26.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 53/25

—

subliniază faptul că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în promovarea și susținerea culturii și în special în protejarea patrimoniului cultural și în promovarea inovației artistice;

—

subliniază că sectorul cultural contribuie în mod decisiv la punerea în aplicare a obiectivelor formulate în Strategia Lisabona reînnoită. CoR subliniază imensul potențial al turismului cultural în ceea ce privește dezvoltarea economică a multor regiuni. Cu toate acestea, atrage atenția asupra pericolului unei viziuni pur economice asupra importanței culturii. Cultura este la fel de importantă și pentru crearea unui mediu de viață plăcut și dinamic, condiție esențială pentru dezvoltare;

—

regretă că, la elaborarea unei agende europene pentru cultură într-o lume în proces de globalizare, Comisia Europeană nu face nici o referire la numărul mare de parteneriate dintre orașe, autoritățile locale și regiuni;

—

critică faptul că Comisia Europeană nu furnizează, în comunicarea sa, nici un fel de informații privind modul în care vor fi finanțate foarte ambițioasele obiective cuprinse în agenda pentru cultură;

—

propune deschiderea unei discuții constructive privind intenția Comisiei Europene de a utiliza în domeniul cultural metoda deschisă de coordonare. Va trebui acordată atenție nivelurilor subnaționale, care sunt în mare parte responsabile de domeniul cultural, iar sarcinile administrative aferente vor trebui păstrate la un nivel minim.

Raportor

:

Dl Gerd HARMS (DE-PSE), reprezentantul landului Brandenburg însărcinat cu afaceri federale și europene și secretar de stat pe lângă Cancelaria landului Barndenburg

1.

salută în mod special reflecțiile Comisiei Europene privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare. Aceste reflecții prezintă, pe bună dreptate, rolul central al culturii în procesul de integrare și constată necesitatea utilizării unor instrumente corespunzătoare pentru a pune pe deplin în valoare bogăția și diversitatea Europei sub aspect cultural, pentru a îndeplini — în interiorul și în exteriorul Uniunii Europene — obiectivele strategice de „prosperitate, solidaritate și securitate”.

Pentru aceasta este necesară cooperarea mai intensă între toți actorii din domeniul politicilor culturale, la toate nivelurile și ținând seama de reprezentanții societății civile și de rețelele acestora.

În cadrul reformulării unei agende europene pentru cultură într-o lume în proces de globalizare, politica culturală regională și locală capătă o importanță din ce în ce mai mare: în mod inevitabil, provocarea reprezentată de globalizare duce la reactivarea „Europei regiunilor”. Acest lucru este adevărat îndeosebi din perspectiva principiului subsidiarității al Uniunii Europene, bazat pe ideea conform căreia culturile se formează la nivelul cetățenilor, adică al orașelor și regiunilor. Autoritățile locale și regionale joacă un rol-cheie în promovarea și susținerea culturii în zonele lor, în special în protejarea patrimoniului cultural și în promovarea inovației artistice, dar și în sprijinirea și finanțarea nu doar a institutelor și inițiativelor culturale, ci și a educației și formării profesionale și în organizarea de festivaluri și manifestări culturale.

Calitatea și intensitatea cooperării culturale, îndeosebi în regiunile transfrontaliere, au o importanță decisivă pentru procesul de integrare europeană, confruntat cu provocări globale;

2.

salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia Europeană susține pentru prima oară necesitatea existenței unei agende pentru cultură cuprinzătoare în vederea elaborării unei strategii eficiente care să țină seama de rolul central pe care cultura îl joacă atât în relațiile statelor membre cu regiunile proprii, cât și în relațiile cu țări terțe.

Schimbul intercultural ar trebui să devină fundamentul dialogului cu țările candidate, precum și al dialogului din cadrul politicii europene de vecinătate. În afară de aceasta, CoR împărtășește opinia Comisiei Europene, conform căreia ar trebui încurajat dialogul între comunitățile și asociațiile religioase;

3.

salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia Europeană se referă explicit la articolul 151 din Tratatul CE (Amsterdam 1997) și la principiul subsidiarității, în care se subliniază următoarele:

4.

salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia Europeană subliniază în mod explicit rolul constructiv al CoR în sprijinirea agendei pentru cultură și în implicarea autorităților locale și regionale și a societății civile în acest proces.

5.

subliniază orientarea acestora și le preia, stabilind următoarea ordine de priorități:

6.

salută demersul Comisiei de a evidenția rolul important al culturii și economiei creative în stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Industria culturală constituie unul din domeniile de creștere ale economiei europene. Sectorul cultural contribuie astfel în mod decisiv la punerea în aplicare a obiectivelor formulate în Strategia Lisabona revizuită. Prin urmare, Comitetul încurajează Comisia Europeană să evalueze mai bine impactul sectorului cultural și creativ asupra economiilor locale și regionale;

7.

atrage atenția aici asupra rolului deosebit de important al turismului cultural. CoR pledează pentru un schimb de experiență mai intens la nivel european, în care să fie implicați reprezentanți ai industriei turismului cultural, asociații culturale și alți actori din domeniul politicii culturale, precum și reprezentanți ai regiunilor. CoR atrage atenția, în acest context, asupra imensului potențial al turismului cultural în ceea ce privește dezvoltarea economică a multor regiuni, dar și asupra pericolelor care amenință patrimoniul cultural, îndeosebi din cauza exploatării nepotrivite;

8.

avertizează însă că, în ciuda sprijinului deplin acordat Obiectivelor Lisabona, în acest context nu trebuie subliniată exclusiv importanța pur economică a culturii. Cultura este la fel de importantă pentru crearea unui mediu de viață plăcut și dinamic, care reprezintă o condiție a dezvoltării. CoR insistă ca, în spiritul competenței care i-a fost atribuită prin tratat, Comunitatea să încurajeze „schimburile culturale necomerciale” [articolul 151 alineatul (2) a treia liniuță din Tratatul CE].

Comitetul dorește, de asemenea, să fie limpede faptul că Obiectivele Lisabona nu pot fi îndeplinite decât dacă Uniunea Europeană plasează în centrul eforturilor sale din domeniul cultural importanța socială a valorilor necorporale ale culturii. CoR consideră că promovarea educației culturale și cooperările de natură culturală constituie premise în dezvoltarea resurselor de creativitate ale societății, ca și pentru prosperitatea industriei culturale. Cultura există fără industrie culturală, industria culturală nu există însă fără cultură;

9.

valoarea intrinsecă a culturii este și ea legată de cele de mai sus, iar CoR dorește să sublinieze importanța promovării calității. Unul dintre obiectivele agendei europene pentru cultură ar trebui să fie realizarea unei dezvoltări culturale dinamice și prezentarea culturii de avangardă în Europa și la nivel global;

10.

insistă prin urmare asupra necesității de a consolida și promova schimburile culturale internaționale, dobândirea de competențe interculturale și multilingvismul cetățenilor Uniunii Europene;

11.

consideră că planul de creare a unui proiect pilot „Erasmus for Culture”, lansat de Fundația Culturală Europeană din Amsterdam și adoptat în prezent de către Parlamentul European și Direcția Generală Educație și Cultură a Comisiei Europene, este o metodă adecvată și care merită să fie sprijinită în vederea realizării de cooperări culturale, implicând forța culturală a regiunilor și a organizațiilor și instituțiilor active la nivel regional. CoR dorește să fie partener în cadrul acestei inițiative;

12.

confirmă eficacitatea programului „Cultura 2007” (2007-2013), ca și a altor programe de sprijin, în special a celor menite să promoveze dezvoltarea culturală în spațiul rural, „în vederea sporirii atractivității regiunilor”.

Comitetul critică faptul că resursele puse la dispoziție în acest scop de către UE și statele membre continuă să fie insuficiente;

13.

își exprimă uimirea cu privire la faptul că noile evoluții din cadrul celui mai atractiv program cultural al Uniunii Europene, și anume „Capitalele culturale europene”, nu sunt luate decât marginal în considerare de către Comisia Europeană, care nu pare a le acorda vreo importanță strategică. Printre programele culturale europene, cel privind capitalele culturale se bucură de cea mai mare popularitate. Acest program dobândește rapid din ce în ce mai multă importanță în dezvoltarea culturală a orașelor și regiunilor, datorită numărului în creștere de orașe candidate la nivel național pentru titlul de capitală culturală europeană (pentru anul 2008 — 8 candidați în Regatul Unit, pentru anul 2010 — 18 candidați în Germania și 11 în Ungaria, pentru 2011 — 8 candidați în Finlanda, pentru anul 2016 — deja 7 candidați în Spania). Factorii care îndeamnă la depunerea candidaturii sunt deosebit de puternici, dat fiind faptul că, în cadrul procedurii de desemnare a capitalelor culturii din 2007 până în 2011, cultura este înțeleasă și privită ca motor și resursă de dezvoltare socială, contribuind astfel la valoarea adăugată europeană;

14.

solicită din acest motiv Comisiei Europene să observe atent, să analizeze și să promoveze noile evoluții în ceea ce privește programul „Capitale culturale europene”.

În acest sens, Comisia ar trebui să se concentreze în mod special pe:

15.

va consacra atenție, în ceea ce îl privește, potențialelor de dezvoltare și integrare rezultate din cooperările culturale între și pentru regiuni și orașe europene, așa cum se constată în „Declarația de la Budapesta” (2005) a orașelor ungare și germane ale culturii;

16.

regretă că, în perspectiva unei agende pentru cultură într-o lume în proces de globalizare, Comisia Europeană nu se referă la numeroasele parteneriate între orașe, comune și regiuni, care, de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, s-au răspândit din Europa în întreaga lume. Astfel de parteneriate între orașe și regiuni au îndeplinit dintotdeauna o funcție de stabilizare socială și au avut o contribuție considerabilă la dezvoltarea pașnică și la depășirea diviziunilor din Europa. CoR recomandă, prin urmare, Comisiei Europene ca, la elaborarea programelor, să ia în considerare potențialul cultural, important pentru întreaga societate, ale parteneriatelor între orașe și regiuni și să aibă în vedere noile evoluții calitative;

17.

confirmă importanța programului „Europa cetățenilor”, dat fiind impactul acestuia asupra dezvoltării culturale regionale și locale și pledează în favoarea extinderii acestui program;

18.

așteaptă propuneri concrete de acțiune pentru Anul european al dialogului intercultural (2008) și speră să fie implicat în această manifestare. Prin urmare, încurajează DG Educație și Cultură să continue să pună accentul pe dialogul cultural și după 2008, prin promovarea de politici specifice și prin acțiuni comune cu alte direcții generale;

19.

regretă că, în comunicarea sa, Comisia Europeană nu oferă informații despre finanțarea obiectivelor ambițioase ale agendei pentru cultură și constată că, în mod sigur, acestea nu vor putea fi realizate din resursele reduse ale programului „Cultura 2007”. În acest sens, CoR subliniază rolul important al fondurilor structurale în finanțarea infrastructurii culturale și în protejarea patrimoniului cultural și sprijină planul Comisiei Europene de a include în viitor proiecte culturale și în alte programe comunitare. Cu toate acestea, CoR așteaptă informații mai concrete în această privință;

20.

împărtășește părerea Comisiei Europene, conform căreia Convenția UNESCO pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, intrată în vigoare în martie 2007, pune la dispoziție un instrument important din punctul de vedere al politicii culturale și al dreptului internațional, cu o importanță considerabilă atât pentru comunitate, cât și pentru statele membre și care va avea efecte și în plan regional.

În consecință, solicită Comisiei Europene să ia o serie de măsuri, fără a aduce atingere principiului subsidiarității, în sensul introducerii acestei convenții internaționale;

21.

atrage încă o dată atenția asupra faptului că o politică externă comună în domeniul culturii poate fi elaborată și pusă în practică numai atunci când actorii din statele membre care cultivă relații cu țări terțe sunt sprijiniți în eforturile și activitățile lor de cooperare. Din acest motiv, Comitetul Regiunilor recomandă în mod explicit Comisiei Europene să consolideze și să sprijine inițiative precum rețeaua EUNIC (Uniunea Europeană a Institutelor Culturale Naționale);

22.

salută faptul că concluziile Consiliului privind Tratatul de reformă european în forma actuală reiau bazele solide agreate de Convenția Europeană în domeniul cultural;

23.

critică lipsa unei referiri la Declarația de la Berlin, care a fost adoptată cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Tratatelor de la Roma și care accentuează importanța procesului de integrare atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere cultural, insistând asupra rolului jucat de regiuni în această privință;

24.

ar dori să deschidă o dezbatere constructivă privind intenția Comisiei Europene de a utiliza în domeniul cultural metoda deschisă de coordonare. CoR reamintește, în acest context, că trebuie să se acorde atenție nivelurilor subnaționale, responsabile în mare măsură de domeniul cultural, iar sarcinile administrative suplimentare trebuie reduse la minimum. CoR recomandă, de asemenea, să fie utilizate diversele posibilități de creare și sprijinire de platforme și rețele europene. Potrivit CoR, o modalitate promițătoare pentru accelerarea și intensificarea integrării europene este promovarea mai intensă a proiectelor comune multinaționale și a schimburilor dintre profesioniștii culturii;

25.

sprijină planul Comisiei Europene de a organiza, o dată la doi ani, un Forum cultural european, în care să fie implicate toate nivelurile politicii și practicii culturale;

26.

în acest context, salută în mod explicit intenția Comisiei Europene de a prezenta o dată la doi ani un raport intermediar privind politicile culturale, menit să ofere informații legate în special de modul în care Comisia Europeană ține seama de aspectele culturale [articolul 151 alineatul (4) din Tratatul CE] în celelalte domenii politice.