statul membru a unui organism desemnat într-o perioadă de probă, fără a aduce atingere aplicării articolului 83, nu întrerupe tratarea cererilor de plăți intermediare.
(6) În cazul în care încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorități de management sau a unei autorități de certificare, statele membre desemnează, conform procedurii prevăzute la alineatul (2), un nou organism care, în urma desemnării, preia funcțiile autorității de management sau ale autorității de certificare și informează Comisia cu privire la aceasta.
(7) Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul și opinia organismului de audit independent, precum și descrierea funcțiilor și a procedurilor în vigoare care vizează autoritatea de management și, după caz, autoritatea de certificare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 125
Funcțiile autorității de management
(1) Autoritatea de management este responsabilă de gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
(2) În ceea ce privește gestionarea programului operațional, autoritatea de management:
(a) sprijină activitatea comitetului de monitorizare menționat la articolul 47 și îi furnizează informațiile pe care le solicită pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluția programului operațional în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și la obiectivele de etapă;
(b) întocmește și prezintă Comisiei, după aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de implementare menționate la articolul 50;
(c) pune la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și implementarea operațiunilor, după caz;
(d) instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit, inclusiv datele privind participanții la operațiuni, după caz;
(e) garantează că datele menționate la litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistemul menționat la litera (d) și că datele privind indicatorii sunt defalcate în funcție de sex în cazurile în care defalcarea este cerută în anexele I și II la Regulamentul privind FSE.
(3) În ceea ce privește selectarea operațiunilor, autoritatea de management:
(a) elaborează și, după aprobare, aplică proceduri de selecție adecvate și criterii care:
(i) asigură faptul că operațiunile contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor din cadrul priorității în cauză;
(ii) sunt nediscriminatorii și transparente;
(iii) iau în considerare principiile generale stabilite la articolele 7 și 8;
(b) garantează că o operațiune selectată intră în domeniul de aplicare al FEPAM, al fondului sau al fondurilor în cauză și poate fi încadrată într-o categorie de intervenție sau, în cazul FEPAM, într-o măsură identificată în prioritatea sau prioritățile programului operațional;
(c) garantează că beneficiarului i se oferă un document care stabilește condițiile aplicabile contribuțiilor pentru fiecare operațiune, inclusiv cerințele specifice privind produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare și data limită de execuție;
(d) se asigură că beneficiarul are capacitatea administrativă, financiară și operațională pentru a îndeplini condițiile menționate la litera (c), înainte de aprobarea operațiunii;
(e) se asigură că, în cazul în care operațiunea a început înainte de data de depunere a unei cereri pentru finanțare către autoritatea de management, legislația aplicabilă relevantă pentru operațiune a fost respectată;
(f) se asigură că operațiunile selectate pentru contribuții din fonduri nu includ activități care au făcut parte dintr-o operațiune care a făcut sau ar fi trebuit să facă obiectul unei proceduri de recuperare în conformitate cu articolul 71 în urma transferului unei activități de producție în afara zonei vizate de program;
(g) stabilește categoriile de intervenție sau, în cazul FEPAM, măsurile cărora se atribuie cheltuielile unei operațiuni.
(4) În ceea ce privește gestiunea financiară și controlul programului operațional, autoritatea de management:
(a) verifică furnizarea de produse și de servicii cofinanțate și faptul că cheltuielile declarate de beneficiari au fost plătite, precum și faptul că sunt în conformitate cu legislația aplicabilă, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a contribuțiilor pentru operațiunea în cauză;
(b) garantează că beneficiarii care participă la implementarea operațiunilor rambursate pe baza costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune;
(c) instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate;
(d) stabilește proceduri pentru a se asigura de păstrarea tuturor documentelor privind cheltuielile și auditurile necesare pentru a se garanta o pistă de audit adecvată, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 72 litera (g);
(e) întocmește declarația de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 59 alineatul (5) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar.
Prin derogare de la primul paragraf litera (a), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice pentru verificările aplicabile programelor de cooperare.
(5) Verificările efectuate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (a) includ următoarele proceduri:
(a) verificări administrative referitoare la fiecare cerere de rambursare efectuată de beneficiar;
(b) verificări la fața locului ale operațiunilor.
Frecvența și gradul de acoperire a verificărilor la fața locului sunt proporționale cu suma contribuției publice pentru o operațiune și cu nivelul de risc identificat prin astfel de verificări și prin audituri efectuate de către autoritatea de audit pentru sistemul de gestiune și control, în ansamblu.
(6) Verificările la fața locului ale operațiunilor individuale în conformitate cu alineatul (5) primul paragraf litera (b) pot fi realizate pe baza unui eșantion.
(7) În cazul în care autoritatea de management este de asemenea și beneficiar al programului operațional, modalitățile de verificare menționate la alineatul (4) primul paragraf litera (a) trebuie să asigure separarea adecvată a funcțiilor.
(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a normelor care specifică informațiile în raport cu datele care trebuie înregistrate și stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a specificațiilor tehnice ale sistemului creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
(9) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a cerințelor minime detaliate pentru pista de audit menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (d) din prezentul articol cu privire la evidențele contabile care trebuie ținute și la documentele justificative care trebuie păstrate de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari.
(10) Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu privire la modelul pentru declarația de gestiune prevăzută la alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
Articolul 126
Funcțiile autorității de certificare
Autoritatea de certificare a unui program operațional este însărcinată, în special, cu:
(a) stabilirea și transmiterea cererilor de plată către Comisie, precum și cu certificarea faptului că acestea provin din sisteme contabile fiabile, se bazează pe documente justificative verificabile și au fost supuse unor verificări efectuate de autoritatea de management;
(b) întocmirea conturilor menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar;
(c) atestarea caracterului complet, a exactității și veridicității conturilor și a faptului că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și au fost suportate în legătură cu operațiuni selectate în vederea finanțării în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu legislația aplicabilă;
(d) garantarea faptului că există un sistem care înregistrează și stochează, în format electronic, evidențele contabile pentru fiecare operațiune, și care conține toate datele necesare pentru întocmirea conturilor și a cererilor de plată, inclusiv înregistrări ale sumelor care pot fi recuperate, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune sau pentru un program operațional;
(e) garantarea faptului că, pentru întocmirea și prezentarea cererilor de plată, a primit informațiile adecvate din partea autorității de management privind procedurile urmate și verificările efectuate cu privire la cheltuieli;
(f) luarea în considerare, la momentul stabilirii și depunerii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de către sau sub responsabilitatea autorității de audit;
(g) ținerea în format electronic a evidențelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei și contribuția publică aferentă plătită către beneficiari;
(h) ținerea contabilității sumelor care pot fi recuperate și a sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune. Garantarea faptului că sumele recuperate se varsă la bugetul Uniunii, înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din cererea de plată ulterioară.
Articolul 127
Funcțiile autorității de audit
(1) Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale bunei funcționări a sistemului de gestiune și control din cadrul programului operațional și ale unui eșantion adecvat de operațiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui eșantion reprezentativ și, ca regulă generală, a metodelor de eșantionare statistice.
Metoda de eșantionare nestatistică poate fi utilizată în funcție de aprecierea profesională a autorității de audit, în cazuri justificate în mod corespunzător, în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internațional și, în orice caz, atunci când numărul operațiunilor pentru un exercițiu contabil este insuficient pentru a permite utilizarea unei metode statistice.
În astfel de cazuri, eșantionul este suficient de mare pentru a permite autorității de audit să elaboreze un aviz de audit valabil în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar.
Metoda de eșantionare nestatistică acoperă minimum 5 % dintre operațiunile pentru care cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil și 10 % dintre cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil.
(2) În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, autoritatea de audit se asigură că acest organism dispune de independența funcțională necesară.
(3) Autoritatea de audit se asigură că lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la nivel internațional.
(4) Autoritatea de audit stabilește, în termen de opt luni de la data adoptării unui program operațional, elaborarea unei strategii de audit pentru efectuarea auditurilor. Strategia de audit stabilește metodologia de audit, metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru exercițiul contabil în curs și pentru cei doi ani contabili ulteriori. Strategia de audit se actualizează în fiecare an începând din 2016 până la 2024, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplică la mai multe programe operaționale, poate fi pregătită o strategie de audit unică pentru programele operaționale în cauză. Autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit, la cerere.
(5) Autoritatea de audit elaborează:
(a) o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar;
(b) un raport de control în care sunt precizate principalele rezultate ale auditurilor desfășurate în conformitate cu alineatul (1), inclusiv rezultatele cu privire la deficiențele constatate în sistemele de gestiune și control și măsurile corective propuse și implementate.
În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplică la mai multe programe operaționale, informațiile menționate la primul paragraf litera (b) pot fi reluate într-un raport unic.
(6) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru strategia de audit, opinia de audit și raportul de control. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).
(7) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a preciza sfera de aplicare și conținutul auditurilor operațiunilor și ale auditurilor conturilor, precum și metoda de selecție a eșantionului de operațiuni menționat la alineatul (1) din prezentul articol.
(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, pentru a stabili norme detaliate privind utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei sau de reprezentanții autorizați ai acesteia.
CAPITOLUL III
Cooperarea cu autoritățile de audit
Articolul 128
Cooperarea cu autoritățile de audit
(1) Comisia cooperează cu autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și metodelor de audit ale acestora și a permiterii unui schimb imediat cu autoritățile respective de rezultate ale auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestiune și control.
(2) Pentru a facilita cooperarea respectivă în cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități de audit, statul membru în cauză poate să desemneze un organism de coordonare.
(3) Comisia, autoritățile de audit și orice organism de coordonare se reunesc în mod regulat și, de regulă, cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care se convine altfel, pentru a examina raportul anual de control, opinia de audit și strategia de audit și pentru a face schimb de opinii cu privire la aspectele referitoare la îmbunătățirea sistemelor de gestiune și control.
TITLUL II
GESTIUNEA FINANCIARĂ, PREGĂTIREA, EXAMINAREA ȘI ACCEPTAREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE FINANCIARE
CAPITOLUL I
Gestiunea financiară
Articolul 129
Norme comune în materie de plăți
Statul membru se asigură că, până la data de încheiere a programului operațional, suma cheltuielilor publice plătite beneficiarilor este cel puțin egală cu contribuția din partea fondurilor și a FEPAM plătită de Comisie statului membru.
Articolul 130
Norme comune în materie de calculare a plăților intermediare și de plată a soldului final
(1) Comisia rambursează cu titlu de plăți intermediare 90 % din suma care rezultă din aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare prioritate, stabilită în decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru prioritatea inclusă în cererea de plată. Comisia determină sumele restante de rambursat sub formă de plăți intermediare sau care trebuie recuperate în conformitate cu articolul 139.
(2) Contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la o prioritate prin plăți intermediare și plata soldului final nu depășește:
(a) cheltuielile publice eligibile indicate în cererile de plată pentru prioritate; sau
(b) contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la prioritatea prevăzută în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional,
în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.
Articolul 131
Cererile de plată
(1) Cererile de plată includ, pentru fiecare prioritate:
(a) cuantumul total al cheltuielilor eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul implementării operațiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorității de certificare;
(b) cuantumul total al cheltuielilor publice suportate în implementarea operațiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorității de certificare.
(2) Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt susținute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovadă echivalentă, cu excepția formelor de asistență prevăzute la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d), articolul 68, articolul 69 alineatul (1) și articolul 109 din prezentul regulament, precum și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de asistență, sumele incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.
(3) În cazul schemelor de ajutor în temeiul articolului 107 din TFUE, contribuția publică aferentă cheltuielilor incluse într-o cerere de plată va fi fost achitată beneficiarilor de către organismul care acordă ajutorul.
(4) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul ajutorului de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul în următoarele condiții cumulative:
(a) avansurile respective să facă obiectul unei garanții oferite de o bancă sau de altă instituție financiară stabilită în statul membru sau să fie acoperite de o facilitate oferită ca garanție de o entitate publică sau de statul membru;
(b) avansurile respective să nu depășească 40 % din valoarea totală a ajutorului care trebuie acordat unui beneficiar pentru o anumită operațiune;
(c) avansurile respective să fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiari în procesul de punere în practică a operațiunii și sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă în termen de cel mult trei ani de la sfârșitul anului plății avansului sau cel târziu la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai apropiată, în caz contrar următoarea cerere de plată fiind corectată în consecință.
(5) Fiecare cerere de plată care include avansuri de tipul celor menționate la alineatul (4) prezintă separat suma totală achitată din programul operațional sub formă de avans, suma care a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari în termen de trei ani de la plata avansului, în conformitate cu alineatul (4) litera (c), precum și suma care nu a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari și pentru care nu s-a încheiat încă intervalul de trei ani.
(6) Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru cererile de plată. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 132
Plățile către beneficiari
(1) Sub rezerva disponibilității fondurilor din prefinanțarea inițială și anuală și plățile intermediare, autoritatea de management să asigură că beneficiarul primește valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime și cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar.
Nu se procedează la niciun fel de deducere sau reținere și nici la vreun fel de taxă specifică sau cu efect echivalent care ar reduce sumele datorate beneficiarilor.
(2) Termenul de plată menționat la alineatul (1) poate fi întrerupt de autoritatea de management în oricare dintre următoarele cazuri justificate corespunzător:
(a) suma corespunzătoare cererii de plată nu este scadentă sau nu au fost furnizate documentele justificative aferente, inclusiv cele necesare pentru verificările gestiunii prevăzute la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (a);
(b) a fost demarată o investigație în legătură cu o posibilă neregulă ce afectează cheltuielile în cauză.
Beneficiarul în cauză este informat în scris cu privire la întrerupere și motivele acesteia.
Articolul 133
Folosirea monedei euro
(1) Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plată transformă în euro sumele cheltuielilor suportate în monedă națională. Sumele respective se convertesc în euro pe baza cursului de schimb contabil lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile respective în conturile autorității de certificare a programului operațional în cauză. Cursul de schimb se publică pe cale electronică de către Comisie în fiecare lună.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice privind momentul conversiei în euro.
(3) Atunci când euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită la alineatul (1) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de către autoritatea de certificare înainte de data intrării în vigoare a cursului de schimb fix dintre moneda națională și euro.
Articolul 134
Plata prefinanțărilor
(1) Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:
(a) în 2014: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional sau 1,5 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea Facilității europene de stabilitate financiară (FESF), ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;
(b) în 2015: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional sau 1,5 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;
(c) în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toată perioada de programare pentru programul operațional.
În cazul în care un program este adoptat în 2015 sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul adoptării.
(1a) Pe lângă tranșele prevăzute la alineatul (1) literele (b) și (c), se plătește o prefinanțare inițială suplimentară de 3,5 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor și din FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programele operaționale din Grecia în fiecare dintre anii 2015 și 2016.
Prefinanțarea inițială suplimentară nu se aplică programelor sprijinite în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană și nici alocării specifice pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
În cazul în care, până la 31 decembrie 2016, cuantumul prefinanțării inițiale suplimentare totale plătite în temeiul prezentului alineat în 2015 și 2016 din partea fondului, după caz, pentru un program operațional nu este acoperit de cereri de plată prezentate de autoritatea de certificare pentru programul respectiv, Grecia rambursează Comisiei valoarea totală a prefinanțării inițiale suplimentare plătite din partea fondului pentru programul respectiv. Rambursările respective nu constituie o corecție financiară și nu reduc sprijinul din partea fondurilor sau din FEPAM pentru programele operaționale. Sumele rambursate constituie venit alocat intern în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul financiar.
(2) O sumă anuală de prefinanțare se plătește înainte de data de 1 iulie a anilor 2016-2023. Aceasta reprezintă un procent din cuantumul contribuției din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional, după cum urmează:
— 2016: 2 %;
— 2017: 2,625 %;
— 2018: 2,75 %;
— 2019: 2,875 %;
— 2020-2023: 3 %.
(3) Atunci când se calculează cuantumul prefinanțării inițiale menționat la alineatul (1), cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performanță care au fost alocate inițial programului operațional.
Atunci când se calculează cuantumul prefinanțării anuale menționate la alineatul (2) până în 2020 inclusiv, cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performanță care au fost alocate inițial programului operațional.
Articolul 135
Termenele limită de prezentare a cererilor de plată intermediară și pentru plata acestora
(1) Autoritatea de certificare trimite periodic o cerere de plată intermediară în conformitate cu articolul 131 alineatul (1), care să acopere sumele înscrise în sistemul său contabil în exercițiul contabil. Cu toate acestea, este posibil ca, atunci când consideră că este necesar, autoritatea de certificare să includă astfel de sume în cererile de plată înaintate în anii contabili ulteriori.
(2) Autoritatea de certificare depune cererea finală pentru o plată intermediară până la data de 31 iulie consecutivă încheierii exercițiului contabil precedent și, în orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară pentru următorul exercițiu contabil.
(3) Prima cerere de plată intermediară nu se transmite înaintea notificării Comisiei cu privire la desemnarea autorităților de management și de certificare în conformitate cu articolul 124.
(4) Plățile intermediare nu se efectuează pentru un program operațional decât în cazul în care raportul anual de implementare nu a fost trimis Comisiei, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(5) Sub rezerva disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata intermediară în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este înregistrată de Comisie.
Articolul 136
Dezangajarea
(1) Comisia dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operațional, care nu a fost utilizată pentru prefinanțarea inițială și anuală și pentru plăți intermediare până la data de 31 decembrie a celui de al treilea exercițiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional sau pentru care nicio cerere de plată redactată în conformitate cu articolul 131 nu s-a transmis în conformitate cu articolul 135.
(2) Partea de angajamente rămase deschise la 31 decembrie 2023 se dezangajează în cazul în care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 141 alineatul (1) până la termenul-limită stabilit la articolul 141 alineatul (1).
CAPITOLUL II
Pregătirea, examinarea, și acceptarea conturilor, închiderea programelor operaționale și suspendarea plăților
Articolul 137
Pregătirea conturilor
(1) Conturile menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar se prezintă Comisiei pentru fiecare program operațional. Conturile acoperă exercițiul contabil și includ la nivelul fiecărei axe prioritare și, după caz, la nivelul fiecărui fond și al fiecărei categorii de regiuni:
(a) cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în sistemele contabile ale autorității de certificare care au fost incluse în cererile de plată adresate Comisiei în conformitate cu articolul 131 și articolul 135 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmează sfârșitului exercițiului contabil, suma totală a cheltuielilor publice corespondente efectuate în cursul implementării operațiunilor și suma totală a plăților corespunzătoare efectuate către beneficiari în temeiul articolului 132 alineatul (1);
(b) sumele retrase și recuperate pe parcursul exercițiului contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul exercițiului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 71, precum și sumele nerecuperabile;
(c) cuantumurile prefinanțării plătite către instrumentele financiare în temeiul articolului 41 alineatul (1) și avansurile de ajutoare de stat menționate la articolul 131 alineatul (4);
(d) pentru fiecare prioritate, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru același exercițiu contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe.
(2) În cazul în care cheltuielile incluse anterior într-o cerere de plată intermediară pentru exercițiul contabil sunt excluse din conturile sale de către un stat membru datorită unei evaluări în curs de desfășurare a legalității și a regularității respectivelor cheltuieli, oricare din acele cheltuieli sau toate acele cheltuieli care se dovedesc ulterior a fi legale și regulamentare pot fi incluse într-o cerere de plată intermediară legată de anii contabili ulteriori.
(3) Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelului pentru conturi menționat în prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).
Articolul 138
Transmiterea informațiilor
Pentru fiecare an începând din 2016 până în 2025 inclusiv, statele membre prezintă, în termenul stabilit la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, documentele menționate în acel articol, și anume:
(a) conturile menționate la articolul 137 alineatul (1) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent;
(b) declarația de management și raportul anual de sinteză menționate la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent;
(c) opinia de audit și raportul de control menționate la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent.
Articolul 139
Examinarea și acceptarea conturilor
(1) Comisia examinează documentele prezentate de statul membru în temeiul articolului 138. La cererea Comisiei, statul membru oferă toate informațiile suplimentare necesare pentru a permite Comisiei să stabilească dacă respectivele conturi sunt complete, exacte și corecte, în termenul stabilit la articolul 84.
(2) Comisia acceptă conturile în cazul în care este în măsură să conchidă că acestea sunt complete, exacte și corecte. Comisia ajunge la o astfel de concluzie în situația în care autoritatea de audit a prezentat o opinie de audit fără rezerve cu privire la integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, cu excepția cazului în care Comisia are dovezi concrete ale faptului că opinia de audit referitoare la conturi nu este fiabilă.
(3) Comisia informează statul membru vizat în termenul stabilit la articolul 84 dacă este sau nu este în măsură să accepte conturile.
(4) Dacă, din motive ce pot fi atribuite statelor membre, Comisia nu este în măsură să accepte conturile până la termenul stabilit la articolul 84, Comisia notifică statelor membre acest lucru, precizând motivele în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol și acțiunile care trebuie întreprinse, precum și termenul de finalizare a acestora. La sfârșitul termenului de finalizare a acțiunilor în cauză, Comisia informează statul membru dacă este sau nu în măsură să accepte conturile.
(5) Chestiunile legate de legalitatea și de regularitatea tranzacțiilor subiacente privind cheltuielile înregistrate în conturi nu se iau în considerare în vederea acceptării conturilor de către Comisie. Procedura de examinare și acceptare a conturilor nu întrerupe prelucrarea cererilor de plăți intermediare și nu duce la suspendarea plăților, fără a aduce atingere articolelor 83 și 142.
(6) Pe baza conturilor acceptate, Comisia calculează suma exigibilă din partea fondurilor și a FEPAM pentru exercițiul contabil și ajustările care decurg de aici în raport cu plățile efectuate către statul membru respectiv. Comisia ia în considerare:
(a) sumele înscrise în conturile prevăzute la articolul 137 alineatul (1) litera (a) și la care se aplică rata de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară;
(b) suma totală a plăților efectuate de Comisie în timpul exercițiului contabil în cauză, constând din:
(i) suma de plăți intermediare plătite de către Comisie în conformitate cu articolul 130 alineatul (1) și cu articolul 24; și
(ii) suma prefinanțării plătite anual în temeiul articolului 134 alineatul (2).
(7) După realizarea calculării menționate la alineatul (6), Comisia închide prefinanțarea anuală respectivă și plătește eventualele sume suplimentare datorate în termen de 30 de zile de la acceptarea conturilor. În cazul în care există o sumă de recuperat din partea statului membru, aceasta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execută, atunci când este posibil, prin compensare cu sumele datorate statului membru în contul plăților ulterioare către același program operațional. O astfel de recuperare nu constituie o corecție financiară și nu reduce sprijinul acordat programului operațional din partea fondurilor și a FEPAM. Suma recuperată constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul financiar.
(8) În cazul în care, după aplicarea procedurii prevăzute la alineatul (4), Comisia nu este în măsură să accepte conturile, Comisia stabilește, pe baza informațiilor disponibile și în conformitate cu alineatul (6), suma exigibilă din partea fondurilor și a FEPAM pentru exercițiul contabil și informează statul membru în cauză în acest sens. În cazul în care statul membru notifică Comisia cu privire la acordul său în termen de două luni de la transmiterea informațiilor din partea Comisiei, se aplică alineatul (7). În lipsa acestui acord, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în care stabilește suma exigibilă din partea fondurilor și a FEPAM pentru exercițiul contabil. O astfel de decizie nu constituie o corecție financiară și nu reduce sprijinul acordat programului operațional din partea fondurilor și a FEPAM. Pe baza deciziei respective, Comisia aplică ajustările plăților efectuate către statele membre în conformitate cu alineatul (7).
(9) Acceptarea conturilor de către Comisie sau decizia Comisiei în temeiul alineatului (8) al prezentului articol nu aduc atingere aplicării de corecții în temeiul articolelor 144 și 145.
(10) Statul membru poate înlocui sumele afectate de nereguli depistate după depunerea conturilor, prin efectuarea de ajustări corespunzătoare în conturile aferente exercițiului contabil în care se depistează neregula, fără a aduce atingere articolelor 144 și 145.
Articolul 140
Disponibilitatea documentelor
(1) Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile sprijinite din fonduri și din FEPAM privind operațiunile pentru care cheltuielile totale eligibile se cifrează la mai puțin de 1 000 000 EUR sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile aferente operațiunii respective.
În cazul operațiunilor altele decât cele menționate la primul paragraf, toate documentele justificative sunt puse la dispoziție pe o perioadă de doi ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile finale aferente operațiunii finalizate.
O autoritate de management poate decide să aplice în cazul operațiunilor cu cheltuieli eligibile totale mai mici de 1 000 000 EUR regula menționată la al doilea paragraf.
Perioada menționată la primul sau al doilea paragraf se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei.
(2) Autoritatea de management informează beneficiarii cu privire la data la care începe perioada menționată la alineatul (1).
(3) Documentele se păstrează fie ca originale, fie sub formă de copii conforme cu originalele, pe suporturi de date acceptate de comun acord, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică.
(4) Documentele sunt păstrate într-o formă care să permită identificarea datelor pentru o perioadă de timp care nu depășește durata necesară scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate.
(5) Procedura de certificare a conformității cu documentul original a documentelor stocate pe suporturi de date comun acceptate este stabilită de autoritățile naționale și urmărește să garanteze faptul că versiunile deținute respectă cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.
(6) Atunci când documentele există exclusiv în formă electronică, sistemele electronice utilizate îndeplinesc standarde de securitate acceptate care garantează faptul că documentele deținute respectă cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.
Articolul 141
Depunerea documentelor de încheiere și plata soldului final
(1) În plus față de documentele menționate la articolul 138, pentru exercițiul contabil final de la 1 iulie 2013 la 30 iunie 2024, statele membre prezintă un raport final de implementare pentru programul operațional sau ultimul raport anual de implementare pentru programul operațional sprijinit de FEPAM.
(2) Soldul final se plătește cel târziu la trei luni după data acceptării conturilor din ultimul exercițiu contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de implementare, în cazul în care această dată este ulterioară.
Articolul 142
Suspendarea plăților
(1) Toate sau o parte din plățile intermediare la nivelul priorităților sau al programelor operaționale pot fi suspendate de către Comisie, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
(a) există o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional, care pune în pericol contribuția Uniunii la programul operațional și pentru care nu au fost luate măsuri de corecție;
(b) cheltuielile dintr-o cerere de plată sunt legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost corectată;
(c) statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul articolului 83;
(d) există o deficiență semnificativă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici;
(e) nu sunt întreprinse măsuri pentru îndeplinirea unei condiționalități ex ante sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19;
(f) există dovezi care rezultă din examinarea performanțelor pentru o prioritate că a eșuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanță, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 22.
Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru suspendarea plăților, legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.
(2) Comisia poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate plățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a își prezenta observațiile.
(3) Comisia încetează suspendarea plăților intermediare parțiale sau totale atunci când statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.
CAPITOLUL III
Corecțiile financiare
Articolul 143
Corecții financiare efectuate de statele membre
(1) Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea neregulilor și pentru efectuarea corecțiilor financiare necesare, precum și pentru recuperarea creditelor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru își extinde investigațiile la toate operațiunile care ar putea fi afectate.
(2) Statele membre efectuează corecțiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau în programele operaționale. Corecțiile financiare constau în anularea totală sau parțială a contribuției publice la un program operațional sau la o operațiune. Statul membru ține seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri sau pentru FEPAM și aplică o corecție proporțională. Corecțiile financiare sunt înregistrate în conturi pentru exercițiul contabil în care este decisă anularea.
(3) Contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operațional în cauză, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4).
(4) Contribuția anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru o operațiune care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuată o corecție financiară pentru o neregulă sistemică, contribuția nu se poate utiliza pentru nicio operațiune afectată de nereguli sistemice.
(5) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru corecții financiare realizate de statele membre, legate de nerespectarea normelor aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.
Articolul 144
Criterii ale corecțiilor financiare
(1) Comisia efectuează corecțiile financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin anularea, integrală sau parțială, a contribuției UE la un program operațional în conformitate cu articolul 85, în cazul în care, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:
(a) există o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional, aceasta punând în pericol contribuția din partea Uniunii care a fost deja acordată pentru programul operațional;
(b) un stat membru nu s-a achitat de obligațiile sale în temeiul articolului 143 înaintea deschiderii procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat;
(c) cheltuielile conținute într-o declarație de cheltuieli prezintă nereguli și nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat.
Comisia își întemeiază deciziile privind corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și ține seama de situația în care o neregulă este sistemică. În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli și care au fost imputate fondurilor sau FEPAM, Comisia aplică o corecție financiară forfetară sau extrapolată.
(2) Comisia, în cazul în care decide asupra unei corecții, în conformitate cu alineatul (1), respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea neregulii, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale deficiențelor din sistemele de gestiune și control constatate în cazul programului operațional.
(3) În cazul în care Comisia își întemeiază poziția pe rapoarte efectuate de alți auditori decât cei ai serviciilor sale, aceasta trage propriile sale concluzii în ceea ce privește consecințele financiare, după examinarea măsurilor luate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 143 alineatul (2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 122 alineatul (3), precum și a răspunsurilor din partea statului membru.
(4) În conformitate cu articolul 22 alineatul (7), în cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final de implementare a programului operațional pentru fonduri sau ultimul raport anual de implementare pentru FEPAM, stabilește existența unui eșec grav în atingerea țintelor stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate aplica unele corecții financiare în ceea ce privește prioritățile în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare.
(5) În cazul în care un stat membru nu își respectă obligațiile în temeiul articolului 95, Comisia poate să efectueze, în funcție de gradul de nerespectare a obligațiilor respective, o corecție financiară prin anularea totală sau parțială a contribuției din fonduri sau din FEPAM în favoarea statului membru în cauză.
(6) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru stabilirea unor norme detaliate privind criteriile pentru stabilirea deficiențelor semnificative în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv principalele tipuri de astfel de deficiențe, criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată și criteriile de aplicare a unor corecții financiare forfetare sau extrapolate.
(7) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru procedurile de corecție financiară aplicate de Comisie legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, ținând seama de natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.
Articolul 145
Procedură
(1) Înainte de a lua o decizie privind o corecție financiară, Comisia deschide procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile sale provizorii, cerând statului membru să-și prezinte observațiile în termen de două luni.
(2) În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză, că nivelul real al neregulii este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a acestei examinări la o proporție corespunzătore sau la un eșantion adecvat din respectiva documentație. Cu excepția cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această examinare nu depășește o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menționat la alineatul (1).
(3) Comisia ia în considerare orice probă prezentată de statul membru în termenele prevăzute la alineatele (1) și (2).
(4) În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere cu scopul de a se garanta că toate informațiile și observațiile relevante sunt disponibile și stau la baza concluziilor Comisiei privind aplicarea corecției financiare.
(5) În cazul unui acord, fără a aduce atingere alineatului (7) din prezentul articol, statul membru poate reutiliza fondurile respective sau FEPAM în conformitate cu articolul 143 alineatul (3).
(6) În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de la data primirii informațiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să prezinte astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ține cont de toate informațiile și observațiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de șase luni începe la două luni după data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitație la audiere.
(7) În cazul în care Comisia, în exercitarea responsabilităților ce îi revin conform articolului 75, sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care demonstrează existența unei deficiențe semnificative în funcționarea sistemelor de gestiune și control, corecția financiară aferentă reduce contribuția din partea fondurilor sau din FEPAM la programul operațional.
Primul paragraf nu se aplică în cazul unei deficiențe semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control care, înainte de a fi detectată de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană:
(a) a fost identificată în declarația de management, raportul anual de control sau opinia de audit prezentată Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorității de audit prezentate Comisiei și au fost luate măsuri adecvate; sau
(b) a făcut obiectul unor măsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru.
Evaluarea deficiențelor semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control se bazează pe legislația aplicabilă în momentul în care au fost depuse declarațiile de management, rapoartele anuale de control și opiniile de audit relevante.
Atunci când decide asupra unei corecții financiare, Comisia:
(a) respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și gravitatea deficienței semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control și de implicațiile ei pentru bugetul Uniunii;
(b) pentru aplicarea unei corecții forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au făcut obiectul unor ajustări în conturi în conformitate cu articolul 139 alineatul (10) și cheltuielile supuse unei evaluări în curs privind legalitatea și regularitatea lor în conformitate cu articolul 137 alineatul (2);
(c) ține seama de corecțiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficiențe semnificative atunci când determină riscul rezidual pentru bugetul Uniunii.
(8) Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili norme de procedură suplimentare pentru corecțiile financiare menționate în articolul 144 alineatul (7).
Articolul 146
Obligațiile statelor membre
Aplicarea unei corecții financiare de către Comisie nu aduce atingere obligației statului membru respectiv de a trece la recuperări, în temeiul articolului 143 alineatul (2) din prezentul regulament și de a recupera ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului ( 23 ).
Articolul 147
Rambursarea
(1) Orice sumă care trebuie restituită către bugetul Uniunii este plătită înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 78 din Regulamentul financiar. Data scadenței este ultima zi a celei de a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.
(2) Orice întârziere a rambursării face obiectul plății unor dobânzi de întârziere, de la scadență până la data rambursării efective. Rata acestor penalități este cu un punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprinsă data scadenței.
TITLUL III
CONTROLUL PROPORȚIONAL AL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE
Articolul 148
Controlul proporțional al programelor operaționale
(1) Operațiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 200 000 EUR pentru FEDR și Fondul de coeziune, 150 000 EUR pentru FSE sau 100 000 EUR pentru FEPAM nu sunt supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de către Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exercițiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale operațiunii finalizate. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe exercițiu contabil de către autoritatea de audit sau de către Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exercițiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale operațiunii finalizate. Operațiunile nu sunt supuse niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exercițiu dacă în exercițiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiția ca rezultatele activității de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operațiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-și îndeplini sarcinile care le revin.
(2) Pentru programele operaționale pentru care opinia celui mai recent audit indică faptul că nu există deficiențe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii menționate la articolul 128 alineatul (3), că nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie proporțional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectuează propriile sale controale la fața locului decât în cazul în care există probe care sugerează deficiențe în sistemul de gestiune și control care afectează cheltuielile declarate Comisiei în exercițiul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(3) Pentru programele operaționale în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe opinia autorității de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de audit să limiteze auditurile Comisiei la fața locului la auditarea activității autorității de audit, cu excepția cazului în care există dovezi ale unor deficiențe în activitatea autorității de audit într-un exercițiu contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(4) În pofida alineatului (1), autoritatea de audit și Comisia pot efectua audituri ale operațiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Curții de Conturi Europene detectează un anumit risc de nereguli sau de fraudă, în cazul existenței unor dovezi ale unor deficiențe semnificative în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional în cauză și în perioada menționată la articolul 140 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei autorități de audit, Comisia poate verifica pista de audit a autorității de audit sau poate lua parte la auditurile la fața locului ale autorității de audit și poate efectua audituri ale operațiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, pentru a obține asigurări cu privire la funcționarea eficace a autorității de audit.
PARTEA A CINCEA
DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
CAPITOLUL I
Delegarea de competențe și dispoziții de punere în aplicare
Articolul 149
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) se conferă Comisiei de la 21 decembrie 2013 la 31 decembrie 2020.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 150
Procedura Comitetului
(1) La aplicarea prezentului regulament, a Regulamentului privind FEDR, a Regulamentului privind CTE, a Regulamentului privind FSE și a Regulamentului privind FC, Comisia este asistată de Comitetul de coordonare pentru fondurile ESI. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare în ceea ce privește competențele de punere în aplicare menționate la articolul 8 al treilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al cincilea paragraf, articolul 38 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 38 alineatul (10), articolul 39 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 46 alineatul (3), articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 115 alineatul (4) și la articolul 125 alineatul (8) al doilea paragraf și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
CAPITOLUL II
Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 151
Reexaminare
Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament până la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 177 din TFUE.
Articolul 152
Dispoziții tranzitorii
(1) Prezentul regulament nu afectează nici continuarea, nici modificarea, inclusiv anularea integrală sau parțială, a asistenței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sau cu alte dispoziții legislative aplicabile acestei asistențe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau o astfel de legislație aplicabilă, continuă să se aplice în mod corespunzător după 31 decembrie 2013 asistenței sau operațiunilor în cauză până la finalizarea lor. În sensul prezentului alineat, asistența include programele operaționale și programele majore.
(2) Cererile de asistență care sunt prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 rămân valabile.
(3) În cazul în care un anumit stat membru uzează de opțiunea prevăzută la articolul 123 alineatul (3), acesta poate înainta Comisiei o cerere, solicitând ca autoritatea de management să îndeplinească funcțiile unei autorități de certificare, prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, în ceea ce privește programele operaționale corespunzătoare puse în practică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006. Cererea se înaintează împreună cu o evaluare efectuată de autoritatea de audit. În cazul în care, pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritatea de audit și a propriilor sale audituri, Comisia este încredințată de faptul că sistemele de gestiune și control ale respectivelor programe operaționale funcționează eficace și că funcționarea lor nu va fi afectată de îndeplinirea de către autoritatea de management a funcțiilor unei autorități de certificare, aceasta informează statul membru respectiv cu privire la acordul său în termen de două luni de la data primirii cererii.
(4) Prin derogare de la articolul 79 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, plafonul pentru valoarea totală cumulată a prefinanțării și a plăților intermediare efectuate este de 100 % din contribuția din partea fondurilor pentru programele operaționale ce vizează atingerea obiectivelor de convergență și regionale în materie de competitivitate și ocupare a forței de muncă în Grecia.
(5) Prin derogare de la articolul 53 alineatul (2) și de la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și fără a aduce atingere deciziilor Comisiei prin care se stabilesc rata maximă și valoarea maximă a contribuției din partea fondurilor pentru fiecare program operațional din Grecia și pentru fiecare axă prioritară, plățile intermediare și plățile soldului final se calculează aplicând o rată maximă de cofinanțare de 100 % cheltuielilor eligibile indicate pentru programele operaționale ce vizează atingerea obiectivelor de convergență și regionale în materie de competitivitate și ocupare a forței de muncă în Grecia în cadrul fiecărei axe prioritare în fiecare declarație de cheltuieli certificată de autoritatea de certificare. Articolul 77 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 nu se aplică programelor operaționale din Grecia.
(6) Grecia instituie un mecanism care să asigure faptul că sumele suplimentare puse la dispoziție ca urmare a măsurilor prevăzute la alineatele (4) și (5) de la prezentul articol sunt utilizate exclusiv pentru efectuarea plăților către beneficiari și pentru operațiunile din cadrul programelor sale operaționale.
Grecia prezintă Comisiei un raport privind punerea în aplicare a alineatelor (4) și (5) de la prezentul articol până la sfârșitul anului 2016 și efectuează o nouă raportare în raportul final de execuție care trebuie prezentat în temeiul articolului 89 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.
Articolul 153
Abrogare
(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 152, Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XIV.
Articolul 154
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolele 20-24, articolul 29 alineatul (3), articolul 38 alineatul (1) litera (a) și articolele 58, 60, 76-92, 118, 120, 121 și 129-147 se aplică de la 1 ianuarie 2014.
Articolul 39 alineatul (2) paragraful al șaptelea teza a doua și articolul 76 al cincilea paragraf se aplică de la data intrării în vigoare a modificării Regulamentului financiar referitoare la dezangajarea creditelor.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
CADRUL STRATEGIC COMUN
1. INTRODUCERE
Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Uniunii și a maximiza contribuția fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și misiunile specifice fondurilor ESI, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, este necesar să se asigure că angajamentele politice asumate în contextul Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sunt susținute de investiții prin fondurile ESI și alte instrumente ale Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu articolul 10 și cu respectarea priorităților și a obiectivelor prevăzute în regulamentele specifice fondurilor, cadrul strategic comun (CSC) oferă principii de orientare strategică pentru a realiza o abordare integrată a dezvoltării utilizând fondurile ESI coordonate cu alte instrumente și politici ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele strategice și cu obiectivele principale ale Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, după caz, cu inițiativele emblematice, ținând cont de principalele provocări teritoriale și de contextele naționale, regionale și locale specifice.
2. CONTRIBUȚIA FONDURILOR ESI LA STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII ȘI COERENȚA CU GUVERNANȚA ECONOMICĂ A UNIUNII
1. Pentru a sprijini atingerea efectivă a obiectivului privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acordurile de parteneriat și în programe, prezentul regulament identifică unsprezece obiective tematice, menționate la articolul 9 primul paragraf, care corespund priorităților Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care vor primi sprijin din fondurile ESI.
2. În conformitate cu obiectivele tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf, pentru a asigura masa critică necesară creșterii și creării de locuri de muncă, statele membre concentrează sprijinul în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor privind concentrarea tematică și asigură eficacitatea cheltuielilor. Statele membre acordă prioritate cheltuielilor favorabile creșterii economice, inclusiv cheltuielilor în materie de educație, cercetare, inovare și eficiență energetică și cheltuielilor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și pentru asigurarea durabilității în materie de mediu, gestionarea resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, precum și pentru modernizarea administrației publice. Ele iau în considerare, de asemenea, menținerea sau consolidarea acoperirii și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor active privind piața muncii pentru a combate șomajul, cu accent asupra tinerilor, precum și pentru a aborda consecințele sociale ale crizei și a promova incluziunea socială.
3. Pentru a asigura consecvența cu prioritățile stabilite în contextul semestrului european, în pregătirea acordurilor lor de parteneriat, statele membre planifică utilizarea fondurilor ESI ținând seama de programele naționale de reformă, după caz, și de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE în conformitate cu rolurile și obligațiile lor respective. Atunci când este necesar, statele membre iau, de asemenea, în considerare recomandările relevante ale Consiliului bazate pe Pactul de stabilitate și de creștere și pe programele de ajustare economică.
4. Pentru a stabili modul în care fondurile ESI pot contribui cu cea mai mare eficacitate la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a ține cont de obiectivele tratatului, inclusiv de coeziunea economică, socială și teritorială, statele membre selectează obiectivele tematice pentru utilizarea planificată a fondurilor ESI în contextele naționale, regionale și locale adecvate.
3. ABORDAREA INTEGRATĂ A FONDURILOR ESI ȘI DISPOZIȚII PRIVIND UTILIZAREA LOR
3.1. Introducere
1. În temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (a), acordul de parteneriat indică o abordare integrată a dezvoltării teritoriale. Statele membre se asigură că selecția obiectivelor tematice și a investițiilor, precum și prioritățile Uniunii abordează necesitățile de dezvoltare și provocările teritoriale într-un mod integrat, în conformitate cu analiza care figurează în secțiunea 6.4. Statele membre urmăresc să valorifice la maximum posibilitățile de a asigura utilizarea coordonată și integrată a fondurilor ESI.
2. Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile se asigură că intervențiile sprijinite prin fondurile ESI sunt complementare și sunt implementate într-un mod coordonat, pentru a crea sinergii și a reduce costurile și sarcina administrativă pentru organismele de management și pentru beneficiari în conformitate cu articolele 4, 15 și 27.
3.2. Coordonare și complementaritate
1. Statele membre și autoritățile de management responsabile de implementarea fondurilor ESI trebuie să conlucreze strâns la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acordului de parteneriat și a programelor. În special, ele trebuie să se asigure că sunt întreprinse următoarele acțiuni:
(a) identificarea domeniilor de intervenție în care fondurile ESI pot fi combinate în mod complementar pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament;
(b) asigurarea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), a existenței unor dispoziții privind coordonarea eficace a fondurilor ESI pentru a spori impactul și eficacitatea fondurilor, inclusiv, după caz, prin utilizarea de programe finanțate din mai multe fonduri;
(c) promovarea participării autorităților de management responsabile alte fonduri ESI și a ministerelor relevante la dezvoltarea unor regimuri de sprijin menite să asigure coordonarea și sinergiile și să evite suprapunerile;
(d) stabilirea, dacă este necesar, de comitete de monitorizare comune pentru programele de implementarea fondurilor ESI și elaborarea altor măsuri de gestionare și de control comune pentru a facilita coordonarea între autoritățile responsabile de implementarea fondurilor ESI;
(e) utilizarea unor soluții comune de e-guvernanță, care să-i poată asista pe solicitanți și beneficiari, și utilizarea la maximum a „ghișeelor unice”, inclusiv pentru consiliere privind oportunitățile de sprijin disponibile prin fiecare dintre fondurile ESI;
(f) stabilirea unor mecanisme de coordonare a activităților de cooperare finanțate prin FEDR și FSE cu investiții sprijinite de programele legate de obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de muncă”;
(g) promovarea abordărilor comune între fondurile ESI în ceea ce privește orientările privind desfășurarea operațiunilor, cererile de propuneri și procesele de selecție sau alte mecanisme de facilitare a accesului la fonduri pentru proiecte integrate;
(h) încurajarea cooperării dintre autoritățile de management ale diferitelor fonduri ESI în materie de monitorizare, evaluare, gestionare, control și audit.
3.3. Încurajarea abordărilor integrate
1. Atunci când este cazul, statele membre combină fondurile ESI în pachete integrate la nivel local, regional sau național, care sunt concepute astfel încât să răspundă unor provocări teritoriale specifice pentru a sprijini realizarea obiectivelor stabilite în acordul de parteneriat și în programe. Acest lucru se poate realiza utilizând investițiile teritoriale integrate (ITI), operațiunile integrate, planurile de acțiune comune și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
2. În conformitate cu articolul 36, pentru a se ajunge la utilizarea integrată a obiectivelor tematice, finanțările din diferite axe prioritare sau programe operaționale sprijinite prin FSE, FEDR și Fondul de coeziune se pot combina în cadrul unei ITI. Acțiunile desfășurate în cadrul unei ITI pot fi completate cu sprijin financiar din FEADR sau, respectiv, FEPAM.
3. În conformitate cu dispozițiile relevante din normele specifice fondurilor, pentru a spori impactul și eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, o axă prioritară poate viza mai multe categorii de regiuni, poate combina una sau mai multe priorități de investiții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE într-un singur obiectiv tematic și, în cazuri justificate, poate combina una sau mai multe priorități de investiții complementare din cadrul unor obiective tematice diferite pentru a obține contribuția maximă la axa prioritară respectivă.
4. Statele membre promovează, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic și cu articolul 32, dezvoltarea de abordări locale și subregionale. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității este implementată în contextul unei abordări strategice pentru a se asigura că definirea necesităților locale „de la bază spre vârf” ține cont de prioritățile stabilite la un nivel mai ridicat. Prin urmare, statele membre definesc abordarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității luată de FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în temeiul articolului 15 alineatul (2) și indică în cadrul acordului de parteneriat principalele provocări care urmează a fi abordate în acest mod, principalele obiective și priorități pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, tipurile de teritorii care urmează să fie acoperite, rolul specific care urmează să fie atribuit grupurilor de acțiune locală în ceea ce privește punerea în practică a unor strategii și rolul prevăzut pentru FEADR și, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, în diferite tipuri de teritorii precum zone rurale, urbane și zone de coastă precum și mecanismele de coordonare corespunzătoare.
4. COORDONAREA ȘI SINERGIILE DINTRE FONDURILE ESI ȘI ALTE POLITICI ȘI INSTRUMENTE ALE UNIUNII
Coordonarea de către statele membre prevăzută de prezenta secțiune se aplică în măsura în care un stat membru intenționează să utilizeze sprijinul din partea fondurilor ESI și a altor instrumente ale Uniunii în domeniul de politică relevant. Programele Uniunii prezentate în prezenta secțiune nu constituie o listă exhaustivă.
4.1. Introducere
1. În conformitate cu responsabilitățile lor respective, statele membre și Comisia iau în considerare impactul politicilor Uniunii la nivel național și regional, precum și asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, în vederea promovării sinergiilor și a coordonării eficiente și a identificării și promovării celor mai adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investiții locale, regionale și naționale. Statele membre asigură și complementaritatea dintre politicile și instrumentele Uniunii și acțiunile de la nivel național, regional și local.
2. În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) și cu responsabilitățile lor respective, statele membre și Comisia asigură coordonarea dintre fondurile ESI și alte instrumente relevante ale Uniunii la nivel european și la nivelul statelor membre. Ele iau măsurile necesare pentru a garanta, în fazele de programare și de implementare, coerența între acțiunile sprijinite de fondurile ESI și obiectivele altor politici ale Uniunii. În acest scop, ele urmăresc să ia în considerare următoarele aspecte:
(a) să sporească complementaritățile și sinergiile dintre diferitele instrumente ale Uniunii la nivelul Uniunii și la nivel național și regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul implementării;
(b) să optimizeze structurile existente și, dacă este cazul, să instituie structuri noi care să faciliteze identificarea strategică a priorităților pentru diferitele instrumente și structuri de coordonare la nivelul Uniunii și la nivel național, care evită duplicarea eforturilor și să identifice domeniile în care este nevoie de un sprijin financiar suplimentar;
(c) să utilizeze potențialul de combinare a sprijinului din instrumente diferite pentru a sprijini operațiunile individuale și să lucreze îndeaproape cu autoritățile responsabile de implementare la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a oferi posibilități de finanțare coerente și raționalizate pentru beneficiari.
4.2. Coordonarea cu politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului
1. FEADR face parte integrantă din politica agricolă comună și completează măsurile în cadrul Fondului European de Garantare Agricolă, care oferă sprijin direct pentru agricultori și sprijină măsurile de piață. Prin urmare, statele membre gestionează aceste intervenții împreună pentru a maximiza sinergiile și valoarea adăugată a sprijinului acordat de Uniune.
2. FEPAM vizează îndeplinirea obiectivelor politicii comune reformate în domeniul pescuitului și ale politicii maritime integrate. Prin urmare, statele membre utilizează FEPAM pentru a sprijini eforturile de îmbunătățire a colectării de date și de consolidare a controlului, și se asigură că se caută, de asemenea, sinergii în sprijinul priorităților politicii maritime integrate, cum ar fi cunoașterea mediului marin, planificarea spațială maritimă, gestionarea integrată a zonelor de coastă, supravegherea maritimă integrată, protecția mediului marin și a biodiversității și adaptarea la efectele adverse ale schimbărilor climatice asupra zonelor de coastă.
4.3. Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii gestionate la nivel central în domeniile cercetării și inovării
1. Statele membre și Comisia țin cont în mod corespunzător de consolidarea coordonării, a sinergiilor și a complementarităților dintre fondurile ESI și Orizont 2020, programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 24 ), și alte programe relevante de finanțare ale Uniunii gestionate la nivel central, stabilind totodată o diviziune clară a domeniilor de intervenție între acestea.
2. Statele membre elaborează strategii naționale și/sau regionale de „specializare inteligentă” în conformitate cu programul național de reformă, după caz. Aceste strategii pot lua forma unui cadru strategic de politică, național sau regional, în materie de cercetare și dezvoltare (C & I) pentru „specializare inteligentă” sau pot fi incluse într-un astfel de cadru. Aceste strategii sunt elaborate prin implicarea autorităților de gestionare naționale sau regionale și a părților interesate, cum ar fi universități și alte instituții de învățământ superior, industrie și partenerii sociali în procesul de determinare antreprenorial. Autoritățile direct vizate de Orizont 2020 sunt asociate îndeaproape la acest proces. Strategiile de specializare inteligentă includ:
(a) „Acțiuni în amonte” pentru a pregăti actorii regionali ai C & I să participe la Orizont 2020 („calea spre excelență”), care urmează să se elaboreze, după caz, prin consolidarea capacităților. Comunicarea și cooperarea între punctele de contact naționale Orizont 2020 și autoritățile de management al fondurilor ESI sunt consolidate.
(b) „Acțiuni în aval” pentru a oferi mijloacele de a exploata și difuza pe piață rezultatele C & I, care decurg din Orizont 2020 și din programele precedente, cu o atenție deosebită pentru crearea unui mediu favorabil inovării pentru mediul de afaceri și industrie, inclusiv pentru IMM-uri, și în conformitate cu prioritățile identificate pentru teritorii în cadrul strategiei de specializare inteligentă în cauză.
3. Statele membre încurajează utilizarea dispozițiilor din prezentul regulament care permit combinarea fondurilor ESI cu resursele prevăzute pentru Orizont 2020 în programele relevante utilizate pentru a implementa anumite părți din strategiile menționate la punctul 2. Un sprijin comun este acordat autorităților naționale și regionale la elaborarea și implementarea unor astfel de strategii, pentru a identifica posibilitățile de finanțare comună infrastructurilor de C & I de interes european, a promova colaborarea internațională, sprijinul metodologic prin intermediul evaluărilor inter pares, al schimbului de bune practici și al formării profesionale transregionale.
4. Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile iau în considerare următoarele măsuri suplimentare vizând deblocarea potențialului lor de excelență în domeniul C&I, în mod complementar și creator de sinergii cu Orizont 2020, în special prin intermediul programelor comune de finanțare. Măsurile respective trebuie să constea în:
(a) stabilirea de legături între centrele de excelență din domeniul cercetării și regiunile mai puțin dezvoltate, precum și statele membre și regiunile cu performanțe scăzute în materie de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pentru a crea centre de excelență noi sau pentru a le moderniza pe cele existente din regiunile mai puțin dezvoltate, dar și din statele membre și regiunile cu performanțe scăzute în materie de CDI;
(b) crearea de legături în regiunile mai puțin dezvoltate, precum și în statele membre și regiunile cu performanțe scăzute în materie de CDI între grupuri inovatoare cu excelență recunoscută;
(c) înființarea unor „catedre SEC” în vederea atragerii cadrelor universitare de renume, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în statele membre și regiunile cu performanțe scăzute în materie de CDI;
(d) sprijinirea accesului la rețele internaționale pentru cercetătorii și inovatorii care nu sunt suficient implicați în Spațiul european de cercetare (SEC) sau care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sau în state membre și regiuni cu performanțe scăzute în materie de CDI;
(e) contribuția, după caz, la parteneriatele europene pentru inovare;
(f) pregătirea instituțiilor naționale și/sau a grupurilor de excelență pentru participarea la activitățile Comunităților cunoașterii și inovării (CCI) ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT); și
(g) găzduirea programelor de înaltă calitate pentru mobilitatea internațională a cercetătorilor prin cofinanțare din partea programului de „Acțiuni Marie Sklodowska-Curie”.
Statele membre depun eforturi pentru a utiliza, după caz și în conformitate cu articolul 70, flexibilitatea de a sprijini operațiuni în afara zonei vizate de program, cu un nivel de investiții suficient pentru a atinge o masă critică, pentru a implementa măsurile menționate la primul paragraf într-un mod cât mai eficace posibil.
4.4. Finanțarea unor proiecte demonstrative în temeiul rezervei pentru noi intrați (NER) 300 ( 25 )
Statele membre se asigură că finanțarea din partea fondurilor ESI este coordonată cu sprijinul din partea programului NER 300, care utilizează veniturile din scoaterea la licitație a 300 de milioane de certificate constituind rezerva destinată noilor intrați în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
4.5. Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) ( 26 ) și acquis-ul în domeniul mediului
1. Printr-o concentrare tematică mai puternică și prin aplicarea principiului dezvoltării durabile în conformitate cu articolul 8, statele membre și Comisia încearcă să exploateze sinergiile cu instrumentele strategice ale Uniunii (atât instrumente financiare și nefinanciare) care susțin atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor.
2. Statele membre promovează și, după caz și în conformitate cu articolul 4, garantează complementaritatea și coordonarea cu programul LIFE, în special cu proiectele integrate în domeniile naturii, biodiversității, apei, deșeurilor, aerului, atenuării schimbărilor climatice și adaptării la schimbările climatice. Această coordonare este realizată prin măsuri precum promovarea activităților de finanțare prin fondurile ESI care completează proiectele integrate în cadrul programului LIFE, precum și prin promovarea utilizării de soluții, metode și abordări validate în cadrul programului LIFE, printre altele, inclusiv prin investiții în infrastructura verde, eficiența energetică, ecoinovare, soluțiile bazate pe ecosistem și adoptarea de tehnologii inovatoare asociate.
3. Planurile sectoriale relevante, programele sau strategiile (inclusiv cadrul de acțiune prioritară, planul de gestionare a districtului hidrografic, planul de gestionare a deșeurilor, planul de atenuare sau strategia de adaptare) pot servi drept cadru de coordonare atunci când este avut în vedere sprijin pentru domeniile respective.
4.6. Erasmus ( 27 )
1. Statele membre fac eforturi în vederea utilizării fondurilor ESI pentru generalizarea instrumentelor și metodelor elaborate și testate cu succes în cadrul programului „Erasmus +”, cu scopul de a maximiza impactul social și economic al investițiilor în oameni și, printre altele, să stimuleze inițiativele tinerilor și acțiunile cetățenilor.
2. Statele membre promovează și garantează, în conformitate cu articolul 4, coordonarea efectivă între fondurile ESI și cele ale programului „Erasmus +” la nivel național, prin intermediul unei distincții clare a tipurilor de investiții și a grupurilor-țintă sprijinite. Statele membre urmăresc complementaritatea în ceea ce privește finanțarea acțiunilor de mobilitate.
3. Coordonarea se realizează prin implementarea unor mecanisme adecvate de cooperare între autoritățile de management și agențiile naționale stabilite în cadrul programului „Erasmus +”, care pot favoriza o comunicare transparentă și ușor accesibilă cetățenilor la nivelul Uniunii și la nivel național și regional.
4.7. Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) ( 28 )
1. Statele membre promovează și garantează, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), o coordonare eficace între programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și sprijinul acordat de fondurile ESI în cadrul obiectivelor tematice legate de ocuparea forței de muncă și de incluziunea socială. Coordonarea respectivă include coordonarea sprijinului acordat în temeiul axei EURES din EaSI acțiunilor menite să sporească mobilitatea transnațională a forței de muncă susținute de FSE pentru a promova mobilitatea geografică a lucrătorilor și a spori posibilitățile de ocupare a forței de muncă, precum și coordonarea între sprijinul provenit din fondurile ESI pentru activitățile independente, spiritul antreprenorial, crearea de întreprinderi și întreprinderile sociale și sprijinul acordat din EaSI în cadrul axei „microfinanțare și antreprenoriat social”.
2. Statele membre urmăresc să dezvolte, la scară mai mare, cele mai de succes măsuri elaborate în cadrul axei „evoluție” din EaSI, în special pe planul inovării sociale și al experimentării politicilor sociale cu sprijinul FSE.
4.8. Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) ( 29 )
1. Pentru a maximiza valoarea adăugată europeană în domeniile transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, statele membre și Comisia se asigură că intervențiile prin FEDR și Fondul de coeziune sunt planificate în strânsă colaborare cu sprijinul acordat prin MIE, astfel încât să se asigure complementaritatea, să se evite duplicarea eforturilor și să se asigure caracterul optim al legăturilor dintre diferitele tipuri de infrastructură atât la nivel local, regional și național, cât și la nivelul Uniunii. Se asigură o eficiență maximă a diferitelor instrumente de finanțare pentru proiectele cu relevanță la nivelul Uniunii și pentru piața internă, care generează cea mai mare valoare adăugată la nivel european și care promovează coeziunea socială, economică și teritorială, în special acele proiecte de implementare a rețelelor prioritare de transport, de energie și de infrastructuri digitale, astfel cum au fost identificate în cadrele politice respective privind rețele trans-europeene, pentru a construi noi infrastructuri și a moderniza substanțial infrastructura existentă.
2. În domeniul transporturilor, planificarea investițiilor se bazează pe cererea reală și preconizată în materie de transport și identifică verigi lipsă și blocaje, luând în considerare, în cadrul unei abordări coerente, evoluția legăturilor transfrontaliere ale Uniunii și creând legături între regiunile din cadrul unui stat membru. Investițiile în conectivitatea regională la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) globală și la rețeaua TEN-T centrală garantează faptul că zonele urbane și rurale beneficiază de oportunitățile create de rețelele majore.
3. Prioritizarea investițiilor care au un impact dincolo de teritoriul unui anumit stat membru, în special a celor care fac parte din coridoarele rețelei TEN-T centrală, este coordonată cu planificarea TEN-T și cu planurile de implementare a coridoarelor rețelei centrale, astfel încât investițiile efectuate de FEDR și Fondul de coeziune în ceea ce privește infrastructura de transport să fie în deplină conformitate cu orientările TEN-T.
4. Statele membre se concentrează asupra formelor de transport și de mobilitate urbană durabile, precum și asupra investițiilor în domeniile care oferă cea mai mare valoare adăugată europeană, ținând cont de nevoia de a îmbunătăți calitatea, accesibilitatea și fiabilitatea serviciilor de transport pentru a promova transportul public. Odată identificate, investițiile sunt clasificate pe priorități în funcție de contribuția lor la mobilitate, la durabilitate, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și la spațiul european unic al transporturilor, în conformitate cu viziunea stabilită în Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, subliniind faptul că în sectorul transporturilor este necesară o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Contribuția proiectelor la rețelele europene sustenabile de transport de mărfuri prin dezvoltarea căilor navigabile interne ar trebui promovată pe baza unei evaluări prealabile a impactului lor asupra mediului.
5. Fondurile ESI permit realizarea infrastructurilor locale și regionale și a legăturilor lor la rețelele prioritare din Uniune în sectorul energiei și al telecomunicațiilor.
6. Statele membre și Comisia implementează mecanisme corespunzătoare de coordonare și de asistență tehnică pentru a asigura complementaritatea și planificarea eficientă a măsurilor în domeniul TIC în vederea utilizării pe deplin a diferitelor instrumente ale Uniunii (fonduri ESI, MIE, rețele transeuropene, Orizont 2020) pentru finanțarea rețelelor în bandă largă și a infrastructurilor serviciilor digitale. Alegerea celui mai adecvat instrument de finanțare ia în considerare potențialul generator de venituri al operațiunii și nivelul său de risc, pentru a asigura utilizarea cât mai eficace a fondurilor publice. În cadrul evaluării cererilor de sprijin din partea fondurilor ESI, fiecare stat membru ar trebui să ia în considerare evaluările operațiunilor legate de cele care au fost depuse pentru MIE, dar care nu au fost selectate, fără a aduce atingere deciziei finale de selecție adoptate de autoritatea de management.
4.9. Instrumentul de asistență pentru preaderare, Instrumentul european de vecinătate și Fondul european de dezvoltare
1. Statele membre și Comisia urmăresc, în conformitate cu responsabilitățile lor, să îmbunătățească coordonarea între instrumentele externe și fondurile ESI pentru a îmbunătăți eficacitatea în realizarea mai multor obiective strategice ale Uniunii. Coordonarea și complementaritatea cu Fondul european de dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecinătate sunt deosebit de importante.
2. Pentru a sprijini o integrare teritorială mai profundă, statele membre caută să valorifice sinergiile dintre activitățile de cooperare teritorială în cadrul politicii de coeziune și instrumentele europene de vecinătate, în special în ceea ce privește activitățile de cooperare transfrontalieră, ținând cont de potențialul oferit de GECT.
5. PRINCIPIILE ORIZONTALE MENȚIONATE LA ARTICOLELE 5, 7 ȘI 8 ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE INTERSECTORIALE
5.1. Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri
1. În conformitate cu articolul 5, statele membre respectă principiul de parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri pentru a facilita obținerea coeziunii sociale, economice și teritoriale și realizarea priorităților Uniunii privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Respectarea principiilor respective necesită o acțiune coordonată, în special între diferitele niveluri de guvernanță, efectuată în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității și în parteneriat, inclusiv printr-o cooperare operațională și instituțională, în ceea ce privește pregătirea și punerea în aplicare a acordului de parteneriat și pregătirea și implementarea programelor.
2. Statele membre analizează necesitatea de a consolida capacitatea instituțională a partenerilor pentru a dezvolta potențialul acestora de a contribui la eficacitatea parteneriatului.
5.2. Dezvoltarea durabilă
1. În toate etapele implementării, statele membre și autoritățile de management asigură integrarea dezvoltării durabile în fondurile ESI, cu respectarea principiului dezvoltării durabile astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul UE, precum și a obligației de a integra cerințele privind protecția mediului în conformitate cu prevederile articolului 11 și cu principiul „poluatorul plătește”, astfel cum este prevăzut la articolul 191 alineatul (2) din TFUE.
Autoritățile de management întreprind acțiuni de-a lungul întregului ciclu de viață al programului pentru a evita sau a reduce efectele dăunătoare mediului și a asigura beneficii nete pe plan social, climatic și de mediu. Acțiunile care trebuie întreprinse pot include următoarele:
(a) direcționarea investițiilor spre opțiunile cele mai economice din punct de vedere al utilizării resurselor și cele mai durabile;
(b) evitarea investițiilor care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului sau climatului și sprijinirea acțiunilor de atenuare a altor impacturi eventuale;
(c) adoptarea unei perspective pe termen lung pentru compararea costului diferitelor opțiuni de investiții asupra „ciclului de viață”;
(d) creșterea utilizării achizițiilor publice ecologice.
2. Statele membre țin cont de potențialul de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea al investițiilor realizate cu sprijinul fondurilor ESI, în conformitate cu articolul 8 și se asigură că acestea sunt rezistente la impactul schimbărilor climatice și al dezastrelor naturale, cum ar fi riscurile sporite de inundații, secete, valuri de căldură, incendii de pădure și fenomene meteorologice extreme.
3. Investițiile sunt coerente cu ierarhizarea soluțiilor de gestionare a apei, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 30 ) și pun accentul pe opțiunile de gestionare a cererii. Soluțiile de aprovizionare alternative se iau în considerare doar în cazul în care potențialul de economisire a apei și de creștere a eficienței a fost epuizat. Intervenția publică în sectorul gestionării deșeurilor completează eforturile depuse de sectorul privat, în special în ceea ce privește responsabilitatea producătorilor. Investițiile încurajează abordările inovatoare care promovează niveluri ridicate de reciclare. Investițiile sunt coerente cu ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 31 ). Cheltuielile legate de biodiversitate și de protejarea resurselor naturale sunt conforme cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului ( 32 ).
5.3. Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea
1. În conformitate cu articolul 7, statele membre și Comisia urmăresc obiectivul egalității între bărbați și femei și adoptă măsuri adecvate pentru a preveni orice discriminare în cursul perioadei de pregătire, implementare, monitorizare și evaluare a operațiunilor, în cadrul programelor cofinanțate din fondurile ESI. În scopul realizării obiectivelor articolului 7, statele membre descriu acțiunile care urmează a fi întreprinse, în special în ceea ce privește selectarea operațiunilor, stabilirea obiectivelor pentru intervenții, precum și modalitățile de monitorizare și de raportare. Dacă este cazul, statele membre efectuează, de asemenea, analize din punctul de vedere al egalității între femei și bărbați. În particular, FSE sprijină acțiuni specifice orientate în acest sens.
2. Statele membre asigură, în conformitate cu articolele 5 și 7, participarea organismelor relevante responsabile de promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și a nediscriminării în parteneriat și asigură structuri adecvate în conformitate cu practicile naționale care să ofere consiliere privind egalitatea între femei și bărbați, nediscriminare și accesibilitate, pentru a furniza expertiza necesară în pregătirea, monitorizarea și evaluarea fondurilor ESI.
3. Autoritățile de management efectuează evaluări sau exerciții de autoevaluare, în coordonare cu comitetele de monitorizare, punând accent pe aplicarea principiului egalității între femei și bărbați.
4. Statele membre abordează în mod adecvat nevoile grupurilor defavorizate, pentru a le permite să se integreze mai bine pe piața forței de muncă și a le facilita, astfel, participarea deplină la viața socială.
5.4. Accesibilitatea
1. Statele membre și Comisia, în conformitate cu articolul 7, adoptă măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe handicap. Prin acțiuni întreprinse pe tot parcursul ciclului de viață al programului, autoritățile de management se asigură că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructurile care sunt deschise sau furnizate publicului și sunt cofinanțate de fondurile ESI sunt accesibile tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu handicap, în conformitate cu dreptul aplicabil, contribuind astfel la garantarea unui mediu fără obstacole pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. În special, se asigură accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la TIC pentru promovarea incluziunii grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor cu handicap. Acțiunile care trebui întreprinse pot include orientarea investițiilor asupra garantării accesului în clădirile existente și la serviciile recunoscute.
5.5. Abordarea schimbărilor demografice
1. Provocările rezultate din evoluția demografică, mai ales cele legate de reducerea populației active, de creșterea ponderii pensionarilor prin raportare la populația totală și de depopulare, sunt luate în considerare la toate nivelurile. Statele membre utilizează fondurile ESI în conformitate cu strategiile naționale sau regionale relevante, atunci când aceste strategii există, pentru a aborda problemele demografice și pentru a genera creștere economică într-o societate în curs de îmbătrânire.
2. Statele membre utilizează fondurile ESI în conformitate cu strategiile naționale sau regionale relevante pentru a facilita incluziunea tuturor categoriile de vârstă, inclusiv printr-un acces îmbunătățit la educație și la structurile de asistență socială, cu scopul de a consolida ofertele de locuri de muncă pentru persoanele în vârstă și pentru tineri, și punând accentul pe regiunile cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor față de rata medie a Uniunii. Investițiile în infrastructurile de sănătate trebuie să aibă ca obiectiv asigurarea unei vieți active lungi și sănătoase pentru toți cetățenii Uniunii.
3. Pentru abordarea provocărilor din regiunile cele mai afectate de schimbările demografice, statele membre identifică în mod special măsuri pentru:
(a) susținerea relansării demografice prin crearea unor condiții mai bune pentru familii și îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și viața de familie;
(b) stimularea ocupării forței de muncă, creșterea productivității și a performanței economice prin investiții în educație, TIC și cercetare, precum și în inovare;
(c) axarea pe caracterul adecvat și calitatea educației, formării și structurilor de asistență socială, precum și, după caz, pe eficiența sistemelor de protecție socială;
(d) promovarea furnizării de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung rentabile, inclusiv a investițiilor în servicii de sănătate și îngrijire online și în infrastructură.
5.6. Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
În conformitate cu articolul 8, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și prevenirea riscurilor sunt integrate în pregătirea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și în pregătirea și implementarea programelor.
6. DISPOZIȚII PRIVIND ABORDAREA PRINCIPALELOR PROVOCĂRI TERITORIALE
6.1. |
Statele membre țin cont de caracteristicile geografice sau demografice și adoptă măsuri de abordare a provocărilor teritoriale specifice pentru fiecare regiune în scopul de a debloca potențialul lor specific de dezvoltare, ajutându-le, prin aceasta, și să realizeze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în modul cel mai eficient. |
6.2. |
Alegerea și combinarea obiectivelor tematice, precum și selectarea investițiilor corespunzătoare și a priorităților Uniunii și obiectivele specifice stabilite reflectă necesitățile și potențialul de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ale fiecărui stat membru și ale fiecărei regiuni. |
6.3. |
Prin urmare, la pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor, statele membre țin cont de faptul că provocările sociale majore cu care se confruntă astăzi Uniunea – globalizare, schimbări demografice, degradarea mediului, migrație, schimbări climatice, utilizarea energiei, consecințele economice și sociale ale crizei – pot avea impacturi diferite în diferite regiuni. |
6.4. |
Pentru a asigura o abordare teritorială integrată a provocărilor teritoriale, statele membre se asigură că programele finanțate de fondurile ESI reflectă diversitatea regiunilor europene în ceea ce privește caracteristicile legate de ocuparea forței de muncă și de piața muncii, interdependențele dintre diferitele sectoare, modelele de navetă, îmbătrânirea populației și schimbările demografice, caracteristicile legate de cultură, relief și patrimoniu, vulnerabilitatea la schimbările climatice și impacturile acestora, constrângerile legate de utilizarea terenurilor și de resurse, potențialul de utilizare mai sustenabilă a resurselor naturale, inclusiv a celor regenerabile, structurile instituționale și de guvernare, conectivitatea și accesibilitatea, precum și legăturile dintre zonele rurale și cele urbane. Prin urmare, în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a), statele membre și regiunile parcurg următoarele etape pentru pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor acestora: (a) o analiză a caracteristicilor, a potențialului și a capacității de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii, în special în ceea ce privește principalele provocări identificate în Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în programele naționale de reformă, după caz, în recomandările specifice pentru fiecare țară adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE; (b) o evaluare a principalelor provocări care trebuie abordate de regiune sau statul membru, identificarea strangulărilor traficului și a verigilor lipsă, lacunele de inovare, inclusiv lipsa capacității de planificare și implementare, care afectează perspectivele pe termen lung privind creșterea și locurile de muncă. Aceasta constituie baza pentru identificarea posibilelor domenii și activități pentru fixarea priorităților, intervențiilor și orientărilor strategice; (c) o evaluare a coordonării provocărilor intersectoriale, interjurisdicționale sau transfrontaliere, în special în contextul strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (d) identificarea etapelor care permit îmbunătățirea coordonării între diferitele niveluri teritoriale, ținând cont de scara și contextul teritoriale adecvate pentru elaborarea politicilor, precum și de cadrul instituțional și juridic al statelor membre, și a surselor de finanțare, pentru a furniza o abordare integrată care să stabilească o legătură între Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și actorii regionali și locali. |
6.5. |
Pentru a lua în considerare obiectivul coeziunii teritoriale, statele membre și regiunile se asigură în mod special că abordarea generală de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în zonele în cauză: (a) reflectă rolul orașelor, al zonelor urbane și rurale, al zonelor de pescuit și al zonelor de coastă, precum și al zonelor care se confruntă cu handicapuri geografice sau demografice specifice; (b) ține cont de provocările specifice ale regiunilor ultraperiferice, ale regiunilor cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și ale regiunilor insulare, transfrontaliere sau muntoase; (c) ia în considerare legăturile dintre zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește accesul la infrastructuri și servicii abordabile și de înaltă calitate, precum și problemele din regiunile cu o concentrație ridicată de comunități marginalizate din punct de vedere social. |
7. ACTIVITĂȚILE DE COOPERARE
7.1. Coordonare și complementaritate
1. Statele membre urmăresc complementaritatea între activitățile de cooperare și alte acțiuni sprijinite de fondurile ESI.
2. Statele membre se asigură că activitățile de cooperare constituie o contribuție eficace la obiectivele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și că această cooperare este organizată în sprijinul unor obiective strategice mai ample. În acest scop, statele membre și Comisia asigură, în conformitate cu responsabilitățile lor respective, complementaritatea și coordonarea cu alte programe sau instrumente finanțate de Uniune.
3. Pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune, statele membre urmăresc coordonarea și complementaritatea între programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană și din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, în special pentru a asigura o planificare coerentă și a facilita implementarea unor investiții la scară largă.
4. După caz, statele membre se asigură că obiectivele strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime fac parte din planificarea strategică globală în cadrul acordurilor de parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și în cadrul programelor din regiunile și statele membre implicate, în conformitate cu dispozițiile relevante ale normelor specifice fondurilor. De asemenea, statele membre încearcă să se asigure că, în cazul instituirii unor strategii macroregionale și privind bazinele maritime, fondurile ESI sprijină implementarea lor în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament și cu dispozițiile relevante ale normelor specifice fondurilor, precum și în conformitate cu necesitățile din zona vizată de program identificate de statele membre. Pentru a asigura o implementare eficientă, se asigură, de asemenea, o coordonare cu alte instrumente finanțate de Uniune, precum și cu alte instrumente relevante.
5. Statele membre utilizează, după caz, posibilitatea de a întreprinde acțiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii aflați în cel puțin un alt stat membru, în cadrul programelor operaționale legate de obiectivul privind „investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă”, inclusiv în ceea ce privește implementarea măsurilor relevante de cercetare și inovare care rezultă din strategiile lor de „specializare inteligentă”.
6. Statele membre și regiunile utilizează în mod optim programele de cooperare teritorială pentru a depăși obstacolele din calea cooperării dincolo de frontierele administrative, contribuind totodată la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și consolidând coeziunea economică, socială și teritorială. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție specială regiunilor care se află sub incidența articolului 349 din TFUE.
7.2. Cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională în cadrul FEDR
1. Statele membre și regiunile urmăresc să utilizeze cooperarea pentru a obține masa critică, printre altele, în domeniul TIC și al cercetării și inovării și să promoveze, de asemenea, dezvoltarea de abordări comune de specializare inteligentă și de parteneriate între instituțiile educaționale. Cooperarea interregională include, după caz, promovarea cooperării și a schimburilor între grupuri inovatoare care desfășoară activități intense de cercetare și a schimburilor între instituții de cercetare, ținând cont de experiența „Regiunilor cunoașterii” și a „Potențialului de cercetare în regiunile de convergență și cele ultraperiferice” din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare.
2. Statele membre și regiunile încearcă, în domeniile în cauză, să profite de cooperarea transfrontalieră și transnațională pentru:
(a) a asigura faptul că zonele care împărtășesc elemente geografice importante (insule, lacuri, râuri, bazine maritime sau lanțuri muntoase) sprijină gestionarea și promovarea comună a resurselor lor naturale;
(b) a exploata economiile de scară care se pot obține, în special în ceea ce privește investițiile legate de utilizarea în comun a serviciilor publice;
(c) a promova planificarea și dezvoltarea coerentă a rețelei de infrastructură transfrontalieră, în special a legăturilor transfrontaliere care lipsesc, și a modurilor de transport favorabile mediului și interoperabile în zone geografice mai extinse;
(d) a obține o masă critică, în special în domeniul cercetării și inovării și al TIC, în educație și în legătură cu măsuri de îmbunătățire a competitivității IMM-urilor;
(e) a consolida serviciile transfrontaliere destinate pieței muncii pentru a stimula mobilitatea lucrătorilor peste frontiere;
(f) a îmbunătăți guvernanța transfrontalieră.
3. Statele membre și regiunile urmăresc să utilizeze cooperarea interregională pentru a consolida eficacitatea politicii de coeziune prin încurajarea schimbului de experiență între regiuni și orașe cu scopul de a ameliora elaborarea și implementarea programelor în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și al obiectivului de cooperarea teritorială europeană.
7.3. Contribuția programelor principale la strategiile macroregionale și privind bazinele maritime
1. În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament și cu dispozițiile relevante ale normelor specifice fondurilor, statele membre urmăresc să asigure mobilizarea cu succes a finanțării din partea Uniunii pentru strategiile macroregionale și privind bazinele maritime, în conformitate cu necesitățile din zona vizată de program identificate de statele membre. Asigurarea mobilizării cu succes a finanțării se poate realiza, printre alte acțiuni, prin stabilirea operațiunilor prioritare care rezultă din strategiile macroregionale și privind bazinele maritime, organizând cereri specifice pentru ele sau acordând prioritate acestor operațiuni în procesul de selecție prin identificarea operațiunilor care pot fi finanțate în comun din diferite programe.
2. Statele membre iau în considerare utilizarea programelor transnaționale relevante drept cadre de sprijin pentru gama de politici și fonduri necesare pentru implementarea strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime.
3. Statele membre promovează, după caz, utilizarea fondurilor ESI în contextul strategiilor macroregionale, pentru crearea de coridoare de transport europene, inclusiv pentru sprijinirea modernizării vămilor, prevenirea, pregătirea și reacția la catastrofe naturale, gestionarea apei la nivelul bazinelor râurilor, infrastructura ecologică, cooperarea maritimă integrată transfrontalieră și transsectorială, rețelele de cercetare și inovare și TIC, precum și gestionarea resurselor marine comune în bazinul maritim și protejarea biodiversității marine.
7.4. Cooperarea transnațională în cadrul FSE
1. Statele membre urmăresc să abordeze domeniile de politică identificate în recomandările relevante ale Consiliului pentru a profita reciproc la maximum de experiența tuturor.
2. După caz, statele membre selectează temele activităților transnaționale și instituie mecanisme adecvate de implementare, în conformitate cu necesitățile lor specifice.
ANEXA II
METODĂ PENTRU STABILIREA CADRULUI DE PERFORMANȚĂ
1. Cadrul de performanță constă în obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare prioritate, cu excepția priorităților dedicate asistenței tehnice și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39, pentru 2018, țintele stabilite pentru 2023. Obiectivele de etapă și țintele sunt prezentate în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1.
Tabelul 1: Format standard pentru cadrul de performanță
Prioritatea |
Indicatorul sau, dacă este cazul, etapa-cheie de implementare și unitatea de măsură |
|
Obiectivul de etapă pentru 2018 |
Ținta pentru 2023 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Obiectivele de etapă sunt ținte intermediare direct legate de realizarea obiectivului specific al unei priorități, dacă este cazul, care exprimă progresul care se intenționează să fie înregistrat pentru îndeplinirea țintei stabilite pentru sfârșitul perioadei. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2018 includ indicatori financiari, indicatori de realizare și, dacă este cazul, indicatori de rezultat, care sunt strâns legați de intervențiile de politică sprijinite. Indicatorii de rezultat nu sunt luați în considerare în sensul articolului 22 alineatele (6) și (7). Obiectivele de etapă pot fi, de asemenea, stabilite pentru etapele-cheie de implementare.
3. Obiectivele de etapă și țintele sunt:
(a) realiste, realizabile, relevante, incluzând informații esențiale privind evoluția unei priorități;
(b) coerente cu natura și caracterul obiectivelor specifice ale priorității;
(c) transparente, cu obiective care pot fi verificate în mod obiectiv, identificând datele-sursă și, atunci când este posibil, punându-le la dispoziția publicului;
(d) verificabile, fără a impune totuși o sarcină administrativă disproporționată;
(e) consecvente în toate programele operaționale, după caz.
4. Țintele pentru 2023 pentru o anumită prioritate se stabilesc ținând seama de cuantumul rezervei de performanță pentru prioritatea respectivă.
5. În cazuri justificate corespunzător, precum o modificare semnificativă a condițiilor economice, de mediu sau privind piața muncii dintr-un stat membru sau dintr-o regiune, și în plus față de modificările rezultate din alocările modificate pentru o anumită prioritate, statul membru respectiv poate propune revizuirea obiectivelor de etapă și a țintelor în conformitate cu articolul 30.
ANEXA III
DISPOZIȚII PENTRU DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ȘI A NIVELULUI SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELOR SAU PLĂȚILOR ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 23 ALINEATUL (11)
1. DETERMINAREA NIVELULUI SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELOR
Nivelul maxim al suspendării aplicate unui stat membru se determină în primă instanță ținând seama de pragurile prevăzute la articolul 23 alineatul (11) al treilea paragraf literele (a)-(c). Nivelul respectiv se reduce dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
(a) dacă rata șomajului din statul membru din anul anterior evenimentului declanșator prevăzut la articolul 23 alineatul (9) depășește rata medie din Uniune cu peste două puncte procentuale, nivelul maxim al suspendării se reduce cu 15 %;
(b) dacă rata șomajului din statul membru din anul anterior evenimentului declanșator prevăzut la articolul 23 alineatul (9) depășește rata medie din Uniune cu peste cinci puncte procentuale, nivelul maxim al suspendării se reduce cu 25 %;
(c) dacă rata șomajului din statul membru din anul anterior evenimentului declanșator menționat la articolul 23 alineatul (9) depășește rata medie din Uniune cu peste opt puncte procentuale, nivelul maxim al suspendării se reduce cu 50 %;
(d) dacă proporția populației supusă riscului de sărăcie și excluziune socială din statul membru din anul anterior evenimentului declanșator menționat la articolul 23 alineatul (9) depășește media din Uniune cu peste 10 puncte procentuale, nivelul maxim al suspendării se reduce cu 20 %;
(e) dacă statul membru a înregistrat o contragere a PIB-ului real în doi sau mai mulți ani consecutivi anteriori evenimentului declanșator menționat la articolul 23 alineatul (9), nivelul maxim al suspendării se reduce cu 20 %;
(f) în cazul în care suspendarea vizează angajamente pentru 2018, 2019 sau 2020, se aplică o reducere nivelului obținut prin aplicarea articolului 23 alineatul (11), după cum urmează:
(i) pentru 2018, nivelul suspendării se reduce cu 15 %;
(ii) pentru 2019, nivelul suspendării se reduce cu 25 %;
(iii) pentru 2020, nivelul suspendării se reduce cu 50 %.
Reducerea nivelului suspendării ce rezultă din aplicarea literelor (a)-(f) nu depășește în total 50 %.
În cazul în care situația prevăzută la litera (b) sau (c) intervine simultan cu ambele litere (d) și (e), efectul suspendării se amână cu un an.
2. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE AL SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELE PE PROGRAME ȘI PRIORITĂȚI
O suspendare a angajamentelor aplicată unui stat membru afectează în primă instanță toate programele și prioritățile.
Cu toate acestea, următoarele programe și priorități sunt excluse din domeniul de aplicare al suspendării:
(i) programele sau prioritățile care sunt deja supuse unei decizii de suspendare adoptate în conformitate cu articolul 23 alineatul (6);
(ii) programele și prioritățile ale căror resurse urmează să fie majorate ca urmare a cererii de reprogramare adresate Comisiei în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) în anul evenimentului declanșator prevăzut la articolul 23 alineatul (9);
(iii) programele și prioritățile ale căror resurse au fost majorate în cei doi ani anteriori evenimentului declanșator prevăzut la articolul 23 alineatul (9) ca urmare a unei decizii adoptate în conformitate cu articolul 23 alineatul (5);
(iv) programele sau prioritățile de importanță critică pentru soluționarea unor condiții economice și sociale nefavorabile. Aceste programe sau priorități includ programele sau prioritățile care sprijină investițiile de importanță deosebită pentru Uniune legate de YEI. Programele sau prioritățile pot fi considerate de importanță deosebită atunci când sprijină investiții legate de punerea în aplicare a recomandărilor adresate statelor membre în cauză în cadrul semestrului european sau alte priorități care susțin reducerea sărăciei sau instrumentele financiare pentru competitivitatea IMM-urilor.
3. DETERMINAREA NIVELULUI FINAL AL SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELOR PENTRU PROGRAMELE CARE INTRĂ ÎN DOMENIUL DE APLICARE A SUSPENDĂRII
Excluderea unei priorități dintr-un program se face prin reducerea angajamentelor programului proporțional cu alocarea ce revine priorității respective.
Nivelul suspendării care se aplică angajamentelor programelor este cel care este necesar pentru a se atinge nivelul agregat al suspendării determinat conform punctului 1.
4. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ȘI A NIVELULUI SUSPENDĂRII PLĂȚILOR
Programele și prioritățile menționate la punctul 2 subpunctele (i)-(iv) sunt excluse, de asemenea, din domeniul de aplicare al suspendării plăților.
Nivelul suspendării care se aplică nu depășește 50 % din plățile programelor și priorităților.
ANEXA IV
IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE: ACORDURILE DE FINANȚARE
1. Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul articolului 38 alineatul (5) literele (a) și (b), acordul de finanțare include clauzele și condițiile pentru contribuțiile programului la instrumentul financiar și include cel puțin următoarele elemente:
(a) strategia sau politica de investiții care include modalitățile de implementare, produsele financiare care urmează a fi oferite, destinatarii finali avuți în vedere și combinația preconizată cu sprijin prin intermediul unui grant (după caz);
(b) un plan de afaceri sau documente echivalente pentru implementarea instrumentului financiar, inclusiv efectul de levier preconizat menționat la articolul 37 alineatul (2);
(c) rezultatele-țintă pe care se preconizează că le va obține instrumentul financiar pentru a contribui la obiectivele și rezultatele specifice ale priorității relevante;
(d) dispoziții pentru monitorizarea implementării investițiilor și a fluxului ofertelor de investiții care includ raportarea de către instrumentul financiar către fondul de fonduri și/sau autoritatea de management pentru a asigura respectarea articolului 46;
(e) cerințe de audit, precum cerințe minime privind păstrarea documentației la nivelul instrumentului financiar (și la nivelul fondului de fonduri, după caz), și cerințe referitoare la păstrarea de evidențe contabile separate pentru diferitele forme de sprijin, cu respectarea articolului 37 alineatele (7) și (8), după caz, inclusiv dispoziții și cerințe referitoare la accesul la documente al autorităților de audit ale statele membre, al auditorilor Comisiei și al Curții de Conturi Europene pentru a asigura o pistă de audit clară în conformitate cu articolul 34;
(f) cerințe și proceduri de gestionare a contribuției planificate furnizate de program în conformitate cu articolul 41 și pentru previziunea fluxului ofertelor de investiții (deal flow), inclusiv cerințe pentru conturile fiduciare/separate, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (8);
(g) cerințe și proceduri pentru gestionarea dobânzii și a altor câștiguri generate în sensul articolului 43, inclusiv operațiuni/investiții de trezorerie acceptabile, și răspunderea și responsabilitățile părților implicate;
(h) dispoziții referitoare la calculul și plata costurilor de gestionare suportate sau ale comisioanelor de gestionare ale instrumentului financiar;
(i) dispoziții referitoare la reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI până la sfârșitul perioadei de eligibilitate cu respectarea articolului 44;
(j) dispoziții referitoare la reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI după sfârșitul perioadei de eligibilitate cu respectarea articolului 45 și o politică privind ieșirea respectivelor resurse din instrumentul financiar;
(k) condiții pentru o posibilă retragere totală sau parțială a contribuțiilor din programe pentru instrumentele financiare, inclusiv fondul de fonduri, după caz;
(l) dispoziții pentru a garanta că organismele care implementează instrumentele financiare le gestionează în mod independent și în conformitate cu standardele profesionale relevante și acționează în interesul exclusiv al părților care furnizează contribuții la instrumentul financiar;
(m) dispoziții privind lichidarea instrumentului financiar.
În plus, atunci când instrumentele financiare sunt organizate printr-un fond de fonduri, acordul de finanțare dintre autoritatea de management și organismul care implementează fondul de fonduri trebuie, de asemenea, să conțină dispoziții privind evaluarea și selectarea organismelor care implementează instrumentele financiare, inclusiv cereri de exprimare a interesului sau proceduri de achiziții publice.
2. Documentele de strategie menționate la articolul 38 alineatul (8) pentru instrumentele financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (4) litera (c) includ cel puțin următoarele elemente:
(a) strategia sau politica de investiții a instrumentului financiar, clauzele și condițiile generale ale împrumuturilor sau garanțiilor preconizate, destinatarii finali avuți în vedere și acțiunile care urmează să fie sprijinite;
(b) un plan de afaceri sau documente echivalente pentru implementarea instrumentului financiar, inclusiv efectul de levier preconizat menționat la articolul 37 alineatul (2);
(c) reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI în conformitate cu articolele 44 și 45;
(d) monitorizarea implementării instrumentului financiar și raportarea în legătură cu acesta, pentru a asigura respectarea articolului 46.
ANEXA V
DEFINIREA RATELOR FORFETARE PENTRU PROIECTELE GENERATOARE DE VENITURI NETE
|
Sectorul |
Rate forfetare |
1 |
RUTIER |
30 % |
2 |
FEROVIAR |
20 % |
3 |
TRANSPORT URBAN |
20 % |
4 |
APĂ |
25 % |
5 |
DEȘEURI SOLIDE |
20 % |
ANEXA VI
DISTRIBUIREA ANUALĂ A CREDITELOR DE ANGAJAMENT PENTRU PERIOADA 2014-2020
Profil anual ajustat (inclusiv sumele suplimentare pentru YEI)
|
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
Total |
Prețuri în EUR, 2011 |
44 677 333 745 |
45 403 321 660 |
46 044 910 729 |
46 544 721 007 |
47 037 288 589 |
47 513 211 563 |
47 924 907 446 |
325 145 694 739 |
ANEXA VII
METODOLOGIA DE ALOCARE
Metoda de alocare pentru regiunile mai puțin dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (a)
1. Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform următoarelor etape:
(a) stabilirea unei sume absolute (în EUR) obținute prin înmulțirea populației regiunii în cauză cu diferența dintre PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii respective, măsurat în funcție de PPC, și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 (în PPC);
(b) aplicarea unui procent la suma absolută menționată anterior pentru a determina pachetul financiar al regiunii în cauză; procentul respectiv se modulează pentru a reflecta prosperitatea relativă, măsurată în funcție de PPC, comparativ cu media UE-27, a statului membru în care se situează regiunea eligibilă, și anume:
(i) pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 82 % din media UE-27: 3,15 %;
(ii) pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este situat între 82 % și 99 % din media UE-27: 2,70 %;
(iii) pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare de 99 % din media UE-27: 1,65 %;
(c) la suma obținută în conformitate cu litera (b) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 300 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;
Metoda de alocare pentru regiunile aflate în tranziție eligibile pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (b)
2. Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform următoarelor etape:
(a) stabilirea intensității teoretice minime și maxime a ajutorului pentru fiecare regiune de tranziție eligibilă. Nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor pentru fiecare stat membru înainte de aplicarea sistemului de siguranță regional, alocat regiunilor mai dezvoltate ale statului membru respectiv. În cazul în care statul membru nu mai are regiuni dezvoltate, nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie inițială a ajutorului pe cap de locuitor pentru toate regiunile mai dezvoltate, și anume 19,80 EUR pe cap de locuitor pe an. Nivelul maxim al sprijinului se referă la o regiune teoretică al cărei PIB pe cap de locuitor se ridică la 75 % din media UE-27 și se calculează prin metoda definită la punctul 1 literele (a) și (b). Din suma obținută prin această metodă, se ia în considerare 40 %.
(b) calcularea alocărilor regionale inițiale, ținând seama de PIB-ul regional pe cap de locuitor (în PPC), prin interpolarea liniară a PIB-ului relativ al regiunii pe cap de locuitor în raport cu UE-27;
(c) la suma obținută în conformitate cu litera (b) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 100 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE.
Metoda de alocare pentru regiunile mai dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, menționat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (c)
3. Valoarea inițială totală a pachetului financiar teoretic total se obține prin înmulțirea unei intensități anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 19,80 EUR cu populația eligibilă.
4. Partea fiecărui stat membru vizat este reprezentată de suma părților fiecăreia dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:
(a) populația regională totală (pondere de 25 %);
(b) numărul de șomeri din regiunile de nivelul NUTS 2 cu o rată a șomajului care depășește media tuturor regiunilor mai dezvoltate (pondere de 20 %);
(c) numărul de locuri de muncă suplimentare necesare pentru a se atinge obiectivul Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii referitor la rata regională a ocupării forței de muncă de 75 % (pentru vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani) (pondere de 20 %);
(d) valoarea cu care trebuie să crească numărul persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani care sunt absolvenți de învățământ terțiar pentru a se atinge obiectivul de 40 % al Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (pondere de 12,5 %);
(e) valoarea cu care trebuie să scadă numărul persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională (cu vârsta între 18 și 24 de ani) pentru a se atinge obiectivul de 10 % al Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (pondere de 12,5 %);
(f) diferența dintre PIB-ul real al regiunii (măsurat în PPC) și PIB-ul teoretic regional dacă regiunea ar avea același PIB pe cap de locuitor ca și cea mai prosperă regiune de nivelul NUTS 2 (pondere 7,5 %);
(g) populația regiunilor de nivelul NUTS 3 cu o densitate a populației sub 12,5 locuitori/km2 (pondere de 2,5 %).
Metoda de alocare pentru statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune în temeiul articolului 90 alineatul (3)
5. Valoarea inițială totală a pachetului financiar teoretic total se obține prin înmulțirea unei intensități medii anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 48 EUR cu populația eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocată a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populația, suprafața și prosperitatea națională a statului și se obține în conformitate cu următoarele etape:
(a) calcularea mediei aritmetice a părții populației și a celei a suprafeței statului membru respectiv în comparație cu populația totală și suprafața totală a tuturor statelor membre eligibile. În cazul în care, totuși, partea populației totale a unui stat membru depășește partea suprafeței sale totale cu un factor de 5 sau mai mult, ceea ce corespunde unei densități extrem de mari a populației, se utilizează numai partea populației totale în această etapă;
(b) ajustarea procentelor astfel obținute cu un coeficient care reprezintă o treime din procentul prin care VNB-ul pe cap de locuitor (măsurat în paritatea puterii de cumpărare) al statului membru respectiv pentru perioada 2008-2010 depășește media VNB-ului pe cap de locuitor din toate statele membre eligibile (medie egală cu 100 %) sau este inferior acestei medii.
6. Pentru a se ține seama de nevoile importante ale statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior în ceea ce privește infrastructurile de transport și de mediu, partea lor din Fondul de coeziune se stabilește la minimum o treime din pachetul financiar total după plafonare conform dispozițiilor de la punctele 10-13 primit în medie pe parcursul perioadei.
7. Creditele alocate din Fondul de coeziune pentru statele membre menționate articolului 90 alineatul (3) paragraful al doilea scad treptat pe o perioadă de șapte ani. Acest sprijin de tranziție va fi în valoare de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014, aplicat la populația totală a statului membru. Sumele din anii următori vor fi exprimate ca procent din suma definită pentru 2014, procentele fiind de 71 % în 2015, 42 % în 2016, 21 % în 2017, 17 % în 2018, 13 % în 2019 și 8 % în 2020.
Metoda de alocare pentru obiectivul de cooperare teritorială menționat la articolul 4 din Regulamentul privind CTE
8. Alocarea pe stat membru a resurselor care acoperă cooperarea transfrontalieră și transnațională, inclusiv contribuția din FEDR pentru Instrumentul european de vecinătate și Instrumentul de asistență pentru preaderare se stabilește ca suma ponderată a părții populației din regiunile de graniță și partea populației totale din fiecare stat membru. Ponderea este determinată de părțile respective ale componentelor transfrontaliere și transnaționale. Părțile componentelor de cooperare transfrontalieră și transnațională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %.
Metoda de alocare pentru finanțarea suplimentară pentru regiunile menționate la articolul 92 alineatul (1) litera (e)
9. O alocare specială suplimentară care corespunde unei intensități a ajutorului de 30 EUR pe cap de locuitor va fi acordată regiunilor de nivelul NUTS 2 ultraperiferice și regiunilor de nivelul NUTS 2 din nord cu o densitate mică a populației. Alocarea respectivă va fi distribuită pe regiuni și pe state membre, proporțional cu populația totală a acestor regiuni.
Nivelul maxim de transferuri din fondurile care sprijină coeziunea
10. Pentru a contribui la o concentrare corespunzătoare a finanțării pentru coeziune asupra regiunilor și statelor membre mai puțin dezvoltate și la reducerea disparităților dintre intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri către fiecare stat membru este de 2,35 % din PIB-ul statului membru. Plafonul se va aplica pe o bază anuală, sub rezerva ajustărilor necesare ca urmare a concentrării la începutul perioadei a finanțării pentru YEI, și va reduce proporțional, dacă este cazul, toate transferurile (cu excepția celor pentru regiunile mai dezvoltate și pentru „obiectivul cooperarea teritorială europeană”) către statul membru vizat, astfel încât să se obțină nivelul maxim al transferurilor. Pentru statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2013 și a căror creștere medie reală a PIB-ului în perioada 2008-2010 a fost mai mică de – 1 %, nivelul maxim al transferurilor va fi de 2,59 %.
11. Plafoanele menționate la paragraful 10 de mai sus includ contribuțiile de la FEDR pentru finanțarea componentei transfrontaliere din cadrul Instrumentului european de vecinătate și al Instrumentului de asistență pentru preaderare. Aceste plafoane nu includ creditele specifice de 3 000 000 000 EUR pentru YEI.
12. Calculele PIB-ului efectuate de Comisie se întemeiază pe statisticile publicate în mai 2012. Ratele de creștere națională a PIB-ului prevăzute de Comisie în mai 2012 pentru perioada 2014-2020 se aplică separat fiecărui stat membru.
13. Normele descrise la punctul 10 nu pot da naștere la alocări per stat membru mai mari de 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada de programare 2007-2013.
Dispoziții complementare
14. Pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor (în PPC) folosit drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013 și a fost mai mic de 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din media UE-27, nivelul minim al sprijinului pentru perioada 2014-2020 din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă va corespunde în fiecare an cu 60 % din alocarea anuală orientativă medie anterioară în cadrul obiectivului de convergență, calculată de Comisie în cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013.
15. Nicio regiune de tranziție nu primește mai puțin decât ar fi primit dacă ar fi fost o regiune mai dezvoltată. Pentru a determina nivelul acestei alocări minime, metoda de distribuție a creditelor pentru regiunile mai dezvoltate va fi aplicată tuturor regiunilor care au un PIB pe cap de locuitor de cel puțin 75 % din media UE-27.
16. Alocarea minimă totală din fonduri pentru un stat membru corespunde unui procent de 55 % din alocarea totală individuală a acestuia pentru perioada 2007-2013. Ajustările necesare pentru îndeplinirea acestei cerințe se aplică proporțional alocărilor din fonduri, excluzând alocările din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.
17. Pentru a combate efectele pe care criza economică din statele membre ale zonei euro le-a avut asupra nivelului lor de prosperitate al acestor state și pentru a încuraja creșterea economică și crearea de locuri de muncă în aceste state membre, fondurile structurale vor prevedea următoarele alocări suplimentare:
(a) 1 375 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate din Grecia;
(b) 1 000 000 000 EUR pentru Portugalia, distribuit după cum urmează: 450 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate, din care 150 000 000 EUR pentru Madeira, 75 000 000 EUR pentru regiunile de tranziție și 475 000 000 EUR pentru regiunile cel mai puțin dezvoltate;
(c) 100 000 000 EUR pentru regiunea Border, Midland and Western din Irlanda;
(d) 1 824 000 000 EUR pentru Spania, din care 500 000 000 EUR pentru Extremadura, 1 051 000 000 EUR pentru regiunile în tranziție și 273 000 000 EUR pentru regiunile mai dezvoltate;
(e) 1 500 000 000 EUR pentru regiunile cel mai puțin dezvoltate ale Italiei, din care 500 000 000 EUR pentru zonele neurbane.
18. În vederea recunoașterii provocărilor reprezentate de situația statelor membre insulare și de izolarea anumitor părți ale Uniunii, Malta și Cipru primesc, după aplicarea metodei de calculare menționate la punctul 16, un pachet suplimentar de 200 000 000 EUR și, respectiv, 150 000 000 EUR în cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă”, distribuit după cum urmează: o treime pentru Fondul de coeziune și două treimi pentru fondurile structurale.
Regiunilor spaniole Ceuta and Melilla le este alocat un pachet financiar total suplimentar de 50 000 000 EUR în cadrul fondurilor structurale.
Regiunii ultraperiferice Mayotte îi este alocat un pachet financiar total de 200 000 000 EUR în cadrul fondurilor structurale.
19. Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor de eligibilitate, fie la efectele pe termen lung ale evoluțiilor recente din economia lor, se efectuează următoarele alocări suplimentare:
(a) pentru Belgia 133 000 000 EUR, din care 66 500 000 EUR pentru Limburg și 66 500 000 EUR pentru regiunile de tranziție din Regiunea Valonia;
(b) pentru Germania 710 000 000 EUR, din care 510 000 000 EUR pentru fostele regiuni de convergență din categoria regiunilor de tranziție și 200 000 000 EUR pentru regiunea Leipzig;
(c) fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 10, regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale Ungariei li se va aloca un pachet suplimentar de 1 560 000 000 EUR, regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale Republicii Cehe un pachet suplimentar de 900 000 000 EUR și regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale Sloveniei un pachet suplimentar de 75 000 000 EUR din fondurile structurale.
20. Programului PEACE i se va aloca o sumă totală de 150 000 000 EUR, din care 106 500 000 EUR pentru Regatul Unit și 43 500 000 EUR pentru Irlanda. Acest program va fi implementat sub forma unui program de cooperare transfrontalieră care implică Irlanda de Nord și Irlanda.
Ajustări suplimentare în conformitate cu articolul 92 alineatul (2)
21. În plus față de sumele stabilite la articolele 91 și 92, Cipru beneficiază de credite suplimentare în valoare de 94 200 000 EUR în 2014 și de 92 400 000 EUR în 2015, care se vor adăuga la creditele deja existente din fondurile structurale.
ANEXA VIII
METODOLOGIA PRIVIND ALOCAREA SPECIFICĂ PENTRU INIȚIATIVA PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 91
I. Repartizarea alocării specifice pentru YEI este determinată în conformitate cu următoarele etape:
1. Se identifică numărul de tineri șomeri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani în regiunile de nivelul NUTS 2 eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul privind FSE, și anume în regiunile de nivelul NUTS 2 care au rate ale șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani de peste 25 % în 2012, și, în cazul statelor membre în care rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, se iau în considerare regiunile care au rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 20 % în 2012 (denumite în continuare „regiuni eligibile”).
2. Alocarea corespunzătoare fiecărei regiuni eligibile se calculează pe baza raportului dintre numărul de tineri șomeri din regiunea eligibilă și numărul total de tineri șomeri menționați la punctul 1 din toate regiunile eligibile.
3. Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru este suma alocărilor corespunzătoare fiecărei dintre regiunile sale eligibile.
II. Alocările specifice pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor nu sunt luate în considerare în scopul aplicării plafonării normelor enunțate în anexa VII în legătură cu alocarea resurselor globale.
III. În scopul stabilirii alocărilor specifice acordate în cadrul YEI pentru regiunea Mayotte, rata șomajului în rândul tinerilor și numărul de tineri șomeri se determină pe baza celor mai recente date disponibile la nivel național, în cazul în care nu sunt disponibile date Eurostat pentru nivelul NUTS 2.
IV. Resursele alocate YEI pot fi revizuite în sens ascendent pentru perioada 2016-2020 în cadrul procedurii bugetare, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. Defalcarea pe stat membru a resurselor suplimentare are loc urmând aceleași etape ca și cele aplicate alocării inițiale, dar se bazează pe cele mai recente date anuale disponibile.
ANEXA IX
METODOLOGIA DE STABILIRE A COTEI MINIME DE FSE
Cota procentuală suplimentară care trebuie adăugată la cota resurselor fondurilor structurale menționată la articolul 94 alineatul (4) alocate FSE într-un stat membru care corespunde cotei statului membru respectiv pentru perioada de programare 2007-2013 se stabilește după cum urmează, pe baza ratelor de ocupare a forței de muncă (pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) a anului de referință 2012:
— în cazul în care rata de ocupare a forței de muncă este de 65 % sau inferioară, cota se majorează cu 1,7 puncte procentuale;
— în cazul în care rata de ocupare a forței de muncă depășește 65 %, dar nu este mai mare de 70 %, cota se majorează cu 1,2 puncte procentuale;
— în cazul în care rata de ocupare a forței de muncă depășește 70 %, dar nu este mai mare de 75 %, cota se majorează cu 0,7 puncte procentuale;
— în cazul în care rata de ocupare a forței de muncă depășește 75 %, nu este necesară nicio majorare.
Cota procentuală totală a unui stat membru după adăugare nu depășește 52 % din resursele fondurilor structurale menționate la articolul 92 alineatul (4).
Pentru Croația, cota resurselor din fondurile structurale, excluzând obiectivul de cooperare teritorială europeană, alocate către FSE pentru perioada de programare 2007-2013 corespunde cotei medii a regiunilor de convergență ale statelor membre care au aderat la Uniune la 1 ianuarie 2004 sau ulterior.
ANEXA X
ADIȚIONALITATEA
1. CHELTUIELI STRUCTURALE PUBLICE SAU ASIMILABILE
În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate reprezintă cel puțin 65 % din populație, cifra utilizată pentru determinarea cheltuielilor structurale publice sau asimilabile este cifra privind formarea brută de capital fix raportată în programele de stabilitate și de convergență întocmite de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 în vederea prezentării strategiilor lor bugetare pe termen mediu. Cifra care va fi utilizată este cea raportată în contextul soldului bugetului general, al datoriilor de stat și al previziunilor bugetare ale autorităților publice, fiind prezentată ca procentaj din PIB.
În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate reprezintă peste 15 % și sub 65 % din populație, cifra utilizată pentru determinarea cheltuielilor structurale publice sau asimilabile este cifra totală privind formarea brută de capital fix în regiunile mai puțin dezvoltate. Raportarea acestei cifre se face în același format ca și cel stabilit în primul paragraf.
2. VERIFICAREA
Verificările privind adiționalitatea în conformitate cu articolul 95 alineatul (5) sunt supuse următoarelor norme:
2.1. Verificarea ex ante
(a) Atunci când transmite un acord de parteneriat, un stat membru furnizează informații privind profilul planificat al cheltuielilor în formatul din tabelul 1 de mai jos.
Tabelul 1
Cheltuielile administrației publice ca procent din PIB |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
P51 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
(b) Statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate reprezintă peste 15 % și sub 65 % din populație furnizează, în plus, informații cu privire la profilul planificat al cheltuielilor din regiunile mai puțin dezvoltate în formatul din tabelul 2.
Tabelul 2
|
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
Formarea brută de capital fix a administrației publice în regiunile mai puțin dezvoltate, ca procentaj din PIB |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
(c) Statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind principalii indicatori macroeconomici și prognozele care stau la baza nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile.
(d) Statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate reprezintă peste 15 % și sub 65 % din populație furnizează Comisiei și informații cu privire la metoda utilizată pentru estimarea formării brute de capital fix în aceste regiuni. În acest sens, statele membre utilizează datele privind investițiile publice la nivel regional, dacă sunt disponibile. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile sau în alte cazuri justificate corespunzător, inclusiv atunci când, pentru perioada 2014-2020, statul membru a modificat semnificativ împărțirea regională în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 1059/2013, formarea brută de capital fix poate fi estimată aplicând indicatori privind cheltuielile publice regionale sau populația regională la datele privind investițiile publice la nivel național.
(e) Odată ce există un acord din partea Comisiei și a statului membru, tabelul 1 și, după caz, tabelul 2, vor fi incluse în acordul de parteneriat al statului membru în cauză ca nivel de referință al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile care trebuie să fie menținut în perioada 2014-2020.
2.2. Verificarea intermediară
(a) La momentul verificării intermediare, se consideră că un stat membru a menținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor în perioada 2014-2017 este mai mare sau egală cu nivelul de referință al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat.
(b) În urma verificării intermediare, Comisia poate revizui, după consultarea statelor membre, nivelul de referință al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile din acordul de parteneriat dacă situația economică a statului membru s-a modificat semnificativ față de cea estimată la momentul adoptării acordului de parteneriat.
2.3. Verificarea ex post
La momentul verificării ex post, se consideră că un stat membru a menținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor din perioada 2014-2020 este mai mare sau egală cu nivelul de referință al cheltuielilor stabilit în acordul de parteneriat.
3. RATELE DE CORECȚIE FINANCIARĂ DUPĂ VERIFICAREA EX POST
În cazul în care Comisia decide să realizeze o corecție financiară în conformitate cu articolul 95 alineatul (6), rata de corecție financiară se obține scăzând 3 % din diferența dintre nivelul de referință din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimată ca procentaj din nivelul de referință, și apoi prin împărțirea rezultatului la 10. Corecția financiară se stabilește aplicând această rată a corecției financiare la contribuția din fondurile pentru statul membru în cauză în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate și al regiunilor de tranziție, pentru întreaga perioadă de programare.
În cazul în care diferența între nivelul de referință din acordul de parteneriat și nivelul atins, exprimată ca procentaj din nivelul de referință din acordul de parteneriat, reprezintă 3 % sau mai puțin, nu se efectuează nicio corecție financiară.
Corecția financiară nu depășește 5 % din finanțările din partea fondurilor pentru statul membru în cauză pentru regiunile mai puțin dezvoltate pentru ansamblul perioadei de programare.
ANEXA XI
Condiționalități ex ante
PARTEA I: Condiții tematice ex ante
Obiective tematice |
Priorități de investiții |
Condiționalitate ex ante |
Criterii de îndeplinire |
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării (ținta C & D) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 1] |
FEDR: — Toate prioritățile de investiții din cadrul obiectivului tematic nr. 1 |
1.1. Cercetare și inovare: Existența unei strategii naționale sau regionale de specializare inteligentă, în conformitate cu programul național de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea și inovarea și care să fie conformă cu caracteristicile sistemelor naționale sau regionale eficiente în domeniul cercetării și al inovării. |
— Implementarea unei strategii naționale sau regionale de specializare inteligentă care: — — se bazează pe o analiză de identificare a punctelor forte și a punctelor slabe (analiză de tip SWOT) sau pe o analiză similară, cu scopul de a își concentra resursele asupra unui număr limitat de priorități în materie de cercetare și inovare; — prezintă măsurile necesare pentru a stimula investițiile private în activitățile de CDT; — conține un mecanism de monitorizare. — A fost adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și inovare. |
FEDR: — Consolidarea cercetării și inovării (C & I), a infrastructurii și a capacităților de dezvoltare a excelenței în domeniul C & I, precum și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european. |
1.2. Infrastructura de cercetare și inovare Existența unui plan multianual pentru înscrierea în buget și prioritizarea investițiilor. |
— A fost adoptat un plan multianual pentru înscrierea în buget și prioritizarea investițiilor legate de prioritățile Uniunii și, dacă este cazul, de Forumul pentru o strategie europeană privind infrastructurile în domeniul cercetării – ESFRI. |
|
2. Sporirea utilizării și a calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor [ținta în domeniul benzii largi (broadband)] [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 2] |
FEDR: — Dezvoltarea de produse și servicii TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC. — Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură și e-sănătate. |
2.1. Dezvoltarea digitală: Un cadru strategic de politică referitor la dezvoltarea digitală pentru stimularea serviciilor bazate pe TIC publice și private de bună calitate, accesibile și interoperabile și pentru sporirea utilizării de către cetățeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum și de întreprinderi și de administrațiile publice, inclusiv referitor la inițiativele transfrontaliere. |
— Existența unui cadru strategic de politică pentru dezvoltarea digitală, de exemplu, în cadrul strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă care conține: — — înscrierea în buget și prioritizarea acțiunilor prin intermediul unei analize de tip SWOT sau unei analize similare în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa; — ar trebui să fi fost efectuată o analiză a contribuției de echilibrare a cererii și a ofertei de TIC; — indicatori de măsurare a evoluției intervențiilor în domenii precum cel al alfabetizării digitale, e-incluziunii, e-accesibilității și evoluția în e-sănătate, în limitele articolului 168 din TFUE, care sunt aliniate la strategiile sectoriale ale Uniunii, naționale sau regionale existente și relevante; — evaluarea necesităților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC. |
FEDR: — Extinderea implementării benzii largi, introducerea de rețele de mare viteză și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală. |
2.2. Infrastructura pentru rețeaua de generație următoare (Next Generation Network – NGN): Existența unor planuri naționale sau regionale privind NGN care să țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor Uniunii în materie de acces internet de mare viteză, care se concentrează asupra unor domenii în care piața nu reușește să ofere o infrastructură deschisă, la un cost rezonabil și la un nivel al calității în conformitate cu normele UE în materie de concurență și de ajutoare de stat, și care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. |
— Existența unui plan național sau regional de generație următoare care conține: — — un plan de investiții în infrastructură bazat pe o analiză economică care ia în considerare existența infrastructurilor private și publice și a planurilor de investiții; — modele de investiții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigură accesul la infrastructură și serviciideschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; — măsuri pentru a stimula investițiile private. |
|
3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 3] |
FEDR: — Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice de noi idei și prin stimularea creării de firme noi, inclusiv prin intermediul incubatoarelor de afaceri — Sprijinirea capacității IMM-urilor de a se crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se implica în procesele de inovare. |
3.1. Au fost efectuate acțiuni specifice pentru a sprijini promovarea spiritului antreprenorial luând în considerare Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act – SBA). |
— Acțiunile specifice sunt: — — s-au adoptat măsuri pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru a crea o întreprindere, având în vedere obiectivele SBA; — s-au adoptat măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi, având în vedere obiectivele SBA; — s-a adoptat un mecanism de monitorizare a implementării măsurilor din SBA care au fost aplicate și de evaluare a impactului pe care legislația îl are asupra IMM-urilor. |
4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul4] |
FEDR + Fondul de coeziune: — Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor. |
4.1. Pentru construcția sau renovarea clădirilor, s-au derulat acțiuni de promovare a eficienței în utilizarea energiei de către utilizatorul final și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor în eficiența energetică. |
— Acțiunile constau în: — — măsurile de asigurare a existenței unor cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor consecvente cu articolul 3, articolul 4 și articolul 5 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1); — măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor în conformitatecu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE; — măsuri de asigurare a unei planificări strategice privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2); — măsuri în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice pentru a asigura instalarea de contoare individuale la clienții finali, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu potențialele economii de energie. |
FEDR + Fondul de coeziune: — Promovarea utilizării cogenerării cu randament ridicat a energiei termice și a energiei electrice, pe baza cererii utile. |
4.2. Au fost întreprinse acțiuni de promovare a unei cogenerări cu randament ridicat a energiei termice și a energiei electrice. |
— Acțiunile constau în: — — Sprijinul pentru cogenerare se bazează pe cererea de energie termică utilă și pe economiile de energie primară, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 2004/8/CE, statele membre sau organismele lor competente au evaluat cadrul legislativ și normativ existent, cu privire la procedurile de autorizare sau alte proceduri în vederea: (a) încurajării proiectării de unități de cogenerare, în vederea satisfacerii cererilor de căldură utilă justificate din punct de vedere economic și a evitării unui volum maimare de căldură decât căldura utilă; și (b) reducerii barierelor normative și de alt tip care stau în calea sporirii cogenerării. |
|
FEDR + Fondul de coeziune: — Promovarea producției și a distribuției de energie obținută din surse regenerabile. |
4.3. Au fost întreprinse acțiuni de promovare a producției și distribuției de energie din surse regenerabile (4). |
— Scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la rețea sau accesul garantat și prioritate pentru expediere, precum și norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) și articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). — Un stat membru a adoptat un plan național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. |
|
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea și gestiunea riscurilor (Ținta privind schimbările climatice) [prevăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 5] |
FEDR + Fondul de coeziune: — Promovarea investițiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor. |
5.1. Prevenirea și gestionarea riscurilor: Existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice |
— Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: — — o descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; — o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; — ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. |
6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficientei resurselor [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 6] |
FEDR + Fondul de coeziune: — Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre, care depășesc aceste cerințe. |
6.1. Sectorul apei: Existența: (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă; și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. |
— În sectoarele sprijinite prin FEDR și Fondul de coeziune, un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuță din Directiva 2000/60/CE, ținând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuperării, precum și de condițiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. — Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situează un bazin hidrografic, în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE. |
FEDR + Fondul de coeziune: — Investiții în sectorul deșeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe. |
6.2. Sectorul deșeurilor: Promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și cu ierarhia deșeurilor. |
— În temeiul articolului 11 alineatul (5) din Directiva 2008/98/CE, s-a transmis Comisiei un raport de implementare cu privire la progresele înregistrate în atingerea țintelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. — Existența unuia sau mai multor planuri de gestionare a deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din Directiva 2008/98/CE. — Existența unor programe de prevenire a acumulării de deșeuri, în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/98/CE. — măsurile necesare pentru a atinge până în 2020 obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE. |
|
7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 7] |
FEDR + Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. |
7.1. Transporturi: Existența unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinzătoare pentru investiții în transporturi, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv transportul public la nivel local și regional), care să sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbunătățească conectivitatea la rețelele globale și de bază TEN-T. |
— Existența unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinzătoare pentru investițiile în transporturi care îndeplinesc cerințele legale pentru evaluarea strategică de mediu și care prevăd: — — contribuția la zona de transport unic la nivel european, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), inclusiv prioritățile pentru investiții în: — rețeaua TEN-T de bază și rețeaua globală, în cazul în care se preconizează investiții din partea FEDR și a Fondului de coeziune; și — conectivitatea secundară; — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preconizează sprijin din partea FEDR și a Fondului de coeziune. — Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. |
FEDR + Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul. inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. |
7.2. Transportul feroviar: Existența în planurile sau cadrele cuprinzătoare de transport a unei secțiuni explicite privind dezvoltarea transportului feroviar, în conformitate cu cadrul instituțional al statelor membre (inclusiv privind transportul public la nivel local și regional),care să sprijine dezvoltarea infrastructurii și să îmbunătățească conectivitatea la rețelele globale și de bază TEN-T. Investițiile acoperă activele mobile, interoperabilitatea și consolidarea capacităților. |
— Existența unei secțiuni privind dezvoltarea transportului feroviar în planurile sau cadrelor de transport prevăzute anterior care să îndeplinească cerințele legale pentru evaluarea strategică demediu și care să prevadă un flux realist și matur de proiecte (inclusiv un calendar, un cadru bugetar). — Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. |
|
FEDR + Fondul de coeziune: — Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T. — Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului. — Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local. FEDR: — Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. |
7.3. Alte mijloace de transport, inclusiv căi navigabile interioare și transportul maritim, porturi, legături multimodale și infrastructuri aeroportuare: Existența în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele cuprinzătoare de transport a unei secțiuni specifice privind căile navigabile interioare și transportul maritim, porturile, legăturile multimodale și infrastructurile aeroportuare, care contribuie la îmbunătățirea conectivității la rețelele globale și de bază TEN-T și la promovarea mobilității regionale și locale durabile. |
— Existența în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele de transport a unei secțiuni privind căile navigabile interioare și transportul maritim, porturile, legăturile multimodale și infrastructurile aeroportuare, care: — — să îndeplinească cerințele legale aplicabile evaluărilor strategice de mediu; — să stabilească un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv un calendar și cadrul bugetar). — Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura fluxul de proiecte. |
|
FEDR: — Îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei și prin integrarea descentralizării producției de energie din surse regenerabile. |
7.4. Dezvoltarea de sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei electrice. Existența unor planuri cuprinzătoare pentru investiții în infrastructura energetică inteligentă și a unor măsuri de reglementare care să contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării. |
— S-au adoptat planuri cuprinzătoare care descriu prioritățile privind infrastructura energetică națională care sunt: — — în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2009/72/CE și articolul 22 din Directiva 2009/73/CE, unde este cazul; și — în conformitate cu planurile relevante de investiții regionale prevăzute la articolul 12 și cu planul de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii pe o perioadă de 10 ani, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); și — care să fie compatibile cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) privind orientările referitoare la infrastructurile energetice transeuropene [TEN-E]. — Aceste planuri conțin: — — un flux realist și matur de proiecte pentru care se preconizează sprijin din partea FEDR; — măsuri de atingere a obiectivelor de coeziune socială și economică și protecție a mediului înconjurător, în conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2009/73/CE; — măsuri de optimizare a utilizării energiei electrice și de promovare a eficienței energetice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (11) din Directiva 2009/72/CE și articolul 3 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE. |
|
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (Ținta privind forța de muncă) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 8] |
FSE: — Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen lung și pentru persoanele îndepărtate de piața muncii, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă. |
8.1. Politicile active în domeniul pieței forței de muncă sunt concepute și aplicate prin prisma orientărilor privind ocuparea forței de muncă. |
— Serviciile de ocupare a forței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizează: — — măsuri personalizate, active și preventive, în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, axându-se în același timp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune socială, inclusiv pe persoanele din comunitățile marginalizate; — informații cuprinzătoare și transparente privind noile locuri de muncă vacante și oportunitățile de angajare, ținând seama de necesitățile în schimbare ale pieței muncii. — Serviciile de ocupare a forței de muncă au încheiat acorduri de cooperare oficiale și neoficiale cu părțile interesate relevante. |
FSE: — Activități independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri, inclusiv a unor întreprinderi inovatoare, de dimensiuni mici, mijlocii și micro. FEDR: — Sprijinirea constituirii de incubatoare de afaceri și sprijinirea investițiilor în favoarea activităților independente, a microîntreprinderilor și a creării de întreprinderi. |
8.2. Activități independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri: existența unui cadru strategic de politică pentru întreprinderile nou-înființate favorabile incluziunii. |
— Existența unui cadru strategic de politică pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înființate favorabile incluziunii, care cuprinde următoarele elemente: — — măsuri adoptate pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru a crea o întreprindere, având în vedere obiectivele SBA; — măsuri adoptate pentru a reduce timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi, având în vedere obiectivele SBA; — acțiuni care asigură legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor și servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri defavorizate, zone defavorizate, sau ambele dacă este nevoie. |
|
FSE: — Modernizarea instituțiilor pieței muncii, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, și îmbunătățirea gradului de satisfacere a nevoilor pieței muncii, inclusiv prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor, precum și prin programe de mobilitate și printr-o mai bună cooperare între instituții și părțile interesate relevante. FEDR: — investiții în infrastructurile destinate serviciilor de ocupare a forței de muncă. |
8.3. Instituțiile pieței forței de muncă sunt modernizate și consolidate în lumina Orientărilor privind ocuparea forței de muncă. Reformele instituțiilor pieței forței de muncă vor fi precedate de un cadru strategic de politică clar și o evaluare ex ante care să includă și dimensiunea de gen. |
— Acțiuni pentru reformarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza: — — măsuri personalizate, active și preventive, în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, axându-se în acelașitimp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune socială, inclusiv pe persoanele din comunitățile marginalizate; — informații cuprinzătoare și transparente privind noile locuri de muncă vacante și oportunitățile de angajare, ținând seama de necesitățile în schimbare ale pieței muncii. — Reforma serviciilor de ocupare a forței de muncă va include crearea de rețele de cooperare oficială sau informală cu părțile interesate relevante. |
|
FSE: — Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. |
8.4. Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute în lumina Orientărilor privind ocuparea forței de muncă |
— Părțile interesate relevante sunt implicate în elaborarea și monitorizarea strategiilor de îmbătrânire activă, în vederea păstrării lucrătorilor în vârstă pe piața muncii și a promovării ocupării profesionale a acestora. — Un stat membru a instituit măsuri de promovare a îmbătrânirii active. |
|
FSE: — Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor. |
8.5. Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor: Existența unor politici care vizează favorizarea anticipării și bunei gestionări a modificărilor și restructurărilor. |
— Existența unor instrumente de sprijinire a partenerilor sociali și a autorităților publice în vederea dezvoltării și monitorizării unor metode proactive de schimbare și restructurare, care cuprind măsuri: — — de promovare a anticipării schimbărilor; — de promovare a pregătirii și gestionării procesului de restructurare. |
|
FSE: — Integrarea durabilă pe piața muncii a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluderii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin executarea garanției pentru tineri. |
8.6. Existența unui cadru strategic de politică pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin executarea garanției pentru tineret. Această condiționalitate ex ante se aplică doar pentru aplicarea YEI. |
— Există un cadru strategic de politică cuprinzător pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor care: — — se bazează pe dovezi care măsoară rezultatele pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau nu participă la formare profesională și careconstituie fundamentul pentru elaborarea de politici specifice și pentru monitorizarea evoluției; — identifică autoritatea publică relevantă responsabilă de gestionarea măsurilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și de coordonarea parteneriatelor la toate nivelurile și în toate sectoarele; — implică toate părțile interesate care sunt relevante în abordarea șomajului în rândul tinerilor; — permite o intervenție și activare timpurie; — cuprinde măsuri de sprijin pentru accesul la integrarea pe piața muncii, îmbunătățirea competențelor, mobilitatea forței de muncă și integrarea sustenabilă pe piața muncii a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare. |
|
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei discriminări (ținta privind combaterea sărăciei) [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 9] |
FSE: — Incluziunea activă, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse, a participării active și a îmbunătățirii capacității de inserție profesională. FEDR: — Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunitate. — Oferirea de sprijin revitalizării fizice, economice și sociale a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. |
9.1. Existența și implementarea unui cadru strategic de politică națională pentru reducerea sărăciei care vizează incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii în lumina Orientărilor privind ocuparea forței de muncă. |
— Existența unui cadru strategic de politică națională pentru reducerea sărăciei, care vizează incluziunea activă și care: — — constituie o bază justificativă suficientă pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei și de monitorizare a evoluțiilor; — conține măsuri de sprijinire a atingerii țintei privind sărăcia și excluziunea socială la nivel național (definită în Programul Național de Reformă), care include promovarea locurilor de muncă durabile șide calitate pentru persoanele cele mai expuse riscului de excluziune socială, inclusiv pentru persoanele din comunitățile marginalizate; — implică părțile interesate relevante în combaterea sărăciei; — în funcție de nevoile identificate, include măsuri pentru trecerea de la îngrijirea instituțională la cea bazată pe comunitate. — La cerere și dacă este justificat, părțile interesate relevante vor primi asistență pentru prezentarea de proiecte și pentru implementarea și gestionarea proiectelor selectate. |
FSE: — Integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii. FEDR: — Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin accesul la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități. — Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. — Investiții în educație, formare și formare profesionala pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare. |
9.2. Existența unui cadru strategic de politică națională privind incluziunea romilor |
— Existența unui cadru strategic de politică națională privind incluziunea romilor care: — — stabilește obiective naționale realizabile pentru integrarea romilor în scopul eliminării decalajului față de restul populației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cele patru obiective ale UE de integrare a romilor legate de accesul la educație, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe; — identifică, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condițiile cele mai precare, folosind indicatori socioeconomici șiteritoriali deja existenți (și anume nivelul educațional foarte scăzut, șomajul pe termen lung etc.); — include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul acțiunilor de integrare a romilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei; — este concepută, implementată și monitorizată în strânsă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organizațiile societății civile romă, cu autoritățile regionale și locale. — La cerere și dacă este justificat, părțile interesate relevante vor primi asistență pentru prezentarea de proiecte și implementarea și gestionarea proiectelor selectate. |
|
FSE: — Îmbunătățirea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general. FEDR: — Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități. |
9.3. Sănătate: Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru sănătate în limitele articolului 168 din TFUE, care asigură sustenabilitate din punct de vedere economic. |
— Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru sănătate care conține: — — măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate; — măsuri de stimulare a eficienței în sectorul sănătății, prin aplicarea de modele de prestare a serviciilor și infrastructură; — conține un sistem de monitorizare și revizuire. — Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specifică resursele bugetare disponibile estimative și o concentrare eficientă din punctul de vedere al costurilor a resurselor asupra nevoilorstabilite ca priorități pentru sănătate. |
|
10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții (ținta privind educația) [prevăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 10] |
FSE: — reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de înaltă calitate, inclusiv la parcursuri de învățare (formale, neformale și informale) pentru reintegrarea în educație și formare. FEDR: — Investiții în educație, formare și formare profesionala pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare. |
10.1. Abandonul școlar timpuriu: Existența unui cadru strategic de politică pentru a reduce abandonul școlar timpuriu (AST) în limitele articolului 165 din TFUE. |
— Existența unui sistem pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor privind AST la nivelurile relevante care: — — constituie o bază justificativă suficientă pentru elaborarea unor politici specifice și monitorizarea evoluțiilor. — Se instituie un cadru strategic de politică privind AST care: — — se bazează pe dovezi; — acoperă sectoarele educaționale relevante, inclusiv dezvoltarea copiilor cu vârste fragede și vizează în special grupurile vulnerabile care sunt cel mai expuse riscului de AST, inclusiv persoanele din comunitățile marginalizate, și conține măsuri de prevenire, intervenție și compensare; — implică toate sectoarele de politică și părțile interesate relevante pentru combaterea AST. |
FSE: — Îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea în vederea creșterii participării și a nivelului de instruire, în special pentru grupurile defavorizate. FEDR: — Investiții în educație, formare și formare profesionala pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare. |
10.2. Învățământul superior: Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru creșterea nivelului de instruire până la forme de învățământ superior, sporirea calității și eficienței în limitele articolului 165 din TFUE. |
— Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru învățământul superior care include următoarele elemente: — — atunci când este necesar, măsuri de creștere a participării și a nivelului de instruire care: — — cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate, acordând o atenție deosebită grupurilor defavorizate, inclusiv persoanelor din comunități marginalizate; — reduc ratele de abandon/sporesc ratele de absolvire; — măsuri care încurajează conținutul inovator și crearea de programe; — măsuri de creștere a capacității de inserție profesională și a spiritului antreprenorial care: — — încurajează dezvoltarea „competențelor transversale”, inclusiv spiritul antreprenorial, în programele relevante de învățământ superior; — reduc diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește opțiunile de învățământ și profesionale. |
|
FSE: — Consolidarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, neformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite. FEDR: — Investiții în educație, formare și formare profesională pentru competențeși învățarepe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare. |
10.3. Învățarea pe tot parcursul vieții: Existența unui cadru strategic de politică națională și/sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții în limitele articolului 165 din TFUE. |
— Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții care conține măsuri: — — de sprijinire a serviciilor de dezvoltare și conectare pentru ÎPV, inclusiv de implementare a acestor servicii și de îmbunătățire a competențelor (validare, consiliere, educație și formare), precum și obținerea implicării părților interesate relevante și încheierea de parteneriate cu acestea; — pentru îmbunătățirea competențelor diverselor grupuri-țintă în care acestea sunt identificate ca priorități în cadrele strategice de politică națională sau regională (de exemplu, ale tinerilor care urmează cursuri de formare profesională, ale adulților, ale părinților care reintră pe piața muncii, ale lucrătorilor subcalificați și în vârstă, ale migranților și ale altor grupuri dezavantajate, în special ale persoanelor cu handicap); — măsuri pentru a spori accesul la ÎPV inclusiv prin eforturi de implementare eficace a instrumentelor care favorizează transparența (de exemplu, Cadrul european al calificărilor, Cadrul național al calificărilor, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educația și formarea profesională); — măsuri de sporire a relevanței educației și formării pentru piața muncii și de adaptare a acestora la necesitățile grupurilor-țintă identificate (de exemplu, tineri care urmează cursuri de formare profesională, adulți, părinți care reintră pe piața muncii, lucrători subcalificați și în vârstă, migranți și alte grupuri dezavantajate, în special persoane cu handicap). |
|
|
FSE: — Sporirea relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, facilitarea tranziției de la educație la piața muncii și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de formare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie. FEDR: — Investiții în educație, formare și formare profesionala pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare. |
10.4. Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și formare profesională (EFP), în limitele articolului 165 din TFUE. |
— Existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de educație profesională, înlimitele articolului 165 din TFUE, care include măsuri pentru următoarele elemente: — îmbunătățirea relevanței pe piața muncii a sistemelor de EFP, în strânsă colaborare cu părțile interesante relevante, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și consolidarea dispozițiilor privind formarea la locul de muncă, în diversele sale forme; — creșterea calității și a atractivității EFP, inclusiv prin elaborarea unei abordări naționale pentru asigurarea calității EFP (de exemplu în conformitate cu Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educația și formarea profesională) și de utilizare a instrumentelor de asigurare a transparenței și de recunoaștere, cum ar fi Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET). |
11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă [menționate la articolul 9 primul paragraf punctul 11] |
FSE: — Investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune reglementări și a bunei guvernanțe. FEDR: — Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice si a părților interesate și o administrație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacității instituționale și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice vizate de implementarea FEDR, precum și prin sprijinirea acțiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacității instituționale și a eficienței administrației publice. Fondul de coeziune: — Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice si a părților interesate și o administrație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacității instituționale și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice legate de implementarea Fondului de coeziune. |
— Existența unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma administrației publice. |
— Existența sau procesul de implementare a unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a autorităților publice ale statului membru și a competențelor acestora în următoarele aspecte: — — o analiză și o planificare strategică a acțiunilor de reformă juridică, organizațională și/sau procedurală; — dezvoltarea unor sisteme de management al calității; — acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative; — elaborarea și implementarea unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu; — dezvoltarea de competențe la toate nivelurile ierarhiei profesionale din cadrul autorităților publice; — dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare. |
(1) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13). (2) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). (3) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64). (4) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16). (5) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1). (6) Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (JO L 211, 14.8.2009, p. 15). (7) Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36). (8) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39). |
PARTEA II: Condiționalități ex ante generale
Domeniul |
Condiționalitate ex ante |
Criterii de îndeplinire |
1. Antidiscriminare |
Existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI |
— Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal pentru toate persoanele pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea în activitățile conexe fondurilor ESI. — Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor antidiscriminare ale UE. |
2. Gen |
Existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI |
— Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea egalității de gen pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea de gen în activitățile conexe fondurilor ESI. — Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor Uniunii în materie de egalitate de gen și de integrare a dimensiunii de gen. |
3. Invaliditate |
Existența capacității administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului (1). |
— Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru consultarea și implicarea organismelor responsabile pentru protecția drepturilor persoanelor cu handicap sau a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap sau a altor părți interesante relevante pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor. — Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației aplicabile a Uniunii și în domeniul legislației și politicilor naționale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce privește aplicarea practică a UNCRPD, reflectată în legislația Uniunii și cea națională, după caz. — Măsuri pentru asigurarea monitorizării aplicării articolului 9 din UNCRPD în legătură cu fondurile ESI pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor. |
4. Achizițiile publice |
Existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. |
— Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. — Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor. — Măsuri de formare profesională și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. — Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice. |
5. Ajutoare de stat |
Existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. |
— Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. — Măsuri de formare profesională și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. — Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat. |
6. Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment – EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment – SEA) |
Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. |
— Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (EIA) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) (SEA). — Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. — Măsuri de asigurare a unei capacități administrative suficiente. |
7. Sistemele statistice și indicatorii de rezultat |
Existența unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și efectuarea evaluării impactului. |
— Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: — — identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice; — măsuri de publicare și de disponibilitate publică a datelor agregate; — Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: — — selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la motivele pentru care au fost selectate acțiunile politice finanțate prin program; — stabilirea de ținte pentru acești indicatori; — respectarea, pentru fiecare indicator, a cerințelor următoare: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util a datelor. — Proceduri pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori. |
(1) Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35). (2) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1). (3) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30). |
ANEXA XII
INFORMAREA ȘI COMUNICAREA PRIVIND CONTRIBUȚIILE DIN PARTEA FONDURILOR
1. LISTA OPERAȚIUNILOR
Lista de operațiuni prevăzută la articolul 115 alineatul (2) conține, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru, următoarele câmpuri de date:
— denumirea beneficiarului (numai persoane juridice; nu se vor numi persoane fizice);
— titlul operațiunii;
— rezumatul operațiunii;
— data de începere a operațiunii;
— data de finalizare a operațiunii (data prevăzută pentru încheierea fizică sau implementarea integrală a operațiunii);
— cheltuielile eligibile totale alocate operațiunii;
— rata de cofinanțare a Uniunii (pe axă prioritară);
— codul poștal al operațiunii; sau o altă informație corespunzătoare care să indice localizarea;
— țara;
— denumirea categoriei de intervenție pentru operațiune, în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi);
— data ultimei actualizări a listei de operațiuni.
Titlurile câmpurilor de date se indică, de asemenea, în cel puțin una dintre celelalte limbi oficiale ale Uniunii.
2. ACȚIUNI DE INFORMARE ȘI COMUNICARE DESTINATE PUBLICULUI
Statul membru, autoritatea de management și beneficiarii iau măsurile necesare de informare a publicului și de comunicare privind operațiunile care beneficiază de contribuții în cadrul unui program operațional, în conformitate cu prezentul regulament.
2.1. Responsabilitățile statului membru și ale autorității de management
1. Statul membru și autoritatea de management se asigură de faptul că măsurile de informare și comunicare sunt implementate în conformitate cu strategia de comunicare și că acestea vizează cea mai cuprinzătoare acoperire mass-media posibilă prin utilizarea diverselor forme și metode de comunicare la nivelul adecvat.
2. Statul membru sau autoritatea de management au responsabilitatea de a organiza cel puțin următoarele măsuri de informare și comunicare:
(a) organizarea unei activități majore de informare prin aducerea la cunoștința publicului a lansării programului sau a programelor operațional(e), chiar înainte de aprobarea strategiilor de comunicare relevante;
(b) organizarea câte unei activități majore de informare pe an, care promovează oportunitățile de finanțare și strategiile urmărite și prezintă realizările programului sau programelor operațional(e), inclusiv, dacă este relevant, proiectele majore, planurile de acțiune comune și alte exemple de proiecte;
(c) afișarea emblemei Uniunii la sediul fiecărei autorități de management;
(d) publicarea, pe cale electronică, a listei de operațiuni în conformitate cu secțiunea 1 din prezenta anexă;
(e) oferirea de exemple de operațiuni, pe tipuri de programe operaționale, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui să fie într-una din limbile oficiale de largă circulație ale Uniunii, alta decât limba oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauză;
(f) informații actualizate cu privire la implementarea programului operațional, inclusiv, după caz, principalele sale realizări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic.
3. Autoritatea de management implică, după caz, în măsurile de informare și comunicare, în conformitate cu legile și practicile naționale, următoarele organisme:
(a) partenerii menționați la articolul 5;
(b) centrele de informare privind Europa și reprezentanțele Comisiei și birourile de informare ale Parlamentului European din statele membre;
(c) instituțiile de învățământ și cercetare.
Aceste organisme diseminează la scară largă informațiile descrise la articolul 115 alineatul (1).
2.2. Responsabilitățile beneficiarilor
1. Toate măsurile de informare și comunicare furnizate de beneficiar confirmă contribuția fondurilor pentru operațiune prin afișarea:
(a) siglei Uniunii, în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat de Comisie în temeiul articolului 115 alineatul (4), precum și o trimitere la Uniune;
(b) o trimitere la fondul sau la fondurile din partea cărora operațiunea a primit contribuții.
Atunci când o măsură de informare sau de comunicare vizează o operațiune sau mai multe operațiuni cofinanțate de mai multe fonduri, trimiterea prevăzută la litera (b) poate fi înlocuită cu trimiterea la fondurile ESI.
2. În cursul implementării unei operațiuni, beneficiarul informează publicul larg cu privire la contribuția obținută din partea fondurilor prin:
(a) afișarea pe site-ul internet al beneficiarului, în cazul în care există un astfel de site internet, a unei scurte descrieri a operațiunii, proporțională cu nivelul sprijinului, inclusiv scopurile și rezultatele acesteia, evidențiind contribuția financiară din partea Uniunii;
(b) expunerea, în cazul operațiunilor care nu se încadrează la punctele 4 și 5, cel puțin a unui afiș cu informații despre proiect (dimensiunea minimă A3), inclusiv despre contribuția financiară din partea Uniunii, într-un loc ușor vizibil publicului, cum ar fi zona de intrare a unei clădiri.
3. Pentru acțiunile susținute de FSE și, în cazuri adecvate, pentru operațiunile sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune, beneficiarul se asigură de faptul că cei care participă la o operațiune au fost informați cu privire la această finanțare.
Orice document referitor la implementarea unei anumite operațiuni care este utilizat pentru public sau participanți, inclusiv orice listă de prezență sau orice alt certificat, include o declarație cu privire la faptul că operațiunea a fost finanțată de fondul sau de fondurile în cauză.
4. În cursul implementării unei operațiuni sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune, beneficiarul expune, într-un loc ușor vizibil publicului, un panou temporar de o dimensiune semnificativă pentru fiecare operațiune care constă din finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni de construcție pentru care contribuția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR.
5. În termen de cel mult trei luni de la finalizarea unei operațiuni, beneficiarul expune o placă sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc ușor vizibil publicului pentru fiecare operațiune care îndeplinește următoarele criterii:
(a) contribuția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR;
(b) operațiunea constă în achiziționarea unui obiect fizic sau în finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni de construcție.
Placa sau panoul menționează denumirea și obiectivul principal al operațiunii. Formatul său îndeplinește caracteristicile tehnice stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 115 alineatul (4).
3. ACȚIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTENȚIALI ȘI A BENEFICIARILOR
3.1. Măsuri de informare a beneficiarilor potențiali
1. Autoritatea de management se asigură, în conformitate cu strategia de comunicare, că strategia și obiectivele și oportunitățile de finanțare ale programului operațional oferite în comun de Uniune și statul membru sunt difuzate la scară largă către beneficiarii potențiali și toate părțile interesate, însoțite de detalii privind contribuția financiară oferită de fondurile în cauză.
2. Autoritatea de management se asigură că beneficiarii potențiali au acces la informațiile relevante, inclusiv la informații actualizate, după caz, și, ținând cont de accesibilitatea serviciilor de comunicare electronice sau de alt tip pentru anumiți beneficiari potențiali, cu privire la cel puțin următoarele:
(a) oportunitățile de finanțare și lansarea cererilor de candidaturi;
(b) condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o contribuție în cadrul unui program operațional;
(c) o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finanțare și a termenelor aferente;
(d) criteriile de selecție a operațiunilor care urmează a beneficia de contribuții financiare;
(e) persoanele de contact de la nivel național, regional sau local care pot furniza informații privind programele operaționale;
(f) responsabilitatea potențialilor beneficiari de a informa publicul cu privire la scopul operațiunii și la sprijinul din partea fondurilor, acordat operațiunii, în conformitate cu punctul 2.2. Autoritatea de management poate solicita potențialilor beneficiari să propună în textul candidaturii activități de comunicare orientative, proporționale cu dimensiunea operațiunii.
3.2. Măsuri de informare a beneficiarilor
1. Autoritatea de management informează beneficiarii de faptul că acceptarea finanțării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de operațiuni publicată în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
2. Autoritatea de management furnizează, după caz, informații și instrumente de comunicare, inclusiv formulare în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii să își îndeplinească obligațiile prevăzute în secțiunea 2.2.
4. ELEMENTE DIN STRATEGIA DE COMUNICARE
Strategia de comunicare întocmită de către autoritatea de management și, după caz, de către statul membru include următoarele elemente:
(a) o descriere a abordării în materie de comunicare, inclusiv a principalelor măsuri de informare și comunicare care urmează a fi luate de statele membre sau de autoritatea de management adresate beneficiarilor potențiali, beneficiarilor, difuzorilor de informații și publicului larg, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 115;
(b) o descriere a materialelor care vor fi puse la dispoziție în formate accesibile pentru persoanele cu handicap;
(c) o descriere a modului în care beneficiarii vor fi sprijiniți în activitățile lor de comunicare;
(d) bugetul orientativ pentru implementarea strategiei;
(e) o descriere a organismelor administrative, inclusiv a resurselor de personal, responsabile cu implementarea măsurilor de informare și comunicare;
(f) modalitățile de realizare a acțiunilor de informare și comunicare menționate în punctul 2, inclusiv site-ul internet sau portalul internet la care pot fi accesate aceste date;
(g) o descriere a modului de evaluare a măsurilor de informare și comunicare din perspectiva vizibilității și cunoașterii politicii, programelor operaționale, operațiunilor și rolului avut de fonduri și de Uniune;
(h) după caz, o descriere a modului de utilizare a principalelor rezultate ale programului operațional anterior;
(i) o actualizare anuală care să prezinte activitățile de informare și comunicare ce urmează să fie realizate în anul următor.
ANEXA XIII
CRITERII DE DESEMNARE PENTRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT ȘI AUTORITATEA DE CERTIFICARE
1. MEDIUL DE CONTROL INTERN
(i) Existența unei structuri organizatorice care să acopere funcțiile autorităților de management și de certificare și alocarea funcțiilor în cadrul fiecăreia dintre aceste autorități, asigurând respectarea principiului separării funcțiilor, după caz.
(ii) Cadru pentru a asigura, în cazul delegării de sarcini către organisme intermediare, definirea responsabilităților și obligațiilor acestora, verificarea capacităților acestora de a efectua sarcini delegate și existența procedurilor de raportare.
(iii) Proceduri de raportare și monitorizare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat.
(iv) Plan de alocare a unor resurse umane corespunzătoare care să dispună de competențele tehnice necesare, la diverse niveluri și pentru diverse funcții din cadrul organizației.
2. GESTIONAREA RISCURILOR
Ținând seama de principiul proporționalității, un cadru pentru a asigura că se desfășoară un exercițiu corespunzător de gestionare a riscurilor atunci când este necesar și, în special, în cazul unor schimbări majore ale activităților.
3. ACTIVITĂȚI DE GESTIUNE ȘI CONTROL
A. Autoritatea de management
(i) Proceduri pentru solicitarea de granturi, evaluarea cererilor, selectarea pentru finanțare, inclusiv instrucțiuni și orientări care să asigure contribuția operațiunilor la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale priorității relevante în conformitate cu dispozițiile articolului 125 alineatul (3) litera (a) punctul (i).
(ii) Proceduri pentru verificarea gestiunii, inclusiv verificări administrative în legătură cu fiecare solicitare de rambursare din partea beneficiarilor și verificări la fața locului ale operațiunilor.
(iii) Proceduri pentru tratarea cererilor de rambursare din partea beneficiarilor și autorizarea plăților.
(iv) Proceduri pentru un sistem de colectare, înregistrare și stocare în format electronic a datelor cu privire la fiecare operațiune, care să includă, după caz, date cu privire la participanți individuali și o defalcare a datelor cu privire la indicatori pe bază de gen acolo unde este necesar, precum și de asigurare a conformității securității sistemelor cu standardele recunoscute la nivel internațional.
(v) Proceduri instituite de autoritatea de management pentru a se asigura că beneficiarii dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune.
(vi) Proceduri pentru instituirea unor măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor.
(vii) Proceduri pentru asigurarea unei piste de audit și a unui sistem de arhivare corespunzătoare.
(viii) Proceduri pentru elaborarea declarației conducerii menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar și a rezumatului anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor efectuate, care cuprinde inclusiv deficiențele identificate, menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (b) din respectivul regulament.
(ix) Proceduri pentru a asigura punerea la dispoziția beneficiarului a unui document care să prezinte condițiile în care se acordă sprijin pentru fiecare operațiune.
B. Autoritatea de certificare
(i) Proceduri pentru certificarea cererilor de plăți intermediare adresate Comisiei.
(ii) Proceduri pentru întocmirea conturilor și certificarea faptului că acestea sunt autentice, complete și exacte, precum și a faptului că cheltuielile respectă legislația aplicabilă la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama de rezultatele tuturor auditurilor.
(iii) Proceduri pentru asigurarea unei piste de audit corespunzătoare prin ținerea unor evidențe contabile care cuprind sumele care pot fi recuperate, sumele care au fost recuperate, precum și pe cele care au fost trase pentru fiecare operațiune în format electronic.
(iv) Proceduri, după caz, pentru a asigura că autoritatea de certificare primește informații corespunzătoare din partea autorității de management cu privire la verificările efectuate și la rezultatele auditurilor efectuate de către sau sub responsabilitatea autorității de audit.
4. MONITORIZAREA
A. Autoritatea de management
(i) Proceduri pentru sprijinirea activității comitetului de monitorizare.
(ii) Proceduri pentru elaborarea și transmiterea către Comisie a rapoartelor de implementare anuale și finale.
B. Autoritatea de certificare
Proceduri pentru îndeplinirea responsabilităților autorității de certificare în materie de monitorizare a rezultatelor verificărilor de gestiune și a rezultatelor auditurilor efectuate de către sau sub responsabilitatea autorității de audit înainte de transmiterea cererilor de plată către Comisie.
ANEXA XIV
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolele 3 și 4 |
Articolul 89 |
Articolele 5, 6 și 8 |
Articolul 90 |
Articolul 7 |
— |
Articolul 9 |
Articolele 4 și 6 |
Articolul 10 |
Articolul 4 alineatul (1) |
Articolul 11 |
Articolul 5 |
Articolul 12 |
Articolul 4 alineatul (4) |
Articolul 13 |
Articolul 4 alineatul (5) |
Articolul 14 |
Articolul 4 alineatele (7) și (8) și articolul 73 |
Articolul 15 |
Articolul 95 |
Articolul 16 |
Articolul 7 |
Articolul 17 |
Articolul 8 |
Articolul 18 |
Articolul 91 |
Articolele 19-21 |
Articolul 92 |
Articolul 22 |
Articolele 93 și 94 |
Articolul 23 |
Articolul 92 alineatul (6) |
Articolul 24 |
Articolul 91 alineatul (3) |
Articolul 25 |
Articolele 10 și 11 |
Articolul 26 |
Articolul 12 |
Articolul 27 |
Articolul 15 |
Articolul 28 |
Articolele 14 și 16 |
Articolul 29 |
Articolul 52 |
Articolul 30 |
Articolul 53 |
Articolul 31 |
Articolul 113 |
Articolul 32 |
Articolele 26, 29 și articolul 96 alineatele (9) și (10) |
Articolul 33 |
Articolul 30 și articolul 96 alineatul (11) |
Articolul 34 |
Articolul 98 |
Articolul 35 |
Articolul 99 |
Articolul 36 |
Articolul 31 |
Articolul 37 |
Articolul 27 și articolul 96 alineatele (1)-(8) |
Articolul 38 |
— |
Articolul 39 |
Articolul 100 |
Articolul 40 |
Articolul 101 |
Articolul 41 |
Articolele 102 și 103 |
Articolul 42 |
Articolul 123 alineatul (7) |
Articolul 43 |
— |
Articolul 43a |
Articolul 67 |
Articolul 43b |
Articolul 67 |
Articolul 44 |
Articolele 37-46 |
Articolul 45 |
Articolele 58 și 118 |
Articolul 46 |
Articolele 59 și 119 |
Articolul 47 |
Articolul 54 |
Articolul 48 |
Articolul 55, articolul 56 alineatele (1)-(3), articolul 57 și articolul 114 alineatele (1) și (2) |
Articolul 49 |
Articolul 56 alineatul (4), articolul 57 și articolul 114 alineatul (3) |
Articolul 50 |
Articolele 20-22 |
Articolul 51 |
— |
Articolul 52 |
Articolul 121 |
Articolele 53 și 54 |
Articolele 60 și 120 |
Articolul 55 |
Articolul 61 |
Articolul 56 |
Articolele 65-70 |
Articolul 57 |
Articolul 71 |
Articolul 58 |
Articolul 73 |
Articolul 59 |
Articolul 123 |
Articolul 60 |
Articolul 125 |
Articolul 61 |
Articolul 126 |
Articolul 62 |
Articolul 127 |
Articolul 63 |
Articolul 47 |
Articolul 64 |
Articolul 48 |
Articolul 65 |
Articolul 110 |
Articolul 66 |
Articolul 49 |
Articolul 67 |
Articolele 50 și 111 |
Articolul 68 |
Articolele 51 și 112 |
Articolul 69 |
Articolele 115-117 |
Articolul 70 |
Articolele 74 și 122 |
Articolul 71 |
Articolul 124 |
Articolul 72 |
Articolul 75 |
Articolul 73 |
Articolul 128 |
Articolul 74 |
Articolul 148 |
Articolul 75 |
Articolul 76 |
Articolul 76 |
Articolele 77 și 129 |
Articolul 77 |
Articolele 78 și 130 |
Articolele 78 și 78a |
Articolul 131 |
Articolul 79 |
— |
Articolul 80 |
Articolul 132 |
Articolul 81 |
Articolele 80 și 133 |
Articolul 82 |
Articolele 81 și 134 |
Articolul 83 |
— |
Articolul 84 |
Articolul 82 |
Articolele 85-87 |
Articolul 135 |
Articolul 88 |
— |
Articolul 89 |
Articolul 141 |
Articolul 90 |
Articolul 140 |
Articolul 91 |
Articolul 83 |
Articolul 92 |
Articolul 142 |
Articolul 93 |
Articolele 86 și 136 |
Articolul 94 |
— |
Articolul 95 |
— |
Articolul 96 |
Articolul 87 |
Articolul 97 |
Articolul 88 |
Articolul 98 |
Articolul 143 |
Articolul 99 |
Articolele 85 și 144 |
Articolul 100 |
Articolul 145 |
Articolul 101 |
Articolul 146 |
Articolul 102 |
Articolul 147 |
Articolele 103 și 104 |
Articolul 150 |
Articolul 105 |
Articolul 152 |
Articolul 105a |
— |
Articolul 106 |
Articolul 151 |
Articolul 107 |
Articolul 153 |
Articolul 108 |
Articolul 154 |
Declarația comună a Consiliului și a Comisiei cu privire la articolul 67
Consiliul și Comisia convin că articolul 67 alineatul (4), care exclude aplicarea costurilor simplificate menționate la articolul 67 alineatul (1) literele (b)-(d) în cazurile în care o operațiune sau un proiect care face parte dintr-o operațiune este pus în aplicare exclusiv prin proceduri de achiziții publice, nu aduce atingere punerii în aplicare a unei operațiuni prin intermediul unor proceduri de achiziții publice care au drept rezultat efectuarea plăților de către beneficiar contractantului pe baza unor costuri unitare predefinite. Consiliul și Comisia convin că costurile determinate și plătite de beneficiar pe baza acestor costuri unitare stabilite prin proceduri de achiziții publice constituie costuri reale suportate și plătite efectiv de către beneficiar în temeiul articolului 67 alineatul (1) litera (a).
Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind revizuirea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în materie de reconstituire a creditelor
Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să includă în revizuirea Regulamentului financiar, vizând alinierea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului la cadrul financiar multianual 2014-2020, și dispoziții necesare pentru aplicarea mecanismelor de alocare a rezervei de performanță și referitor la executarea instrumentelor financiare de la articolul 39 (Inițiativa IMM) în temeiul Regulamentului de stabilire a dispozițiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene (ESIF) privind reconstituirea de:
(i) credite angajate pentru programe referitor la rezerva de performanță și care au trebuit să fie dezangajate ca rezultat al faptului că prioritățile din aceste programe nu au fost realizate; și
(ii) credite ce fuseseră angajate pentru programe dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) litera (b) și care au trebuit să fie dezangajate, întrucât participarea unui stat membru la instrumentul financiar a trebuit întreruptă.
Declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind articolul 1
În cazul în care se impun și alte derogări justificate de la regulile comune, pentru a se ține cont de caracteristicile specifice ale FEPAM și FEADR, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană se angajează să permită astfel de derogări, aducând cu diligența necesară modificările care se impun regulamentului de stabilire a dispozițiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene (ESIF).
Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind excluderea oricăror măsuri retroactive în ceea ce privește aplicarea articolului 5 alineatul (3)
Parlamentul European și Consiliul convin următoarele:
— în ceea ce privește aplicarea articolelor 14 alineatul (2), 15 alineatul (1) litera (c) și 26 alineatul (2) din Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene, acțiunile întreprinse de statele membre pentru implicarea partenerilor menționați la articolul 5 alineatul (1) în pregătirea acordului de parteneriat și a programelor menționate la articolul 5 alineatul (2) includ toate acțiunile desfășurate în mod concret de statele membre, indiferent de momentul în care survin, precum și acțiunile desfășurate de acestea înainte de intrarea în vigoare a respectivului regulament și înainte de data intrării în vigoare a actului delegat pentru un cod de conduită european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din același regulament, în cursul etapelor pregătitoare ale unei proceduri de programare a unui stat membru, cu condiția îndeplinirii obiectivelor principiului de parteneriat stabilit în acest regulament. În acest context, statele membre, în conformitate cu competențele lor naționale și regionale, vor decide cu privire atât la conținutul acordului de parteneriat propus, cât și al proiectelor de program propuse, în conformitate cu dispozițiile pertinente din respectivul regulament și cu normele specifice fondului;
— actul delegat de stabilire a unui cod de conduită european, adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), nu va produce, în niciun caz, nici direct, nici indirect, efecte retroactive, în special cu privire la procedura de aprobare a acordului de parteneriat și a programelor, deoarece legiuitorii UE nu intenționează să îi confere Comisiei competența de a respinge aprobarea acordului de parteneriat și a programelor numai și exclusiv pe baza vreunei neconformități cu codul de conduită european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3);
— Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să le pună la dispoziție proiectul textului actului delegat de adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) cât mai curând posibil, cel târziu la data la care Consiliul adoptă acordul politic cu privire la Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene sau la data la care proiectul de raport referitor la regulamentul respectiv este supus la vot în plenul Parlamentului European, în funcție de care dintre acestea este mai apropiată.
( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (a se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial).
( 2 ) Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (JO L 191, 23.7.2010, p. 28).
( 3 ) Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).
( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5).
( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producției de produse agricole (JO L 337, 21.12.2007, p. 35).
( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 (JO L 193, 25.7.2007, p. 6).
( 7 ) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).
( 9 ) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
( 10 ) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).
( 11 ) Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).
( 12 ) Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
( 13 ) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).
( 14 ) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
( 15 ) Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1)
( 16 ) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
( 17 ) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 26.6.2013, p. 338).
( 18 ) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
( 19 ) Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
( 20 ) Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1).
( 21 ) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).
( 22 ) Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1).
( 23 ) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).
( 24 ) Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (a se vedea pagina 33 din prezentul Jurnal Oficial).
( 25 ) Decizia 2010/670/UE a Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor și măsurilor pentru finanțarea proiectelor demonstrative comerciale care vizează captarea și stocarea geologică a CO2 în condiții de siguranță din punct de vedere al mediului, precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 290, 6.11.2010, p. 39).
( 26 ) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (a se vedea pagina 185 din prezentul Jurnal Oficial).
( 27 ) Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (a se vedea pagina 50 din prezentul Jurnal Oficial).
( 28 ) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind un program al Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (a se vedea pagina 238 din prezentul Jurnal Oficial).
( 29 ) Regulamentul (UE). nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
( 30 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
( 31 ) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
( 32 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).