16.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 210/8

(1)

Pe 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

Consiliul a adoptat, la 13 iulie 2010, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010, o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de aceste orientări integrate la elaborarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima Analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și primul semestru european de coordonare ex-ante integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru consolidarea bugetară și reforma structurală (în concordanță cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a Analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței muncii și depunerii de noi eforturi pentru consolidarea creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a putea fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(6)

La 27 aprilie 2011, Austria și-a prezentat Programul de stabilitate actualizat în 2011, care vizează perioada 2011-2014, iar la 2 mai 2011, Programul național de reformă din 2011. Cele două programe au fost evaluate în același timp, pentru a ține seama de legăturile dintre ele.

(7)

La momentul intrării în criză, economia austriacă se afla pe fundamente solide, fără să fi suferit dezechilibre majore sau denaturări în perioada premergătoare acesteia. În pofida acestui lucru, criza financiară și economică a împins economia în cea mai profundă recesiune din ultimele decenii. Per ansamblu, PIB-ul real s-a contractat cu aproape 4 % în 2009. Ca urmare a crizei, ocuparea forței de muncă a scăzut cu aproape 1 % în 2009, ridicând șomajul la 4,8 % (de la 3,8 % în anul precedent). Criza a stopat creșterea continuă a excedentului de cont curent. Criza economică și financiară a avut un impact puternic asupra finanțelor publice. Ca urmare a adoptării pachetelor de măsuri de stimulare și a funcționării depline a stabilizatorilor automați, deficitul public a atins un nivel de 4,1 % și 4,6 %, din PIB în 2009 și, respectiv, 2010. Datoria publică a crescut la 69,6 % și, respectiv, 72,3 % din PIB în 2009 și, respectiv, 2010. Deoarece cea mai mare parte din măsurile de stimulare au fost de natură permanentă, a fost nevoie de consolidare fiscală de îndată ce condițiile economice s-au ameliorat. Un pachet de măsuri de consolidare, care se ridică la aproximativ 1 % din PIB, a fost adoptat prin legea bugetului pe 2011. Începând din cel de al treilea trimestru al anului 2009, economia și-a revenit progresiv din criză pe fondul îmbunătățirii cererii externe și, în special, al unei activități economice mai intense în Germania. În ansamblu, creșterea PIB-ului real a atins 2 % în 2010.

(8)

Pe baza evaluării, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, a programului de stabilitate actualizat, Consiliul este de părere că scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare este plauzibil, și prea favorabil spre sfârșitul perioadei de programului de stabilitate. Principalul obiectiv al strategiei bugetare pe termen mediu, prezentat în cea mai recentă actualizare a programului de stabilitate, este reducerea treptată a deficitului public de la 4,6 % din PIB în 2010 la 2,4 % din PIB în 2014, în principal prin restrângerea cheltuielilor. Există riscuri de evoluție negativă a acestor obiective, din cauza faptului că măsurile care sprijină strategia de consolidare la nivel subnațional nu sunt specificate, și a faptului că economiile preconizate pentru unele dintre măsurile adoptate la nivel federal nu se vor materializa, de exemplu, câștigurile din campania pentru combaterea fraudei fiscale, al cărei impact estimat pare a fi bazat foarte mult pe speculații. Pe de altă parte, un factor de risc pozitiv este cadrul multianual de cheltuieli introdus pentru guvernul federal în 2009, care pare să fi contribuit la consolidarea previzibilității procesului bugetar pe termen mediu, deși doar la nivel federal. Programul de stabilitate prevede că ponderea datoriei în PIB va crește de la 72,3 % în 2010 la 75,5 % în 2013, înainte de a reveni la 75,1 % în 2014. Cu toate acestea, există unele riscuri legate de această estimare, care se referă la creșterea datoriilor societăților de stat, clasificate în afara sectorului public, și la sarcinile suplimentare potențiale care decurg din măsurile de sprijin pentru sectorul bancar. În același timp, cu toate acestea, rata datoriei s-ar putea dovedi mai mică, deoarece este probabil ca băncile care au primit ajutor public în timpul crizei să ramburseze acest ajutor în avans față de calendarul prevăzut în programul de stabilitate.

(9)

Conform programului de stabilitate, se preconizează ca deficitul public să scadă sub valoarea de referință de 3 % în 2013, în conformitate cu termenul stabilit de Consiliu. Cu toate acestea, efortul bugetar anual mediu de 0,2 % din PIB prevăzut de programul de stabilitate în perioada 2011-2013 este mult sub nivelul de efort de 0,75 % din PIB pe care Consiliul a cerut Austriei să-l obțină. În conformitate cu ultima evaluare a Comisiei, riscurile privind sustenabilitate pe termen lung a finanțelor publice par să fie medii.

(10)

Ținând seama că Austria a elaborat un pact național de stabilitate, aflat în vigoare, reformarea în continuare a raporturilor bugetare dintre diferitele niveluri ale administrației publice va aduce economii substanțiale, va contribui la consolidarea bugetară și la disponibilizarea de resurse pentru investiții generatoare de creștere economică în domenii cum ar fi C&D și educația. Este pe deplin recunoscut faptul că raporturile actuale sunt complexe: nu numai că veniturile provenite din majoritatea impozitelor individuale sunt împărțite între administrațiile de pe diverse niveluri teritoriale, în proporții fixe, dar, în multe zone, procesul decizional este, de asemenea, împărțit între autorități aflate la diverse niveluri. Pentru o serie de activități, responsabilitățile privind colectarea și cheltuirea veniturilor nu sunt atribuite în cadrul aceluiași nivel al administrației publice. Exemple semnificative de ineficiență, care decurg din forma actuală a raporturilor bugetare respective, se găsesc în domeniul sănătății și al educației.

(11)

Sarcina fiscală medie în Austria este printre cele mai ridicate din UE. În comparație cu alte țări membre UE, contribuțiile la asigurările sociale ale salariaților sunt foarte ridicate. Reducerea contribuțiilor la asigurările de șomaj ale persoanelor cu salarii mici în 2008 și reforma impozitului pe venit din 2009 au contribuit la reducerea sarcinii fiscale asupra forței de muncă, dar nu au putut împiedica ușoara creștere a sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii în comparație cu începutul deceniului trecut. Această sarcină are un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, în special pentru lucrătorii cu salarii mici și o calificare redusă.

(12)

Rata de ocupare a forței de muncă a lucrătorilor în vârstă în Austria este încă mult sub media UE în pofida creșterii accentuate din ultimul deceniu. Schemele de pensionare anticipată și pensiile de invaliditate sunt utilizate în continuare pe scară largă. În total, 72 % din ansamblul noilor pensii în 2010 au fost acordate înaintea atingerii vârstei legale de pensionare. Un alt factor care contribuie la nivelul redus de ocupare a lucrătorilor în vârstă este vârsta legală, încă relativ scăzută, de pensionare a femeilor (60). Având în vedere evoluțiile demografice din Austria, creșterea vârstei efective de pensionare și îmbunătățirea cadrului care să permită lucrătorilor în vârstă să rămână mai mult timp pe piața muncii sunt importante în contextul în care trebuie asigurate sustenabilitatea finanțelor publice și stimularea ofertei de forță de muncă, a cărei scădere se preconizează începând cu 2020.

(13)

Rata de ocupare a femeilor în Austria este relativ ridicată, asociată cu una dintre cele mai ridicate rate de ocupare cu fracțiune de normă. Locurile de muncă pentru femei se concentrează foarte puternic în categoria locurilor de muncă cu salarii mici. Aceste caracteristici conduc la o diferență de remunerare între femei și bărbați de 25,4 %, care se situează pe locul al doilea dintre cele mai ridicate din UE și reprezintă unul din factorii care au condus la un risc relativ ridicat de sărăcie pentru femei. Unul din motivele pentru care femeile lucrează cu fracțiune de normă este distribuirea inegală între femei și bărbați a obligațiilor privind îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, precum și lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor și de îngrijire de lungă durată.

(14)

Sistemul de învățământ este caracterizat de „orientarea precoce”, elevii trebuind să decidă la vârsta de 10 ani cu privire la viitorul parcurs educativ, cu o posibilitate redusă de a trece de la o opțiune la alta și cu o răspândire largă a învățământului de o jumătate de zi. Acest lucru poate duce la rezultate care nu sunt cele mai bune la nivel educațional în rândul tinerilor vulnerabili, în special al celor care provin din familii de migranți. „Opțiunea precoce” predetermină în mare măsură parcursul educativ, făcând mai dificilă ajungerea la niveluri de învățământ superior într-o etapă ulterioară. O școală comună pentru toți copiii între 10 și 14 ani ar contribui la îmbunătățirea egalității de șanse în sistemul de învățământ și ar contribui la combaterea abandonului școlar.

(15)

Concurența în sectorul serviciilor, în special al serviciilor bazate pe rețele, cum ar fi telecomunicațiile, transporturile, utilitățile, precum și comerțul cu amănuntul și serviciile profesionale, nu este suficient de dezvoltată. Creșterea productivității trenează și structura pieței nu a încurajat puterea de cumpărare și cererea consumatorilor. Promovarea concurenței prin facilitarea intrării pe piață, reducerea reglementării normative a profesiilor și asigurarea stabilirii prețurilor pe baze concurențiale ar extinde posibilitățile de alegere ale consumatorului, iar prețurile ar fi mai accesibile. Austria a acumulat întârzieri mari în punerea în aplicare a directivei privind serviciile; soluționarea acestora ar putea contribui la stimularea creșterii economice. Adoptarea „legii orizontale”, o lege federală de punere în aplicare a principiilor fundamentale ale directivei, este în special așteptată.

(16)

Austria și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. Angajamentele se referă la trei din cele patru domenii ale pactului. Pe partea bugetară, măsurile răspund necesității de a crește vârsta efectivă de pensionare, precum și de control mai eficace al cheltuielilor publice la diferitele niveluri ale administrației. În privința ocupării forței de muncă, accentul se pune pe combaterea șomajului în rândul tinerilor, iar în privința competitivității, pe investițiile suplimentare în cercetare și în învățământul tehnic, precum și pe elaborarea unor modele de programe prelungite în școli. Inițiativele prezentate în cadrul pactului sunt conforme cu programul național de reformă și sunt în conformitate cu Legea cadrului bugetar federal și cu programul de stabilitate. Cu toate acestea, deși măsurile vizează unele dintre principalele aspecte socioeconomice cu care se confruntă această țară, există provocări importante, care ar fi putut fi incluse în mod util în angajamente, inclusiv în domeniul politicii bugetare, al educației, al concurenței și al inovării. Angajamentele în cadrul Pactului Euro Plus au fost evaluate și luate în considerare în recomandări.

(17)

Comisia a evaluat programul de stabilitate și programul național de reformă, precum și angajamentele din cadrul Pactului Euro Plus ale Austriei. Comisia a luat în considerare nu doar relevanța acestora pentru o politică socioeconomică și bugetară sustenabilă în Austria, dar și modul în care se respectă normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE printr-o contribuție de la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Totodată, consideră că, dat fiind condițiile economice favorabile, efortul de consolidare bugetară ar trebui intensificat, în special în 2012, și că ar trebui continuată reforma relațiilor bugetare dintre diversele niveluri ale administrației. Reducerea sarcinii fiscale, îmbunătățirea rezultatelor din domeniul educației și combaterea segmentării de gen ar fi benefice pentru dinamismul pieței muncii, în timp ce consolidarea concurenței și stimularea inovării ar crește competitivitatea.

(18)

În lumina prezentei evaluări, ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 2 decembrie 2009, Consiliul a examinat actualizarea pe 2011 a programului de stabilitate al Austriei, iar avizul său (3) se reflectă, în special, în recomandările de la punctele 1 și 2 de mai jos,

1.

Să profite de redresarea economică în curs pentru accelerarea procesului de corectare a deficitului excesiv, care este planificat mai ales în ceea ce privește partea de cheltuieli, aducând astfel rata ridicată a datoriei publice pe o pantă descendentă, pentru a asigura un efort fiscal anual mediu de cel puțin 0,75 % din PIB în 2012 și 2013 în concordanță cu recomandările Consiliului în temeiul EDP. În acest scop, să adopte și să pună în aplicare măsurile necesare, inclusiv la nivel subnațional. Să specifice măsurile necesare care să asigure progresul pentru atingerea obiectivului pe termen mediu în concordanță cu Pactul de stabilitate și creștere (PSC) după corectarea deficitului excesiv.

2.

Să ia măsuri de continuare a consolidării cadrului bugetar național prin alinierea responsabilităților legislative, administrative și de colectare și cheltuire a veniturilor între diversele niveluri de guvernare, în special în domeniul sănătății.

3.

În consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, să ia măsuri pentru limitarea și mai mare a accesului la actualul sistem de pensionare anticipată pentru persoanele cu perioade lungi de asigurare și să ia măsuri pentru reducerea perioadei de tranziție pentru armonizarea vârstelor legale de pensionare ale femeilor și bărbaților în vederea asigurării caracterului sustenabil și adecvat al sistemului de pensii. Să aplice cu strictețe condițiile de acces la sistemul de pensii de invaliditate.

4.

Să ia măsuri pentru a spori participarea pe piața muncii, inclusiv următoarele: reducerea, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, a sarcinii fiscale și de asigurări sociale pentru forța de muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici și medii; punerea în aplicare a planului național de acțiune privind tratamentul egal pentru femei și bărbați pe piața muncii, care cuprinde creșterea disponibilității serviciilor de îngrijire și a numărului de locuri în școli cu program prelungit, astfel încât să se ofere mai multe posibilități femeilor pentru a lucra cu normă întreagă, precum și reducerea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați; luarea de măsuri de îmbunătățire a rezultatelor școlare și de prevenire a abandonului școlar.

5.

Să ia măsuri suplimentare pentru încurajarea concurenței, în special în sectorul serviciilor, prin reducerea obstacolelor de intrare pe piață, eliminarea restricțiilor nejustificate privind anumite profesii, precum și creșterea competențelor autorităților din domeniul concurenței. Să accelereze adoptarea „legii orizontale” de punere în aplicare a directivei privind serviciile.