23.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 318/10

1.1

Elaborat ca urmare a solicitării adresate CESE de Președinția suedeză, prezentul aviz exploratoriu se concentrează asupra modalităților de a asigura caracterul durabil, multisectorial și pe termen lung al strategiei UE privind efectele nocive ale alcoolului (1). Obiectivul Președinției suedeze este susținerea punerii în aplicare a strategiei orizontale a UE în materie de alcool și inițierea unei activități preventive pe termen lung, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

1.2

Prezentul aviz se bazează pe avizul anterior al CESE privind efectele nocive ale alcoolului, care a analizat cinci teme prioritare: protejarea copiilor, reducerea numărului de accidente rutiere comise sub influența băuturilor alcoolice, prevenirea efectelor nocive ale alcoolului în rândul adulților și la locul de muncă, informarea, educarea și sensibilizarea și stabilirea unei baze de cunoștințe comune (2).

1.3

Avizul evidențiază următoarele patru priorități ale Președinției:

În vederea adoptării unei abordări cuprinzătoare, ar trebui luate în considerare toate temele abordate în ambele avize, precum și alte aspecte relevante.

1.4

Obiceiurile de consum de alcool diferă semnificativ de la o țară la alta, însă majoritatea consumatorilor beau totuși în mod responsabil de cele mai multe ori (a se vedea punctul 3.2 (3). Totuși, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, conform estimărilor, 15 % din populația adultă a UE consumă regulat alcool în cantități nocive și că cei mai vulnerabili la efectele nocive ale alcoolului sunt copiii. De aceea, măsurile la nivel de politică ar trebui concepute astfel încât să aibă un impact asupra segmentului de populație care deja consumă alcool în cantități nocive.

1.5

Tehnicile de comercializare a alcoolului constituie unul din factorii care cresc probabilitatea ca adolescenții și copiii să înceapă să consume alcool sau să consume cantități mai mari odată ce au ajuns consumatori. În consecință, CESE solicită reducerea expunerii copiilor la acestea.

1.6

Politicile de stabilire a prețului la alcool concepute corespunzător pot fi pârghii eficace pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului, în special în rândul persoanelor cu venituri reduse sau a persoanelor tinere. CESE consideră că este necesară reglementarea accesului la alcool, a distribuției și a promovării acestuia; autoreglementarea în acest domeniu nu este suficientă.

1.7

În vederea sensibilizării cu privire la fetopatia alcoolică (FASD), CESE susține campaniile de sensibilizare la nivel național și la nivelul UE.

1.8

CESE consideră că, la nivelul UE, este necesară mai multă informare în legătură cu efectele consumului nociv de alcool asupra îmbătrânirii demne și într-o stare bună de sănătate.

1.9

CESE recunoaște faptul că politicile în domeniul consumului de alcool ar trebui să fie cuprinzătoare și să includă măsuri variate, care s-au dovedit eficiente în reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

2.1

Uniunea Europeană are competența și responsabilitatea de a aborda problemele de sănătate publică legate de consumul nociv și periculos de alcool, în temeiul articolului 152 alineatul (1) din Tratat (4), care prevede că acțiunea Comunității completează politicile naționale.

2.2

În 2001, Consiliul a adoptat o recomandare privind consumul de alcool în rândul tinerilor (5) și a solicitat Comisiei să urmărească și să evalueze progresele realizate și măsurile adoptate și să raporteze cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.

2.3

În Concluziile din iunie 2001 și iunie 2004, Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte propuneri pentru o strategie comunitară globală care să aibă drept scop reducerea efectelor nocive ale alcoolului și care să vină în completarea politicilor naționale (6).

2.4

În 2006, Comisia a adoptat Comunicarea „O strategie UE pentru sprijinirea statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului” (7). Aceasta are ca obiectiv „inventarierea acțiunilor” adoptate de Comisie și de statele membre și explică modul în care Comisia poate continua să sprijine și să completeze politicile naționale în domeniul sănătății. CESE consideră că această comunicare nu conține o „strategie globală” (8), întrucât nu realizează o analiză transparentă și cuprinzătoare a tuturor politicilor sectoriale relevante și a dificultăților cu care unele state membre s-au confruntat în menținerea unor politici de calitate în materie de sănătate publică, în ceea ce privește problemele legate de alcool, date fiind regulile pieței UE (9). De asemenea, strategia nu recunoaște faptul că alcoolul este un drog psihoactiv, o substanță toxică dacă este folosită în exces și că, pentru unii, creează dependență.

2.5

Curtea Europeană de Justiție a confirmat în repetate rânduri faptul că reducerea efectelor nocive ale alcoolului constituie un obiectiv important și legitim în domeniul sănătății publice și că acesta poate fi realizat prin măsuri corespunzătoare, conforme cu principiul subsidiarității (10).

2.6

CESE recunoaște eforturile depuse de toate părțile implicate relevante în cadrul Forumului european privind alcoolul și sănătatea, de la lansarea acestuia în 2007, și salută inițiativele similare de la nivel local.

3.1

La nivel global, Uniunea Europeană este regiunea în care consumul de alcool este cel mai ridicat, cu 11 litri de alcool pur de persoană pe an (11). Consumul în ansamblu a scăzut între anii '70 și mijlocul anilor '90, de la această dată rămânând relativ stabil; totuși, există încă diferențe de la o țară la alta, atât în ceea ce privește consumul și efectele sale nocive, cât și în ceea ce privește formele în care se manifestă efectele nocive (12); cu toate acestea, tiparele de consum nociv de alcool rămân importante (13).

3.2

Majoritatea consumatorilor beau în general alcool în mod responsabil. Cu toate acestea, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în jur de 55 de milioane de adulți din UE (15 % din populația adultă a UE) consumă regulat alcool în cantități nocive (14). Conform estimărilor, consumul nociv de alcool cauzează anual aproximativ 195 000 de decese în UE, ca urmare a accidentelor, afecțiunilor hepatice, cancerului etc. Consumul nociv de alcool este a treia cauză de deces precoce și de îmbolnăviri în UE (15).

3.3

CESE consideră că consumul nociv de alcool nu este o problemă care apare izolat, ci, mai degrabă, o problemă care poate avea o varietate de cauze, inclusiv sărăcia, marginalizarea socială, mediul familial și stresul la locul de muncă.

3.4

În vreme ce există obiceiuri culturale diferite legate de consumul de alcool în diferitele părți ale Europei, se pot observa și obiceiuri culturale diferite legate de consumul nociv sau periculos de alcool, inclusiv în rândul copiilor și adolescenților (16). CESE îndeamnă Comisia și statele membre să țină seama de tiparele de consum naționale și locale la definirea politicilor în domeniu.

3.5

Copiii sunt extrem de vulnerabili la efectele nocive ale alcoolului. Se estimează că, in UE, între 5 și 9 milioane de copii suferă din cauza efectelor nocive ale alcoolului în familie. Alcoolul reprezintă un factor cauzator în 16 % dintre cazurile de abuz și neglijare a copiilor, iar aproximativ 60 000 de nașteri de copii subponderali sunt puse anual pe seama alcoolului (17).

3.6

Consumul excesiv și dăunător de alcool poate avea efecte nocive, nu numai asupra individului, ci și asupra altor persoane. Efectele nocive ale alcoolului ar trebuie abordate și la locul de muncă, în cadrul regulamentelor cu privire la sănătate și siguranță, care sunt în principal în sarcina angajatorului. Politicile privind alcoolul la locul de muncă ar putea contribui la reducerea numărului de accidente legate de consumul de alcool, a absenteismului și la creșterea capacității de muncă. CESE solicită angajatorilor, sindicatelor, autorităților locale și celorlalte organizații relevante să coopereze strâns și să întreprindă acțiuni comune pentru reducerea efectelor nocive al alcoolului la locul de muncă.

3.7

Alcoolul este o marfă importantă în Europa, care generează locuri de muncă, venituri prin intermediul taxelor și contribuie la balanța comercială comunitară. Totuși, consumul nociv de alcool are, de asemenea, efecte de ordin economic, date fiind costurile ridicate în domeniul serviciilor sociale și de sănătate și scăderea productivității. Costul efectelor nocive ale alcoolului pentru economia UE a fost estimat la 125 de miliarde EUR în 2003, echivalentul a 1,3 % din PIB (18).

4.1

CESE invită insistent Comisia să recunoască Carta europeană privind alcoolul a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (19), adoptată în 1995 de toate statele membre ale UE, în special principiul etic conform căruia toți copiii și adolescenții au dreptul să crească într-un mediu protejat de consecințele negative ale consumului de alcool și, în măsura posibilului, de acțiunile de promovare a băuturilor alcoolice.

4.2

Recomandarea Consiliului UE solicita statelor membre să stabilească mecanisme eficiente în domeniul promovării, comercializării și vânzării cu amănuntul și să garanteze că produsele alcoolice nu suscită interesul copiilor și adolescenților prin modul lor de concepere sau de promovare.

4.3

Consumul excesiv ocazional de alcool (binge drinking) de către tinerii adulți (15-24 de ani) reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare, atât la nivelul UE, cât și la cel al statelor membre; 24 % din consumatorii din această grupă de vârstă au raportat un astfel de consum de alcool cel puțin o dată pe săptămână în 2006 (20). Berea (40 %) și băuturile spirtoase (30 %) sunt băuturile alcoolice cel mai des consumate în rândul adolescenților (21), fiind urmate de vin (13 %), de băuturile de tip „alcopop” (11 %) (22) și de cidru (6 %). Ofertele promoționale de tipul „happy hour” și „două băuturi la preț de una” contribuie, de asemenea, la creșterea consumului de alcool și a numărului de evenimente episodice de consum excesiv de alcool în rândul tinerilor (23). Ca pas înainte este necesară aplicarea mai strictă a prevederilor privind vârsta legală de la care se permite consumul de alcool.

4.4

Publicitatea pentru alcool și tehnicile de comercializare influențează formarea atitudinilor și percepțiilor tinerilor față de alcool și încurajează așteptările pozitive cu privire la consumul de alcool în rândul tinerilor (24). O analiză a studiilor orizontale realizată de Grupul științific din cadrul Forumului european privind alcoolul și sănătatea (European Alcohol and Health Forum) a scos la iveală „dovezi coerente care indică existența unui impact al publicității asupra începerii consumului de alcool în rândul tinerilor care nu sunt consumatori și o creștere a consumului la cei care sunt deja consumatori. Această constatare este cu atât mai frapantă dacă ținem seama de faptul că a fost studiată numai o mică parte a unei strategii de promovare” (25).

4.5

CESE își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că activitățile de promovare a alcoolului îi atrag pe consumatorii minori (26) și avertizează asupra rezultatelor concordante ale studiilor care arată că expunerea la programele de televiziune și sponsorizările care implică alcoolul devansează debutul consumului de alcool în rândul tinerilor, precum și consumul unor cantități mai mari de alcool (27).

4.6

Comitetul de experți OMS a considerat că „sistemele voluntare nu împiedică acele tehnici de comercializare care au un impact asupra tinerilor, iar autoreglementarea pare să dea rezultate numai în măsura în care există o amenințare concretă și credibilă de reglementare din partea guvernului” (28).

4.7

Actorii din lanțul băuturilor alcoolice și-au manifestat disponibilitatea de a lua mai multe inițiative de control al aplicării măsurilor de reglementare sau de autoreglementare (29). Aceștia au un rol în a colabora cu statele membre pentru a se asigura că produsele lor sunt realizate, distribuite și comercializate în mod responsabil, contribuind la reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

4.8

Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale contribuie la stabilirea unor standarde minime pentru publicitatea la alcool. Aceasta prevede că „[…] publicitatea pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele criterii: să nu vizeze cu precădere minorii, să nu stabilească o corelație între consumul de alcool și performanța fizică mărită, succesul social sau sexual și să nu pretindă că alcoolul este un stimulent, un sedativ sau un mijloc de rezolvare a conflictelor personale” (30). CESE consideră că această directivă nu este de ajuns, singură, pentru a proteja pe deplin copiii de tehnicile de comercializare a alcoolului.

4.9

CESE solicită Comisiei să stabilească drept obiectiv specific reducerea expunerii copiilor la produsele alcoolice, la publicitate și la acțiuni de promovare și să adopte reglementări mai stricte în acest domeniu.

5.1

În întreaga Europă există un interes din ce în ce mai mare pentru măsurile de combatere a efectelor nocive ale alcoolului. Alcoolul este o marfă importantă în Europa, creând locuri de muncă, generând venituri prin intermediul taxelor și contribuind la economia UE prin comercializare. Cu toate acestea, se estimează că 15 % din consumatori depășesc nivelul nociv, generând astfel efecte nocive asupra indivizilor și societății. În 2003, costul consumului nociv de alcool în UE a fost estimat la 125 de miliarde EUR, echivalentul a 1,3 % din PIB (31).

5.2

Un studiu al RAND arată că în UE se înregistrează o tendință către un consum mai ridicat de alcool în afara localurilor de consum, unde tinde să fie mai ieftin decât alcoolul comercializat prin intermediul acestor localuri (32). Cu toate acestea, ar trebui remarcat că studiul s-a concentrat numai asupra prețurilor băuturilor alcoolice dinafara localurilor de consum și nu a efectuat o comparație a acestora cu prețurile din localurile de consum.

5.3

Studiile arată că alcoolul a devenit mai accesibil ca preț în UE în perioada 1996-2004, în unele țări cu peste 50 % (33). Datele disponibile indică existența unei relații de cauzalitate între caracterul accesibil al alcoolului și consumul de alcool în UE (34).

5.4

Tinerii sunt sensibili la creșterile prețurilor băuturilor alcoolice, care conduc la o frecvență redusă a consumului de alcool în rândul tinerilor și la reducerea cantităților consumate cu un anumit prilej (35). Cu toate acestea, potrivit altor studii, ca răspuns la creșterea prețurilor, tinerii pot căpăta obiceiuri mai dăunătoare, precum consumul de alcool ieftin înainte de a ieși din casă (pre-drinking) (36). Această constatare are implicații importante pentru politica UE în materie de alcool, mai ales având în vedere intensificarea consumului nociv de alcool în rândul tinerilor.

5.5

Se estimează că 3,8 % din numărul total de decese și 4,6 % din „anii de viață pierduți” (disability-adjusted life-years - DALY) pot fi atribuite alcoolului. Există un raport de cauzalitate între consumul de alcool, pe de o parte, și accidentele rutiere și moartea cauzată de accidentele rutiere, pe de altă parte (37). Alcoolul este cauză unică a anumitor boli cum ar fi, de exemplu, afecțiunile hepatice alcoolice sau pancreatitele induse de alcool și este un factor favorizant pentru alte boli și afecțiuni (de exemplu, anumite tipuri de cancer, afecțiuni ale inimii și accidente vasculare cerebrale sau ciroza ficatului) (38). Consumul nociv de alcool reprezintă un factor favorizant pentru criminalitate, violență și pierderea familiei, pentru comportamentele sexuale periculoase și bolile cu transmitere sexuală (39).

5.6

Se estimează că, în UE, evenimentele episodice de consum excesiv de alcool sunt răspunzătoare pentru 2 000 de omucideri, 17 000 de decese cauzate de accidente de circulație (sau unul din trei decese cauzate de accidente rutiere), 27 000 de morți accidentale și 10 000 de sinucideri (40).

5.7

Politicile de preț pentru alcool pot fi pârghii eficace pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului (41). CESE consideră totuși că politica de preț ar trebui luată în considerare la elaborarea strategiilor privind efectele nocive ale alcoolului pe termen lung, într-un mod durabil și într-o manieră multisectorială.

5.8

Politicile în domeniul alcoolului ar trebui să fie cuprinzătoare și să includă măsuri variate, care s-au dovedit eficiente în reducerea efectelor nocive ale alcoolului, cum ar fi politicile vizând conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau intervențiile de asistență medicală primară. CESE este de acord cu faptul că nicio măsură nu poate soluționa de una singură problemele legate de consumul de alcool.

5.9

CESE consideră că este necesară punerea efectivă în aplicare a măsurilor de reglementare a accesului la alcool, a distribuției și a promovării acestuia. Autoreglementarea în acest domeniu este parte a soluției, dar nu este suficientă în sine. Restricțiile cu privire la vânzările în pierdere sau la promoții ar trebui să fie posibile fără a reprezenta restricții pentru comerț sau a fi contrare dreptului comunitar.

6.1

Destinul Europei depinde de o populație sănătoasă și productivă. CESE se declară foarte îngrijorat de datele conform cărora un procent mai însemnat de tineri suferă de afecțiuni rezultate în urma consumului nociv și periculos de alcool (42).

6.2

Comisia recunoaște dreptul copiilor la o protecție eficace împotriva exploatării economice și a tuturor formelor de abuz (43). CESE susține cu fermitate această poziție.

6.3

CESE observă că un consum periculos și nociv de alcool are un impact negativ nu numai asupra consumatorului, ci și asupra altor persoane, în special în cazul accidentelor, a vătămării corporale și în cazurile de violență. CESE consideră că, în cadrul familiei, grupul cel mai vulnerabil îl constituie copiii.

6.4

Se estimează că 5 până la 9 milioane de copii suferă ca urmare a efectelor nocive ale alcoolului în sânul familiei, alcoolul fiind un factor favorizant în 16 % dintre cazurile de abuz și neglijare a copiilor; de asemenea, aproximativ 60 000 de nașteri de copii subponderali sunt puse anual pe seama alcoolului (44). Alte efecte negative care se reflectă asupra copiilor includ sărăcia și marginalizarea socială, care le pot afecta sănătatea, educația și bunăstarea în prezent și în viitor.

6.5

Violența în familie, o problemă gravă în multe țări (45), este strâns legată de problema consumului excesiv de alcool de către agresor (46). Deși violența domestică poate apărea în absența consumului de alcool, consumul excesiv de alcool poate contribui la manifestări violente la anumite persoane. Reducerea consumului excesiv de alcool nu aduce beneficii doar victimelor și celor care săvârșesc acte de violență, ci și copiilor care trăiesc în astfel de familii.

6.6

Alcoolul îi poate afecta pe copii chiar și înainte de naștere. Fetopatia alcoolică (FASD) cuprinde o serie întreagă de malformații congenitale permanente (fizice, de comportament și cognitive) cauzate de consumul de alcool de către mamă în timpul sarcinii.

6.7

Nivelul de conștientizare cu privire la FASD și la efectele acesteia este redus. Diseminarea exemplelor de programe preventive, bazate pe date concrete, pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului în timpul sarcinii este vitală. CESE sprijină campaniile adaptate la nivel național și la nivelul UE pentru sensibilizarea cu privire la riscul FASD.

7.1

Persoanele în vârstă sunt mai sensibile la efectele alcoolului. Problemele specifice vârstei includ echilibrul și riscul de cădere, precum și declanșarea unor probleme de sănătate care fac ca persoanele în vârstă să fie mai sensibile la alcool. La aproximativ o treime din persoanele în vârstă, problemele legate de consumul de alcool apar pentru prima dată în viață, adeseori din cauza unor pierderi dureroase, a sănătății fizice precare, a dificultăților de orientare și a izolării sociale (47).

7.2

Consumul nociv de alcool poate afecta sănătatea mintală a persoanelor vârstnice în mai multe feluri, putând provoca anxietate, depresie și confuzie.

7.3

Afecțiunile cauzate de consumul de alcool sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor vârstnice, în special la bărbații izolați din punct de vedere social și care locuiesc singuri (48). Consumul problematic de alcool este asociat cu probleme de sănătate fizică, psihologică, socială și cognitivă larg răspândite. Aproximativ 3 % din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani suferă de astfel de afecțiuni (49), deși multe cazuri rămân nedescoperite, întrucât criteriile de diagnosticare și de depistare sunt orientate către populația adultă mai tânără. Totuși, tratarea persoanelor în vârstă pentru probleme legate de consumul de alcool este adesea mai ușor de realizat decât tratarea persoanelor adulte mai tinere.

7.4

Alcoolul poate amplifica efectele anumitor medicamente și poate reduce efectele altora. Este importantă sensibilizarea specialiștilor din domeniul sănătății, a persoanelor care acordă în mod informal servicii de îngrijire și a persoanelor în vârstă cu privire la posibilele interacțiuni dintre medicamente și alcool.

7.5

CESE consideră că trebuie să se facă mai mult pentru bunăstarea populației în vârstă din UE, inclusiv campanii de informare în legătură cu efectele consumului nociv de alcool asupra îmbătrânirii demne și într-o stare bună de sănătate la nivelul UE.