29.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 349/38

—

având în vedere negocierile în desfășurare privind acordurile de asociere UE-Ucraina, UE-Moldova, UE-Georgia, UE-Armenia și UE-Azerbaidjan, care vor include elemente comerciale substanțiale,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2007 prin care au fost adoptate directivele de negociere a acordului de asociere UE-Ucraina care cuprinde o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 10 mai 2010 prin care au fost adoptate directivele de negociere a acordurilor de asociere UE-Armenia și UE-Georgia, care cuprind fiecare o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 15 iunie 2009 prin care au fost adoptate directivele de negociere a acordului de asociere UE-Moldova și directivele de negociere suplimentare și detaliate pentru zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, adoptate de Consiliu la 20 iunie 2011,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 10 mai 2010 prin care au fost adoptate directivele de negociere a acordului de asociere UE-Azerbaidjan,

—

având în vedere acordul comercial și de cooperare încheiat de Comunitatea Europeană cu, atunci, Uniunea Sovietică în 1989 și, ulterior, aprobat de Belarus,

—

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 25 mai 2011, intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303),

—

având în vedere evoluția politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 și, în special, rapoartele intermediare ale Comisiei privind punerea sa în aplicare,

—

având în vedere recomandările sale referitoare la negocierea acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan,

—

având în vedere planurile de acțiune adoptate în comun cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia și Moldova și programul de asociere cu Ucraina,

—

având în vedere declarațiile comune ale Summitului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009 și ale Summitului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia între 29 și 30 septembrie 2011,

—

având în vedere crearea Adunării Parlamentare Euronest prin Actul constitutiv din 3 mai 2011,

—

având în vedere articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0183/2012),

A.

întrucât încheierea și punerea în aplicare de acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) constituie un scop prioritar și ambițios al politicii europene de vecinătate revizuite privind partenerii estici;

B.

întrucât 4 dintre cele 6 țări ale Parteneriatului estic sunt deja membre ale OMC, în timp ce guvernele din Azerbaidjan și Belarus nu au decât statut de observator;

C.

întrucât, ca urmare a mișcărilor revoluționare care au avut loc în 2011 în țările vecine UE din sud, cunoscute sub denumirea de Primăvara arabă, atenția UE s-a concentrat asupra vecinilor din sud; întrucât țările membre ale Parteneriatului estic și relațiile comerciale ale UE cu acestea merită atenția UE;

D.

întrucât prezența economică a Chinei în țările din Parteneriatul estic continuă să crească;

E.

întrucât în octombrie 2011 au fost finalizate negocierile cu Ucraina privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare; întrucât acordul privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare va intra în vigoare numai după încheierea acordului de asociere UE-Ucraina, care este în prezent blocat din cauză că UE nu este mulțumită de evoluțiile politice interne din Ucraina și de funcționarea sistemului judiciar al acesteia;

F.

întrucât în decembrie 2011 Consiliul a aprobat negocierile cu Georgia și Moldova privind o ZLSAC, iar primele runde de negociere ar trebui să aibă loc în primăvara anului 2012;

G.

întrucât în 2011, Armenia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea principalelor recomandări, iar negocierile privind o ZLSAC între UE și Armenia au fost lansate în februarie 2012 și au demarat la 6 martie 2012;

H.

întrucât aderarea Azerbaidjanului la OMC este în curs de desfășurare din 1997, dar progresele sunt limitate, ceea ce constituie unul dintre principalele obstacole în calea inițierii negocierilor cu UE privind o ZLSAC;

I.

întrucât Belarus a participat până în prezent numai într-un mod limitat la diferitele platforme ale Parteneriatului estic; întrucât acest lucru pune în pericol îndeplinirea obiectivului fundamental al Parteneriatului estic, care este consolidarea democrației, progresul, stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea estică a UE; ia act de dinamica economică a noului spațiu economic care cuprinde Rusia, Kazahstan și Belarus și încurajează membrii săi să-și desfășoare activitățile comerciale în conformitate cu normele și standardele comerciale acceptate pe plan internațional, în special cele provenind de la OMC;

J.

întrucât toți partenerii estici ai UE, state care au făcut parte din URSS, au în comun același context istoric și instituțional, iar în ultimele două decenii au întâmpinat provocări similare în ceea ce privește tranziția lor politică și socioeconomică;

1.

subliniază că perspectiva creării unor ZLSAC cu UE reprezintă unul dintre stimulentele-cheie pentru țările partenere în vederea continuării eforturilor de reformă; consideră instituirea de ZLSAC ca fiind unul dintre cele mai ambițioase instrumente ale politicii UE în materie de schimburi comerciale bilaterale, pentru realizarea unui mediu economic stabil, transparent și previzibil, care respectă democrația, drepturile fundamentale și statul de drept și care asigură nu numai o integrare economică mai însemnată prin desființarea progresivă a barierelor comerciale, dar și convergența reglementărilor în domenii cu impact asupra schimburilor comerciale de bunuri și servicii, în special prin consolidarea protecției pentru investiții, prin simplificarea procedurilor vamale și procedurilor la frontieră, prin reducerea barierelor tehnice și a altor bariere netarifare în calea comerțului, prin consolidarea normelor sanitare și fitosanitare, îmbunătățirea bunăstarea animalelor, consolidarea cadrelor juridice privind concurența și achizițiile publice și prin asigurarea dezvoltării durabile; consideră că încheierea de acorduri privind ZLSAC este esențială pentru combaterea la nivel mondial a tendințelor de protecționism;

2.

recunoaște faptul că ZLSAC prezintă pentru UE un instrument comercial vital pentru consolidarea relațiilor economice pe termen lung cu țările terțe; recunoaște impactul ZLSAC asupra întregii funcționări a țărilor partenere comerciale ale UE, care depășește chestiunile pur economice, influențând și starea democrației, statul de drept și alte standarde comune;

3.

subliniază faptul că procesul decizional pentru evaluarea pregătirii potențialilor parteneri ai UE pentru a iniția negocieri comerciale nu ar trebui să fie afectat de prejudecăți politice și ar trebui să depindă într-o mare măsură de capacitatea reală a partenerului comercial de a pune efectiv în aplicare condițiile ZLSAC;

4.

recunoaște faptul că ZLSAC pot fi o componentă de bază pentru un acord politic mai amplu (acorduri de asociere); subliniază, cu toate acestea, că în cazurile în care nu este posibil sau recomandabil să se încheie un acord de asociere cu o anumită țară terță, ar trebui luate în considerare alte strategii, astfel încât să se urmărească în mod eficient obiectivele economice și comerciale ale Uniunii în legătură cu respectiva țară;

5.

subliniază importanța Programului cuprinzător de dezvoltare instituțională, a Instrumentului de asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX) și a programelor de înfrățire în ceea ce privește ajutarea partenerilor estici să îndeplinească principalele recomandări, precum și consolidarea capacităților acestora de punere în aplicare;

6.

recunoaște că o integrare comercială mai mare, cu modificările profunde în structurile economice pe care le necesită aceasta, solicită eforturi semnificative pe termen scurt și mediu din partea partenerilor noștri estici, dar este convins, cu toate acestea, că, pe termen lung, beneficiile acestei integrări vor compensa acesta eforturi; subliniază faptul că susținerea și implicarea societății civile locale și a ONG-urilor internaționale în promovarea beneficiilor pe termen lung sunt esențiale pentru succesul proceselor de reformă;

7.

este în favoarea consolidării cooperării între UE și partenerii estici într-o serie de sectoare, în special industrie, IMM-uri, cercetare, dezvoltare și inovare, TIC și turism;

8.

consideră că diferențierea, însoțită de aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult”, astfel cum este prezentat în Comunicarea comună a Comisiei intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, sus-menționată, este, de asemenea, un pas în direcția bună în ceea ce privește relațiile comerciale cu partenerii estici, care confirmă eforturile celor care înregistrează progrese și motivarea celorlalți să își intensifice eforturile; consideră că schimburile comerciale ar trebui să faciliteze schimbarea și subliniază importanța clauzelor de condiționalitate și a respectării acestora;

9.

este convins că integrarea economică a partenerilor estici cu UE nu poate fi realizată în mod eficient fără reforme politice și sociale, fără participarea societății civile la procesul decizional și existența integrării economice chiar în rândul partenerilor estici; subliniază că integrarea economică între aceste țări ar trebui să fie deschisă, pentru a profita din plin de beneficii sale; în acest sens, regretă că de mulți ani conflictele regionale înghețate au afectat eficiența și dezvoltarea comerțului transfrontalier și continuă să cauzeze unor parteneri estici pierderi economice enorme și să ducă la izolarea economică a acestora;

10.

consideră că este important ca UE să ofere tuturor partenerilor ZLSAC facilitățile la care aceștia au dreptul în temeiul normelor OMC;

11.

subliniază importanța prevenirii conflictelor prin intermediul coeziunii economice și sociale;

12.

solicită Comisiei să acorde facilități speciale care promovează consolidarea industriilor debutante în țările partenere ZLSAC;

13.

salută propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2014-2020, prin care propune o majorare cu 40 % a finanțării politicii europene de vecinătate; subliniază opinia sa conform căreia partenerii estici nu pot să suporte singuri costurile armonizării legislative și ale reformelor instituționale și structurale necesare, iar sprijinul financiar al UE, care ar trebui să completeze eforturile lor de reformă, este, de asemenea, esențial pentru înregistrarea de succese; în acest sens, solicită Consiliului să mențină finanțarea propusă de Comisie;

14.

subliniază rolul parlamentelor naționale ale partenerilor estici ai UE în ceea ce privește armonizarea legislației comerciale cu acquis-ul UE, care este o premisă pentru încheierea și punerea în aplicare corespunzătoare de viitoare acorduri privind ZLSAC; în acest sens, solicită UE și statelor sale membre să le furnizeze o asistență tehnică mai extinsă și invită, în special, noile state membre ale UE să împărtășească acestora expertiza și bunele practici dobândite în propriul proces de aliniere a legislației naționale la acquis-ul comunitar privind comerțul;

15.

salută aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Tratatul de instituire a Comunității Energiei, ceea ce va juca un rol important în atingerea obiectivelor UE în materie de securitate energetică și va contribui la securitatea acestor țări;

16.

salută toate eforturile în vederea consolidării Parteneriatului estic, în special inițiativele emblematice ale Comisiei privind IMM-urile, inclusiv facilitatea acordată IMM-urilor în baza Parteneriatului estic, precum și piețele energetice regionale și eficiența energetică;

17.

solicită Comisiei să continue dezvoltarea Strategiei UE pentru Marea Neagră, având în vedere importanța sa în cadrul strategiei externe a UE în domeniul energiei, datorată rolului său geostrategic, care îi conferă un potențial însemnat pentru securitatea energetică și diversificarea ofertei;

18.

recunoaște importanța Adunării Parlamentare Euronest, în special a Comisiei sale pentru integrare economică, armonizare legislativă și convergență cu politicile UE, precum și a Comisiei sale pentru securitate energetică în ceea ce privește discuțiile dintre deputații din Parlamentul European și parlamentarii naționali ai partenerilor estici ai UE cu privire la aspecte legate de comerț; își exprimă speranța că în viitorul apropiat vor fi îndeplinite condițiile necesare ca membrii Parlamentului din Belarus să se alăture Adunării Parlamentare Euronest;

19.

subliniază faptul că un acord privind o ZLSAC nu reprezintă servicii de asistență acordate partenerilor estici, ci este o înțelegere comercială care aduce avantaje și obligații reciproce pentru ambele părți; regretă faptul că revizuirea PEV încă nu prezintă detalii privind modul în care dezvoltarea unei astfel de politici comerciale ar putea stimula interesele economice ale UE, prin asigurarea de beneficii substanțiale pentru lucrătorii, întreprinderile și consumatorii UE; subliniază faptul că acordurile privind ZLSAC nu ar aduce doar beneficii economice partenerilor estici, dar pot, de asemenea, accelera reformele instituționale, modernizarea și dezvoltarea;

20.

ia act de crearea la 18 octombrie 2011 a unei zone de liber schimb între majoritatea țărilor membre ale Comunității Statelor Independente, care include partenerii estici ai UE, cu excepția Georgiei și, pentru moment, a Azerbaidjanului; consideră că încheierea de acorduri de liber schimb cu alte țări nu ar trebui să afecteze ZLSAC pe care țările din Parteneriatul estic le încheie cu UE, în acest sens, subliniază faptul că este important ca UE să asigure partenerilor estici o alternativă atractivă și viabilă;

21.

insistă asupra faptului că strategia UE privind Rusia ar trebui să aibă în vedere în mod corespunzător influența rusească asupra partenerilor estici; ia act de faptul că Rusia a încheiat o Uniune vamală cu Kazahstan și cu un partener estic, Belarus; regretă faptul că este posibil ca Rusia să fi subminat negocierile comerciale dintre UE și mai mulți parteneri estici, în special Ucraina, oferindu-le o alternativă bazată pe soluții pe termen scurt, cum ar fi prețuri scăzute la gaze; consideră că aceste alternative se vor dovedi contraproductive pe termen lung pentru partenerii estici;

22.

insistă asupra faptului că succesul acordurilor privind ZLSAC va depinde, într-o mare măsură, de consolidarea instituțiilor și de o aplicare adecvată a angajamentelor, care poate fi asigurată numai într-un mediu de afaceri deschis, transparent și lipsit de corupție, acesta reprezentând o condiție prealabilă necesară pentru aplicarea cu succes a ZLSAC;

23.

ia act de faptul că prosperitatea și stabilitatea vecinătății estice a UE sunt în interesul UE și că, în plus, relațiile stabile și previzibile dintre UE și partenerii săi estici vor contribui cu siguranță la creșterea volumului de schimburi comerciale în ambele direcții;

24.

ia act, în același timp, de faptul că UE este principalul partener de export pentru majoritatea țărilor Parteneriatul estic;

25.

subliniază că, în ciuda înregistrării de progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor principale, ca o condiție pentru inițierea negocierilor privind ZLSAC, este încă necesar ca Georgia și Republica Moldova să se asigure că angajamentul lor în procesul de reformă este de lungă durată și că se implică într-un proces de reformă durabilă pe tot parcursul negocierilor; subliniază că este încă necesar ca ambele țări să înregistreze progrese semnificative în reforma reglementărilor privind, în special, barierele tehnice în calea schimburilor comerciale, măsurile sanitare și fitosanitare, drepturile de proprietate intelectuală și legislația în materie de concurență;

26.

își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește capacitatea instituțională a partenerilor estici vizați de a pune în aplicare în mod efectiv o ZLSAC; subliniază faptul că încheierea unui acord privind o ZLSAC nu garantează în sine succesul, dacă nu este pus în aplicare în mod eficient și însoțit de măsuri eficace privind concurența și combaterea corupției;

27.

ia act de faptul că la încheierea de acorduri privind ZLSAC, trebuie respectate standardele de muncă aprobate la nivel internațional; ia act de faptul că respectarea drepturilor fundamentale ale muncii, aprobate de Organizația Internațională a Muncii, constituie un element-cheie al respectării drepturilor omului;

28.

solicită o abordare ambițioasă a integrării economiilor UE și ale țărilor din Parteneriatul estic prin ZLSAC, prin includerea altor aspecte legate de schimburile comerciale libere și echitabile; recomandă ca toate ZLSAC să includă un capitol obligatoriu privind dezvoltarea durabilă, cu dispoziții privind protecția mediului și drepturile internaționale ale lucrătorilor;

29.

aplaudă intensificarea eforturilor de către Guvernul Armeniei în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor principale din 2011, ceea ce a dus la lansarea negocierilor ZLSAC în luna februarie 2012;

30.

salută lansarea negocierilor privind ZLSAC între Armenia și UE în februarie 2012 și demararea lor la 6 martie 2012; încurajează Armenia să folosească potențialul ZLSAC pentru a stimula economia țării, posibilitățile de export și accesul pe piața UE, pentru a intensifica reformele necesare și a aduce treptat standardele Armeniei la nivel european; subliniază faptul că o integrare economică mai strânsă în UE trebuie să contribuie la consolidarea stabilității politice și a securității în regiune; speră că negocierile privind o ZLSAC UE/Armenia se vor încheia rapid;

31.

salută lansarea negocierilor privind o ZLSAC, care va oferi oportunități de consolidare a relațiilor economice dintre cele două părți; consideră necesară susținerea reformelor în vederea creării unui mediu economic stabil și transparent, care va atrage investiții străine, va stimula creșterea economică și va crea locuri de muncă;

32.

consideră că încheierea unei ZLSAC va stimula economia Armeniei, printre altele, prin încurajarea concurenței;

33.

regretă că încă se văd efectele conflictului din regiunea Nagorno-Karabah prin frontierele închise ale Armeniei cu Azerbaidjanul și Turcia, ceea ce face ca țara să fie în continuare izolată din punct de vedere economic din cauza absenței căilor de acces; subliniază faptul că deschierea frontierelor, printre altele, reprezintă o condiție importantă pentru atragerea investițiilor străine;

34.

este îngrijorat de indiciile privind existența constantă de legături închise între cercurile politice și de afaceri și impedimentele semnificative pentru întreprinderi, inclusiv sistemul fiscal opac și protecția scăzută a investițiilor; recunoaște nevoia unui cadru instituțional puternic pentru politica privind achizițiile publice și concurența, pentru a include mecanisme eficiente de aplicare a legii;

35.

salută decizia Armeniei din luna decembrie 2011 de a readera la acordurile plurilaterale ale OMC privind achizițiile publice; este convins că acest demers este benefic pentru imaginea Armeniei de partener comercial de încredere;

36.

subliniază că ZLSAC ar trebui să includă un angajament profund din partea Armeniei de a-și reforma reglementările în direcția normelor UE, precum și de a adopta măsuri eficiente de combatere a corupției;

37.

recomandă, de asemenea, ca ZLSAC să includă măsuri care au ca scop consolidarea punerii în aplicare a legislației privind concurența, astfel facilitând participarea investitorilor și a companiilor străine în special la industria construcțiilor și a energiei din Armenia;

38.

îndeamnă Armenia să accelereze procesul de îndeplinire a măsurilor sanitare și fitosanitare ale UE, ceea ce ar facilita diversificarea exporturilor armene prin includerea de produse agricole;

39.

consideră că reducerea dependenței Armeniei de sprijinul comercial și guvernamental acordat de Rusia ca urmare a deschiderii frontierelor Armeniei și a consolidării cooperării internaționale stimulează creșterea ei economică; consideră că încheierea unui acord privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu UE ar fi benefică în special în acest sens;

40.

recunoaște eforturile și realizările Azerbaidjanului în ceea ce privește armonizarea cu acquis-ul UE; în acest sens, salută recenta adoptare a noului Cod vamal și a Codului în materie de construcții;

41.

subliniază că aderarea Azerbaidjanului la OMC este o premisă importantă pentru a deschide negocierile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare și, astfel, pentru a duce relațiile comerciale dintre UE și Azerbaidjan la un nivel superior; observă ca structura economiei din Azerbaidjan nu oferă guvernului acesteia o motivație puternică de a încerca să adere la OMC și la o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu UE; subliniază totuși că beneficiile unei ZLSAC nu sunt strict economice, ci ar putea dezvolta, de asemenea, economia locală dincolo de dependența excesivă a acesteia de exporturile de energie; îndeamnă, prin urmare, guvernul Azerbaidjanului să își intensifice eforturile în ceea ce privește aderarea la OMC; în acest sens, solicită UE să furnizeze Azerbaidjanului asistența necesară;

42.

laudă creșterea economică remarcabilă pe care a avut-o Azerbaidjan în ultimii ani; subliniază totuși că sectorul petrolului asigură 50 % din PIB-ul Azerbaidjanului, 95 % din exporturile sale și 60 % din veniturile sale bugetare, ceea ce face ca economia Azerbaidjanului să fie vulnerabilă la volatilitatea prețului petrolului și la toate schimbările la nivelul cererii globale; în acest sens, solicită guvernului Azerbaidjanului să ia în considerare adoptarea unor măsuri eficiente și consecvente pentru diversificarea economiei naționale;

43.

reamintește potențialul Azerbaidjanului de dezvoltare a unei producții agricole competitive și recomandă guvernului Azerbaidjanului să ia în considerare acest domeniu ca un eventual și important pas către diversificarea economiei sale și a exporturilor sale către UE, cu condiția îndeplinirii cerințelor sanitare și fitosanitare ale UE, precum și către alte țări;

44.

solicită guvernului Azerbaidjanului să se implice în mod real în lupta anticorupție și împotriva inegalităților sociale care pot conduce la mișcări sociale, să îmbunătățească accesul întreprinderilor la finanțare, astfel realizând o economie națională mai competitivă și mai atractivă pentru investițiile străine;

45.

susține cu hotărâre îmbunătățirea componentei comerciale din viitorul acord de asociere UE-Azerbaidjan la o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, după îndeplinirea tuturor condițiilor;

46.

regretă faptul că, în pofida potențialului său evident, Belarusul se îndepărtează tot mai mult de UE din punctul de vedere al standardelor sale politice și economice generale, precum și ca model de economie;

47.

subliniază importanța poziției strategice a Belarusului ca țară de tranzit pentru energie, în special pentru livrările de gaze naturale destinate UE; invită Belarusul, prin urmare, să ratifice cu promptitudine și să aplice în mod corespunzător Carta privind energia;

48.

reamintește faptul că UE este cel de al doilea partener comercial al Belarusului, după Rusia;

49.

subliniază necesitatea de mai multă asistență din partea UE în vederea îmbunătățirii performanțelor structurilor administrative, în special necesitatea de a combate corupția;

50.

evidențiază dificultățile întâmpinate în evaluarea situației economice reale din Belarus, din cauza statisticilor oficiale care, potrivit observatorilor independenți, ascund realitatea, presupunându-se că 20 % dintre belaruși trăiesc sub nivelul de subzistență;

51.

observă că 80 % dintre societățile comerciale sunt de stat și că dezvoltarea sectorului privat este împiedicată de măsurile discriminatorii și arbitrare, de modificările legislației și de fiscalitatea excesivă, care forțează sectorul privat să funcționeze parțial în cadrul economiei neoficiale;

52.

reamintește că, din cauza mediului politic și economic negativ din Belarus, în 1996 Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au înghețat creditele acordate Belarusului, iar UE a procedat la fel în 1997; indică faptul că toate acestea au descurajat și continuă să descurajeze investitorii străini, iar în prezent investițiile străine directe reprezintă numai 1 % din PIB-ul țării;

53.

consideră că UE ar trebui să contribuie la consolidarea societății civile din Belarus prin reorientarea fondurilor UE în această direcție;

54.

este convins că este necesar să fie realizate reforme instituționale și structurale profunde pentru a începe să se construiască o economie de piață funcțională, transparentă și deschisă;

55.

indică faptul că aderarea țării la OMC este o condiție necesară pentru inițierea negocierilor privind orice tip de acord de liber schimb cu UE; în acest sens, solicită Belarusului să se implice în mod real în procesul de aderare la OMC; subliniază faptul că Belarus, în calitate de membru al Uniunii Vamale cu Rusia și Kazahstan, ar putea utiliza experiența Rusiei în procesul de aderare la OMC;

56.

este convins că UE ar trebui să depună toate eforturile pentru a implica Belarusul într-un dialog politic și economic real și pentru a stimula reformele care sunt indispensabile și foarte importante pentru cetățenii Belarusului; ia act, în această privință, de măsurile economice restrictive ale UE orientate împotriva Belarusului; este de opinie că UE ar trebui să-și continue măsurile sale restrictive individuale, sprijinind în același timp în continuare societatea civilă și antreprenorii nu doar în scopul de a îmbunătăți condițiile economice, dar și de a consolida statul de drept, transparența și combaterea corupției;

57.

subliniază faptul că, potrivit evaluării efectuate de Banca Mondială, Georgia este una dintre economiile mondiale cu cele mai rapide reforme și că este clasificată de Banca Mondială ca fiind cel de al 16-lea cel mai bun loc pentru afaceri;

58.

recunoaște eforturile de reconstrucție ale Georgiei în urma războiului din 2008 și deschiderea de noi piețe;

59.

recunoaște că guvernul Georgiei încearcă să îmbunătățească protecția drepturilor de proprietate intelectuală, totuși, indică faptul că Georgia încă are cea mai mare proporție presupusă de software-uri piratate din toate țările; în acest sens, invită guvernul Georgiei să elaboreze legi pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, luând totuși în considerare drepturile omului și proporționalitatea;

60.

ia în considerare faptul că Georgia a demonstrat o creștere economică, precum și rate de investiții importante și subliniază că ZLSAC ar fi un factor suplimentar pentru sprijinirea creșterii extinse și atragerea investițiilor străine;

61.

încurajează Georgia să își perfecționeze legislația, să îmbunătățească eficiența instituțiilor și să asigure standarde de control de calitate superioară pentru produsele sale, în vederea respectării cerințelor stabilite de Comisia Europeană;

62.

salută noul sistem de achiziții din Georgia, care facilitează licitațiile electronice pentru toate tipurile de contracte, indiferent de volumul sau de natura acestora; subliniază faptul că Georgia ar trebui să fie, de asemenea, un exemplu pentru statele membre ale UE din această zonă;

63.

solicită Georgiei să se asigure, după închiderea negocierilor privind ZLSAC, că numai produsele care provin din regiunile care recunoșteau oficial aderarea lor la statul georgian sunt eligibile pentru a beneficia de preferințe comerciale;

64.

recunoaște cu plăcere că Moldova, deși are o economie fragilă, a înregistrat în ultimii ani un proces de reformă remarcabil și și-a îmbunătățit foarte mult performanțele economice; în acest sens, subliniază importanța vitală a asistenței financiare furnizate de Fondul Monetar Internațional și a asistenței macrofinanciare furnizate de UE;

65.

consideră că viitoarea ZLSAC ar trebui să se aplice întregului teritoriu al Republicii Moldova care confirmă în mod oficial aderarea sa la statul moldovean;

66.

ia act de faptul că, în prezent, majoritatea exporturilor Republicii Moldova provin din agricultură și, astfel, se confruntă cu o concurență acerbă și cu cerințe stricte pe piața din UE; consideră că o ZLSAC ar trebui să contribuie la diversificarea exporturilor Republicii Moldova și să aibă ca rezultat o competitivitate națională mai mare, precum și că ar permite Moldovei să atragă investiții străine pentru a pune capăt dependenței sale de fonduri trimise în țară și a trece la o economie de piață competitivă din punctul de vedere al exporturilor;

67.

subliniază importanța continuării de către Moldova a alinierii la UE a infrastructurii și a sistemelor sale de reglementări tehnice, de standardizare, de evaluare a conformității, de testare, de supraveghere a pieței și de metrologie;

68.

subliniază că sunt în continuare necesare progrese considerabile în domeniul serviciilor și al protecției investițiilor;

69.

solicită autorităților UE să se implice mai mult în găsirea unei soluții amiabile pentru problemele legate de reintegrarea teritorială a Republicii Moldova;

70.

salută încheierea acordului privind o ZLSAC dintre UE și Ucraina, fiind primul acord de liber schimb încheiat vreodată între UE și un partener estic; consideră că acest acord inovator și experiența dobândită în timpul negocierilor vor servi cu siguranță ca exemplu util pentru viitoarele negocieri privind ZLSAC;

71.

subliniază faptul că Ucraina este cel mai mare partener estic al UE și că acordul privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare deschide pentru UE o nouă piață care are 46 de milioane de consumatori; consideră că cele mai mari beneficii ale punerii în aplicare a acordului privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare pentru UE vor reieși din schimburi comerciale mai stabile și previzibile și din regimul investițiilor din Ucraina;

72.

salută eforturile autorităților din Ucraina de a se axa pe depășirea inegalităților sociale și geografice, în special dintre capitală și regiuni;

73.

regretă întârzierea semnării acordului de asociere, care reprezintă condiția necesară pentru intrarea în vigoare a acordului privind ZLSAC; speră ca obstacolele din calea semnării acordului să fie în curând eliminate;

74.

ia act de faptul că Comisia a exclus posibilitatea aplicării provizorii a ZLSAC înainte de încheierea Acordului de asociere și de aprobarea sa de către Parlamentul European; subliniază faptul că aplicarea atât a Acordului de asociere, cât și a ZLSAC va produce reforme structurale și politice și prin urmare, dorește o punere în aplicare rapidă a ambelor;

75.

recunoaște că, în ceea ce privește integrarea în structurile europene, Ucraina a înregistrat anumite progrese și a început să își adapteze sistemul juridic la normele internaționale și ale UE și că a înregistrat, de asemenea, un progres considerabil în adoptarea standardelor și normelor OCDE; cu toate acestea, ia act de faptul că mediul de afaceri din Ucraina este plasat în continuare pe locul 152 în clasificarea privind mediul de afaceri stabilită de Banca Mondială, situația problemelor legate de comerțul transfrontalier înrăutățindu-se;

76.

subliniază că succesul punerii în aplicare a acordului privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare va depinde foarte mult de voința politică și de capacitatea administrativă de a pune în aplicare toate dispozițiile aferente în timp util și în mod exact; consideră că aceasta reprezintă o provocare serioasă pentru Ucraina, care are rezultate inegale în ceea ce privește reformarea economiei și a statului și care încă se zbate să își îndeplinească toate angajamentele din cadrul procesului de aderare la OMC, precum și angajamentele luate față de Banca Mondială și față de Fondul Monetar Internațional;

77.

repetă faptul că reformele economice, politice și instituționale fundamentale, cu o participare permanentă și amplă a rețelelor și organizațiilor societății civile, trebuie accelerate și realizate într-un mod mai complet și mai consecvent, pentru a asigura aplicarea adecvată a ZLSAC și beneficiile care rezultă din acesta; în special, solicită continuarea reformelor economice în domeniul agriculturii, al energiei și al transporturilor;

78.

este îngrijorat de indiciile negative privind mediul de afaceri și de investiții din Ucraina rezultat din cauza diverselor deficiențe instituționale și sistemice, precum barierele în calea accesului la piață, autorizațiile administrative, numărul excesiv de inspecții administrative, sistemele fiscale și vamale opace și administrarea defectuoasă, sistemul juridic instabil și opac și slaba sa funcționare, administrația publică și sistemul judecătoresc slabe și corupte, executarea slabă a contractelor și protecția insuficientă a drepturilor de proprietate, subdezvoltarea și monopolizarea infrastructurii; îndeamnă guvernul Ucrainei să accelereze procesul de reformă în vederea eliminării obstacolelor sus-menționate pentru un mediu de afaceri și de schimburi comerciale liber și echitabil;

79.

invită guvernul Ucrainei să abordeze preocupările sectorului de afaceri în mod mai eficient, în special cu privire la accesul la credite și împrumuturi, ipoteci, credite preferențiale pentru dezvoltarea micilor întreprinderi agricole, un sistem de colectare a taxelor mai simplificat și mai transparent, rambursarea taxei pe valoarea adăugată pentru exportatori, proceduri de vămuire și de aprobare pentru importuri, promovarea sectorului IMM-urilor, îmbunătățirea aplicării legii în domeniul protejării activelor materiale și a proprietății intelectuale, deoarece toți acești factori au un impact direct și imediat asupra cantității și calității relațiilor comerciale cu UE și asupra fluxului de investiții străine directe în Ucraina;

80.

invită Ucraina să își adapteze legislația internă pentru a facilitata tranzitul liber și neîntrerupt de gaze către statele membre ale UE; ia act de faptul că acest proces ar trebui să includă o restructurare a sectorului gazelor și instituirea unei reglementări corecte a infrastructurii energetice pentru a plasa furnizorii străini, clienții străini și cererea de energie locală pe picior de egalitate; solicită consolidarea cooperării între UE și Ucraina în sectorul energetic pentru integrarea sectorului ucrainean de energie în sfera europeană de energie și pentru inițierea unor proiecte comune de modernizare și dezvoltare în sfera infrastructurii de energie; invită guvernul să pună în aplicare cel de al treilea pachet energetic;

81.

speră ca Ucraina să dea dovadă de suficientă voință politică și de curaj în vederea creării condițiilor politice și normative necesare pentru aplicarea deplină și oportună a ZLSAC, ceea ce ar avea ca rezultat beneficii semnificative pentru populație;

82.

invită autoritățile UE să susțină mai mult îmbunătățirea performanțelor structurilor administrative din Ucraina și promovarea standardelor UE în domeniul guvernanței;

83.

invită Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să aibă în vedere considerentele și recomandările de mai sus atunci când negociază și pun în aplicare elementele comerciale din acordurile de asociere cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina, precum și atunci când dezvoltă relațiile comerciale ale UE cu Belarus;

84.

invită Comisia să prezinte rapoarte periodice și complete Parlamentului European cu privire la progresul negocierilor și, după intrarea în vigoare a fiecărui acord privind ZLSAC, cu privire la progresul punerii în aplicare a acordului;

85.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, SEAE și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și ale țărilor membre ale Parteneriatului estic.