This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52008AE1522
Opinion of the European Economic and Social Committee on the White Paper — Together for Health: A Strategic Approach for the EU 2008-2013 COM(2007) 630 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea albă — Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013 COM(2007) 630 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea albă — Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013 COM(2007) 630 final
JO C 77, 31.3.2009, p. 96–101
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
31.3.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 77/96 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea albă — Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013
COM(2007) 630 final
(2009/C 77/23)
La 23 octombrie 2007, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
Cartea albă — Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013.
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 18 iulie 2008. Raportor: dna Cser.
În cea de-a 447-a sesiune plenară, care a avut loc la 17 și 18 septembrie 2008 (ședința din 18 septembrie 2008), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 114 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 7 abțineri.
1. Concluzii și recomandări
1.1 |
CESE salută elaborarea Cărții albe intitulate „Împreună pentru sănătate”. Astfel, și Comitetul subliniază legătura care există între, pe de o parte, sănătate și, pe de altă parte, prosperitate economică și competitivitate, și recunoaște dreptul tuturor cetățenilor europeni de a se bucura de drepturi egale în ceea ce privește îngrijirea sănătății fizice și mentale și dreptul la servicii medicale de calitate. |
1.2 |
CESE salută recunoașterea de către Consiliu a valorilor europene fundamentale și comune din domeniul sănătății, precum universalitatea, accesul la o îngrijire de calitate, echitatea și solidaritatea (1). Comitetul își exprimă speranța ca dezvoltarea în domeniul sănătății publice să se întemeieze pe aceste principii fundamentale; de asemenea, ar dori să fie aplicat principiul „sănătatea — prezentă în toate politicile”. De aceea, la nivelul pieței interne trebuie armonizate politicile comercială, economică și cea a concurenței, pentru ca acestea să servească obiectivului politic al UE de garantare a unui înalt nivel de sănătate publică, în vederea promovării, monitorizării și îmbunătățirii sănătății umane. |
1.3 |
Comitetul împărtășește opinia Comisiei, conform căreia nu poate fi vorba de o cetățenie europeană activă atâta timp cât nu sunt cunoscute, nu sunt subliniate și nici asigurate drepturile fundamentale — mai ales drepturile persoanelor bolnave — și fără o informare adecvată. În absența acestor elemente, nu se poate imagina o politică europeană a sănătății. |
1.4 |
Comitetul este de acord cu prioritățile Comisiei, în special în ceea ce privește combaterea marilor flageluri transfrontaliere și a amenințărilor transfrontaliere asupra sănătății, măsurile privind monitorizarea, alerta în astfel de cazuri, lupta împotriva tabagismului și a abuzului de alcool, precum și protecția sănătății publice. |
1.5 |
Consultarea permanentă și coordonată a anumitor agenții gestionate de UE (2) poate juca un rol important în asigurarea adoptării și punerii în aplicare a strategiei. |
1.6 |
Comitetul se pronunță în favoarea colectării de date mai precise la nivel comunitar, precum și a evaluării în comun a acestor date, în vederea măririi șanselor de reușită a strategiei. Pe lângă elaborarea unor indicatori potriviți și reciproc comparabili, vor trebui depuse eforturi pentru actualizarea bazelor de date și pentru elaborarea unor metode de control a preciziei datelor colectate. Cu toate acestea, Comitetul atrage atenția asupra necesității protejării foarte stricte a datelor cu caracter personal. |
1.6.1 |
CESE consideră că informațiile privind acordarea de asistență medicală în regim transfrontalier ar trebui să fie mai bine cunoscute de public, iar calitatea și securitatea asistenței medicale transfrontaliere ar trebui asigurate tuturor cetățenilor Uniunii. În plus, statele membre ar trebui să se asigure că prestarea de servicii nu va conduce la dumping social, întrucât acesta ar putea dăuna lucrătorilor din domeniul medico-sanitar, profesionalismului lor și, ca atare, în cele din urmă, și pacienților. |
1.7 |
CESE salută declarația Comisiei în favoarea eliminării profundelor inegalități existente în interiorul statelor membre și chiar între acestea. Cu toate acestea, Comitetul atrage atenția Comisiei asupra faptului că sprijinirea dreptului pacienților la mobilitate și îmbunătățirea mobilității lucrătorilor din domeniul medico-sanitar nu trebuie să contribuie la creșterea și mai accentuată a acestor inegalități. |
1.8 |
CESE susține intenția Comisiei de consolidare și promovare a acțiunilor de prevenție și salută promovarea de către Comisie a programelor de ameliorare a cunoștințelor din domeniul sănătății în funcție de vârstă. Emisiunile de radio sau televiziune de utilitate publică ar putea juca un rol important; acestea ar trebui să fie destinate persoanelor sărace, care constituie o mare parte a populației Uniunii, și în special copiilor și tinerilor, care nu au altfel acces la cunoștințe și la informații obiective și prețioase. |
1.9 |
CESE propune lansarea unui program sau a unei campanii pe termen lung pe tema „Un cetățean european sănătos”, care să însoțească strategia cincinală până la sfârșit. Aceasta ar permite o evaluare continuă a strategiei și, după caz, adaptarea sa, printr-un program anual și prin conexiuni inverse (feedback). Comitetul recomandă Comisiei să extindă la zece ani durata atât a strategiei, cât și a programului sau a campaniei pe termen lung, în vederea dezvoltării la cetățenii europeni a unui comportament care să țină seama de aspectele medicale. |
1.10 |
CESE insistă asupra necesității de a asocia cât mai mulți actori interesați la eforturile de popularizare a strategiei, la declanșarea unei dezbateri asupra acesteia și la implementarea ei. Doar astfel, prin transparență și cooperare, adoptarea acesteia va fi un succes, iar democrația participativă va deveni o realitate. |
1.11 |
CESE atrage atenția Comisiei asupra rolului-cheie reprezentat de sănătate și de siguranța la locul de muncă și cere, în cadrul strategiilor comunitare, să se întărească cooperarea coordonată dintre partenerii sociali, dintre statele membre, consolidându-se în același timp prevenția și protecția. |
1.12 |
Comitetul propune ca specialiștii din diferitele domenii de activitate strategică și reprezentanții partenerilor sociali, ai organizațiilor profesionale și ai societății civile să creeze forumuri la nivel local, regional, național și comunitar. Aceste forumuri de cooperare la mai multe niveluri ar putea să constituie o rețea, să favorizeze schimbul de informații și promovarea diferitelor interese, să permită distincția între politicile naționale și cele comunitare și să contribuie la acceptarea lor. Educarea cetățenilor, în sensul adoptării unor comportamente individuale și colective în eventualitatea unor crize sanitare grave, ar trebui să facă obiectul acestor forumuri de cooperare care se adresează unui public larg și ar permite o gestionare eficientă și în interesul tuturor a perioadelor dificile. |
1.13 |
CESE recomandă ca UE să creeze forumuri similare în domeniul politicii sale internaționale, cu participarea părților interesate, a organizațiilor internaționale, pentru a permite dezbateri pe marginea temelor politice, precum și elaborarea și implementarea strategiilor. |
1.14 |
CESE sprijină inovarea în sistemele de asistență medicală ale statelor membre și salută avântul luat de introducerea tehnologiei comunicațiilor electronice în acest domeniu. Cu toate acestea, pentru ca principiul subsidiarității și exercitarea reală a drepturilor pacienților să fie asigurate, se cuvine continuarea studierii acestei probleme și căutarea de soluții. |
1.15 |
CESE deplânge faptul că o strategie care interesează fiecare cetățean al Uniunii nu dispune de un buget propriu. Pentru a asigura o implementare eficientă a noii strategii, Comitetul recomandă să se analizeze bugetul UE (3), să se elaboreze proiectele care se referă la sănătatea cetățenilor și să se asigure evaluarea și monitorizarea acestora, precum și armonizarea lor ulterioară. Pe toată durata strategiei, în afara finanțării legate de proiecte, trebuie făcute și eforturi de asigurare, începând cu 2013, a unei finanțări bugetare pentru noile misiuni recurente. |
2. Observații generale
2.1 |
O asistență medicală de înaltă calitate și o sănătate pe măsură reprezintă componente ale culturii europene în general și ale modelului social european, model care cuprinde valori inestimabile precum solidaritatea și care trebuie dezvoltat în mod activ (4). |
2.2 |
Accesul la îngrijirea sănătății mentale și fizice figurează printre drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni și constituie una dintre principalele forțe motrice ale cetățeniei europene active. |
2.3 |
Cetățeanul european se cuvine să fie plasat în centrul preocupărilor, iar realizarea culturii noastre comunitare de sănătate și siguranță trebuie obținută prin cooperare. |
2.4 |
În Uniunea Europeană este foarte importantă lupta împotriva sărăciei și asigurarea accesului tuturor la o asistență medicală de calitate, un indicator fundamental al reușitei în domeniul sănătății și, de asemenea, al promovării competitivității (5). |
3. Sinteza Cărții albe
3.1 |
Comisia Europeană a organizat două consultări pe tema sănătății. Consultarea a scos în evidență sprijinul general pentru implementarea în Europa a unei noi strategii în domeniul politicii de sănătate, precum și dorința de intensificare a colaborării dintre Comisie și statele membre, în vederea îmbunătățirii continue a protecției sănătății în UE. |
3.2 |
În cursul consultării publice au fost subliniate mai multe puncte esențiale:
|
3.3 |
Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, completează și clarifică articolul 152 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prin înlocuirea conceptului de sănătate umană cu cel de sănătate fizică și mentală. Acesta adaugă la conținutul tratatului și monitorizarea amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, alerta în cazul acestor amenințări și combaterea acestora. |
3.4 |
Cartea albă insistă asupra valorilor comune, precum dreptul la o asistență medicală de calitate, echitatea și solidaritatea. Comisia a elaborat strategia comună pe baza a patru principii fundamentale:
|
3.5 |
Pe această bază, Comisia a formulat trei obiective principale pentru următorii ani:
Pe de altă parte, în vederea realizării acestor obiective, Comisia a înaintat deja 18 propuneri de acțiune. |
4. Observații specifice
4.1 |
CESE subscrie principiilor fundamentale fixate în Cartea albă. Din această cauză, CESE salută abordarea „sănătatea — prezentă în toate politicile” (principiul HIAP — Health in All Policies). Promovarea și realizarea acestei strategii vor cere o colaborare mult mai strânsă între Comisie, partenerii sociali, organizațiile societății civile, lumea academică și media. |
4.2 |
Comitetul recunoaște principalele trei sfidări cărora trebuie să le facă față sectorul internațional al sănătății publice: lupta împotriva unui univers microbiologic aflat în mutație permanentă, evoluția obișnuințelor și a modurilor de comportare umană și bătălia pentru a obține mai multă atenție și mai multe resurse (6). Pe de altă parte, CESE identifică provocările la care trebuie să răspundă UE și posibilitățile de care dispune aceasta:
|
4.3 |
CESE subliniază că este important ca părțile interesate (autorități publice, parteneri sociali, organizații ale societății civile și, în special, asociațiile reprezentative ale bolnavilor și asociațiile de protecție a consumatorilor) să poată juca un rol activ și determinant, atât în identificarea și rezolvarea problemelor, cât și în dezvoltarea unui comportament atent la aspectele legate de sănătate. |
4.4 |
Comitetul deplânge lipsa implicării partenerilor sociali, a actorilor societății civile, a organizațiilor profesionale și a asociațiilor reprezentative de bolnavi. În opinia acestuia, colaborarea cu autoritățile publice — la nivel local, regional, național și european și o utilizare eficientă a resurselor financiare reprezintă condiții absolut indispensabile pentru elaborarea strategiei din domeniul sănătății și pentru reușita economică a Uniunii Europene. |
5. Sănătatea cetățenilor europeni
5.1 |
CESE este de acord cu Comisia că, în cadrul punerii în aplicare a Agendei cetățenilor, drepturile civile și drepturile pacienților trebuie să constituie principalul punct de plecare al politicii europene din domeniul sănătății. Pentru a asigura sănătatea fiecăruia, se cuvine dezvoltată în mod activ solidaritatea, forța motrice a modelului social european (7). |
5.2 |
Comitetul sprijină cetățenia europeană activă din domeniul sănătății, care nu se poate concepe în absența unei poziții înțelepte în legătură cu această chestiune. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse până acum de UE și de statele membre, persistă mari diferențe între cetățenii celor 27 de state membre în ce privește starea lor de sănătate (8), accesul la un mod de viață sănătos și egalitatea șanselor — mai ales (9) între sexe și la nivelul grupurilor defavorizate sau fragilizate. CESE cere Comisiei să elaboreze — după identificarea handicapurilor cu care se confruntă aceste grupuri — soluții specifice și sisteme de ajutorare, favorizând totodată cooperarea dintre statele membre. Mai mult, pentru a ține cont de evoluția curbei demografice, promovarea programelor specifice destinate evaluării și menținerii stării de sănătate a persoanelor de vârsta a treia ar avea efecte pozitive asupra societății în ansamblul său. |
5.3 |
Luând în considerare diferențele din interiorul statelor membre și dintre ele, Comitetul sprijină obiectivul comun, conform căruia politicile din domeniul sănătății ar trebui să contribuie la strategiile de reducere a sărăciei și de combatere a acesteia. Chiar dacă cheltuielile din sectorul sănătății continuă să crească, în nici un caz această creștere nu poate determina o scădere a nivelului de trai sau o sărăcire a indivizilor și a familiilor lor în UE. De asemenea, trebuie asigurată o gamă corespunzătoarea de servicii publice sociale și de sănătate accesibile, egalitatea șanselor în materie de servicii medicale, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar și la nivel local la aceste servicii. Trebuie evitată mărirea discrepanțelor care există în societatea noastră între bogați și săraci. |
5.4 |
CESE consideră că toți cetățenii europeni trebuie să se bucure de drepturi egale în ceea ce privește îngrijirea sănătății fizice și mentale. Acest obiectiv nu va putea fi înfăptuit decât dacă grupurile defavorizate, precum persoanele marginalizate și aflate într-o stare durabilă de sărăcie, sau persoanele excluse din motive religioase vor beneficia de o atenție deosebită. Îmbunătățirea stării de sănătate publică presupune acordarea unei atenții sporite sănătății mentale, în special în cazul grupurilor defavorizate (10). |
5.5 |
CESE sugerează statelor membre să promoveze mai departe dialogul intercultural, în vederea sprijinirii activităților UE și ale cetățenilor ei, mai ales în ce privește oferta și utilizarea serviciilor de sănătate. Recunoașterea și sprijinirea diversității culturale și a multilingvismului pot contribui în mod considerabil la legitimarea și conștientizarea problemelor legate de sănătate și chiar la stimularea ajutorării reciproce (11) și a recurgerii în timp util la serviciile de asistență medicală, de prevenire și de îngrijire. |
5.6 |
Comitetul cere Comisiei să elaboreze propuneri de dezvoltare a unui comportament care să țină cont de sănătate, în scopul integrării acestui obiectiv în cadrul fiecărei politici a UE. Obiectivul este acela de a oferi și cetățenilor care nu dispun de acces la internet și persoanelor defavorizate (al căror număr din păcate nu încetează să crească) informații independente în legătură cu sănătatea mentală și fizică. Pentru a atinge aceste obiective, ar trebui concepută o colaborare cu posturile necomerciale de radio și televiziune, în vederea difuzării de informații privind sănătatea publică și date privitoare la sănătate (și mai ales legate de prevenție), precum și transmiterea de informații esențiale pentru a putea identifica în timp optim instituțiile îndrituite să efectueze controlul și să ofere îngrijire. În acest scop, s-ar putea recurge la instrumente de comunicare precum internetul, accesibil pacienților și lucrătorilor din domeniul medico-sanitar. |
5.7 |
În opinia CESE, campania de luptă împotriva tabagismului, definirea normelor comune în domeniul etichetării mărfurilor alimentare, cercetarea farmaceutică, precum și dezvoltarea și difuzarea în mediu electronic a informației privind sănătatea aduc o valoare adăugată. Schimbul de bune practici și evaluarea performanțelor pot juca un rol esențial în mai multe domenii, în legătură cu utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare limitate. |
5.8 |
CESE consideră că politica de sprijinire a familiei, precum și formarea profesională și ajutorul adecvat sunt importante pentru dezvoltarea unui comportament sănătos. Această campanie de sensibilizare poate începe încă din perioada de sarcină a viitoarelor mame (12). Prin urmare, în vederea promovării cetățeniei europene, Comitetul recomandă lansarea campaniei pe termen lung „Un cetățean european sănătos”. |
5.9 |
Deși sprijină libera circulație a lucrătorilor și recunoaște drepturile pacienților, CESE atrage atenția Comisiei asupra faptului că mobilitatea pacienților și a lucrătorilor din domeniul medico-sanitar nu trebuie în nici un caz să adâncească inegalitățile deja existente în domeniul sănătății. Aceste inegalități trebuie, dimpotrivă, eliminate (13). |
5.10 |
CESE este de părere că existența unor servicii publice sociale și de sănătate suficiente și de bună calitate reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru o formare profesională adecvată și pentru asigurarea unui număr suficient de cadre medicale. Din această cauză, se cuvine ca lucrătorii din acest domeniu să fie mai bine remunerați și să li se asigure o mai bună recunoaștere socială și morală, pentru a face aceste meserii mai atractive în rândul tinerilor. Comitetul se declară preocupat de starea de sănătate a lucrătorilor sociali și din domeniul medico-sanitar, a căror medie de vârstă crește, a celor care suferă de sindromul burn-out și de stres profesional; din acest motiv, consideră necesar ca munca din domeniul social și din cel al sănătății să scoată în evidență faptul că profesioniștii din domeniu depun o activitate prețioasă pentru promovarea sănătății la scara societății. |
5.11 |
La nivel național este necesar un angajament hotărât în elaborarea unei strategii consistente în domeniul sănătății, care poate fi realizată doar dacă îi sunt alocate resurse bugetare suficiente și/sau resurse provenind din sistemele de securitate socială. Statele membre nu trebuie să investească doar în prosperitatea propriei populații, ci și în bunăstarea cetățenilor și resortisanților lor. |
6. Problemele transfrontaliere și globale
6.1 |
CESE este de acord că, în domeniul globalizării și în cel al sănătății, UE poate juca un rol important atât în plan intern, cât și în exteriorul granițelor sale, prin contribuția la rezolvarea problemelor internaționale de sănătate, aducând soluții europene la catastrofe, pandemii și la noile sfidări legate de schimbările climatice, precum și la penuria de lucrători din sectorul medico-sanitar de pe plan internațional, printr-un fond de compensare special (14). Uniunea poate furniza, de asemenea, valoare adăugată în domeniul promovării accesului la medicamente. |
6.2 |
Amenințările actuale pentru sănătate (HIV/SIDA) și cele noi, transfrontaliere, confirmă din ce în ce mai mult valoarea adăugată produsă de UE, dat fiind că, separat, statele membre nu pot combate în mod eficient aceste probleme (de exemplu, problema accesului la triterapii). Acest lucru este adevărat mai ales în cazul bolilor transmisibile, când trebuie întărite controalele și protecția și organizată prevenirea în mod coordonat. |
6.3 |
CESE regretă absența propunerilor de acțiuni specifice ale Comisiei în favoarea lucrătorilor din domeniul medico-sanitar, actorii cei mai importanți ai îndeplinirii cu succes a obiectivelor strategiei europene din domeniul sănătății. Corelația dintre penuria de cadre medicale și problemele legate de insuficiența sau absența asistenței nu lasă loc nici unui dubiu. |
6.4 |
CESE insistă asupra importanței unei abordări etice a drepturilor pacienților în cadrul relației dintre medici-pacienți și lucrătorii din domeniul medico-sanitar. Într-o lume aflată în permanentă schimbare și dezvoltare (un exemplu în acest sens putând fi dezvoltarea dinamică a tehnologiilor sanitare), etica și protecția datelor personale trebuie să ocupe un rol însemnat. Din această pricină, se cuvine acordată o atenție deosebită acestor probleme în cadrul procesului de învățământ și al perfecționării profesionale continue. |
6.5 |
CESE atrage atenția asupra deficitului crescând de cadre medicale și asupra îmbătrânirii acestei bresle. Din această cauză, recrutarea lucrătorilor necesită un demers eminamente etic. Situația cadrelor medicale din statele membre sau din țări terțe necesită, de asemenea, o politică adaptată privind integrarea, competențele și salarizarea acestora. Se cuvine abordată problema mijloacelor de stimulare a întoarcerii cadrelor calificate din sectorul medical care au migrat, pentru a contribui la dezvoltarea sectorului medical din țara de origine. În ceea ce privește migrațiile intracomunitare de personal medical, statele membre ar trebui să se asigure că libera prestare de servicii nu conduce la dumping social, întrucât aceasta ar putea dăuna cadrelor medicale, angajamentului lor profesional și, ca atare, în cele din urmă și pacienților. |
7. Adoptarea și implementarea strategiei
7.1 |
CESE deplânge absența datelor și a informațiilor necesare, obiective, comparabile și analizabile privind situația cetățenilor europeni. Nu există nici un sistem de monitorizare, care să permită analize comparative între statele membre sau între regiuni. Informațiile provenind din domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă arată, de asemenea, foarte mari diferențe și multe lacune (15). Anumite agenții ale Uniunii Europene pot juca un rol important în acest context. |
7.2 |
CESE recomandă continuarea eforturilor la nivel local, regional, național și european în procesul de culegere a datelor statistice relevante și de definire a indicatorilor. |
7.3 |
Reușita Strategiei de la Lisabona reînnoite depinde în mare măsură de sănătatea și de siguranța la locul de muncă a lucrătorilor. Dat fiind că o persoană adultă își petrece o treime din viață la locul de muncă, condițiile în care își desfășoară activitatea capătă o importanță deosebită din perspectiva sănătății. Pe de altă parte, un mediu de lucru periculos și nociv pentru sănătate se poate traduce printr-o pierdere de 3 până la 5 % din PIB. Prevenția reprezintă principala cale de promovare a sănătății și siguranței la locul de muncă, precum și de asigurare în permanență a acestora. IMM-urile, care utilizează mai mult de 80 % din forța de muncă, ar trebui să beneficieze — în măsura în care adoptă și respectă convențiile colective — de un sprijin special, dat fiind că ele se găsesc într-o situație defavorabilă din perspectiva posibilităților și mijloacelor financiare (în raport cu multinaționalele). CESE deplânge faptul că lucrătorii independenți nu sunt luați în considerare în cadrul măsurilor de protecție la locul de muncă. |
7.4 |
Comitetul sprijină schimbările din sectorul sănătății din statele membre în direcția unei îmbunătățiri a calității serviciilor. În cadrul eliminării inegalităților din interiorul statelor membre și dintre acestea, trebuie abordată nu doar chestiunea responsabilității țărilor membre, ci și rolul pe care îl joacă regiunile, un rol care nu trebuie să însemne deturnarea competențelor ce revin statelor membre. În acest context, CESE regretă reformele sistemelor de sănătate publică în desfășurare în prezent în unele state membre, reforme care își propun limitarea regimurilor publice de asigurări de sănătate și privatizarea masivă a sistemelor de sănătate publică. |
7.5 |
CESE sprijină obiectivul Comisiei de stimulare și întărire a componentei preventive și intenția acesteia de îmbunătățire a sănătății persoanelor în vârstă, a copiilor și a tinerilor. Concretizarea sa va depinde foarte mult și de propunerile de acțiune din sectorul combaterii fumatului, al alimentației sănătoase, al alcoolului, al sănătății mentale (inclusiv boala Alzheimer) și al depistării cancerului (16). |
7.6 |
Comitetul apreciază în mod deosebit rezultatele dezvoltării tehnologice. Cu toate acestea, soluția apelului la serviciile medicale online nu pare să răspundă obiectivelor privind egalitatea de șanse. Astfel, opiniile calificate referitoare la această problemă nu sunt cunoscute. Dacă invocarea economiei de costuri și o abordare centrată pe persoane sunt justificate, exercitarea efectivă a drepturilor pacienților și responsabilitățile statelor membre în domeniul dezvoltării și controlului sectorului medical nu au fost expuse în mod adecvat. |
7.7 |
CESE susține o cooperare mai susținută și noi inițiative cu organizațiile internaționale. Dat fiind rolul major jucat de UE în acordarea de ajutor pe plan internațional, Comitetul este de acord cu întărirea cooperării cu OMS. Trebuie dezvoltate noi reglementări internaționale și inițiative. |
7.8 |
Uniunea nu va putea favoriza realizarea obiectivelor OMS pentru secolul XXI decât dacă colaborează în mod eficient cu statele membre, cu agențiile Națiunilor Unite, cu OMS, OIM, alte organizații internaționale și cu Oficiul internațional pentru migrații. De asemenea, trebuie întărite relațiile cu organizațiile financiare internaționale precum FMI și Banca mondială și trebuie stimulată emergența pe plan internațional a unor forumuri de discuție cu partenerii sociali, organizațiile profesionale și societatea civilă și — mai ales — cu asociațiile reprezentative ale bolnavilor și a celor de protecție a consumatorilor. |
7.9 |
Comitetul recomandă ca, în cadrul consolidării importanței UE pe plan internațional, acesteia să îi revină un rol mai activ — în limita competențelor sale — în discuțiile internaționale privind anumite teme, mai ales în legătură cu consecințele pe care noile sfidări generate de schimbările climatice le pot avea asupra sănătății omului. |
7.10 |
Strategia din domeniul sănătății trebuie să devină o temă permanentă pe ordinea de zi a politicii europene de vecinătate și a politicii internaționale a UE, tocmai din necesitatea de a face față împreună noilor amenințări pentru sănătate și pandemiilor, consecințelor catastrofelor și noilor probleme de sănătate provocate de schimbările climatice și alți factori. |
8. Resurse și mijloace financiare
8.1 |
CESE insistă asupra importanței de a lua în considerare strategia din domeniul sănătății în fiecare din sectoarele politicii europene. Trebuie să fie asigurate resursele financiare necesare, dat fiind că în Cartea albă se menționează că în cadrul bugetului nu este prevăzut nici un mijloc financiar suplimentar. Din această cauză, dacă nu va fi asigurată o finanțare corespunzătoare, Comitetul se îndoiește de șansele de încununare cu succes a controlului la scară comunitară și a propunerilor referitoare la întărirea mijloacelor de supraveghere și răspuns la amenințările la adresa sănătății. Ar fi de recomandat o finanțare bugetară continuă, pentru fiecare misiune (17), atât pentru asigurarea unei finanțări eficiente a proiectelor, cât și din cauza caracterului recurent al politicilor comunitare. |
Bruxelles, 18 septembrie 2008
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Dimitris DIMITRIADIS
(1) Concluziile Consiliului privind valorile și principiile comune ale sistemului de sănătate din Uniunea Europeană (C 2006 146/01).
(2) Agenția pentru drepturi fundamentale cu sediul în Viena, Agenția din Bilbao, Centrul european de prevenire și control al bolilor etc.
(3) Cf. Avizul CESE din 12.3.2008 privind reforma bugetului UE și finanțarea viitoare (raportor: dna Florio) (JO C 204, 9.1.2008).
(4) Avizul CESE din 6 iulie 2006 pe tema „Coeziunea socială: să dăm conținut unui model social european” (aviz din proprie inițiativă). Raportor: dl Ehnmark (JO C 309, 16.12.2006).
(5) Avizul CESE privind punerea în aplicare a Strategiei Lisabona: situația actuală și perspective.
(6) Discursul dnei Margaret CHAN, director general al OMS: Alocuțiune rostită în fața Comitetului regional pentru Europa, 18 septembrie 2007, Belgrad, Serbia. Cf.
http://www.who.int/dg/speeches/2007/20070918_belgrade/fr/index.html.
(7) Avizul CESE din 26 septembrie 2007 privind drepturile pacientului (aviz din proprie inițiativă). Raportor: dl Bouis (JO C 10, 15.1.2008).
(8) A se vedea studiul de impact: astfel, în Italia, media de vârstă sănătoasă este de 71 ani, în timp ce în Ungaria ea este de 53 ani.
(9) Avizul CESE din 13 septembrie 2006 privind Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Un plan de acțiune pentru asigurarea egalității între femei și bărbați 2006-2010”. Raportor: dna Attard (JO C 318, 23.12.2006).
(10) Avizul CESE din 17 mai 2006 privind Cartea verde — Ameliorarea sănătății mentale a populației — Spre o strategie privind sănătatea mentală pentru Uniunea Europeană. Raportor: dl Bedossa (JO C 195, 18.8.2006).
(11) Avizul CESE din 20 aprilie 2006 privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al dialogului intercultural (2008). Raportor: dna Cser (JO C 185, 8.8.2006).
(12) De exemplu, rețeaua infirmierelor maghiare, care îi asistă pe copii și pe familiile lor de la concepție și până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(13) Avizul CESE din 27 octombrie 2004 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Monitorizarea procesului de reflecție la nivel înalt privind mobilitatea pacienților și evoluția asistenței medicale în Uniunea Europeană”. Raportor: dl Bedossa (JO C 120, 20.5.2005).
(14) Avizul CESE din 11 iulie 2007 privind migrația și dezvoltarea: șanse și provocări (aviz exploratoriu). Raportori: dna Cser și dl Sharma (JO C 256, 27.10.2007).
(15) Avizul CESE din 29.5.2008 privind Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind ameliorarea calității și productivității la locul de muncă: strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă. Raportor: dna Cser — SOC/258 (JO C 224, 30.8.2008).
(16) Avizul CESE din 30 mai 2007 privind Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „O strategie a Uniunii Europene de sprijinire a statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului” (raportori: dna Van Turnhout și dl. Janson (JO C 175, 27.7.2007) și Avizul CESE din 28 septembrie 2005 privind obezitatea în Europa: „Rolul și responsabilitățile diverșilor parteneri ai societății civile” (aviz din proprie inițiativă, raportor: dna Sharma JO C 24, 30.1.2006).
(17) Avizul CESE din 5 iulie 2006 privind propunerea de Decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (//CE, Euratom). Raportor: dna Cser (JO C 309, 16.12.2006).