This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52009AE1466
Opinion of the European Economic and Social Committee on the Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions: A Community approach on the prevention of natural and man made disasters COM(2009) 82 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om COM(2009) 82 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om COM(2009) 82 final
JO C 318, 23.12.2009, p. 97–100
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
23.12.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 318/97 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om
COM(2009) 82 final
2009/C 318/19
Raportor: dna SÁNCHEZ MIGUEL
La 23 februarie 2009, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
„Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om”
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 2 septembrie 2009. Raportor: dna SÁNCHEZ MIGUEL.
În cea de-a 456-a sesiune plenară, care a avut loc la 30 septembrie și 1 octombrie 2009 (ședința din 1 octombrie 2009), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 165 de voturi pentru și 2 abțineri.
1. Concluzii
|
1.1 |
Prevenirea este un principiu fundamental pentru protecția și conservarea mediului înconjurător și un mijloc de reducere la minimum a consecințelor pe care le au asupra populației civile dezastrele naturale sau cele provocate de om, dezastre care s-ar putea produce prin utilizarea nedurabilă a resurselor naturale. CESE a amintit deseori necesitatea ca autoritățile competente din fiecare stat membru să aplice și să controleze aplicarea dispozițiilor în vigoare în acest sens. |
|
1.2 |
Considerăm că metoda globală propusă pentru prevenirea dezastrelor este adecvată. În acest sens, apreciem că au importanță fundamentală toate instrumentele de colectare a informațiilor, atât pentru evaluarea situației actuale (inventare, hărți de risc și bune practici), cât și pentru elaborarea planurilor de lucru anuale ale mecanismului comunitar de protecție civilă, prin intermediul Centrului de monitorizare și de informare. Aici ar trebui subliniat din nou rolul autorităților locale, accentuând în propunere rolul acestora în informarea populației civile cu privire la metode, acțiuni preventive și acțiuni în caz de dezastru. |
|
1.3 |
În ceea ce privește propunerile de sisteme de finanțare a mijloacelor de prevenire, prin inventarierea actualelor sisteme de prevenire a dezastrelor și a altor sisteme concrete, legate de politicile agricole, industriale etc., considerăm că este necesar să fie mărite fondurile acordate altor domenii de pregătire, planificare și alertă timpurie, pentru care trebuie să fie disponibile suficiente mijloace financiare, astfel încât să nu fie diminuată eficiența actuală a mecanismului comunitar. |
|
1.4 |
Cercetarea în domeniul măsurilor de prevenire a dezastrelor este esențială și ar trebui dezvoltată. Nu este suficientă simpla trimitere la al șaptelea Program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică. Este necesar să fie alocate fonduri pentru programe specifice de prevenire a riscurilor, nu doar la nivel comunitar, ci și în statele membre. |
|
1.5 |
În sfârșit, cooperarea internațională în materie de prevenire vine în completarea celei în materie de intervenție și sprijin în caz de dezastru. Acesta este un mijloc solidar, dezvoltat nu numai în cadrul ONU, ci și prin alte acorduri internaționale la care UE este parte, cum sunt Euromed, Lome, America Latină etc. |
2. Introducere
|
2.1 |
UE s-a angajat să adopte măsuri preventive de combatere a schimbărilor climatice, nu numai datorită acordurilor internaționale la care este parte, ci și din cauza faptului că în Europa s-au produs în ultimii ani mai multe dezastre provocate de om. Această abordare preventivă poate ajuta nu numai la conservarea și refacerea solului și a apei mărilor și râurilor, ci poate servi și drept model altor țări. |
|
2.2 |
Aceste măsuri, care sunt incluse în comunicarea examinată aici, decurg dintr-o abordare adoptată în cele mai multe țări comunitare în circumstanțe specifice (inundații și incendii), care a condus la apariția, în scurtă vreme, a coordonării la nivel comunitar, iar aceasta din urmă a făcut posibile acțiuni rapide și eficiente, inclusiv intervenții internaționale. |
|
2.3 |
CESE a îndemnat la coordonare și, în primul rând, la elaborarea unei abordări europene integrate la nivel comunitar în materie de prevenire a dezastrelor (1). Totuși, am dori să subliniem că este necesar ca aceste măsuri de prevenire să fie însoțite de un sistem comunitar de ajutoare aplicabil tuturor tipurilor de dezastre, care ar trebui să fie înțeles ca un sistem de ajutoare bazat pe solidaritate și destinat nu doar țărilor comunitare, ci și acelora care au nevoie de cunoștințele și resursele noastre pentru a atenua efectele dezastrelor. |
|
2.4 |
Prevenirea este un principiu fundamental pentru protecția și conservarea mediului înconjurător, precum și pentru reducerea la minimum a daunelor care ar putea fi provocate populației civile, iar scopul său este o utilizare durabilă a resurselor naturale. Creșterea accelerată a pierderilor de vieți omenești din ultimii ani, pierderea biodiversității și pagubele economice arată că este necesar să reconsiderăm respectarea legislației existente. În acest sens, CESE a insistat asupra necesității ca autoritățile competente din fiecare stat membru să aplice și să controleze aplicarea dispozițiilor în vigoare (2), deoarece unele dintre aceste dezastre ar fi putut fi prevenite sau, cel puțin, atenuate. |
|
2.5 |
Obiectivele de prevenire prevăzute în comunicarea prezentată spre examinare au o sferă de aplicare mai amplă decât UE. Astfel, între 16 și 19 iunie, la Geneva, a avut loc cea de-a 2-a ședință a Platformei globale pentru reducerea riscurilor de dezastru, în cadrul căreia UE a jucat un rol major. În general, conținutul concluziilor acesteia este în conformitate cu obiectivele propuse de Comisia Europeană. O parte din acestea vor fi abordate în prezentul document. |
3. Rezumatul propunerilor prezentate în comunicare
|
3.1 |
Comunicarea examinată aici este rezultatul unui acord între Comisia Europeană, pe de o parte, și Parlamentul European și Consiliu, pe de altă parte, prin care se urmărește intensificarea acțiunii comunitare de prevenire a dezastrelor și de atenuare a consecințelor acestora. |
|
3.2 |
Elementele-cheie care fac posibilă instituirea unei abordări preventive au la bază măsurile deja adoptate la nivel european și care fac parte din legislația sectorială existentă; scopul este de a face ordine și de a aduce coerență între acțiunile și măsurile existente, pentru a garanta că acestea sunt respectate ca un întreg. În special, ar trebui acordată atenție următoarelor:
|
|
3.3 |
în sfârșit, se propune intensificarea cooperării internaționale în domeniul prevenirii dezastrelor. Comisia intenționează să acționeze în coordonare cu Strategia internațională a ONU de reducere a riscurilor de dezastre, precum și cu alte organizații din cadrul Asociației euromediteraneene și din cadrul politicii de vecinătate. |
4. Observații privind propunerea
4.1 CESE apreciază ca foarte pozitiv conținutul Comunicării Comisiei, deoarece, deși prezintă un număr mic de propuneri inovatoare, adoptă o poziție care se poate susține cu argumente. Dacă s-ar respecta toate normele comunitare în vigoare, măsurile preventive ar fi eficiente, prevenind și diminuând în multe cazuri dezastrele, care se produc, din nefericire, tot mai frecvent. Prevenirea este una dintre acțiunile recomandate cel mai frecvent de CESE (4).
4.2 Trebuie subliniat că unele propuneri, cum sunt cele referitoare la inundații, au valoare de metodă generală, și nu doar cu referire la fenomene concrete. Considerăm că dezastrele, de origine naturală sau provocate de om, fac necesară o metodă de prevenire generală, care să se bazeze pe cantitatea maximă de informații cu privire la starea actuală a solului, a apei mărilor și râurilor și a aerului, precum și cu privire la scurgerile ce se pot produce în instalațiile subterane de stocare a dioxidului de carbon; astfel, propunerea de creare a unui catalog al informațiilor despre dezastre va permite elaborarea unor hărți de risc, după cum se prevede în Directiva privind inundațiile, care cere autorităților competente să acționeze preventiv.
|
4.2.1 |
Autoritățile cărora le revin competențele în materie de mediu diferă în funcție de sistemul de organizare teritorială al fiecărui stat (5). Totuși, considerăm că este important ca acestora să le revină în primă instanță atât responsabilitatea de a acționa preventiv, cât și cea de a informa și a educa societatea civilă. În mare măsură, de aceste autorități depinde eficiența măsurilor luate pentru a se evita sau a se diminua efectele dezastrelor, fie naturale, fie provocate de om. |
4.3 Considerăm că trebuie subliniată importanța instrumentului financiar de protecție civilă (6), care permite, prin intermediul programelor de lucru anuale, să se realizeze și alte activități legate de pregătire, planificare, alertă timpurie și prevenire, în afara activităților din cadrul mecanismului comunitar de protecție civilă (transport, formare etc.).
4.4 Prin programul de lucru pe 2009, aprobat în noiembrie 2008, se asigură o creștere considerabilă a bugetului pentru proiecte de cooperare în materie de prevenire, și anume de la 1,1 milioane EUR (programul de lucru pe 2008) la 2,25 milioane EUR (programul de lucru pe 2009), ceea ce va contribui la prevenirea și atenuarea daunelor pe termen lung printr-o mai bună evaluare a riscurilor. La proiecte pot participa factori implicați în protecția civilă, de la toate nivelurile administrative și sociale.
4.5 O altă caracteristică semnificativă a programului de lucru este creșterea importantă a finanțării activităților de sprijinire și pregătire a mecanismului, printre ale cărui obiective se numără sprijinirea Comisiei în aplicarea strategiei de prevenire a dezastrelor și îmbunătățirea cunoștințelor privind prevenirea; creșterea este de la 650 000 EUR (programul de lucru pe 2008) la 1,18 milioane EUR. Programul de lucru pe 2009 include și un capitol privind schimbul de bune practici în materie de prevenire.
4.6 Difuzarea celor mai bune practici va permite nu numai o mai bună coordonare a autorităților competente, ci și o îmbunătățire a prevenirii riscurilor și a modului concret de acțiune în cazul unui dezastru. În acest sens, considerăm că mecanismul comunitar de protecție civilă (7), prin Centrul de monitorizare și de informare, ar trebui să aibă răspunderea centralizării acestor baze de date, pentru a le face mai funcționale.
4.7 În acest sens, considerăm că propunerea de îmbunătățire a legăturii dintre toți factorii responsabili, prin intermediul unei rețele europene integrate, alcătuită din reprezentanți ai diverselor servicii naționale, va permite nu numai aplicarea celor mai bune practici în caz de dezastru, ci va avea și o funcție preventivă în cazurile în care se știe că intervențiile sunt, în general, dificile.
4.8 O temă importantă este finanțarea măsurilor de prevenire; în propunere sunt prezentate două sisteme:
|
— |
inventarierea în 2009 a instrumentelor comunitare existente capabile să vină în sprijinul activităților de prevenire a dezastrelor, pentru a li se evalua gradul de utilizare și a se identifica eventualele deficiențe în gradul lor de acoperire (8); |
|
— |
întocmirea unui catalog al măsurilor de prevenire finanțate prin diferite politici comunitare, de exemplu proiectele de împădurire/reîmpădurire. |
4.9 CESE consideră că, pe lângă aceste propuneri, ar trebui să fie avută în vedere finanțarea adecvată a instrumentului financiar de protecție civilă, astfel încât noile sarcini să nu implice diminuarea capacității de acțiune a mecanismului comunitar, nici din perspectiva prevenirii, nici din perspectiva răspunsului concret în caz de dezastru.
4.10 Pe de altă parte, Comitetul subliniază încă o dată că investițiile în activitatea de cercetare în materie de prevenire reprezintă o necesitate și o chestiune de prioritate, un început în acest sens fiind făcut în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (2007-2013). Cu toate acestea, în acțiunile preventive concrete s-ar putea utiliza și alte surse de finanțare din domenii politice specifice: de exemplu, fonduri din al doilea pilon al PAC pentru acțiuni în silvicultură. În acest sens, considerăm că Comisia ar trebui să ia în considerare toate politicile comunitare (nu numai PAC) ca posibile surse de finanțare, inclusiv politica regională, politica energetică, politica privind schimbările climatice etc., astfel încât să se poată aplica măsuri eficiente de prevenire a oricărui tip de dezastru.
4.11 În plus, dorim să subliniem importanța creșterii gradului de conștientizare al publicului și al organizațiilor sociale și de voluntari în ceea ce privește necesitatea existenței unor politici de prevenire ca bază pentru îmbunătățirea siguranței și a unui răspuns adecvat în caz de dezastru. Formarea și sensibilizarea societății civile în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și utilizarea corectă a resurselor naturale ar trebui să constituie o sarcină esențială a autorităților competente, în special a celor locale, având în vedere accesul acestora la resurse și la forma de utilizare a acestora.
4.12 În sfârșit, propunerea de intensificare a cooperării internaționale în domeniul prevenirii, și nu doar al ajutorării, este unul dintre elementele-cheie în care un rol important îl joacă Strategia internațională a ONU de reducere a riscurilor de dezastre, destinată țărilor în curs de dezvoltare. În orice caz, este necesară o reflecție, tot sub egida ONU, asupra modului în care mecanismele de intervenție pot deveni universal accesibile, fără ca prin aceasta să fie diminuat ajutorul european, care s-a dovedit atât de util în cazul dezastrelor recente.
4.13 Politicile europene de vecinătate ar trebui să includă în mod sistematic un capitol legat de cooperarea în materie de prevenire riscurilor, pentru a promova dezvoltarea durabilă, în spiritul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și al Cadrului de acțiune de la Hyogo pentru Strategia internațională a ONU de reducere a riscurilor de dezastre.
Bruxelles, 1 octombrie 2009.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Mario SEPI
(1) JO C 204, 9.8.2008, pag. 66.
(2) JO C 221, 8.9.2005, pag. 35.
(4) JO C 221, 8.9.2005, pag. 35; JO C 195, 18.8.2006, pag. 40; JO C 204, 9.8.2008, pag. 66.
(5) La punctul 12 al concluziilor Platformei, se solicită dezvoltarea unei cooperări care să recunoască și să consolideze dependența reciprocă dintre autoritățile centrale și locale și societatea civilă.
(6) Decizia Consiliului din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă (2007/162/CE, EURATOM).
(8) La punctul 17 al concluziilor Platformei se recunoaște oportunitatea evaluării posibilelor instrumente de finanțare disponibile la scară globală pentru reducerea dezastrelor.