16.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 226/21

1.1

CESE salută pachetul Comisiei privind investițiile sociale, în special schimbarea de paradigmă anunțată, prin care investițiile sociale nu mai sunt considerate unilateral un factor de costuri, ci o investiție în viitor.

1.2

Pe baza acestei schimbări, CESE descrie multiplele efecte pozitive ale investițiilor sociale, în special pentru piața forței de muncă și bugetele publice, în următoarele domenii:

1.3

În acest context, sunt prezentate lanțuri cauzale pozitive și se argumentează:

1.4

Utilitatea socială, economică, fiscală și societală, adică dividendele multiple ale investițiilor sociale vor fi cu atât mai ridicate cu cât aceste investiții sunt mai bine încadrate într-un context macroeconomic și instituțional credibil.

1.5

În opinia CESE, punerea în aplicare coerentă și reușită a unui pachet de investiții sociale cuprinzător impune următoarele cerințe principale:

2.1

CESE este de părere că tocmai în perioada crizei există o nevoie enormă de investiții sociale pentru a contracara riscul crescut de sărăcie, ceea ce generează și un potențial ridicat de ocupare a forței de muncă în întreaga Europă, care trebuie mobilizat prin investiții private și publice (1).

2.2

De aceea, CESE a salutat pachetul privind investițiile sociale al Comisiei (2), prin care se solicită statelor membre să pună un accent mai puternic pe investițiile sociale, și în special schimbarea de paradigmă prin care investițiile sociale nu mai sunt considerate unilateral un factor de cost, ci investiții în viitor (3).

2.3

În acest context s-a constatat, de asemenea, că investițiile sociale orientate în funcție de impact și de rezultate și puse în practică în mod coerent sporesc durabil șansele de inserție profesională ale oamenilor și își aduc o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor politicii de ocupare a forței de muncă stabilite în Strategia Europa 2020.

2.4

De aceea, CESE solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte un plan de punere în aplicare concret cu privire la pachetul privind investițiile sociale.

2.5

Ca punct slab al inițiativei Comisiei au fost reținute întrebările deschise privind finanțarea și s-a observat că, fără o schimbare a politicii dominante de reducere unilaterală a cheltuielilor, punerea în aplicare cu succes a propunerilor privind investițiile sociale sporite nu este realistă.

2.6

Pe aceste constatări se bazează avizul atunci când ia în considerare multiplele efecte pozitive ale investițiilor sociale, în special pentru piața forței de muncă și bugetele publice, și propune cerințe și recomandări concrete privind punerea în aplicare a pachetului privind investițiile sociale.

3.1

Comisia atribuie politicii sociale trei funcții centrale (4): sprijinirea persoanelor în diferite situații de risc, stabilizarea economiei și investiții sociale. Această distincție nu trebuie considerată ca o excludere reciprocă, ci ea indică mai degrabă posibilitățile unui mod activ de elaborare a politicii. În acest context, trebuie să se țină seama de complementaritatea atât a domeniilor de politică, cât și a condițiilor-cadru (instituționale), prin care este facilitată în cele din urmă și coeziunea socială.

3.2

Nu doar în cadrul CESE, ci și în rândul cercetătorilor (5) și în cadrul politicii UE s-a impus ideea că investițiile în statul social nu generează doar progres social, ci contează și pe plan economic și fiscal (6). În același timp lipsesc însă standarde comparabile, care să ajute la identificarea și evaluarea tuturor efectelor externe pozitive ale investițiilor sociale.

3.3

Incontestabil este însă faptul că, în funcție de concepția specifică fiecărei țări și de amploarea măsurilor aplicate, investițiile sociale bine planificate, eficace și eficiente generează multiple efecte pozitive: sunt satisfăcute nevoile sociale existente și sunt create posibilități de angajare; se promovează egalitatea de șanse – inclusiv între sexe; în același timp, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și scăderea șomajului compensează costurile aferente într-o măsură considerabilă. Caracterul investițional al investițiilor sociale se manifestă prin faptul că cel mai adesea nu trebuie să se aștepte „câștiguri” imediate, ci efecte pozitive care apar cu timpul (de exemplu, investițiile în educație, îngrijirea copiilor, promovarea sănătății, condițiile de muncă adaptate diferitelor etape ale vieții).

3.4

„Dividendele multiple” ale investițiilor sociale vor fi cu atât mai ridicate cu cât acestea sunt mai bine încadrate într-un context politic instituțional, complementar și global. Este nevoie de o planificare strategică și de o monitorizare structurată conform obiectivelor Strategiei Europa 2020.

3.5

Având în vedere rata dramatică a șomajului, care nu va scădea semnificativ în viitorul apropiat, o ofensivă în domeniul investițiilor sociale își va aduce o contribuție importantă la o creștere economică sporită și la crearea de locuri de muncă. Utilizarea deplină a potențialului de ocupare a forței de muncă existent presupune urmărirea consecventă a unei politici care să creeze șanse reale de participare. În acest context, o importanță centrală revine investițiilor sociale orientate către viitor și axate pe impact și rezultate, în special extinderii serviciilor sociale, căreia i se atribuie în general efecte mult mai ridicate asupra ocupării forței de muncă decât oricărei alte forme de utilizare a banului public.

3.6

Pe lângă efectele pozitive de pe piața forței de muncă, investițiile sociale pot reduce presiunea asupra bugetelor publice și, prin urmare, nu contravin consolidării bugetare. CESE a constatat deja că încercarea de a realiza o consolidare bugetară într-o perioadă de depresie economică, unilateral, prin reducerea cheltuielilor este în general considerată ca fiind sortită eșecului (7). Un echilibru pe termen mediu și lung între venituri și cheltuieli se poate atinge mai degrabă prin abordarea problemelor structurale cu ajutorul investițiilor, deoarece, astfel, pe termen lung, autoritățile publice redobândesc o marjă de manevră bugetară mai mare. Analize actuale arată că promovarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 ar aduce bugetelor publice din întreaga UE un plus de 1  000 miliarde EUR (8) și o marjă de manevră corespunzătoare.

3.7

În continuare, trebuie avut în vedere că, în special în domeniul social, lipsa de acțiune are un „preț” și că, adesea, costurile ulterioare ale investițiilor sociale nerealizate sunt mult mai mari. Această idee conform căreia soluționarea problemelor este mai dificilă decât prevenirea lor se întâlnește și în mai multe comunicări ale Comisiei (9). Investițiile sociale implică pe termen scurt costuri, însă pe termen mediu și lung asigură câștiguri în bunăstare pentru societate și venituri mai ridicate pentru bugetele publice, care reduc în mod semnificativ costurile ce vor apărea în viitor (10).

3.8

Nu toate cheltuielile sociale sunt de la sine și investiții sociale. Unele prestații sociale au în principiu un impact asupra consumului (de exemplu, pensiile, ajutorul de șomaj). CESE a subliniat însă în permanență importanța investițiilor în sisteme de asigurări sociale robuste pentru sprijinirea consumului și a creșterii economice (în special în perioadele de criză), întrucât aceste investiții, ca stabilizatori automați, susțin veniturile și cererea, favorizând astfel depășirea crizei în Europa (11).

4.1

Investițiile în serviciile sociale: investițiile sporite în punerea la dispoziție și promovarea infrastructurii sociale (printre altele, îngrijirea, asistența acordată persoanelor în vârstă, sănătatea, serviciile pentru persoanele cu handicap, locuințele pentru persoanele asistate, serviciile de consiliere etc.) creează locuri de muncă și își aduc totodată un aport important la creșterea participării pe piața forței de muncă (12), contribuind pe termen mediu și lung la reducerea presiunii asupra bugetelor publice (13), precum și la relansarea economiei regionale. Conform estimărilor Comisiei, se preconizează că, în condițiile unei rate anuale de creștere a numărului de locuri de muncă din sectorul sănătății de 0,5 %, până în 2020 vor apărea în acest sector cel puțin 1 milion de locuri de muncă noi (14). CESE a subliniat de mai multe ori că atât în sectorul public, cât și în cel privat locurile de muncă respective trebuie să implice condiții de muncă foarte bune și cu o salarizare justă (15).

4.2

Investiții în îngrijirea copiilor: pornind de la îngrijirea copiilor, numeroase studii arată că prin investiții bine direcționate, progresul social poate fi corelat cu o creștere a competitivității (16). Conform unor noi estimări, investițiile publice direcționate către îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona în domeniul îngrijirii copiilor produc, pe lângă efecte considerabile privind ocuparea forței de muncă, și veniturile suplimentare semnificative pentru bugetele publice. De exemplu, un studiu (17) din Austria arată că, chiar și dacă se pornește de la perspective nefavorabile de creștere economică, costurile investițiilor sunt mai mici după patru ani decât câștigurile obținute. Bugetele publice profită în acest sens de efecte complementare: stimulente pentru creșterea economică și politica regională, creșterea ratei de ocupare directă a forței de muncă, scăderea costurilor pentru ajutorul de șomaj etc. CESE ar saluta intensificarea cercetării și a schimbului de bune practici și în acest domeniu.

4.3

Investiții în copii: Comisia solicită măsuri preventive bazate pe investiții timpurii pentru a se îmbunătăți posibilitățile de dezvoltare și oportunitățile de participare ale copiilor (nu doar ale celor care provin dintr-un mediu socio-economic defavorizat) (18). În Recomandarea sa „Investiții în copii”, Comisia arată că investițiile preventive împotriva sărăciei în rândul copiilor se pot realiza printr-o gamă largă de măsuri. În acest context, sunt expuse clar efectele pozitive ale extinderii instituțiilor de îngrijire a copiilor cu înalt nivel calitativ: promovarea talentelor, risc redus de abandon școlar, șanse mai bune de a obține un loc de muncă mai ales pentru femei, precum și stimulente pentru creșterea economică la nivel regional (19).

4.4

Investiții în educație și combaterea șomajului în rândul tinerilor: O Europă capabilă să înfrunte viitorul nu se poate clădi decât pe baza unui nivel mai ridicat de formare și prin reducerea deficitelor în domeniul învățământului general și al formării profesionale. Mai devreme sau mai târziu, investițiile în formare care țin seama de nevoile oamenilor și ale economiei duc la creșterea productivității și a veniturilor din impozite și asigurări sociale. Estimările OCDE privind impozitarea cheltuielilor publice pentru educație indică o rentabilitate medie de 7,8 % (20). Promovarea încadrării în muncă a tinerilor trebuie să constituie o parte integrantă a strategiilor naționale pentru investiții sociale. Pe bună dreptate, se așteaptă de la statele membre să conceapă măsuri convingătoare destinate tinerilor, în special celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de formare. Eurofound estimează pierderile economice cauzate de neparticiparea tinerilor pe piața forței de muncă sau la programe de formare la peste 150 miliarde EUR anual sau 1,2 % din PIB-ul european (21).

4.5

Investiții în promovarea ocupării forței de muncă: Șomajul ridicat – în special șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung – nu reprezintă doar pentru cei afectați și familia acestora o povară grea. Și pentru bugetele publice, persistența șomajului ridicat reprezintă o mare provocare, care trebuie soluționată prin măsuri de calificare și de promovare a ocupării forței de muncă (22). Cu cât șomajul durează mai mult, cu atât mai greu este să se ajungă la un echilibru adecvat între oferta și cererea de forță de muncă. Tocmai într-o economie bazată pe cunoaștere și tehnologie, deficitele de calificare și lipsa experienței profesionale sunt un obstacol decisiv în calea unei reușite de durată pe piața forței de muncă.

4.6

Investiții în înfruntarea schimbărilor demografice și în îmbunătățirea șanselor de inserție profesională ale persoanelor vârstnice: CESE a constatat în mai multe rânduri că piața forței de muncă este principala soluție pentru înfruntarea schimbărilor demografice. O mai bună utilizare a potenţialului de ocupare a forţei de muncă existent poate stabiliza raportul între contribuabilii şi beneficiarii prestaţiilor, în pofida creşterii numărului de persoane în vârstă (23). În ciuda schimbării previzibile a structurii de vârstă, până acum în multe țări UE nu s-a investit suficient în crearea condițiilor unui mediu profesional adaptat vârstei (în crearea unor condiții de muncă adaptate etapelor vieții) și în îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă.

4.7

Investiții în prevenire și reabilitare în materie de sănătate: Se pot identifica efecte pozitive și în cazul promovării sănătății în interiorul sau în afara întreprinderilor, deoarece capacitarea de inserție profesională și riscul de a deveni șomer sunt strâns corelate cu sănătatea fizică și psihică. Dacă nu se recunosc situațiile periculoase și nu se intervine la timp, rezultatul este nu doar suferința individuală, ci și costuri sociale ridicate. Pentru asigurarea viabilității pe termen lung a finanțelor publice, trebuie să se investească mai mult în prevenire.

4.8

Investiții în locuințele sociale: Ca și Parlamentul European și Comitetul Regiunilor, și CESE consideră că locuințele sociale sunt un element de coeziune socială și solicită un cadru european în acest sens (24). În acest context, trebuie respectat principiul subsidiarității astfel încât statele membre să poată defini în continuare ele însele criteriile pentru locuințele sociale. Prin astfel de investiții se răspunde nevoilor sociale urgente (în special în domeniul combaterii sărăciei și al incluziunii sociale), se creează totodată locuri de muncă în regiuni, stabilizându-se astfel economia, și se contribuie, de exemplu prin investiții în reabilitarea termică, la înfruntarea schimbărilor climatice și soluționarea problemei sărăciei energetice (25).

4.9

Investiții într-o societate fără bariere: CESE a subliniat deja de mai multe ori necesitatea promovării unei societăți fără bariere (26). Investițiile sociale ar trebui să se concentreze în acest sens, printre altele, pe crearea de spații și de locuințe publice adaptate persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap, a infrastructurii adecvate pentru promovarea mobilității, precum și a unor servicii sociale de înaltă calitate, ieftine și ușor accesibile pentru grupurile sociale dezavantajate.

4.10

Investiții în întreprinderile sociale: CESE salută recunoașterea de către Comisie a rolului important al economiei sociale în punerea în aplicare a pachetului privind investițiile sociale. Adesea, acest sector al economiei este implicat direct în punerea în aplicare. Pentru a facilita realizarea acestor sarcini, accesul la fondurile publice și la capitalul privat trebuie simplificat, astfel încât să fie adaptat la modelele de afaceri ale întreprinderilor sociale. Statele membre ar putea să recurgă într-o măsură mai mare la posibilităţi de finanţare inovatoare, cum ar fi cele bazate pe participarea sectorului privat, care are putea permite și realizarea unor economii bugetare (27). CESE doreşte însă să sublinieze încă o dată că acestea nu trebuie în nici un caz să conducă la o mercantilizare sau la o abordare fragmentată a politicii sociale. Statul nu trebuie să se sustragă de la obligaţiile sale în materie de politică socială (28).

5.1.1

În opinia CESE, impactul extinderii serviciilor sociale asupra ocupării forței de muncă este mai puternic decât al oricărei alte forme de cheltuială publică. De aceea, îndeamnă la dezvoltarea în continuare în mod progresist și durabil a statului social în Europa, pentru a se putea profita pe deplin de potențialul său de forță de producție suplimentară a economiei europene.

5.1.2

O punere în aplicare reușită a unui amplu pachet de investiții sociale necesită o încadrare marcoeconomică și instituțională credibilă. Fără o schimbare a politicii unilaterale de reducere a cheltuielilor, nu se pot realiza o integrare reușită pe piața forței de muncă și o participare socială și economică echitabilă a unor straturi cât mai largi ale societății.

5.1.3

De aceea, în lumina pachetului privind investiţiile sociale şi a provocărilor aferente, CESE subliniază necesitatea unui program european de relansare a creșterii economice şi de investiţii cu un volum de 2 % din PIB (29).

5.2.1

O schimbare credibilă de paradigmă în direcția unor strategii de investiții și de prevenire în domenii centrale de acțiune (de exemplu, politica în domeniul educației, social, al pieței forței de muncă, al sănătății) poate surveni doar atunci când este garantată finanțarea atât prin bugetul UE, cât și prin bugetele statelor membre.

5.2.2

CESE își reafirmă convingerea că, de aceea, în cadrul viitoarelor consolidări bugetare nu trebuie să se acorde atenție doar laturii de cheltuieli, fiind inevitabilă deschiderea unor noi surse de venit, în combinație cu creșterea eficienței și a eficacității cheltuielilor publice (30). În acest context, CESE este de părere că este necesară consolidarea bazei de impozitare a statelor membre, printre altele prin perceperea unei taxe pe tranzacțiile financiare, închiderea paradisurilor fiscale, oprirea concurenței fiscale, precum și prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale. În plus, ar fi oportună o regândire în ansamblu a sistemelor fiscale, luându–se în considerare întrebările referitoare la contribuțiile diferitelor tipuri de venituri și averi (31).

5.2.3

Deși sprijină poziția Comisiei Europene, conform căreia Fondul social european (FSE) trebuie să servească ca instrument principal pentru promovarea investițiilor sociale, iar 20 % din finanțarea pusă la dispoziție prin FSE în fiecare stat membru trebuie să fie rezervată pentru incluziunea socială și combaterea sărăciei, Comitetul consideră că sunt necesare și alte fonduri UE. Astfel, atât prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), cât și prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), ar trebui puse la dispoziție mijloace substanțiale pentru serviciile sociale, precum îngrijirea copiilor, asistența acordată anumitor persoane sau mobilitatea în zonele rurale, și ar trebui încheiate acorduri naționale în acest sens.

5.2.4

CESE are o poziție foarte critică față de condiționalitățile din cadrul guvernanței economice, care prevăd reduceri ale fondurilor de coeziune ca sancțiune pentru nerespectarea obiectivelor UE în domeniul macroeconomic. Aceasta are nu doar un impact prociclic și restrictiv asupra dezvoltării economice, ci îngreunează tocmai în țările cu programe eligibile investițiile suplimentare necesare. În locul acestui mod de a proceda, trebuie create stimulente pentru creștere economică și oferit sprijin pentru majorarea ratei de cofinanțare, în special în țările care sunt deosebit de afectate de criză.

5.3.1

CESE solicită o direcţionare mai clară către investiţii sociale în procesul de coordonare al semestrului european. Acest nou accent trebuie să se reflecte în mod explicit în analizele anuale ale creșterii și în recomandările specifice pentru fiecare ţară. În acest context trebuie arătat fără echivoc că o consolidare a investiţiilor sociale este compatibilă cu o consolidare fiscală favorabilă creşterii economice.

5.3.2

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, CESE sprijină discuția inițiată în cadrul Comisiei Europene privind aplicarea așa-zisei reguli de aur a finanțelor („golden rule”) în contextul reglementărilor bugetare ale UEM, discuție care se referă la întrebarea dacă investițiile publice orientate către viitor trebuie să fie excluse din calculul deficitelor publice nete. Astfel s-ar evita nerealizarea investițiilor cu beneficii nete pe termen lung. CESE recomandă să se lanseze o discuție cu privire la faptul dacă regula de aur a finanțelor se poate aplica și investițiilor sociale sprijinite prin fondurile structurale ale UE.

5.3.3

Promovarea investițiilor sociale trebuie să reprezinte și un element central al revizuirii liniilor directoare integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă cu ocazia revizuirii la jumătatea parcursului a Strategiei Europa 2020 în anul 2014.

5.3.4

CESE consideră că este indispensabil ca toți actorii responsabili de punerea în aplicare a investițiilor sociale să fie consultați, informați și implicați mai bine în luarea deciziilor și în monitorizare la toate nivelurile.

5.4.1

Baza deciziilor privind viitoarea direcție a politicilor trebuie îmbunătățită calitativ și unificată. În general, în contextul investițiilor sociale trebuie să se urmărească un acces dinamic din punct de vedere temporal, orientat către ciclul de viață și către prevenire, care să ofere o estimare mai exactă a costurilor decât analizele pur statistice costuri-beneficii (32).

5.4.2

Având în vedere legăturile complexe dintre diferitele domenii de politică, sunt necesare o metodologie mai bună de măsurare a succesului și o mai mare transparență, de exemplu sub forma unor relații costuri-beneficii bazate pe un concept de utilitate societală globală sau pe descrieri ale scenariilor pe care le-ar implica în decursul timpului diferitele măsuri de politică într-o perspectivă temporală medie și lungă.

5.4.3

Un prim pas posibil l-ar putea reprezenta dezvoltarea metodică în continuare a proiectelor standardizate pe termen lung existente în domenii individuale de cheltuieli, incluzând și o dimensiune demografică (de exemplu educație, îngrijire, sănătate, pensii). Raportul privind îmbătrânirea pentru 2015 ar reprezenta ocazia potrivită pentru a ilustra „câștigurile” investițiilor sociale considerate necesare și finanțate în funcție de circumstanțele naționale. Acest lucru a fost neglijat până acum, conducând în permanență la reprezentări denaturate și exagerate ale costurilor.

5.4.4

O întrebare deschisă se referă și la importanța care trebuie să revină indicatorilor sociali în cadrul instituțional existent al UEM. În cazul în care i s-ar atribui o importanță reală în determinarea direcției politice, ar fi necesar în orice caz să se urmărească o rafinare a indicatorilor.

5.4.5

În opinia CESE prezintă interes și solicitarea Parlamentului European (33) către Comisie privind conceperea unui tablou de bord al indicatorilor în uz referitori la investițiile sociale, care să includă un mecanism de alertă pentru monitorizarea progreselor în statele membre, precum și invitația PE adresată statelor membre de a reflecta la semnarea unui „Pact al investițiilor sociale”, prin care să se stabilească obiective în materie de investiții și un mecanism de control.

5.5.1

CESE consideră că foia de parcurs politică prezentată de Comisie privind punerea în aplicare a pachetului privind investițiile sociale este prea defensivă și, prin urmare, solicită elaborarea unei foi de parcurs mai concrete și concepute pe termen mai lung (cel puțin până în 2020).