3.5.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/63

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii

COM(2010) 672 final

2011/C 132/11

Raportor: dl Franco CHIRIACO

La 18 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii

COM(2010) 672 final.

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 28 februarie 2011.

În cea de-a 470-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 martie 2011 (ședința din 16 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 197 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 17 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.   CESE apreciază pozitiv documentul și propunerile Comisiei, subliniind că un mare număr de observații formulate de Comitet în avizele sale anterioare au fost luate în considerare în comunicare. Comitetul cere Comisiei să clarifice mai bine relațiile existente între obiectivele, instrumentele și resursele financiare ale PAC după 2013. Reforma PAC trebuie pusă în practică astfel încât să garanteze profitabilitatea agriculturii și un venit echitabil agricultorilor din întreaga UE.

1.2.   Sarcina prioritară a PAC este să valorifice rolul agricultorilor ca producători de bunuri alimentare de uz cotidian, dar și – în măsură din ce în ce mai mare – de energie ecologică și durabilă. Pe de altă parte, agricultura și silvicultura trebuie să consolideze contribuția semnificativă la gestionarea durabilă a resurselor naturale, permițând astfel să se răspundă în mod concret la marile provocări ale combaterii schimbărilor climatice, ale urgenței chestiunii resurselor hidrice, ale protecției mediului și biodiversității (1) și ale dezvoltării teritoriale.

1.3.   CESE este de acord cu propunerea de a se renunța la referința istorică pentru determinarea sumei alocate ca subvenție și subliniază importanța plăților directe în cadrul politicii agricole comune pentru conservarea modelului agricol european. Aceste plăți au un rol crucial de compensare a respectării standardelor ridicate dorite de societate în UE și a prestațiilor nerecompensate pe piață ale agricultorilor, precum și o funcție de asigurare împotriva riscurilor și de asigurare a veniturilor agricultorilor pe piețe din ce în ce mai volatile. În opinia Comitetului, prestațiile în bunuri și servicii furnizate societății se referă la dezvoltarea durabilă, protecția mediului, vitalitatea spațiului rural, reducerea sărăciei, securitatea alimentară, protecția muncii și protecția consumatorilor.

1.4.   De asemenea, CESE consideră că este esențial ca acest proces de revizuire să nu afecteze obiectivele și mecanismele de funcționare a PAC destinate sprijinirii operatorilor din lanțurile de producție agricol, alimentar și ecologic, în cadrul programării lor pe termen lung și mediu. În acest sens, CESE recomandă stabilirea unei perioade de tranziție suficiente și în concordanță cu noua perioadă de programare, care se va derula până în 2020, pentru a permite agricultorilor, în special celor care au investit în contextul unor circumstanțe particulare, să se adapteze eliminării criteriului referinței istorice în determinarea valorii plății unice. Cât despre noile state membre, Comitetul amintește că perioada prevăzută pentru ieșirea din sistemul simplificat de plăți unice pe suprafață se încheie în 2013. În sfârșit, Comitetul solicită confirmarea aplicării unui instrument de flexibilitate la nivel național și regional, analog celui menționat la articolul 68 (2), pentru acordarea unor forme de ajutor specific, precum și pentru asigurarea unei coordonări integrale cu măsurile din cel de-al doilea pilon, cu organizarea pieței legumelor și fructelor și cu măsurile de promovare.

1.5.   CESE este de acord cu obiectivul de a se îngrădi orientarea sprijinului PAC exclusiv spre agricultorii activi, prin promovarea modelului agricol european prin intermediul măsurilor proprii atât primului, cât și celui de-al doilea pilon. Toate plățile acordate în cadrul acestor doi piloni trebuie să aibă în vedere rezolvarea problemelor sociale, ecologice și economice. În acest sens, CESE invită Comisia să propună o definiție a agricultorului activ, aplicabilă întregului teritoriu comunitar. Comitetul propune ca definiția agricultorului activ să ia în considerare mai ales criterii precum producția și comercializarea produselor agricole (și prin vânzarea directă pe piețele locale), precum și crearea de bunuri și servicii publice de utilitate socială.

1.6.   CESE este convins că decizia politică a Consiliului European de a garanta condiții propice pentru agricultură în întreaga UE va continua să reprezinte un obiectiv declarat al reformei PAC. CESE consideră că nu ar trebui suprimat sprijinul acordat în cadrul celui de-al doilea pilon agricultorilor activi din regiunile defavorizate din punct de vedere natural și climatic. Subvenția suplimentară acordată în funcție de suprafață agricultorilor din zonele defavorizate poate evita ca producătorii de pe teritoriul UE să-și abandoneze activitatea, contribuind astfel la realizarea obiectivului siguranței alimentare. CESE solicită Comisiei să publice cât mai repede propunerea de revizuire a criteriilor de clasificare a celorlalte zone defavorizate (zone intermediare), astfel încât toate părțile interesate să poată fi consultate în mod adecvat.

1.7.   CESE este de acord cu introducerea unui plafon pentru plăți, care va trebui să țină cont de structura agricolă a țării sau regiunii respective, propunând ca acesta să se aplice în funcție de intensitatea muncii salariate și neremunerate din exploatație și să ia în considerare munca agricultorului, astfel încât să se justifice și din punct de vedere social utilizarea resurselor economice destinate funcționării PAC. De asemenea, CESE consideră că trebuie să se țină seama de specificul exploatațiilor constituite din cooperative și asociații de producători agricoli, prin stabilirea unui raport între plăți și numărul asociaților.

1.8.   Noua PAC va trebui să considere drept prioritară asigurarea unui sector agroalimentar european competitiv și inovator, care să poată contribui la îmbunătățirea condițiilor socioeconomice, a ocupării forței de muncă și a securității lucrătorilor agricoli, condiționând alocarea de ajutoare de conformarea deplină la clauzele sociale, în special de respectarea legilor și a contractelor de muncă.

1.9.   Comisia trebuie să aducă precizări cu privire la aplicarea ecologizării plăților directe, prezentând o evaluare definitivă a repercusiunilor acestei propuneri asupra programelor ecologice actuale din al doilea pilon. CESE invită Comisia să ia în considerare și alte eventuale abordări. O soluție ar putea consta în condiționarea vărsării sumei corespunzând componentei ecologice a plății directe, de participarea obligatorie la anumite măsuri de agromediu care să aibă un impact concret asupra suprafeței respective, cu condiția ca stimulentele financiare să acopere integral cheltuielile și ca procedurile birocratice să fie reduse la minimum. În acest scop, Comisia ar trebui să stabilească o listă a măsurilor respective, dintre care agricultorii le-ar putea alege pe cele care corespund cel mai bine propriei lor situații. Execuția acestor prestații ar trebui să fie structurată la nivel regional, astfel încât să aibă un impact pozitiv asupra venitului.

1.10.   CESE consideră că reformarea eficientă a PAC după 2013 este imposibilă fără informații clare asupra deciziilor ce vor fi luate în legătură cu amploarea și componența bugetului UE. Cu toate acestea, CESE consideră că ar trebui asigurată cel puțin partea din buget rezervată PAC până acum de către UE.

1.11.   CESE atrage atenția asupra faptului că deschiderea suplimentară a piețelor agricole ale UE va conduce la înăsprirea concurenței, iar prețurile la producător vor fi influențate din ce în ce mai puternic de volatilitatea de pe piețele internaționale. Comitetul este îngrijorat de faptul că piețele nu pot fi suficient stabilizate cu ajutorul instrumentelor existente. În cadrul reformei preconizate, trebuie să se țină seama de acest lucru nu doar la redirecționarea plăților directe, ci și la modificarea instrumentelor de stabilizare a piețelor.

2.   Sinteza comunicării

2.1   Obiectivele politicii agricole comune (PAC)

2.1.1   Comisia Europeană consideră că politica agricolă comună (PAC) va trebui să contribuie după 2013 la realizarea următoarelor obiective (3):

—	producție alimentară fiabilă;

—	gestionare durabilă a resurselor naturale și politicile climatice;

—	menținerea echilibrului teritorial și a diversității zonelor rurale.

2.2   Instrumentele viitoarei PAC

2.2.1   Comisia consideră că plățile directe decuplate continuă să fie principalul instrument de sprijin acordat agriculturii europene (plăți directe de bază, decuplate și unice pentru toți producătorii unei anumite regiuni sau ai unui anumit stat membru). În vederea îmbunătățirii eficienței și echității acestora, este prevăzută trecerea de la plățile istorice la o plată fixă și uniformă pe suprafață (plată de bază). Cu toate acestea, faptul că agricultorii sunt supuși unor condiții economice și naturale care diferă de la o regiune la alta pledează în favoarea unei repartizări echitabile a plăților directe. Această plată se va baza pe titluri transferabile, care nu vor putea fi activate decât în funcție de terenurile agricole și care vor fi subordonate respectării cerințelor de ecocondiționalitate, acestea din urmă trebuind să fie simplificate și completate cu obiectivele Directivei-cadru privind apa. Se propune analizarea introducerii unui plafon în cazul subvențiilor pentru exploatațiile agricole, ale cărui efecte ar putea fi atenuate în funcție de nivelul de ocupare a forței de muncă.

2.2.2   Comisia consideră că, după 2013, PAC va trebui să prevadă alte două tipologii de plăți directe alocate pentru încurajarea unei agriculturi mai ecologice (sporirea componentei ecologice a subvențiilor directe): 1) o plată pe hectar, aplicabilă în toată UE, acordată în schimbul adoptării de către agricultori a unor măsuri de agromediu care să le depășească pe acelea ale ecocondiționalității de bază (pășuni permanente, rotația culturilor, scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic etc.); 2) o plată suplimentară pe suprafață, alocată agricultorilor activi în zonele defavorizate și/sau cu constrângeri naturale specifice, ca o completare a ajutorului acordat în cadrul celui de-al doilea pilon al PAC.

2.2.3   Se prevăd anumite excepții de la decuplare. Pentru anumite regiuni și producții specifice se prevede posibilitatea de a acorda ajutoare cuplate, în cadrul unor limite financiare precise. Pentru micii agricultori se prevede un sistem de ajutor specific și simplificat, pentru a evita pierderea locurilor de muncă în zonele rurale. Ca reacție la criticile formulate de Curtea de Conturi Europeană în legătură cu mecanismele de funcționare a plăților directe, se propune ca ajutoarele să fie acordate exclusiv agricultorilor activi.

2.2.4   Comisia consideră că este necesar să se prevadă menținerea unor măsuri de piață. În situații de criză, aceste instrumente trebuie să poată fi activate ca elemente de contracarare a situațiilor de urgență. În mod special, se propune prelungirea perioadei de intervenție, aplicarea clauzei de salvgardare și a utilizării depozitării private pentru alte produse și, în final, îmbunătățirea controalelor. În acest context, Comisia anunță prezentarea propunerilor pentru stabilizarea pieței produselor lactate și subliniază necesitatea unei dezbateri privind viitorul sectorului zahărului. După 2013, PAC va prevedea, în plus, adoptarea unor măsuri specifice privind funcționarea filierei alimentare și îmbunătățirea puterii contractuale a agricultorilor.

2.2.5   Comisia consideră că arhitectura globală a PAC va continua să se întemeieze pe doi piloni. Ajutorul furnizat prin intermediul dezvoltării rurale va trebui să se concentreze mai mult pe competitivitate, inovație, contracararea schimbărilor climatice și pe protecția mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020. În această perspectivă, se prevede introducerea în cadrul celui de-al doilea pilon a unui set de instrumente pentru gestionarea riscurilor, pe care statele membre le vor putea utiliza pentru garantarea stabilizării producției și a veniturilor din agricultură.

3.   Observații generale

3.1   CESE subliniază că propunerile formulate de Comisie reiau observații din avize anterioare ale sale (4):

—	necesitatea unei repartizări echitabile a resurselor între statele membre;

—	necesitatea depășirii referinței istorice pentru cuantificarea valorii drepturilor de plată unică;

—

introducerea criteriului ecologic în sistemul de plată unică, pentru a face față noilor provocări (în special schimbările climatice, energia din surse regenerabile, gestionarea resurselor hidrice și biodiversitatea (5), pentru a lega mai puternic valoarea ajutorului acordat de bunurile și serviciile furnizate colectivității de către agricultor și neremunerate în mod obișnuit de piață și pentru a-i recompensa pe agricultorii activi din zonele caracterizate de condiții climatice și naturale dezavantajoase, pentru costurile mai mari;

—

necesitatea de a rezerva plățile directe doar pentru agricultorii activi, prin modalități care să țină cont de nivelul existent al ocupării forței de muncă din fiecare exploatație și ținând seama mai ales de intensitatea muncii salariate și a celei neremunerate, inclusiv a muncii contractanților din agricultură și silvicultură.

3.2   În avizul NAT/449 „Reforma PAC în 2013”, CESE solicita „Comisiei, Consiliului și Parlamentului European să descrie mai întâi în mod neechivoc obiectivul PAC, să prezinte apoi setul de instrumente necesar în acest sens și să determine nevoile financiare”. CESE observă că Comisia nu respectă aceeași ordine logică în textul comunicării. CESE solicită, astfel, Comisiei să clarifice mai bine relațiile existente între obiectivele, instrumentele și resursele financiare ale PAC după 2013.

3.3   Obiective

3.3.1   În avizul NAT/449, CESE amintea că „După 2013, PAC [va trebui să se orienteze însă către] modelul agricol european, care trebuie să se bazeze pe principiile suveranității alimentare și durabilității, ca și pe necesitățile reale ale agricultorilor și consumatorilor”. CESE intenționează să evidențieze principalele obiective pe care va trebui să se bazeze PAC:

—	contribuția la siguranța aprovizionării cu produse alimentare la nivel european si mondial, atât cantitativ, cât și calitativ (6);

—	participarea la stabilizarea piețelor (7), limitând mai ales fluctuațiile de preț ale produselor agricole;

—	susținerea veniturilor agricultorilor europeni, care sunt inferioare celor încasate de angajații altor sectoare ale economiei europene (8);

—	participarea la stabilirea unui sistem de reguli comerciale care să permită protejarea modelului agroalimentar european și evitarea denaturării concurenței;

—	agriculturii trebuie să poată să recupereze din puterea de piață în raport cu operatorii comerciali, în special față de sectorul marii distribuții (9);

—	promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea habitatelor naturale și a biodiversității, prin asumarea de către agricultură și silvicultură a unui rol mai important în combaterea schimbărilor climatice (10);

—	susținerea producției și a comercializării de produse locale de calitate în zonele rurale, prin promovarea unor modalități alternative de distribuție (11);

—	crearea condițiilor juridice pentru gestionarea de către producătorii agricoli a unor lanțuri de producție scurte și transparente;

—

promovarea – din perspectiva Strategiei Europa 2020 – a formării și inovării (creștere inteligentă), dezvoltarea energiilor regenerabile (creșterea durabilă) și consolidarea potențialului de creare de locuri de muncă în zonele rurale (creșterea favorabilă incluziunii), cu respectarea bunelor practici în materie de creare de locuri de muncă, de contracte și de forță de muncă sezonieră europeană și extracomunitară din agricultură.

3.3.2   Tema siguranței aprovizionării cu produse alimentare la prețuri rezonabile rămâne unul dintre obiectivele prioritare pentru agricultura UE, în contextul unui scenariu mondial caracterizat de presiune demografică și de creșterea consumului, care va necesita un răspuns politic și strategic de dezvoltare și de securitate alimentară globală.

3.3.3   CESE consideră că agricultorii europeni „așteaptă […] să obțină un venit echitabil din vânzarea produselor lor pe piață și din recompensarea prestațiilor sociale pe care le furnizează în cadrul modelului agricol european” (12). Ca atare, rolul PAC nu se poate reduce la repartizarea finanțărilor. În acest sens, CESE solicită Comisiei să precizeze felul în care noua PAC va aborda problema stabilizării piețelor prin propuneri de soluționare mai ales a problemei prețurilor și a veniturilor agricole.

3.3.4   Politica agricolă europeană și politicile de dezvoltare rurală trebuie să fie orientate spre inovație și competitivitate. CESE consideră că este necesară o contribuție mai semnificativă a dezvoltării rurale și a politicilor forestiere ale UE la conservarea biodiversității, sechestrarea carbonului, producția și economisirea energiei, la formarea și promovarea produselor alimentare și la dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Dezvoltarea rurală poate crea noi întreprinderi și locuri de muncă în zonele rurale, prin promovarea diversificării posibilităților de câștig în agricultură. În sfârșit, trebuie reamintit că activitățile de prelucrare a produselor alimentare reprezintă una din principalele activități economice desfășurate în zonele rurale. În acest sens, dezvoltarea rurală nu ar trebui să treacă cu vederea sprijinirea întreprinderilor agroalimentare din zone rurale care, la fel ca agricultorii, desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, formare, inovare, promovarea exporturilor și a acelor inițiative care promovează cooperarea între exploatații (de exemplu, sub forma asocierilor în participație), în vederea consolidării dimensiunii competitive a acestora pe piață.

3.3.5   CESE reamintește că volatilitatea prețurilor pe piețele agricole, deși este o problemă endemică a acestui sector, s-a agravat în special în ultimii ani din cauza unor factori diverși, precum condițiile meteorologice extreme, prețurile energiei, fenomenele speculative și creșterea cererii la nivel mondial din rațiuni de creștere demografică. În acest sens, CESE reamintește că prețurile produselor agricole, după ce au cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2006-2008 și au suferit o scădere importantă, au reînceput să crească de câteva luni. CESE consideră că aceste fluctuații extreme ale prețului produselor agricole au consecințe nefaste atât pentru producători, cât și pentru consumatori. În plus, CESE este îngrijorat de faptul că, și în UE, investitorii din afara sectorului agricol folosesc din ce în ce mai mult achizițiile de terenuri pentru a investi capital sau pentru a face speculații, ceea ce, cu siguranță, nu se potrivește cu modelul agricol european.

3.3.6   Noua PAC va trebui să promoveze și să sprijine noile exploatații în agricultură, atrăgându-i în special pe tineri, pentru a asigura un viitor agriculturii europene. Schimbul generațiilor în agricultură este necesar, dat fiind că doar 7 % din agricultorii europeni au sub 35 de ani și că, în unele state membre, situația este și mai gravă. În prezent, un agricultor din trei din UE-27 are peste 65 de ani și mulți dintre aceștia se vor pensiona în următorii ani. În acest sens, PAC trebuie să contribuie la realizarea unei politici de anvergură europeană, care să încurajeze instalarea în agricultură, în paralel cu o politică ambițioasă și sinergică de ocupare a forței de muncă în agricultură.

3.4   Instrumente

3.4.1   CESE subliniază importanța plăților directe ale PAC în conservarea modelului agricol european. Într-adevăr, acordarea de plăți directe permite sprijinirea agricultorilor europeni care oferă bunuri și servicii publice care, deși au o valoare ridicată pentru colectivitate, nu sunt remunerate adecvat prin prețurile practicate pe piețele agroalimentare.

3.4.2   Trebuie prevăzută simplificarea modalităților de funcționare a instrumentelor noii PAC și, în mod special, a plății unice. CESE este de acord cu necesitatea de a simplifica obligațiile în materie de ecocondiționalitate, solicitând raționalizarea sistemului de control și a procedurilor de reducere a plăților aferente. CESE evidențiază că modalitățile de acces la sistemul de ecologizare a plăților directe ar trebui să faciliteze și să promoveze accesul exploatațiilor la sprijinul PAC. În acest sens, dar și din perspectiva unei posibile extinderi a ecocondiționalității (de exemplu prin Directiva-cadru privind apa), CESE solicită evaluarea atentă de către Comisie a impactului acestor dispoziții și definirea procedurilor de implementare care să nu genereze complicații suplimentare pentru agricultori.

3.4.3   CESE este de acord cu principiul conform căruia plățile de bază – care trebuie diferențiate la nivel regional – vor fi condiționate obligatoriu de prestații ecologice bine precizate. Discuțiile aflate deja în desfășurare arată că distincția dintre componenta ecologică din cadrul primului pilon (ecologizarea plății directe) și măsurile de agromediu din cadrul celui de-al doilea pilon se poate dovedi, adesea, dificilă.

3.4.4   CESE este de acord cu introducerea unui nou criteriu de stabilire a volumului plăților directe. În această privință, CESE propune să se reflecteze în legătură cu identificarea teritoriului de referință pentru determinarea componentei de bază a plăților directe (nivelul european, național sau regional). CESE propune, totodată, verificarea posibilității de a întrebuința nivelurile de utilizare a forței de muncă și adoptarea bunelor practici în materie de competitivitate, muncă și inovare drept criterii pentru acordarea unei părți a plăților directe.

3.4.5   CESE este de acord cu opțiunea de a instaura o schemă de sprijin simplă și specifică pentru micii agricultori. În acest sens, CESE solicită Comisiei să precizeze criteriile care vor sta la baza identificării micilor agricultori, cerând să se țină seama de diferențele structurale specifice care caracterizează agricultura diverselor state membre.

3.4.6   CESE își pune întrebări cu privire la repercusiunile procesului de adaptare a instrumentelor de piață aflate în vigoare (prețuri garantate, taxe vamale, subvenții la export, depozitare publică, cote, scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor etc.). În acest sens, CESE subliniază că aceste măsuri de siguranță nu pot asigura singure stabilitatea piețelor produselor agricole și nu pot rezolva, în mod special, problemele din sectorul produselor lactate (13). În vederea consolidării poziției producătorilor agricoli în lanțul valoric și a combaterii instabilității prețurilor și a puterii excesive de piață a sectorului marii distribuții, CESE susține adoptarea de către PAC după 2013 a instrumentelor specifice administrate direct de producătorii agricoli sau de reprezentanții acestora, în vederea concentrării ofertei și a îmbunătățirii relațiilor comerciale, utilizând măsuri și instrumente deja experimentate în unele organizări comune ale pieței.

3.4.7   CESE invită la dezvoltarea acțiunilor prevăzute de PAC și referitoare la valorificarea și promovarea produselor agroalimentare locale și de calitate la nivelul piețelor UE și ale țărilor terțe, în vederea unei mai bune funcționări a filierelor agroalimentare, a sporirii cunoștințelor despre varietatea produselor alimentare produse pe teritoriul UE și pentru satisfacerea exigențelor consumatorilor și deschiderea unor noi piețe spre exterior. În acest scop, CESE este interesat să introducă bune practici de etichetare a produselor agricole și pentru a răspunde cererii tot mai mari de informare și transparență din partea publicului.

3.4.8   CESE reamintește că în UE există peste 40 de milioane de săraci care nu au destulă mâncare, invitând, în acest sens, Comisia să-și sporească acțiunile de distribuire a alimentelor către persoanele nevoiașe din UE, acțiuni promovate în cadrul PAC.

3.4.9   Dezvoltarea rurală poate răspunde exigențelor din sectoarele și zonele rurale. CESE consideră că trebuie păstrată actuala formă a PAC, care prevede structurarea pe doi piloni, susținând reordonarea măsurilor ce țin de competența fiecărui pilon și un grad sporit de complementaritate a intervențiilor promovate (14).

3.4.10   În conformitate cu „modelul agricol european”, sarcina principală a PAC este menținerea producției agricole în toată Uniunea Europeană. În acest context, CESE subliniază importanța deosebită a măsurilor destinate zonelor defavorizate în cadrul dezvoltării rurale. Măsurile verificate în practică, precum cele de compensare a dezavantajelor naturale și climatice, ar trebui menținute, pentru a se asigura o cât mai mare continuitate.

3.5   Bugetul UE și resursele financiare destinate PAC

3.5.1   CESE consideră că obiectivele pe care societatea modernă le atribuie agriculturii europene sunt mult prea ambițioase și dificile. Acestea prevăd permanentizarea în viitor a unei PAC eficiente ca instrument de atingere a obiectivelor prestabilite și din punctul de vedere al sistemelor de implementare și conformă cu mijloacele financiare (15). Este absolut necesară, totodată, integrarea PAC în toate celelalte politici comunitare (întreprinderi, acțiuni de protecție a climei, politici intersectoriale, economie, finanțe și fiscalitate, ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, energie și resurse naturale, mediu, consumatori și sănătate, relații și afaceri externe, regiuni și dezvoltare locală, știință și tehnologie).

3.5.2   În dezbaterea privind PAC pentru perioada de până în 2020, CESE consideră că trebuie ținut seama de faptul că – date fiind perspectivele financiare și în absența unor modificări bugetare – atingerea obiectivelor pe care comunicarea le atribuie viitoarei PAC și protejarea modelului agricol european vor fi dificile.

3.5.3   CESE consideră că reforma PAC după 2013 este ocazia potrivită pentru a lua în discuție redistribuirea resurselor financiare, atât în primul, cât și în al doilea pilon. În primul rând, este necesară rezolvarea problemei dezechilibrelor din repartizarea resurselor PAC la nivel național care penalizează mai ales noile state membre. În acest scop, renunțarea la utilizarea referinței istorice face necesară identificarea unui nou criteriu pentru definirea plafonului național atribuit fiecărui stat membru pentru plățile directe. În acest scop, CESE consideră, cu pragmatism și ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele state membre, că trebuie luate în considerare și alte criterii, pe lângă cel al suprafeței agricole naționale. În special adoptarea criteriilor legate de costul vieții, ocuparea forței de muncă, de valoarea adăugată și de diferențele de condiții agroclimatice și de costuri de producție ar putea valorifica contribuția agriculturii la dezvoltarea teritorială (16).

3.5.4   CESE este de acord cu opțiunea Comisiei de a nu introduce forme de cofinanțare națională a măsurilor din cadrul primului pilon. În privința celui de-al doilea pilon, CESE consideră necesare confirmarea necesității cofinanțării naționale pentru implementarea măsurilor de dezvoltare rurală și stimularea unei reflecții privind deciziile luate până acum privind mărimea cofinanțării naționale a dezvoltării rurale, pentru a se ține cont de constrângerile bugetare ale multor state membre și pentru îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește cheltuielile pentru investiții la nivel național. (17).

4.   Observații specifice

4.1   CESE propune să se reflecteze cu privire la o revizuire a legislației comunitare referitoare la concurența din sectorul agroalimentar, în vederea unei îmbunătățiri a mecanismelor de funcționare din acest sector și a unei reechilibrări a puterii de piață între operatorii din lanțul alimentar, în special în ceea ce privește distribuția.

4.2   CESE este de acord cu consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, implementate în cadrul PAC. CESE consideră că aceste instrumente ar trebui să contribuie la reducerea fluctuațiilor veniturilor și a instabilității piețelor. Consolidarea instrumentelor de asigurare și crearea fondurilor de ajutor reciproc trebuie să-i ajute pe agricultori să facă față riscurilor sanitare și climatice prevăzute să crească în viitorul apropiat. Reamintind criza gravă care a lovit instituțiile financiare mondiale, CESE solicită Comisiei să clarifice cât mai repede modalitățile operative ce vor fi adoptate pentru aplicarea/implementarea acestor instrumente. CESE are îndoieli cu privire la oportunitatea integrării acțiunilor de gestionare a riscului în pilonul al doilea, subliniind că obligația cofinanțării naționale poate descuraja statele membre să pună în aplicare aceste noi instrumente.

4.3   CESE urmărește îndeaproape propunerea formulată de Comisie în ceea ce privește promovarea rețelelor alternative de distribuție, în vederea valorificării resurselor locale, prin măsuri aparținând celui de-al doilea pilon, care urmăresc diseminarea și consolidarea practicilor de vânzare directă și a piețelor locale. CESE consideră că aceste practici comerciale alternative trebuie să fie sprijinite și prin definirea unui cadru comunitar normativ ad-hoc.

4.4   CESE dorește relansarea negocierilor din cadrul OMC, sperând la rezultate pozitive și amintind efectele în termeni de deschideri sporite ale piețelor agricole pe care acordurile comerciale, în special cu Mercosur, le vor putea avea asupra funcționării eficiente a PAC (18). În acest sens, CESE dorește să sublinieze că aceasta va însemna intensificarea concurenței și a volatilității prețurilor agricole pe piețele internaționale, elemente de care va trebui să se țină seama în cadrul reformei PAC, atât în momentul modificării instrumentelor de stabilizare a piețelor, cât și în cel al reorientării instrumentului plăților directe. Pe de altă parte, comerțul internațional poate contribui într-o mare măsură la siguranța alimentară prin sporirea cantității și varietății produselor alimentare prezente pe piață (19). CESE amintește situația dezavantajoasă în care se găsesc agricultorii europeni în raport cu cei extracomunitari, din cauza caracterului obligatoriu al standardelor comunitare de producție. CESE solicită întărirea sistemelor de control al importului de materii prime, care trebuie să respecte cerințele aplicate produselor europene. În caz contrar, vor exista nu numai forme de concurență neloială și dumping social, ci și grave repercusiuni asupra calității produselor agricole și a produselor alimentare rezultate.

4.5   CESE invită Comisia să adopte măsuri în vederea rezolvării problemei deficitului de culturi proteaginoase furajere, care caracterizează agricultura europeană și care limitează dezvoltarea unor sectoare de producție din UE. În acest context, Comitetul urmărește cu interes realizarea unor acțiuni sinergetice între programele agroenergetice și măsurile de promovare a producției de proteine vegetale în Europa.

---

(1)  COM(2010) 548 – Evaluarea din 2010 a implementării planului de acțiune al UE pentru biodiversitate.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 2003 (JO L 30, din 31.1.2009, p. 16).

(3)  Comisia Europeană, comunicatul de presă IP/10/1527, din 18 noiembrie 2010.

(4)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013 (JO C 354 din 28.12.2010, p. 35, punctul 5.6.11).

(5)  Decizia Consiliului din 19 ianuarie 2009 de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală – perioada de programare 2007-2013 (JO L 30, din 31.1.2009, p. 112).

(6)  Cf. Avizul CESE privind viitorul PAC după 2013 (JO C 318, din 23.12.2009, p. 66, punctul 2.3).

(7)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, 28.12.2010, p. 35, punctul 5.2) și Avizul CESE privind bilanțul de sănătate (health check) și viitorul PAC după 2013 (JO C 44, din 16.2.2008, p. 60, punctul 7.4.2).

(8)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctul 3.7).

(9)  Cf. Avizul CESE „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (JO C 48, din 15.2.2011, p. 145, punctul 3.6).

(10)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctul 4.7).

(11)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctul 5.5.15).

(12)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctul 5.3).

(13)  Cf Avizul CESE privind bilanțul de sănătate (health check) și viitorul PAC după 2013 (JO C 44, din 16.2.2008, p. 60, punctele 7.4.13-7.4.15) și Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctul 5.5.9).

(14)  Cf. Avizul CESE privind viitorul PAC după 2013 (JO C 318, din 23.12.2009, p. 66, punctul 4.3).

(15)  Cf. Avizul CESE privind viitorul PAC după 2013 (JO C 318, din 23.12.2009, p. 66, punctul 2.5).

(16)  Cf. Avizul CESE privind reforma PAC în 2013, (JO C 354, din 28.12.2010, p. 35, punctele 5.7.4, 5.8.4 și 5.8.5).

(17)  Cf. Avizul CESE privind bilanțul de sănătate (health check) și viitorul PAC după 2013 (JO C 44, din 16.2.2008, p. 60, punctul 7.6.11).

(18)  Cf. Avizul CESE privind bilanțul de sănătate (health check) și viitorul PAC după 2013 (JO C 44, din 16.2.2008, p. 60, punctul 7.4.9).

(19)  COM (2010) 127 final, „Un cadru de politică al UE în vederea sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a răspunde provocărilor pe care le ridică securitatea alimentară”.

---

---