1.10.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/12

---

Avizul Comitetului Regiunilor privind Strategia de extindere şi principalele provocări 2009-2010: ţări potenţial candidate

(2010/C 267/04)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Progresele generale şi calendarul

1.   salută Comunicarea Comisiei „Strategia de extindere şi principalele provocări 2009-2010”, cuprinzând rapoarte care se referă la ţările potenţial candidate, şi Comunicarea privind cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană;

2.   salută progresele înregistrate de ţările potenţial candidate, care au permis Albaniei şi Serbiei să îşi depună în 2009 cererile de aderare, progresele rezultate în urma punerii în aplicare continue a acordurilor intermediare privind comerţul şi aspectele legate de comerţ, precum şi a acordurilor de stabilizare şi asociere în toate ţările potenţial candidate; salută de asemenea continuarea reformelor în Kosovo;

3.   constată că UE a depus eforturi considerabile pentru atragerea către UE a ţărilor potenţial candidate. Cele mai recente eforturi au avut ca obiectiv, printre altele, atenuarea urmărilor crizei financiare şi formularea de propuneri de facilitare a obţinerii vizelor. În ambele cazuri este vorba de iniţiative care prezintă clar cetăţenilor ţărilor respective valoarea adăugată a UE;

4.   salută eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii din Muntenegru şi Serbia, ceea ce permite circulaţia liberă a acestora în majoritatea statelor membre ale UE şi îşi exprimă speranţa că Albania şi Bosnia şi Herţegovina vor îndeplini în curând criteriile necesare eliminării vizelor;

5.   ia notă de concluziile Consiliului din 26 octombrie 2009 privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice, şi de Declaraţia Consiliului adriatico–ionic în favoarea strategiei europene pentru regiunea adriatico-ionică, adoptată la Ancona, la 5 mai 2010 (1), de miniştrii afacerilor externe din cele opt ţări participante la Iniţiativa adriatico-ionică (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Italia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia), şi evidenţiază cu satisfacţie faptul că strategia europeană pentru macroregiuni reprezintă un instrument important de accelerare a procesului de integrare, în special prin punerea în valoare a autorităţilor locale şi regionale;

6.   subliniază faptul că o susţinere largă din partea populaţiei pentru o viitoare aderare reprezintă un factor important pentru succesul procesului de integrare. Autorităţile locale şi regionale pot contribui la acest lucru în aceeaşi măsură în care pot sprijini dezvoltarea „capacităţii de absorbţie” a acquis-ului şi a finanţării UE. În acest sens, următoarele elemente sunt deosebit de importante:

—	comunităţilor locale şi regiunilor să li se acorde posibilitatea de a contribui în mod activ la procesul naţional de integrare, în conformitate cu principiile fundamentale ale Cartei europene a autonomiei locale adoptate de Consiliul Europei;

—	IPA (instrumentul de asistenţă pentru preaderare) să fie organizat în aşa fel încât autorităţile locale şi regionale să poată utiliza în mai mare măsură programul de investiţii şi de consolidare a capacităţilor decât până acum;

—	autorităţile locale şi regionale să continue să participe la procesul de integrare, având în vedere că criteriile de la Copenhaga cer un sistem de finanţare şi instituţii stabile. Astfel se vor crea premisele unui sistem de pregătire şi decizional transparent;

—

Regulamentul nr. 1085/2006 al Consiliului privind IPA prevede, la articolul 2 alineatul (1), acordarea de sprijin pentru: „(a) consolidarea instituţiilor democratice” şi „(c) reforma administraţiei publice, inclusiv introducerea unui sistem care să permită descentralizarea gestionării asistenţei, încredinţând-o ţării beneficiare”. Având în vedere aceste domenii de aplicare şi practicile curente din ţările potenţial candidate, regulamentul ar trebui să includă, în faza de programare a IPA, un mecanism obligatoriu de consultare a reprezentanţilor administraţiei locale şi regionale;

—	durata programării IPA la nivel naţional este mult prea lungă pentru a fi acceptabilă. Comitetul recomandă Comisiei să revizuiască urgent condiţiile de programare, în vederea fluidizării procedurilor;

Măsurile de informare

7.   constată că nivelurile local şi regional sunt deosebit de adecvate pentru a-i informa pe cetăţeni şi pentru a dialoga cu aceştia cu privire la procesul de integrare şi, în special, cu privire la provocările care rezultă din alinierea la acquis-ul comunitar;

8.   evidenţiază importanţa promovării de către UE a participării şi a accesului adecvat la informaţie la toate nivelurile societăţii. În special pentru democraţiile tinere, accesul la informaţie are o importanţă esenţială, deoarece, adesea, aceste ţări sunt expuse la curente populiste care nu pot fi întotdeauna compensate prin dezbateri pluraliste;

9.   subliniază însemnătatea măsurilor de informare din partea UE, precum şi a analizelor concrete şi precise ale situaţiilor din ţările potenţial candidate. În caz contrar se poate ajunge la interpretări abuzive, ceea ce ar putea cauza greutăţi autorităţilor responsabile în gestionarea tuturor dimensiunilor procesului de integrare. În schimb, dezbaterile deschise şi cetăţenii bine informaţi pot contribui la descurajarea unor soluţii de sistem cu potenţial conflictual, care au agravat, de-a lungul timpului, tensiunile etnice;

Consolidarea capacităţilor

10.   este de părere că programul IPA ar trebui utilizat mai bine pentru a oferi comunităţilor locale, regiunilor şi societăţii civile posibilitatea de a contribui prin competenţele proprii la consolidarea procesului de integrare. În plus, IPA poate contribui la consolidarea capacităţilor instituţionale la toate nivelurile;

11.   împărtăşeşte opinia Comisiei conform căreia cooperarea internă în cadrul unei regiuni are o importanţă crucială în cadrul procesului de integrare. NALAS (2), care a fost creată la nivel regional de către autorităţile locale, reprezintă un exemplu bun în ceea ce priveşte schimburile dintre diferitele ţări;

12.   constată că prin acordarea unei atenţii sporite nivelurilor local şi regional, comunicarea Comisiei ar dobândi o importanţă considerabilă, având în vedere că, în urma aderării, o parte semnificativă a legislaţiei comunitare va trebui pusă în aplicare la aceste niveluri;

13.   regretă faptul că Comisia nu efectuează în mod regulat evaluări ale capacităţilor de la nivel subnaţional în ţările candidate;

Nivelurile local şi regional şi societatea civilă

14.   consideră că societatea civilă este foarte importantă pentru instituirea unor democraţii stabile. Din acest motiv şi societatea civilă trebuie să fie reprezentată în cadrul procesului de integrare;

15.   recomandă intensificarea eforturilor legislative, în vederea sprijinirii grupurilor sociale vulnerabile. În multe ţări candidate, problemele legate de sănătatea publică şi politica socială, precum şi problemele legate de vulnerabilitatea femeilor şi egalitatea dintre sexe sunt trecute în plan secundar;

16.   constată că capacitatea ţărilor potenţial candidate de a respecta interesele minorităţilor este deosebit de importantă pentru procesul de integrare. Deseori, soluţiile consensuale practice sunt găsite tocmai la nivel local sau regional;

17.   împărtăşeşte părerea Comisiei conform căreia capacităţile instituţionale din ţările potenţial candidate trebuie consolidate. În momentul în care şcoala regională de administraţie publică îşi va începe activitatea, va fi deosebit de important ca reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale să poată participa la programele educaţionale;

Observaţii specifice fiecărei ţări

Albania

18.   salută faptul că opoziţia participă din nou la lucrările parlamentare, chiar dacă o face numai cu anumite restricţii. În Albania lipseşte în continuare coordonarea între diferitele niveluri ale societăţii, necesară pentru procesul de integrare;

19.   constată că, în ceea ce priveşte armonizarea reglementărilor legislative, s-au înregistrat progrese în multe domenii ale acquis-ului comunitar, în special de când Albania a formulat o cerere oficială de aderare la UE. În momentul în care vor începe negocierile oficiale, acestea se vor desfăşura în conformitate cu procedurile prevăzute în Tratatul de la Lisabona, în acest sens fiind necesară o analiză din partea autorităţilor locale şi regionale, precum şi implicarea acestora în proces;

20.   subliniază importanţa implicării comunităţilor locale în procesul care pentru Albania abia începe (adică viitorul proces de negociere);

21.   evidenţiază importanţa utilizării instrumentelor Comisiei pentru consolidarea capacităţilor (Twinning, TAIEX şi SIGMA) în cadrul actualei reforme administrative de la toate nivelurile din Albania. Acestea au o importanţă deosebită atât pentru crearea unor instituţii eficiente şi transparente, cât şi pentru promovarea măsurilor de combatere a problemei serioase a corupţiei;

22.   consideră că este important ca Albania să accelereze lucrările pentru instituirea unei pieţe imobiliare funcţionale. Un asemenea proces le oferă, de asemenea, administraţiilor locale posibilitatea de a-şi îmbunătăţi baza de impozitare pe termen lung;

23.   reaminteşte faptul că, în Albania, procesul de descentralizare se află încă la început. Măsurile legislative adoptate, care trebuie puse în practică la nivel local, nu sunt întotdeauna aplicate. Punerea în aplicare a reglementărilor este importantă, nu în ultimul rând pentru protejarea intereselor minorităţilor;

24.   în plus, constată că, în cadrul comunicării sale, în partea referitoare la drepturile economice şi sociale, Comisia s-a limitat numai la evaluarea activităţii de legiferare. În schimb, ar trebui analizat şi evidenţiat în ce măsură neaplicarea reglementărilor legislative afectează grupurile defavorizate;

25.   împărtăşeşte părerea Comisiei conform căreia s-au înregistrat progrese în domeniul impozitării, constatând însă în acelaşi timp că lipsa unui echilibru în atribuirea responsabilităţilor şi resurselor implică anumite riscuri în cadrul procesului de descentralizare;

Bosnia şi Herţegovina

26.   constată că Constituţia Bosniei, care are la bază Acordul de la Dayton, a contribuit la formarea unei structuri administrative complexe. Felul în care a fost conceput Acordul de la Dayton este unul din motivele pentru care Bosnia şi Herţegovina nu dispune de puterea de decizie necesară pentru adaptarea la legislaţia europeană. Bosnia scindată are nevoie de o conducere care să fie în măsură să treacă peste conflicte şi să deschidă calea pentru soluţii comune. O conducere care, în procesul decizional, se lasă condusă de principiul apartenenţei etnice nu este în interesul cetăţenilor bosniaci;

27.   îşi exprimă regretul pentru eşecul tratativelor de la Butmir privind reformele instituţionale şi face apel la liderii tuturor grupurilor etnice din Bosnia şi Herţegovina să găsească o soluţie acceptabilă, astfel încât ţara să îşi dobândească suveranitatea deplină, precum şi capacitatea de a continua reformele şi procesul de integrare europeană;

28.   în plus, constată că, odată ce consecinţele acestei conduceri scindate a Bosniei vor deveni vizibile pentru populaţie, se va exercita presiune asupra sistemului decizional, ceea ce va duce în final la reforme. Pentru ca acest impuls să apară, UE trebuie să formuleze cu claritate care sunt alternativele politice reale ale Bosniei, adică o concentrare constantă pe problemele care adâncesc conflictele sau o politică care să ofere o deschidere pentru cele patru libertăţi ale pieţei interne;

29.   a ajuns la concluzia că problema vizelor indică faptul că dezbaterea va trebui să aibă loc într-o nouă formă şi cu noi conţinuturi. Chestiunea legată de vize evidenţiază faptul că, în momentul în care se consideră că opinia publică solicită un anumit lucru, factorii de decizie de la nivel naţional sunt şi ei capabili să acţioneze. În acest sens, o anumită responsabilitate revine UE şi, în special, Comitetului Regiunilor. Cerinţele şi avantajele integrării vor trebui transmise cetăţenilor bosniaci prin intermediul nivelului local. În acest sens, trebuie consolidate angajamentul şi coeziunea şi trebuie să existe o concentrare mai puternică pe valorile şi ideile aflate în conformitate cu respectarea persoanei şi a drepturilor sale;

30.   împărtăşeşte părerea Comisiei conform căreia actuala formă de organizare a societăţii este ineficientă şi afectează climatul economic;

31.   este de părere că există căi de a sprijini forţele reformatoare din Bosnia care doresc să contribuie atât la consolidarea statului, cât şi la descentralizare, în vederea creşterii puterii la nivel local. Cetăţenii care doresc să călătorească şi care au înţeles de ce nu se fac investiţii sau de ce fondurile structurale rămân doar un vis îndepărtat pot constitui acel grup care să conducă dezbaterea şi spre alte domenii decât politica vizelor. Comitetul Regiunilor ar trebui să ia parte la măsurile de informare şi să promoveze întâlnirile cu aleşii de la nivel local din Bosnia, care pot contribui la aceste schimbări;

32.   constată că, din cauza structurii complexe a societăţii, comunităţile locale şi organizaţiile acestora dispun doar de informaţii limitate despre UE şi instrumentele IPA;

33.   trage concluzia că nivelul naţional trebuie consolidat în multe arii de competenţă, în special datorită faptului că responsabilitatea pentru o legiferare unitară în domeniul administraţiei locale revine acestui nivel;

34.   se pronunţă pentru punerea la dispoziţie a IPA şi pentru măsuri la nivel local;

Serbia

35.   salută aprobarea de către Parlamentul sârb a noului statut al Provinciei Autonome Voivodina, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010, care consolidează competenţele regionale ale acesteia şi constată că Serbia a făcut progrese importante în procesul de integrare. În ce priveşte procesul de descentralizare, în ţară se constată încă destule discrepanţe, iar domeniile de competenţă ale diferitelor ministere se suprapun în mod inutil. În cadrul reformelor în curs se are în vedere crearea unui nivel regional cu competenţe în domeniul dezvoltării şi creşterii, însă există anumite neclarităţi privind punerea în practică. După părerea Comitetului, consolidarea capacităţilor, realizată de către Conferinţa Permanentă a Oraşelor şi Municipalităţilor din Serbia (3) cu ajutor internaţional, contribuie substanţial la modernizarea administraţiilor locale;

36.   subliniază că procesul de integrare trebuie să fie însoţit de reforme interne la toate nivelurile societăţii;

37.   salută faptul că Consiliul naţional pentru descentralizare al Republicii Serbia (National Council for Decentralisation of the Republic of Serbia), înfiinţat în martie 2009 şi asistat de un grup de experţi, a fost însărcinat cu elaborarea unei strategii cuprinzătoare de descentralizare, după standarde europene, aceasta putând contribui la consolidarea viitoarelor reforme;

38.   salută progresele realizate în domeniul consolidării instituţionale a administraţiilor locale. Mijloacele de finanţare solide şi deci previzibile au o importanţă majoră, ele presupunând nu doar măsuri de promovare a consolidării capacităţilor, ci şi eforturi pentru a asigura îndeplinirea în întregime de către autorităţile locale a criteriilor de la Copenhaga cu privire la instituţii publice stabile. O chestiune importantă în viitorul apropiat este şi retrocedarea bunurilor administraţiilor locale, precum şi crearea posibilităţii ca acestea să achiziţioneze proprietăţi;

39.   constată că unele administraţii locale întâmpină dificultăţi în a asigura servicii de bază, chiar dacă Serbia dispune de un sistem de echilibrare fiscală. Printre reformele necesare se numără măsurile de sporire a autonomiei financiare a administraţiilor locale. Acest lucru s-ar putea realiza cu ajutorul unui principiu de finanţare, conform căruia cheltuielile în noile domenii de competenţă sunt acoperite din resurse financiare publice.

40.   salută iniţiativa Serbiei de promovare a acţiunilor ecologice realizate de autorităţile locale cu ajutorul unui fond bazat pe o taxă de mediu. Acesta este un exemplu de acţiuni care pot contribui la alinierea autorităţilor la prevederile UE. O parte a acestor venituri din taxe sunt alocate direct administraţiilor locale în vederea îndeplinirii unui scop anumit, ele putând fi utilizate, de exemplu, pentru dezvoltarea competenţelor necesare pentru elaborarea unor studii privind performanţele ecologice;

41.   constată că IPA este considerat în primul rând un instrument pentru reforma administraţiei centrale din Serbia şi promovarea măsurilor de infrastructură cuprinzătoare. În acest context, regretă faptul că doar o parte foarte limitată este destinată măsurilor imperios necesare, de exemplu pentru dezvoltarea în continuare a capacităţilor la nivel local;

42.   salută rezoluţia Parlamentului Serbiei, de la 31 martie 2010, cu privire la evenimentele de la Srebrenica, din iulie 1995, prin care este condamnat masacrul care a avut loc în această localitate. Adoptarea acestei rezoluţii reprezintă un pas important spre revizuirea propriului trecut. Guvernul sârb transmite astfel un semnal pozitiv în direcţia reconcilierii, a dezvoltării interne a Serbiei, dar şi a unei mai mari apropieri de Uniunea Europeană;

Kosovo (4)

43.   salută procesul de stabilizare din Kosovo. Măsurile întreprinse de organizaţiile internaţionale şi de numeroase state membre ale UE au netezit calea către un stat de drept stabil şi o securitate sporită a cetăţenilor. În acelaşi timp, anumite aspecte ale acestei evoluţii spre o mai mare stabilitate ne reamintesc de situaţia din Bosnia şi Herţegovina şi de riscul unor diviziuni etnice care ar putea împiedica o viitoare integrare. Acest lucru poate îngreuna procesul de integrare a acestei ţări, în care nivelul de educaţie al societăţii este scăzut, iar instituţiile publice sunt slab dezvoltate;

44.   subliniază că menţinerea principiilor statului de drept în Kosovo are o însemnătate primordială şi recunoaşte că prezenţa internaţională în Kosovo joacă un rol decisiv în asigurarea unei convieţuiri paşnice a grupurilor etnice;

45.   salută iniţiativele de reformă a administraţiilor locale şi activităţile actuale în domeniul descentralizării din Kosovo;

46.   constată că evoluţia actuală din Kosovo către instituirea unor autorităţi locale pe criterii etnice face ca dialogul la nivel local să fie şi mai necesar. Având în vedere această tendinţă, structurilor de cooperare la nivel local le revine un rol important în promovarea colaborării la acest nivel. În cadrul acestor eforturi, proiectele comune IPA ar putea contribui la depăşirea obstacolelor existente. În ce priveşte dezvoltarea în viitor a Kosovo şi având în vedere nu numai resursele financiare publice limitate, ci şi rolul important al instituţiilor în promovarea solidarităţii sociale şi a caracterului universal al serviciilor publice de bază, trebuie evitată duplicarea instituţiilor (şcoli, spitale etc.) pe criterii etnice. Astfel de fenomene ar putea fi interpretate ca semne ale eşecului politic şi ale gestionării deficitare a resurselor financiare publice şi, mai ales, nu ar face decât să adâncească dezbinarea etnică;

47.   recomandă să se acorde o atenţie deosebită capacităţii sistemului de educaţie din Kosovo, astfel încât ţara să poată profita de compoziţia sa demografică. Riscul ca o mare parte a tineretului numeros din prezent să părăsească ţara după terminarea şcolii este mare;

48.   subliniază că este importantă consolidarea capacităţilor din instituţii pentru a utiliza în mod eficient resursele publice limitate ale ţării. Astfel vor deveni disponibile şi resurse financiare pentru îmbunătăţiri în alte domenii, de exemplu în cel al sănătăţii;

49.   împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei conform căruia sunt necesare măsuri de formare profesională pentru a asigura punerea în aplicare mai eficientă a prevederilor adoptate recent în domeniul achiziţiilor publice;

50.   recomandă ca programele IPA să fie utilizate ca instrumente pentru consolidarea capacităţilor la scară largă în Kosovo. Astfel ar putea fi explicate mai bine în întreaga ţară cerinţele integrării şi avantajele aderării la UE;

Muntenegru

51.   salută hotărârea dovedită de Muntenegru în procesul de integrare. Acest lucru se reflectă îndeosebi în cadrul dialogului instituţionalizat dintre reprezentanţii guvernului şi ai autorităţilor locale, care se reunesc de câteva ori pe an;

52.   împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei conform căruia toate nivelurile administraţiei publice din Kosovo au nevoie urgentă de personal calificat. Ca urmare a acestei situaţii, guvernul îşi concentrează în mod precis resursele asupra activităţilor de coordonare, în care nivelul local este puternic reprezentat. Aceasta are efecte nu numai asupra ritmului procesului de reformă, ci şi asupra capacităţii ţării de coordonare a activităţilor investitorilor străini. Acest lucru a fost posibil prin concentrarea asupra nivelului local, în cadrul programului IPA;

53.   constată că, în ciuda prelungirii procesului de reformă, reformele în curs ale administraţiilor locale au fost precedate de o dezbatere la scară largă cu privire la rolul primarilor şi la asocierea voluntară a autorităţilor locale, în vederea unei mai bune pregătiri a administraţiilor locale pentru sprijinul acordat prin intermediul fondurilor structurale;

54.   salută prevederile legislative mai stricte ce urmăresc stăvilirea corupţiei din cadrul alegerilor locale şi a corupţiei în general, printr-un control extern mai sever;

55.   constată că autorităţile locale nu au un cuvânt prea greu de spus în privinţa mărimii impozitelor, ceea ce are efecte asupra autonomiei locale;

56.   de asemenea, constată că intervalul de trei ani dintre planificarea primelor proiecte finanţate prin IPA şi demararea acestora, este inacceptabil de lung. Chiar dacă perioada de pregătire a ajutoarelor IPA va fi scurtată anul viitor, trebuie simplificate dispoziţiile, în vederea diminuării acestui interval;

Islanda

57.   este de acord cu recomandarea Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor cu Islanda în vederea aderării la UE şi includerea acestei ţări printre beneficiarii sprijinului financiar de preaderare acordat în cadrul instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA).

---

(1)  www.aii-ps.org

(2)  Network of Associations of Local Authorities of South East Europe (Reţeaua de asociaţii ale autorităţilor locale din Sud-Estul Europei).

(3)  Conferinţa permanentă a oraşelor şi comunităţilor locale.

(4)  În sensul Rezoluţiei 1244/99 a Consiliul de Securitate al ONU.

---