9.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/186

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 26 octombrie 2012 referitoare la situația din Belarus după alegerile parlamentare din 23 septembrie 2012 (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 privind situația din Belarus (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la Belarus (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 ianuarie 2011 privind situația din Belarus (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2012 referitoare la Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind Politica Externă și de Securitate Comună (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la reexaminarea Politicii europene de vecinătate (6),

—

având în vedere rezoluția conferinței platformei naționale a Forumului societății civile al Parteneriatului estic din 1 iunie 2013,

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 aprilie 2011 referitoare la reexaminarea Politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică (7),

—

având în vedere Declarația de la Praga emisă cu ocazia summitului Parteneriatului estic din 2009,

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 15 octombrie 2012 și Regulamentul (UE) nr. 1014/2012 al Consiliului din 6 noiembrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (8),

—

având în vedere articolul 97 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A7–0261/2013),

A.

întrucât, din 1994, în Belarus nu au mai avut loc alegeri libere și echitabile conform legislației electorale în conformitate cu standardele internaționale;

B.

întrucât principiul separării puterilor în stat a fost practic desființat de reforma constituțională din 1996, de atunci opoziția politică nefiind reprezentată în instituțiile politice și neavând posibilitatea de a participa la elaborarea și punerea în aplicare a cursului politic al țării;

C.

întrucât pe parcursul aceleiași perioade drepturile omului și libertățile fundamentale au fost încălcate în mod sistematic și substanțial, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de întrunire;

D.

întrucât, în 1997, Consiliul European a suspendat ratificarea acordului de parteneriat și cooperare și a înghețat acordul interimar privind comerțul, relațiile UE-Belarus rămânând, așadar, reglementate în continuare de Acordul privind comerțul și cooperarea încheiat în 1989;

E.

în timp ce în perioada 2008-2010, relațiile UE-Belarus au beneficiat de o anumită dinamică pozitivă atunci când Belarus s-a arătat dispusă să dezvolte relații constructive cu UE, și a putut fi observată o anumită tendință de îmbunătățire a condițiilor de desfășurare a activităților societății civile, ale opoziției și presei libere; cu toate acestea, represiunea brutală din urma alegerilor prezidențiale din 2010 și înăsprirea politicii represive, ca de exemplu arestarea candidaților la președinție, urmată de arestările în masă, cauzele penale motivate politic împotriva reprezentanților opoziției și un val de represiune împotriva apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei independente au dus la deteriorarea semnificativă a acestor relații;

F.

întrucât autoritățile din Belarus, respingând apelurile la respectarea standardelor democratice recunoscute la nivel internațional de către UE, duc o politică de autoizolare, impunând această politică poporului belarus;

G.

întrucât Parlamentul European nu recunoaște legitimitatea parlamentului din Belarus; întrucât, în ultimul deceniu, o singură delegație oficială a Parlamentului European a vizitat Belarus în 2010;

H.

întrucât 70 % din populația Belarus dorește schimbări în țară; totuși, o parte din aceasta consideră că schimbări substanțiale vor duce la început la o deteriorare a nivelului de trai (9);

I.

întrucât transformarea democratică ar putea fi mult mai posibilă dacă segmente reformiste ale actualelor elite conducătoare s-ar implica în reforme; cu toate acestea, catalizatorii majori ar trebui să provină din partea organizațiilor societății civile și a sectorului privat;

J.

întrucât, în circumstanțele de mai sus, stabilirea unui dialog politic ferm cu autoritățile din Belarus ar trebui să ducă la implicarea societății civile și a opoziției în dialogul multilateral și în punerea în aplicare a reformelor;

K.

întrucât summitul de la Vilnius al Parteneriatului estic ar putea deveni o altă oportunitate importantă pentru îmbunătățirea condiționată și treptată a relațiilor UE-Belarus, atâta timp cât toți deținuții politici sunt eliberați și reabilitați din punct de vedere politic;

L.

întrucât, drept consecință, măsurile restrictive ale UE au fost analizate și extinse (în prezent, aceste restricții sunt impuse unui număr de 242 de persoane și 30 de entități), în timp ce autoritățile din Belarus continuă să interzică intrarea în țară a unor politicieni, funcționari, inclusiv unor reprezentanți ai unor organizații internaționale, ziariști și reprezentanți ai societății civile;

M.

întrucât depunerea în continuare de eforturi în direcția unei strategii și a unui plan de acțiune unificate ar putea ajuta opoziția să-și atingă obiectivele politice; întrucât măsuri concrete precum liste comune de candidați pentru alegerile locale din 2014, elaborarea unui program politic comun sau desemnarea unui candidat unic pentru alegerile prezidențiale din 2015 constituie evoluții pozitive în acest sens;

N.

întrucât Dialogul european privind modernizarea, purtat cu societatea belarusă, lansat în 2012, a avut un impact pozitiv asupra inițierii unei dezbateri constructive în interiorul societății belaruse cu privire la reformele necesare în țară și la sensibilizarea în legătură cu UE; cu toate acestea, este necesară dezvoltarea în continuare a conceptului, obiectivului, strategiei, finanțării adecvate și structurii de management a acestui dialog, precum și mai buna coordonare a acestuia cu inițiativele din cadrul Parteneriatului estic;

O.

întrucât platforma națională a Forumului Societății civile al Parteneriatului estic reprezintă un partener important și de încredere și un canal unic de comunicare al UE către poporul belarus;

P.

întrucât încă mai există prizonieri politici în Belarus (10), incluzându-l pe Ales Bialațski, apărător al drepturilor omului și finalist al Premiului Saharov, care au fost supuși unei torturi fizice și psihice grave, incluzând amenințări cu moartea, transferuri nejustificate, îngrijiri medicale nesatisfăcătoare și privarea de dreptul de fi vizitați de membrii familiei; eliberarea tuturor deținuților politici și restabilirea drepturilor politice și civice ale acestora, precum și progresele înregistrate de Belarus în îndeplinirea angajamentelor sale internaționale și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a statului de drept și a libertăților democratice rămân condițiile principale pentru normalizarea relațiilor UE-Belarus;

Q.

întrucât reducerea numărului absolut al arestărilor motivate politic (de la 868 în 2011 la 235 în 2012 potrivit informațiilor furnizate de Centrul pentru drepturile omului „Viasna”), ar putea fi atribuită atmosferei de represiune și intimidare;

R.

întrucât recentele modificări legislative restrictive permit continuarea actelor de represiune împotriva societății civile, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, a mass-mediei independente și a avocaților apărării; întrucât situația generală în ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este deplorabilă și rămâne un motiv de gravă îngrijorare, după cum a evidențiat Raportorul Special al ONU pentru Belarus în raportul său din 2013; întrucât indiferența adoptată de autoritățile din Belarus în fața apelurilor lansate de comunitatea internațională contribuie la deteriorarea continuă a relațiilor cu UE, și contribuie la autoizolarea treptată a țării;

S.

întrucât în 2012 autoritățile din Belarus au introdus modificări legislative care acordă KGB atribuții ample în sensul utilizării libere a măsurilor coercitive; întrucât, potrivit noii legislații, serviciile de securitate pot intra în locuințe și pot aresta și deține fără restricție atât cetățeni ai Belarusului, cât și diplomați și reprezentanți ai instituțiilor internaționale, care sunt protejați de imunitate; întrucât această legislație include și o dispoziție prin care agenții KGB sunt exonerați de orice răspundere pentru vătămările provocate; întrucât forțelor speciale din Belarus li s-au acordat atribuții ample în vederea stopării demonstrațiilor;

T.

întrucât la sfârșitul anului 2011, legea privind acțiunile în masă a suferit modificări, în sensul că organizarea de proteste în masă ar putea constitui o infracțiune, din motivul creării de dezordine publică; întrucât organizatorii protestelor în masă au obligația să furnizeze autorităților informații privind sursele lor de finanțare;

U.

întrucât, în 2011, primirea de subvenții din străinătate a devenit o infracțiune, iar definiția trădării s-a extins, drept pentru care autoritățile pot folosi dreptul penal pentru a exercita represalii împotriva organizațiilor și persoanelor care primesc fonduri din străinătate sau participă la evenimente internaționale;

V.

întrucât în 2012, Ministerul Justiției din Belarus a respins înregistrarea a 19 ONG-uri și a două partide politice, iar membrii organizațiilor neînregistrate sunt permanent intimidați, hărțuiți și persecutați în Belarus;

W.

întrucât Belarus este singura țară din Europa care aplică pedeapsa capitală; întrucât familiile condamnaților și publicul nu cunosc datele execuțiilor, corpul nu este transferat rudelor pentru a fi înmormântat, iar locul înmormântării nu este comunicat;

X.

întrucât în 2012 două persoane au fost executate în ciuda faptului că procesul judiciar nu a satisfăcut criteriile unui proces echitabil; întrucât în 2012, după o lungă perioadă, nu a fost anunțată nicio condamnare la pedeapsa cu moartea, însă noi sentințe au fost, totuși, anunțate în 2013;

Y.

întrucât situația din Belarus poate fi caracterizată printr-o lipsă de încredere în sistemul judiciar ca urmare a independenței limitate a acestuia și a deciziilor motivate politic;

Z.

întrucât Belarus este singura dintre țările Parteneriatului estic în care până în prezent nu a fost înființată nicio instituție oficială a drepturilor omului;

AA.

întrucât cenzura reprezintă o problemă politică serioasă în Belarus;

AB.

întrucât, potrivit clasamentului mondial al libertății presei din 2012, realizat de Reporteri fără frontiere, Belarus a urcat pe a 157-a poziție, de la cea de-a 168-a, din 179 de țări, rămânând însă în continuare pe ultimul loc între țările Parteneriatului estic (Azerbaidjan (156), Ucraina (126), Georgia (100), Armenia (74), Republica Moldova (55));

AC.

întrucât, în prezent, accesul la canalele de televiziune și de radio independente, precum și la presa scrisă, este redus, mass-media de stat dominând accesul la informație;

AD.

întrucât situația libertății mijloacelor de informare în masă din Belarus este inacceptabilă, în special datorită hărțuirii jurnaliștilor cărora li s-a interzis să călătorească în străinătate, legilor restrictive cu privire la transmisiuni radio-tv și la libertatea internetului, precum și justiției selective față de ziariștii independenți, după cum demonstrează trei cauze penale inițiate în vara anului 2012;

AE.

întrucât, în 2012, cel puțin 15 activiști și jurnaliști nu au avut permisiunea să părăsească Belarusul, pe baza unor afirmații false;

AF.

întrucât peste jumătate din cetățenii din Belarus au acces la internet; mass-media electronică oferă noi posibilități de acces mai larg mass-mediei independente, deși există unele site-uri ale opoziției care au fost blocate în instituțiile guvernamentale și educaționale;

AG.

întrucât, în conformitate cu cel mai nou indice de dezvoltare umană al ONU din 2012, Belarus se situează pe locul 50, în comparație cu Rusia (55) și țările Parteneriatului estic (Georgia (72), Ucraina (78), Azerbaidjan (82), Armenia (87), Republica Moldova (113));

AH.

întrucât unul dintre principalele motive ale unei oarecare stabilități sociale a țării a fost sistemul de beneficii sociale de pe urma căruia persoanele obțin un câștig și, în schimb, aleg să nu fie active din punct de vedere politic; 65 % dintre cetățenii belaruși primesc sprijin din partea statului sub diverse forme, cum ar fi pensii, burse, indemnizații de șomaj etc.;

AI.

întrucât o rată scăzută a șomajului poate fi obținută în mod artificial prin subvenții acordate întreprinderilor de stat care generează circa 70 % din PIB și oferă locuri de muncă la 50 % din forța de muncă;

AJ.

întrucât guvernul din Belarus încearcă să atragă investiții străine – are forță de muncă calificată, un program de privatizare, șase zone economice libere și tehnologii de ultimă oră – cu toate acestea, se pot observa exemple de intervenție sistematică a statului în sectorul privat;

AK.

întrucât, până în prezent, autoritățile belaruse și-au exprimat interesul geopolitic pentru continuarea integrării economice cu Rusia în vederea creării uniunii vamale și economice eurasiatice; în același timp, vasta majoritate a tuturor investițiilor străine directe în Belarus din ultimii ani sunt de origine rusă; potrivit experților, în ultimele decenii, aproximativ 700 000 de cetățeni din Belarus au emigrat pentru a lucra în Rusia, în special la Moscova și Sankt Petersburg;

AL.

întrucât se observă semnale de relansare a negocierilor privind aderarea Belarus la OMC atât din partea UE, cât și din partea Belarus, în special în contextul aderării Rusiei la OMC;

AM.

întrucât sondajele recente realizate în cadrul Barometrului vecinătății UE sugerează că peste 50 % din populația belarusă consideră că UE ar trebui să-și întărească rolul în domeniile de dezvoltare economică, comerț și cooperare regională cu Belarus;

AN.

întrucât, potrivit experților, programul de modernizare asumat recent de autoritățile belaruse este orientat în principal către modernizarea infrastructurii industriale de bază, în timp ce în țară sunt necesare reforme economice mai substanțiale și un mediu de afaceri transparent, precum și reducerea controlului guvernului în toate sectoarele de afaceri;

AO.

întrucât, potrivit Indicelui de percepție a corupției 2012 elaborat de Transparency International, Belarus se situează pe locul 123 din 176 de țări și teritorii, în comparație cu Ucraina (144), Azerbaidjan (139), Rusia (133), Armenia (105), Republica Moldova (94) și Georgia (51);

AP.

întrucât Belarus a aderat recent la Greco, mecanismul anticorupție al Consiliului Europei, și a devenit membru al Greta, mecanismul însărcinat cu combaterea traficului de ființe umane;

AQ.

întrucât Belarus este reglementat de Politica europeană de vecinătate, dar, dată fiind situația politică, nu este încă în vigoare niciun plan de acțiune;

AR.

întrucât, în prezent, Belarus primește asistență în temeiul Documentului de strategie de țară 2007-2013;

AS.

întrucât în perspectiva financiară 2007-2013 au fost alocate 33,4 milioane de euro proiectelor de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului european pentru vecinătate și parteneriat (IEVP) dintre Belarus și țările vecine, în timp ce, în prezent, aproximativ 60 de municipalități participă la 50 de proiecte comune de cooperare transfrontalieră între Letonia, Lituania și Belarus;

AT.

întrucât în prezent doar 20 de experți din Belarus participă la diverse proiecte IEVP, în comparație cu 120 în anul 2008;

AU.

întrucât autoritățile belaruse participă în mod activ la reuniunile experților în cadrul parcursului multilateral al Parteneriatului estic, în special la proiecte de cooperare transfrontalieră;

AV.

întrucât 58 de orașe și municipalități din Polonia, 47 din Lituania și 30 din Letonia au o colaborare fructuoasă cu orașele și municipalitățile partenere din Belarus, iar euroregiunea „Niémen-Neman-Niemen”, care unește Lituania, Polonia și regiunea Kaliningrad cu Belarus în punerea în aplicare a proiectului comun ar putea fi considerată drept un exemplu de bună practică;

AW.

întrucât, în ultimii ani, cetățenii din Belarus au obținut cel mai mare număr de vize Schengen pe cap de locuitor din lume; totuși, pentru a obține o viză, ei trebuie să investească mult mai mulți bani și în multe cazuri, de asemenea, mai mult timp și efort decât cetățenii altor țări ale Parteneriatului estic sau decât cetățenii Rusiei;

1.

adresează următoarele recomandări Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate comună/Vicepreședintele Comisiei (ÎR/VP), SEAE, Consiliului, Comisiei și statelor membre: aceștia ar trebui

Dialogul politic

Cooperarea în domeniile economic și al energiei

Gestionarea frontierelor

Societatea civilă și contactele interumane

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR/VP), SEAE, Consiliului, Comisiei, precum și statelor membre.