Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan multianual pentru stocurile de somon de Marea Baltică și pentru pescuitul care le exploatează

COM(2011) 470 final – 2011/0206 (COD)

2012/C 68/09

Raportor: dl Seppo KALLIO

La 13 septembrie 2011, în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de somon de Marea Baltică și pentru pescuitul care le exploatează

COM(2011) 470 final – 2011/0206 COD.

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 21 decembrie 2011.

La cea de-a 477-a sesiune plenară, care a avut loc la 18 și 19 ianuarie 2012 (ședința din 18 ianuarie 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 169 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 9 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Comitetul Economic și Social European salută și încurajează obiectivele planului multianual de a asigura exploatarea durabilă și proteja integritatea genetică și biodiversitatea tuturor stocurilor de somon de Marea Baltică. Totuși, în lumina informațiilor curente, termenele nu sunt realiste pentru stocurile diminuate din sud.

1.2   CESE consideră că restricțiile de pescuit trebuie să se aplice la întreg ciclul de viață al somonului și la toate formele de pescuit. Recuperarea stocurilor diminuate de somon va necesita nu numai restricții de pescuit, ci și măsuri pentru restaurarea zonelor de reproducere a somonului. În viziunea CESE, stabilirea de capturi totale admisibile (TAC) pentru zonele de râu nu are sens deoarece acest lucru ar reprezenta o sarcină administrativă importantă, iar monitorizarea aplicării măsurii ar duce la costuri adiționale considerabile. Responsabilitatea pentru reglementarea și monitorizarea pescuitului în apele interne ar trebui să revină în principal statelor membre interesate, Comisia Europeană urmând să supravegheze punerea în aplicare a programelor de monitorizare naționale, pe baza rapoartelor furnizate de statele membre.

1.3   CESE este de acord cu includerea navelor prestatoare de servicii în domeniul de aplicare al regulamentului. Cu toate acestea, pescuitul recreativ, care nu este cuprins în plan, reprezintă o parte importantă din capturile totale de somon. Pescuitul recreativ trebuie reglementat și monitorizat, de asemenea, la nivel național, iar punerea în aplicare a măsurilor trebuie urmărită prin intermediul rapoartelor prezentate Comisiei de statele membre.

1.4   În ceea ce privește viabilitatea pescuitului, CESE consideră că ar trebui să se treacă treptat de la un sistem bazat pe cotele și restricționarea activităților de pescuit la obiective în materie de rată de mortalitate datorată pescuitului. În viitor, reglementarea pescuitului de somon pe mare va trebui să se bazeze nu pe TAC pentru un anumit număr de stocuri de somon, ci pe reguli tehnice stabilite pentru sezoane și echipamente de pescuit, în vederea protejării stocurilor diminuate de somon.

1.5   CESE nu este de acord cu interzicerea repopulării compensatorii fără o dovadă științifică solidă că această repopulare este nocivă. Calitatea puietului de somon destinat răspândirii trebuie monitorizată. CESE recomandă ca riscurile genetice ale activității de îmbogățire a stocurilor să fie reduse prin producția de puiet de la somonul capturat în sălbăticie în fiecare an.

1.6   Comitetul Economic și Social European consideră că pescuitul de somon trebuie să fie monitorizat în mod adecvat și eficient și recomandă focalizarea urgentă a resurselor în acest scop. Cu toate acestea, CESE consideră că, în loc de noi obligații de monitorizare permanente, principala măsură trebuie să fie punerea în aplicare eficientă, în toate statele membre, a reglementărilor numeroase în materie de monitorizare elaborate în ultimii ani. CESE solicită clarificări suplimentare cu privire la evaluarea Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime referitoare la erorile frecvente de raportare a capturilor de somon.

1.7   CESE accentuează importanța cercetării de ultimă oră referitoare la somon, în vederea punerii în aplicare reușite a planului multianual. Numai informații suficient de fiabile pot asigura măsuri adecvate pentru protejarea și reconstituirea stocurilor de somon și posibilitatea de exploatare durabilă a acestora. În afară de statistici fiabile privind capturile, sunt necesare mai multe informații privind cauzele mortalității pe mare.

1.8   CESE consideră că propunerea de regulament ar putea avea efecte negative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă pentru pescarii comerciali, industria de prelucrare, activitățile de comercializare, producția de echipamente, turismul de pescuit și acvacultură. Amploarea acestor efecte va varia între statele membre și între regiuni. CESE solicită reducerea la maximum a efectelor negative asupra ratei de ocupare a forței de muncă atunci când se pun în aplicare măsuri în temeiul regulamentului propus și luarea în considerare cât mai mult posibil a efectelor produse atunci când se aprobă diverse ajutoare structurale din partea UE, precum și în cazul reformei politicii comune în domeniul pescuitului. CESE precizează că îmbunătățirea și simplificarea accesului la fondurile structurale ar crește în mod durabil stocurile de somon și ar genera mai multe locuri de muncă în industria pescuitului din regiunea baltică.

2.   Introducere

2.1   Reglementarea anterioară a stocurilor de somon de Marea Baltică includea restricții de pescuit stabilite de guvernele naționale, precum și prevederi tehnice de pescuit stabilite prin regulament al Consiliului și cote de pescuit (TAC) fixate anual. Până în 2006, cotele erau stabilite de Comisia internațională pentru pescuitul în Marea Baltică (IBSFC). Până în 2010, toate măsurile referitoare la somon au fost coordonate prin planul de acțiune pentru somon (SAP) al Comisiei internaționale pentru pescuitul în Marea Baltică.

2.2   Din 2006, cotele de pescuit pentru Marea Baltică alocate statelor membre UE au fost stabilite pe bază anuală prin regulament al Consiliului. Propunerea de regulament a Comisiei Europene a fost elaborată în baza consultărilor cu Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (STECF).

2.3   UE alocă în continuare cotele convenite statelor membre pe bază de „stabilitate relativă”. Aceasta înseamnă că, deși valoarea cotei înseși poate varia, cota-parte relativă a fiecărui stat membru rămâne nemodificată de la un an la altul.

2.4   Singurul stat nemembru al UE cu operațiuni de pescuit în Marea Baltică este Rusia. UE și Rusia discută situația stocurilor de pește și posibilitățile de pescuit somon din Marea Baltică în cadrul unor reuniuni bilaterale separate. La ora actuală nu există o procedură de negociere formală, cum este cea din cadrul Comisiei internaționale pentru pescuitul în Marea Baltică pentru împărțirea cotelor de pește între UE și Rusia.

2.5   Cotele de somon comerciale pentru Marea Baltică se împart în două: cota din bazinul principal și Golful Botnia (ICES 22-31) și cota din Golful Finic (ICES 32). În practică, cotele nu mai restricționează pescuitul de somon de câțiva ani încoace. Din cotele totale de somon de Marea Baltică de 309 665 în 2010 s-au capturat numai 150 092 (adică 48,5 % din cotă). Procentajul din cotă utilizat a variat între țări, de la 2,8 % la 84,9 %. Somonul este capturat atât de pescarii comerciali, cât și recreativi, pe mare, în estuare și în zonele de râu. Pescuitul recreativ însumează 20-30 % din cantitatea totală de somon capturat în regiunea Mării Baltice și aproape jumătate din captura de coastă sau de râu. Capturile de somon recreative nu sunt incluse în calculul cotei de pescuit.

2.6   Starea râurilor majore cu somon din nord s-a îmbunătățit în mod semnificativ la mijlocul anilor ’90 ca rezultat al restricțiilor de sezon naționale asupra pescuitului de coastă impuse de Suedia și de Finlanda. De atunci, producția de puiet de somon din aceste râuri a rămas la un nivel substanțial mai ridicat, aproape de capacitatea de producție potențială și de randamentul maxim durabil stabilit ca obiectiv în planul multianual. Pescuitul de somon de Marea Baltică se bazează într-o mare măsură pe producția din aceste râuri cu somon sănătoase din nord.

2.7   În pofida măsurilor luate până în prezent, în părțile centrală și sudică ale Mării Baltice, producția de puiet de somon provenit din râurile cu somon a rămas scăzută. Pescuitul de stocuri de somon mixte în principalul bazin baltic a scăzut în mod semnificativ datorită interdicției pescuitului cu setci în derivă în 2008. Intensificarea pescuitului cu paragate în derivă înseamnă că pescuitul de somon s-a intensificat din nou în bazinul principal.

2.8   În pofida creșterii semnificative a producției de puiet de somon, mărimea stocului de somon capturabil nu a crescut în aceeași măsură. Sunt necesare mai multe date de cercetare referitoare la factorii care cauzează mortalitatea somonului pe mare.

2.9   În avizul său privind posibilitățile de pescuit pentru 2012, ICES identifică raportări greșite frecvente cu privire la capturile de somon ca păstrăv de mare în pescuitul cu paragate în derivă din Marea Baltică.

2.10   ICES și-a exprimat preocuparea cu privite la situația stocurilor de somon din Marea Baltică și diversitatea genetică. De asemenea, Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM) a atras atenția asupra situației stocurilor de somon din Marea Baltică.

2.11   Pescuitul de somon prezintă o importanță socială și economică pentru comunitățile de pescuit de coastă. Estimarea cea mai recentă a numărului total de pescari de somon de Marea Baltică se referă la anul 2007, când Comisia Europeană a calculat numărul total de pescari comerciali de somon la aproximativ 400, din care 340 pescuiau pe coastă. În 2010, un grup de studiu ICES privind somonul a estimat numărul total de vase care pescuiesc somon pe mare la 141, număr în mod semnificativ mai mare decât estimările pentru 2007. Somonul asigură locuri de muncă nu numai pentru pescarii comerciali, ci și pentru cel puțin un număr egal de persoane care lucrează în turismul de pescuit. Se estimează că implicațiile pescuitului de somon comercial și recreativ din Golful Botnia asupra ocupării forței de muncă sunt tot atât de semnificative. De asemenea, pescuitul de somon asigură un număr mare de locuri de muncă indirecte în prelucrarea și comercializarea peștelui și industria echipamentelor de pescuit. Producția de puiet de somon destinată menținerii pescuitului de somon și a stocurilor de somon constituie la rândul ei o sursă importantă de locuri de muncă la nivel local.

3.   Propunerea Comisiei

3.1   La 12 august 2011, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului o propunere de regulament [COM (2011) 470] de instituire a unui plan multianual pentru stocurile de somon de Marea Baltică și pentru pescuitul care le exploatează.

3.2   Planul de gestiune pentru stocurile de somon de Marea Baltică se aplică pescuitului comercial din Marea Baltică și râurilor care se varsă în aceasta. De asemenea, planul se aplică societăților care oferă excursii de pescuit cu ghid și serviciilor de pescuit recreativ ale acestora în Marea Baltică. Propunerea dă posibilitatea reglementării, în anumite condiții, a pescuitului pe râu prin prevederi UE și acoperă procesul de răspândire a somonului.

3.3   Obiectivul principal al propunerii este acela de a asigura exploatarea durabilă a stocurilor de somon de Marea Baltică, conform randamentului maxim durabil, și protejarea integrității și a diversității genetice a acestora.

3.4   Pentru stocurile de somon sălbatic de Marea Baltică se stabilește un obiectiv de 75 %, pentru fiecare râu, din capacitatea de producție potențială estimată de puiet de somon. În funcție de starea curentă a râului cu somon, obiectivul ar trebui realizat într-o perioadă de cinci până la zece ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

3.5   Sunt propuse TAC obligatorii pentru fiecare râu pentru stocurile de somon sălbatic, iar statele membre vor fi responsabile pentru fixarea acestora. Pe baza datelor științifice, statele membre trebuie să determine mortalitatea maximă admisibilă datorată pescuitului și nivelul TAC corespunzător pentru fiecare râu.

3.6   La fiecare trei ani, Comisia UE va evalua măsurile mai sus menționate de statele membre și compatibilitatea acestora cu atingerea obiectivelor. În cazul în care un stat membru nu publică date sau dacă măsurile luate de acesta nu sunt adecvate pentru atingerea obiectivelor, Comisia va modifica nivelurile de mortalitate datorate pescuitului stabilite pentru râurile cu somon sălbatic din respectivul stat membru și/sau TAC sau va interzice pescuitul de somon în toate aceste râuri.

3.7   Se propune o rată unică de mortalitate de 0,1 datorată pescuitului pentru pescuitul pe mare pentru toate stocurile de somon de Marea Baltică. Această rată de mortalitate ar însemna că aproximativ 10 % din somonul pentru pescuit ar putea fi capturat în fiecare an. În stabilirea TAC anuale, organismul de reglementare trebuie să asigure că nu se depășește rata de mortalitate maximă datorată pescuitului de 0,1. Comisia poate modifica ratele de mortalitate datorate pescuitului pe mare în cazul în care circumstanțele se modifică, astfel încât să pericliteze realizarea obiectivelor.

3.8   Somonul capturat de navele prestatoare de servicii trebuie considerat ca utilizare a unei părți din cota națională de somon a statelor membre.

3.9   Statele membre vor trebui să stabilească norme tehnice de pescuit specifice râului pentru stocurile de somon sălbatic diminuate care nu au atins obiectivul de 50 % din capacitatea de producție de puiet de somon sălbatic de râu. Statele membre vor dispune de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului pentru a elabora aceste prevederi. Statul membru însuși va putea selecta și decide cu privire la aceste prevederi tehnice de pescuit (de ex. restricții de echipamente și sezoane sau zone de pescuit interzise).

3.10   Comisia va evalua prevederile tehnice de pescuit introduse de statele membre la fiecare trei ani. Dacă un stat membru nu introduce sau nu publică măsuri la termenul prevăzut sau dacă măsurile sale nu sunt adecvate sub aspectul realizării obiectivelor pentru râurile cu somon sălbatic, Comisia poate stabili norme tehnice de pescuit specifice râului.

3.11   Procesul de răspândire a somonului se va limita la îmbogățirea stocurilor și la repopularea directă. „Îmbogățirea stocurilor” se referă la răspândirea de stocuri în râurile cu somon sălbatic, iar „repopularea directă” la răspândirea de pește în râurile cu resurse potențiale de somon, cu obiectivul de a crea o populație de somon sălbatic autonomă.

3.12   Se propune o perioadă de tranziție de șapte ani pentru procesul de răspândire. După această perioadă de tranziție se vor accepta numai tipurile de operațiuni de răspândire menționate mai sus.

3.13   Propunerea stabilește noi prevederi de monitorizare pentru completarea prevederilor deja în vigoare. Noile obligații de monitorizare se aplică la vasele de pescuit de somon comercial, indiferent de lungime, și la vasele utilizate pentru excursii de pescuit recreativ.

3.14   Capturile se vor inspecta la debarcare. Inspecțiile la debarcare trebuie să acopere cel puțin 10 % din captura totală debarcată.

3.15   Comisia propune să i se acorde, dacă este necesar, competențe delegate pentru o perioadă de timp nedeterminată pentru reglementarea pescuitului de somon atât pe mare, cât și în râuri.

4.   Comentarii specifice

4.1   Comitetul Economic și Social European salută și încurajează obiectivele planului multianual. Obiectivul planului ca producția să atingă cel puțin 75 % din producția potențială de puiet de somon sălbatic într-o perioadă de zece ani este extrem de ambițioasă. Conform evaluărilor ICES, obiectivul poate fi atins în râurile majore cu somon din nordul Mării Baltice, dar pentru stocurile de somon diminuate din sud, termenele nu sunt realiste, în pofida nivelului restricțiilor de pescuit.

4.2   Regulamentul se aplică pescuitului comercial și navelor prestatoare de servicii. Semnificația acestora din urmă sub aspectul capturilor totale de somon este mică. Cu toate acestea, capturile de somon de coastă și de râu, luate împreună, rezultate din forme de pescuit recreativ care nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului sunt comparabile cu capturile comerciale dintr-o zonă de mărime echivalentă. CESE consideră că stabilirea unor TAC doar pentru pescuitul comercial într-o zonă de râu nu constituie o opțiune logică deoarece aproape tot pescuitul de râu este recreativ. CESE consideră că restricțiile de pescuit trebuie să acopere întreg ciclul de viață al somonului și toate formele de pescuit. Responsabilitatea pentru reglementarea pescuitului comercial și recreativ în apele interne trebuie să revină în principal statului membru afectat.

4.3   În planurile de gestiune și de recuperare deja adoptate pentru stocurile de pește din UE, rata de mortalitate datorată pescuitului stabilită pentru fiecare stoc este rata cea mai potrivită pentru o exploatare durabilă a stocului respectiv. În Marea Baltică sunt pescuite numeroase stocuri diferite de somon, iar starea lor biologică variază. Regulamentul și memorandumul său explicativ nu clarifică de ce propunerea stabilește o rată unică de mortalitate datorată pescuitului pe mare pentru toate stocurile de somon de Marea Baltică și cum s-a ajuns la această rată.

4.4   Stocurile de somon din nordul Mării Baltice se află deja foarte aproape de obiectivul de randament maxim durabil. Reducerea cotelor de somon pentru bazinul principal din Marea Baltică și Golful Botnia la un nivel la care mortalitatea datorată pescuitului a stocurilor de somon din sud s-ar afla tot la randamentul său maxim durabil ar plasa restricții inutile asupra pescuitului de stocuri de somon din nord. De aceea, reglementarea pescuitului de somon pe mare nu trebuie să se bazeze în viitor pe TAC pentru un anumit număr de stocuri de somon, ci pe norme tehnice privind sezoanele și echipamentele de pescuit, care pot fi direcționate în mod specific către protejarea stocurilor diminuate de somon. Dacă reglementarea pescuitului de somon se va baza în continuare pe TAC fixate anual, scăderea progresivă în mortalitatea datorată pescuitului la un nivel țintă aplicat în planurile de gestiune pentru alte stocuri de pește trebuie obținută și pentru cotele pentru pescuitul de somon pe mare. Schimbările bruște și radicale în reglementare, acolo unde acestea nu se impun, sunt foarte problematice din perspectiva industriei pescuitului.

4.5   În regiunea bazinului principal al Mării Baltice, pescuitul de somon constă în întregime din așa-numitul pescuit mixt, care cuprinde diferite stocuri de somon. Cu cât pescuitul are loc mai aproape de un râu de somon, cu atât mai bine poate viza stocul de somon din râul respectiv. În viitor, normele privind pescuitul cu unelte în derivă și monitorizarea acestuia în bazinul principal din Marea Baltică vor fi importante pentru recuperarea stocurilor de somon diminuate din sud. S-a observat că toamna se capturează mai mult somon subdimensionat prin pescuitul cu paragate în derivă decât prin alte forme de pescuit; de aceea, ar putea fi utilizate și restricții privind sezoanele de pescuit cu paragate, pentru a se reduce cantitatea de pește care trebuie aruncată înapoi în apă. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că stocurile de somon din sudul Mării Baltice nu s-au regenerat, în pofida unei reduceri drastice a pescuitului în bazinul principal. Aceasta înseamnă că recuperarea stocurilor de somon diminuate necesită nu numai restricții la pescuitul pe mare, ci și restricții stricte la pescuitul în estuare și în zonele de râu, precum și măsuri pentru restaurarea zonelor de reproducere a somonului, astfel încât să se asigure reproducerea naturală.

4.6   Comitetul Economic și Social European este preocupat de estimările referitoare la erorile de raportare a capturilor de somon; solicită ca această chestiune să fie elucidată și consideră că este important ca pescuitul de somon să fie monitorizat corespunzător și eficient. Propunerea Comisiei va duce la o creștere permanentă a obligațiilor de monitorizare în sarcina sectorului public și a costurilor. Costurile vor fi cauzate în special de modificarea și întreținerea sistemelor IT, dar și de necesitatea de creștere a resurselor umane și a altor resurse pentru monitorizarea și studierea conformării cu normele respective. CESE solicită creșterea resurselor destinate monitorizării cât mai mult cu putință și concentrarea resurselor disponibile în acest scop până când planul multianual pentru somon este aprobat și problemele de raportare sunt soluționate. În ceea ce privește normele privind monitorizarea pescuitului de somon, CESE consideră că punerea în aplicare eficientă, în toate statele membre, a reglementărilor numeroase existente în materie de monitorizare elaborate în ultimii câțiva ani constituie o prioritate. Comisia Europeană ar trebui să urmărească punerea în aplicare a programelor naționale de monitorizare, prin intermediul rapoartelor furnizate de statele membre.

4.7   Somonul este răspândit prin îmbogățirea stocurilor și repopulare directă sau ca și repopulare compensatorie ordonată prin decizie a instanței pentru compensarea pierderilor de captură rezultate din construirea centralelor hidroelectrice. Propunerea va stopa toate formele de răspândire, în afară de îmbogățirea stocurilor și repopularea directă în râurile cu resurse potențiale de somon, timp de șapte ani după intrarea în vigoare a regulamentului. Termenul de șapte ani pentru înlocuirea repopulării compensatorii cu alte măsuri este prea scurt, deoarece, pe lângă procesul de tranziție care va implica audieri la toate cele trei niveluri, planificarea și punerea în aplicare a unor măsuri alternative va necesita timp.

4.8   Interzicerea repopulării compensatorii se justifică prin amenințarea pe care o astfel de repopulare o constituie pentru diversitatea genetică a stocurilor de somon. Nu există însă nicio dovadă științifică pentru a se susține această evaluare. Capturile provenite din repopularea compensatorie prezintă o importanță indiscutabilă pentru pescuitul în estuare sau de coastă în zonele de îmbogățire a stocurilor de somon și generează, de asemenea, câteva zeci de locuri de muncă „echivalent normă întreagă” (persoane-ani) pentru întreprinderile de acvacultură care operează pe coastă. De aceea, repopularea compensatorie nu trebuie interzisă fără o dovadă științifică solidă că această activitate este nocivă. De asemenea, CESE consideră că trebuie să se monitorizeze calitatea puietului de somon destinat procesului de răspândire, iar înotătoarele adipoase ale întregului puiet de somon răspândit trebuie tăiate astfel încât, în captură, somonul reprodus în mod natural să poată fi distins de somonul răspândit Riscurile prezentate de îmbogățirea stocurilor pentru diversitatea genetică pot fi reduse la maximum dacă, în uzinele de puiet, se utilizează, ori de câte ori este posibil, somonul capturat anual în sălbăticie, care a trecut prin selecție naturală, în locul stocurilor de somon care trebuie protejate.

4.9   Situația din Golful Finic reprezintă o bună ilustrare a importanței îmbogățirii stocurilor de somon. Dacă îmbogățirea stocurilor de somon s-ar interzice în estuarul râului Kymi, spre exemplu, acest lucru ar însemna practic sfârșitul pescuitului de somon în Golful Finic și sfârșitul pescuitului recreativ semnificativ care are loc în aval de centrala electrică de pe râul Kymi. Acest pescuit prezintă o importanță considerabilă pentru turismul de pescuit, situația fiind identică pentru multe râuri din regiunea Mării Baltice.

4.10   Prin reducerea cotei, spre exemplu, propunerea va avea un impact economic considerabil asupra pescarilor comerciali, precum și asupra sectoarelor dependente de producția primară, precum prelucrarea și comercializarea peștelui și producătorii de echipamente de pescuit. Rutele de migrație lungi ale somonului, diferitele metode de pescuit și diferitele nevoi de reglementare din fiecare etapă a migrației fac ca efectele economice să varieze între statele membre și în interiorul acestora. Datorită sezonului scurt de pescuit al somonului, majoritatea pescarilor capturează și alte tipuri de pește. Somonul este însă cea mai importantă specie în termeni economici pentru majoritatea acestora și chiar și modificări de reglementare minore pot produce schimbări considerabile în ceea ce privește durabilitatea industriei pescuitului. Din perspectiva pescarilor care pot fi nevoiți să-și abandoneze ocupația, propunerea va reduce aprovizionarea cu somon și alte soiuri de pește capturat împreună cu acesta pentru consum, prelucrare și comercializare, sporind astfel dependența de peștele produs în afara UE. Turismul de pește în zonele de râu ar putea suferi la rândul său din punct de vedere financiar, datorită reglementării mai stringente a pescuitului în râuri și a necesității de respectare a TAC pentru pescuitul în râuri. Pe termen mai lung, totuși, propunerea ar putea avea ca efect creșterea numărului de locuri de muncă în turismul de pescuit în zonele de râu pe măsură ce stocul de somon se regenerează.

4.11   Propunerea are implicații financiare și pentru activitățile de acvacultură. Întreprinderile de acvacultură care produc puiet de somon pentru utilizare în repopularea compensatorie angajează câteva zeci de persoane în zone în care există puține posibilități de angajare alternative. Dacă întreprinderile de acvacultură vor trebui să își abandoneze activitățile din cauza faptului că repopularea compensatorie este întreruptă, situația ocupării forței de muncă în aceste zone se va deteriora. Închiderea acestor activități ar putea însemna, de asemenea, pierderea experienței îndelungate și a cunoștințelor în materie de acvacultură.

4.12   Efectele negative ale propunerii de regulament asupra ocupării forței de muncă trebuie luate în considerare la aplicarea normelor de finanțare din fondurile structurale ale UE existente și în reforma politicii comune în domeniul pescuitului. Posibilele opțiuni de sprijin pot include, spre exemplu, ajutorul pentru întreruperea activității de pescuit sau investiții și instruire pentru reorientarea activităților de pescuit. Totuși, CESE consideră că acest sprijin trebuie să fie numai o măsură complementară. Este prioritar ca locurile de muncă în activitatea de pescuit al somonului și în industriile conexe să fie luate în considerare în faza de planificare a măsurilor practice, astfel încât efectele negative asupra ocupării forței de muncă să fie menținute la un nivel minim.