—

există în continuare o mare lipsă de încredere reciprocă și mai ales de solidaritate între statele membre, îndeosebi cu privire la politicile privind imigrarea legală și ilegală și cu privire la cooperarea polițienească și judiciară în materie penală;

—

aceste probleme afectează și faza de transpunere a puținelor măsuri adoptate, deoarece „este evident gradul insuficient de succes în următoarele domenii: politica privind vizele, schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare, prevenirea și combaterea criminalității organizate, gestionarea crizelor în cadrul Uniunii Europene, cooperarea polițienească și vamală și cooperarea judiciară în materie penală”;

—

analiza procedurilor, structurilor și deciziilor instituțiilor, a principiilor și obiectivelor stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Strasbourg la 12 decembrie 2007 (1),

—

promovarea transparenței privind luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene și la nivel național, în special în legătură cu SLSJ, în conformitate cu recenta hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene (CJCE) privind transparența legislativă (cauza Turco (2)),

—

implicarea efectivă a parlamentelor naționale în crearea și punerea în aplicarea a SLSJ, inclusiv în privința evaluării acestor politici în alte state membre și de către agențiile Uniunii Europene,

—

garantarea respectării prevalenței legislației comunitare asupra legislației UE (articolul 47 din Tratatul UE) la încheierea acordurilor internaționale, în special în cazul sancțiunilor care afectează cetățeni ai unor țări terțe sau în cazul în care cetățeni Uniunii ar putea fi discriminați (ridicarea vizelor); Parlamentul ar trebui să participe în mod automat la încheierea de către UE a acordurilor internaționale privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală,

—

consolidarea cooperării loiale și a solidarității dintre statele membre în aplicarea politicilor și măsurilor luate de Uniune prin întărirea și democratizarea mecanismelor de evaluare reciproce existente deja în cadrul cooperării Schengen și al combaterii terorismului,

—

inițierea cooperării consolidate în cadrul primului pilon unde unanimitatea necesară este imposibil de obținut (a se vedea dezbaterea privind propunerea Comisiei din 17 iulie 2006 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială (COM(2006)0399)),

—

depășirea stadiului embrionar și nesigur al inițiativelor realizate de agențiile Uniunii Europene și al cooperării cu administrațiile naționale,

—

elaborarea unei veritabile politici de comunicare care să permită cetățenilor Uniunii să fie mai bine informați în legătură cu inițiativele luate la nivelul Uniunii și la nivel național și să devină mai familiarizați cu autoritățile Uniunii și cu autoritățile naționale relevante pe care le pot contacta, fără a aduce atingere acțiunilor în instanță referitoare la aspecte susceptibile de a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor;

—

protecția drepturilor fundamentale, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

controlul judiciar exercitat de CJCE, inclusiv privind legislația din domeniul controlului polițienesc și judiciar,

—

controlul democratic ca urmare a extinderii codeciziei Parlamentului European și ca urmare a implicării parlamentelor naționale în procesul legislativ al Uniunii și în evaluarea impactului acesteia, inclusiv în privința politicilor referitoare la SLSJ;

a)

să inițieze procesul de identificare a priorităților pentru viitorul program multianual SLSJ pentru perioada 2010-2014, pe baza unei abordări coerente și curajoase, care să depășească mentalitatea ministerială și să se inspire din obiectivele și principiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

b)

să se alăture Parlamentului în dialogul acestuia cu parlamentele naționale privind prioritățile pentru perioada 2010-2014, având în vedere dificultățile în calea punerii în aplicare a programelor de la Tampere și Haga și activitatea desfășurată în cadrul indicațiilor strategice inițiale ale Consiliului și Consiliului European referitoare la imigrație, azil și integrare, în vederea finalizării acestei faze inițiale de dialog la dezbaterea anuală pentru 2008 a Parlamentului referitoare la progresele înregistrate în anul 2008 în spațiul de libertate, securitate și justiție și în vederea elaborării unei comunicări a Comisiei pe această temă, căzându-se de acord că va fi responsabilitatea Parlamentului ales pentru următoarea legislatură și a Consiliului European să adopte programul final la momentul potrivit;

c)

să convină cu Parlamentul asupra unei liste de texte sau propuneri care ar putea fi adoptate sau ar trebui adoptate cu titlu prioritar înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și, în orice caz înainte de încheierea prezentei legislaturi,

d)

să realizeze progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor în materie de cooperare polițienească și judiciară (care cad sub incidența procedurii de codecizie), încercând să ajungă deja la un acord politic cu Parlamentul și, odată acordul obținut, să garanteze că:

—

definirea unor criterii mai transparente la nivelul Uniunii, în special în cazurile în care măsurile UE ar putea submina garanțiile protejate în temeiul constituțiilor statelor membre (articolul 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO)) și revizuirea măsurilor UE condamnate de ECJC (a se vedea cauzele T-228/02 Organisation des Modjahedines du peuple d'Iran/Consiliu, T-47/03 Sison/Consiliu, T-253/04 KONGRA-GEL și alții/Consiliu, T-229/02 PKK/Consiliu privind listele negre),

—

considerarea sistematică a impactului legislației europene și al măsurilor naționale de punere în aplicare asupra drepturilor fundamentale, în special cu privire la combaterea terorismului, având în vedere răspunsurile trimise recent Comisiei în acest domeniu de către statele membre,

—

inițierea dialogului pregătitor pentru mandatul de negociere privind aderarea UE la CEDO (articolul 6 alineatul (2) din Tratatul UE),

—

revizuirea programului de activități al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, luând în considerare prioritățile indicate de instituții și în special de Parlament, în domeniul cooperării polițienești și judiciare și al respectării principiilor UE (articolul 7 din Tratatul UE) (a se vedea declarația interinstituțională adoptată la momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (4)),

—

înaintarea unei propuneri legislative pentru limitarea discriminării directe și indirecte care afectează circulația cetățenilor Uniunii, accesul la justiție în altă țară decât țara de origine și protecția consulară și diplomatică în țări terțe (articolul 20 din TFUE),

—

înaintarea unei propuneri în materie de transparență și confidențialitate a informațiilor și documentelor prelucrate de instituțiile UE,

—

înaintarea unei propuneri privind protecția datelor (care să ofere o consolidare a măsurilor care variază în momentul actual în funcție de pilonul vizat), ca răspuns la îngrijorarea legată de deteriorarea rapidă a standardelor de protecție a datelor în Uniune, în special cu referire la standardele inadecvate de protecție pentru transferurile transatlantice de date și care să îndemne Consiliul să adapteze decizia-cadru privind protecția datelor din cadrul celui de-al treilea pilon în conformitate cu recomandările Parlamentului,

—

consolidarea structurilor interne ale instituțiilor responsabile cu protecția drepturilor fundamentale în Uniune, în special în cadrul Consiliului (transformarea Grupului de lucru ad-hoc pentru drepturi fundamentale și cetățenie într-un grup de lucru permanent, astfel cum a propus Președinția slovenă),

—

consolidarea, prin cooperare administrativă (articolul 66 din Tratatul CE), a dialogului dintre statele membre, a cunoașterii reciproce a sistemelor juridice, a activării procedurii dialogului pentru implicarea parlamentelor naționale și a Parlamentului, în special în cazurile în care apar dificultăți în procesul de punere în aplicare a strategiilor UE și a măsurilor care privesc SLSJ,

—

revizuirea propunerii legislative privind drepturile persoanelor în procedura penală (articolul 69 A din TFUE),

—

o propunere privind drepturile victimelor criminalității și ale terorismului (articolul 69 A din TFUE),

—

consolidarea recunoașterii reciproce între statele membre atât a măsurilor luate in absentia, cât și a probelor (articolul 69 A din TFUE),

—

interconectarea registrelor de caziere judiciare,

—

revizuirea statutului agențiilor Europol, Eurojust și al Rețelei Judiciare Europene în lumina noului temei juridic;

—

adoptarea de măsuri adecvate pentru asigurarea funcționării depline a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) și a intrării în vigoare a deciziilor legate de Tratatul de la Prüm (5),

—

consolidarea Frontex și evaluarea impactului noilor propuneri ale Comisiei în materie de control al frontierelor,

—

ameliorarea informațiilor Frontex privind acordurile semnate de Frontex cu țări terțe și privind rapoartele de evaluare referitoare la operațiuni comune și garantarea unor controale la frontieră care respectă drepturile omului; modificarea mandatului Frontex în vederea includerii operațiunilor de salvare pe mare,

—

stabilirea unei cooperări structurate între Frontex și Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) pentru simplificarea operațiunilor realizate, luând în considerare protecția drepturilor omului;

—

o acțiune rapidă și ambițioasă din partea Comisiei și Consiliului pentru impulsionarea strategiei Uniunii axate pe viitor privind:

—

să fie informat în timp util cu privire la toate acordurile cu țări terțe care nu sunt încheiate până la 31 decembrie 2008,

—

să fie informat în mod periodic cu privire la negocierile în curs,

—

să se organizeze, de urgență, o dezbatere cu privire la dimensiunea externă a SLSJ, având în vedere că Uniunea creează de facto o cooperare polițienească și judiciară cu țări terțe, în special cu SUA, prin intermediul unor acorduri bilaterale referitoare la o serie de subiecte, sustrăgându-se astfel procedurilor formale și democratice de luare a deciziilor și controlului parlamentar;