15.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 12/23

Raportor:

dl VAN IERSEL

Coraportor:

dl Hannes LEO

1.1

Având în vedere interacțiunea strânsă între servicii și producție și impactul său asupra creșterii durabile și ocupării forței de muncă în Europa, CESE îndeamnă Comisia ca în următorul său mandat să introducă serviciile pentru întreprinderi pe lista de priorități. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât se observă apariția unui nou model de producție, care este denumit uneori „a patra revoluție industrială.”

1.2

Sunt necesare inițiative concrete ale UE în toate domeniile legate de revoluția digitală și de transformarea economiei și a societății pe care le implică aceasta. O conștientizare sporită în rândul autorităților publice și în societate reprezintă o primă condiție prealabilă.

1.3

Serviciile pentru întreprinderi ar trebui să facă parte dintr-o politică industrială activă și să fie luate în considerare la revizuirea de la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, în 2015. CESE constată că semnificația lor a fost până în prezent subestimată de Comisie și de Consiliu.

1.4

Jumătate din direcțiile generale ale Comisiei sunt implicate într-un fel sau altul în astfel de servicii, dar nu există o abordare sistematică și, cu atât mai puțin, una strategică. Nu există o politică clară și nici un purtător de cuvânt vizibil în acest domeniu. A fost foarte dezamăgitoare și lipsită de viziune și reducerea de către Consiliu, în cadrul financiar multianual, a bugetului destinat Mecanismului pentru conectarea Europei, de la 9 miliarde EUR, astfel cum propusese Comisia, la 1,2 miliarde EUR.

1.5

UE trebuie să decidă în prezent dacă dorește să preia conducerea în acest domeniu, contribuind la o nouă creștere durabilă și la crearea de noi locuri de muncă, sau dacă își cedează locul altora.

1.6

Prin urmare, CESE salută călduros inițiativa de anul trecut a Comisiei, de a iniția o dezbatere fundamentală în cadrul unui grup la nivel înalt (GNI) privind serviciile pentru întreprinderi (1). CESE insistă asupra faptului că aceasta trebuie să fie urmată la scurt timp de:

1.7

În sectorul de producție domină deja servicii pentru întreprinderi cu expansiune rapidă. O gamă largă și aflată în expansiune de întreprinderi atât de producție, cât și de servicii, este în prezent implicată în conceperea și în furnizarea unor noi generații de servicii pentru întreprinderi. Noile tehnologii fac serviciile încă și mai relevante pentru industriile prelucrătoare.

1.8

În plus, internetul obiectelor și internetul serviciilor sunt cunoscute în prezent în Europa ca reprezentând cea de-a patra revoluție industrială, zorii noii ere care urmează automatizării.

1.9

Un semnificativ salt înainte rezultă din cooperarea verticală și orizontală între mașină și internet, mașină și om, dar și mașină și mașină pe întregul lanț de creare a valorii economice, în timp real. Insule de automatizare vor fi interconectate în nenumărate rețele și în nenumărate combinații. Programe informatice și rețele vor conecta produse inteligente, servicii digitale și clienți la aceste noi „produse” inovatoare ale viitorului.

1.10

Această evoluție este discutată pe larg. O abordare economică și politică de pionierat este reprezentată de proiectul german Industrie 4.0, care acordă atenția cuvenită atât serviciilor pentru întreprinderi cât și contextului economic mai larg, care trece printr-o transformare fundamentală. Împreună cu inițiative similare, această inițiativă ar trebui să fie un element de bază pe agenda industriei și a unei game largi de părți interesate din sectorul public și privat. În trecut, cel care făcea prima mutare pe piețele digitale beneficia de mari avantaje concurențiale.

1.11

Inițiative strategice comparabile la nivel global sunt prevăzute în SUA, China și Coreea. Pentagonul are planificat un program de investiții. Uriași ai bazelor de date, cum sunt Google, Amazon, Apple, și Yahoo, au un avantaj natural pe piață.

1.12

Factorul uman este determinant. Noi lanțuri de creare a valorii economice și noi modele de afaceri generează noi alianțe și relații de interdependență între societăți, iar acest lucru are un impact uriaș asupra organizării muncii. În plus, sunt de așteptat schimbări importante pe piața forței de muncă. În sectorul industrial și în special în cel al serviciilor pentru întreprinderi apar constant noi forme de organizare a muncii, de ocupare a forței de muncă și de actualizare a competențelor, datorită dezvoltării rapide a tehnologiei digitale. Aceste transformări trebuie monitorizate îndeaproape. Sunt necesare politici anume concepute, bazate pe cercetări bine fundamentate și orientate către asigurarea unor condiții pozitive și atenuarea efectelor negative.

1.13

Multe sectoare ale serviciilor pentru întreprinderi nu au o cultură a dialogului social, ceea ce poate submina calitatea ocupării forței de muncă din sectoarele respective. Este necesar să existe un cadru solid de dialog social și o participare activă – care să aibă în vedere și structuri de educație și formare inovatoare – la nivel de întreprindere, la nivel sectorial, național și al UE, ținând seama de numeroasele restructurări ale societăților din sectorul serviciilor pentru întreprinderi, un sector care evoluează rapid.

1.14

Recunoașterea calificărilor și competențelor la nivelul UE și la nivel transfrontalier va promova mobilitatea forței de muncă și a cunoașterii. De asemenea, va extinde și va consolida oportunitățile europene pentru foarte numeroasele întreprinderi mici și microîntreprinderi din acest domeniu.

1.15

CESE împărtășește în mare măsură recomandările din 2013 ale Grupului la nivel înalt al UE și ale celor cinci grupuri de lucru. Dată fiind importanța copleșitoare a serviciilor pentru întreprinderi în vederea atingerii obiectivului de a genera 20 % din PIB în sectorul de producție în 2020, precum și în perspectiva celei de-a patra revoluții industriale, este necesară o agendă sau o foaie de parcurs europeană pentru acest sector. În opinia CESE, aceasta ar trebui să cuprindă următoarele:

2.1

În economiile mature, serviciile asigură peste 70 % din producție și din gradul de ocupare a forței de muncă. Ponderea serviciilor și gradul lor de sofisticare este în creștere peste tot în lume.

2.2

Serviciile pentru întreprinderi reprezintă un important factor de creștere. Potrivit Comisiei, în perioada 1999-2009, rata medie de creștere a acestor servicii a fost de 2,38 %, în timp ce media tuturor sectoarelor din economia UE a fost de 1,1 %. În aceeași perioadă, rata de creștere a ocupării forței de muncă în acest sector a fost de 3,54 %, în timp ce cifra medie pe toate sectoarele economiei europene a fost de numai 0,77 %.

2.3

Creșterea economiei serviciilor (sau „terțializarea”) pe ansamblul activității economice a UE depășește creșterea . Această etapă este urmată de „cuaternalizare”, care este asociată cu dezvoltarea serviciilor bazate pe informație și pe cunoaștere.

2.4

„Servicii” este un termen generic și se referă la o gamă foarte largă de activități sociale și economice, pornind de la segmentul inferior și ajungând la segmentul superior al pieței forței de muncă. Se observă o creștere a gradului de ocupare a forței de muncă în ocupațiile care cer fie competențe înalte, fie competențe reduse, în timp ce forța de muncă din sectorul serviciilor de competență medie scade, ceea ce exercită o presiune asupra clasei mijlocii.

2.5

În interacțiunea servicii-industrie, pot fi identificate următoarele tipuri principale de servicii relevante:

2.6

Serviciile pentru întreprinderi s-au dezvoltat considerabil începând din anii ’70 până în prezent. Ele reprezintă o cifră de afaceri de 2  000 miliarde EUR și oferă locuri de muncă pentru 24 de milioane de persoane. Milioane de întreprinderi, cele mai multe întreprinderi mici și microîntreprinderi, sunt afectate, pentru a nu mai menționa și secțiile interne cu profil de servicii, existente în societăți mai mari. Serviciile pentru întreprinderi reprezintă 11,7 % din economia UE.

2.7

Situația este extrem de diversificată și nu are un numitor comun. Efectul este enorm și afectează toate straturile și relațiile sociale. Serviciile constituie o forță motrice a schimbării și revizuirii modelelor de afaceri. În plus, favorizează reorganizări permanente ale întreprinderilor publice și private și ale organismelor publice.

2.8

În ultimele decenii, automatizarea și TIC au reprezentat catalizatori puternici (2). Evoluțiile dintr-un anume sector de servicii au adesea efecte transversale în alte sectoare.

2.9

Granițele tradiționale dintre producție și servicii se estompează. Dezvoltarea producției nu mai poate fi privită separat de servicii, așa cum se întâmpla în trecut. În acest context, ar trebui redefinit obiectivul UE de dezvoltare a industriei prelucrătoare până la 20 % din PNB–ul european, ținând seama de valoarea adăugată a serviciilor pentru întreprinderi. Ar fi mai indicat să se vorbească de un lanț al creării de valoare economică axat pe industria prelucrătoare (3).

2.10

În context global, Europa se prezintă bine în general, cu toate că există domenii în care industria europeană se confruntă cu dificultăți. O creștere a productivității și introducerea dinamică de noi tehnologii pot produce și un efect pozitiv asupra relocalizării. Pe de altă parte, se poate observa o reticență a publicului la reînnoire și o rezistență disimulată la inovare. Această tendință merită o atenție politică specifică.

3.1

Serviciile pentru întreprinderi se află într-o etapă foarte dinamică. Datorită revoluției rezultate din apariția internetului, crește impactul serviciilor asupra liniilor de producție și a performanțelor generale ale întreprinderilor. În prezent, liniile de producție sunt conduse prin software. Rolul muncii în procesul de producție a scăzut.

3.2

Acest lucru este contrar teoriei convenționale și arată că producția și serviciile pentru întreprinderi se întrepătrund tot mai mult. Prin urmare, distincția dintre ele este deseori artificială. În prezent, întreprinderile utilizează „resurse” și furnizează produse și servicii care integrează componente atât din sectorul producției, cât și din cel al serviciilor. Această interacțiune este un proces bidirecțional.

3.3

Este o concluzie care poate fi dedusă și din evoluția peisajului corporativ. Deși serviciile sunt în principal un element de sprijin, ele devin o forță motrice esențială în fragmentarea lanțurilor de creare a valorii economice. Printre altele, fragmentarea duce la scindarea întreprinderilor mai mari și a marilor întreprinderi, care se transformă din entități mai degrabă statice în entități bazate pe interacțiuni combinate în mod dinamic între componente mai mult sau mai puțin independente sau măcar identificabile din cadrul aceleiași companii sau din afara acesteia (externalizare). Ca intermediari flexibili și adaptabili, serviciile vin în sprijinul acestor procese.

3.4

Fragmentarea lanțului de creare a valorii economice reduce considerabil și diferențele dintre sectoare, deoarece granițele dintre ele se estompează. O imagine complet nouă prinde contur, de exemplu Google producând un automobil, știind că 35 % din valoarea investițiilor într-o mașină îl reprezintă software-ul, care poate ajunge chiar la 50 % în sectorul ingineriei și al tehnologiilor sofisticate din domeniul construcțiilor de mașini.

3.5

În ciuda unei recunoașteri generale a impactului serviciilor asupra întregii economii și a ocupării forței de muncă, încă lipsesc, în mod surprinzător, analize aprofundate la nivelul UE, ceea ce se datorează, printre altele, următoarelor cauze:

3.6

Indicatorii statistici tradiționali, care conțin distincții nete între producție și servicii, sunt deci incapabili să capteze structura complexă a lanțurilor de creare a valorii economice. Perspectiva de tip intrare/ieșire ar trebui să scoată în evidență, printre altele, care dintre serviciile pentru întreprinderi răspund așteptărilor și în ce măsură își îndeplinesc menirea pe lângă industria prelucrătoare și vice versa. Aceasta presupune însă în primul rând elaborarea unor noi serii de indicatori statistici.

3.7

O serie de statistici mai precise și mai detaliate ar trebui să formeze o bază mai bună pentru dezbaterile politice cu privire la ceea ce se întâmplă și la posibilele instrumente de îmbunătățire a rezultatelor.

3.8

Statisticile pot ajuta totodată la focalizarea dezbaterii, printre altele, asupra eliminării obstacolelor din calea comerțului transfrontalier și a mobilității, obstacole generate de reglementările naționale, de suprareglementare și de drepturile naționale speciale asigurate profesiunilor din sectorul serviciilor, de ex. în privința calificărilor. Armonizarea și recunoașterea transfrontalieră a calificărilor profesionale ar trebui să faciliteze mobilitatea în rândul profesiilor reglementate, ceea ce prezintă de asemenea un interes deosebit pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi.

3.9

Cifrele globale la nivelul UE pun în lumină diferențe considerabile între țările europene. Un sector solid al serviciilor alimentează o economie puternică. Infrastructura, în special banda largă, este deosebit de importantă. Infrastructura ar trebui să fie bine protejată atât din motive care țin de protecția datelor, cât și pentru a asigura continuitatea serviciilor. O serie de state membre trebuie să întreprindă eforturi considerabile pentru a recupera decalajele din acest domeniu.

3.10

Liniile de producție sunt mai concentrate decât înainte. Interconectarea dintre piețele europene și cele emergente a creat rețele de cunoaștere și economice complexe, în care serviciile reprezintă o forță motrice. Delocalizarea va deveni mai puțin eficace, deoarece industria va depinde de serviciile cele mai specializate, cu cea mai mare concentrare de cunoaștere și de cea mai înaltă calitate.

3.11

Europa își menține, în continuare, un avantaj comparativ în furnizarea de astfel de servicii de calitate superioară, în principal datorită forței sale de muncă foarte calificate, dar și nivelului cercetării și dezvoltării. Cu toate acestea, Europa nu ar trebui să cedeze tentației de a se relaxa. Avantaje concurențiale trebuie să fie menținute în mod proactiv. În acest sens sunt necesare politici care să promoveze permanent niveluri ridicate ale investițiilor în cercetare și dezvoltare și dezvoltarea în continuare a competențelor forței de muncă.

3.12

Interacțiunea dintre prestatorii de servicii și clienți este de o importanță capitală. Serviciile pentru întreprinderi stimulează producția – produse și/sau instrumente auxiliare – destinată clientului. Evoluțiile de succes sunt rezultatul unei cooperări eficace între cerere și ofertă, permițând conceperea unor noi „arhitecturi”. Viziuni și „limbaje” diferite sunt grupate pentru a genera noi soluții. În aceste procese, soluțiile creative și personalizate provin dintr-o varietate de discipline.

Un lucru remarcabil este absența întreprinderilor de mărime medie. În afară de marii furnizorii de servicii, cum este SAP, Europa este mai puțin reprezentată decât SUA în segmentul larg al furnizorilor de servicii. În unele sectoare de înaltă tehnologie, Europa este practic absentă în comparație cu SUA. Exemplele societăților Google, Apple, Amazon și Microsoft, care conduc un joc în care „câștigătorul ia totul”, arată cât de regretabil este faptul că Europa nu are niciun jucător în acest domeniu.

3.13

În ceea ce privește problemele ce decurg din Directiva privind serviciile, realizarea pieței unice a serviciilor pentru întreprinderi trebuie să arate un angajament în direcția valorificării oportunităților de creștere economică și creare de locuri de muncă, în același timp menținând sub control posibilele consecințe negative ale liberalizării serviciilor, cum ar fi dumpingul social și cel salarial.

3.14

În 2011, Comisia a atras atenția în mod special asupra unei evaluări a rolului acelor servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii (KIBS). O concluzie generală este că serviciile și în special KIBS joacă un rol din ce în ce mai important ca resurse în procesele de fabricație. Cele două sunt de fapt inseparabile, de vreme ce rezultatele producției deprind tot mai mult de calitatea acestor servicii.

3.15

Știința și universitățile sunt la rândul lor foarte implicate în servicii inovatoare și în interacțiunile cu industria. O serie întreagă de universități sunt locul de înființare al unor promițătoare întreprinderi de servicii pentru întreprinderi, un fenomen care se adaugă formării de clustere în care interacționează știința, soluțiile inovatoare și industria. Mai mult, acest lucru are și alte efecte pozitive, deoarece serviciile mai bune contribuie la îmbogățirea lanțului de creare a valorii economice în sectoarele în care o țară dispune deja de capacități tehnologice și avantaje concurențiale (4). Astfel, importanța sectorului de fabricație în comerțul internațional sporește considerabil.

3.16

Datorită semnificației serviciilor, astăzi se vorbește de „servicializarea producției”. Simbioza dintre producție și servicii determină deseori întreprinderile să își schimbe orientarea și chiar întregul domeniu de activitate. Noile servicii fac posibilă o schimbare a conceptelor de marketing, care nu se mai concentrează pe vânzarea de produse ci pe nevoile clienților, la nivel individual. Un alt exemplu îl constituie faptul că industria prelucrătoare percepe din ce în ce mai mult conceperea și furnizarea de servicii pentru întreprinderi ca fiind partea cea mai rentabilă a activităților lor.

3.17

În acest context, un obiectiv de 20 % din PNB-ul european generat de industria prelucrătoare până în 2020 este prea general. Mai degrabă obiectivul ar trebui să decurgă din necesitatea de a crea condiții favorabile pentru consolidarea proceselor industriale în cadrul cărora simbioza dintre producție și servicii să conducă la realizarea de produse actualizate, prin procese de producție de ultimă generație și prin productivitate.

3.18

Noul val de aplicații TIC este un proces autopropulsat: serviciile creează servicii și, prin urmare, importanța lor pentru economie în ansamblu crește în mod disproporționat. Acestea stimulează productivitatea și au efecte transversale în întreaga economie, care generează noi combinații. Ele vor da, de asemenea, un nou impuls a globalizării.

3.19

Un alt fenomen este că din ce în ce mai multe produse sunt comercializate împreună cu serviciile anexate sau chiar incorporate în ele, ceea ce, la rândul său, conduce la noi alianțe și combinații.

4.1

Spectrul și impactul serviciilor pentru întreprinderi devin mult mai largi când sunt puse în contextul celei de-a patra revoluții industriale, care are o arie de aplicare mai largă decât serviciile pentru întreprinderi în sine (5). Această revoluție urmează celor trei epoci reprezentate de mecanizare, electricitate și IT. În prezent este vorba despre introducerea internetului serviciilor și al obiectelor.

4.2

Ca parte a acestui proces există o varietate de inițiative în domeniul activităților comerciale și al științelor, dintre care unele încurajate de autoritățile publice, prin care se urmărește adaptarea producției și conceperea de noi produse. O inițiativă de pionierat este reprezentată de o foaie de parcurs privind cea de-a patra revoluție industrială, inițiată de guvernul german în 2012 (6).

4.3

În prezent există mai multe inițiative paralele, cu caracteristicile corespunzătoare, de exemplu:

4.4

„Fabricile inteligente ale viitorului” sunt de o complexitate foarte sofisticată, funcționând în rețele perfecționate datorită dezvoltării unor noi sisteme și aplicații software. Această evoluție va avea drept consecință individualizarea progresivă – din perspectiva clienților, dar și a angajaților – în realizarea și utilizarea unor produse și componente inteligente și personalizate.

4.5

Pentru industrie și economie, potențialul este imens. Se promovează îndeplinirea instantanee a dorințelor clientului, flexibilitatea, procesul decizional optim, utilizarea eficientă a materiilor prime, precum și potențialul de valoare adăugată al unor noi servicii. În egală măsură, dezvoltarea ar trebui să corespundă evoluției demografice din Europa și să aibă efecte benefice pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată, sporind totodată competitivitatea într-un mediu caracterizat de venituri ridicate.

4.6

În toate sectoarele industriale se va urmări integrarea orizontală și verticală, precum și o integrare digitală de la un capăt la altul a ingineriei, de-a lungul întregului lanț de creare a valorii economice. Accesul liber și inovarea vor impulsiona lucrul în rețea.

4.7

Pentru a evita pierderea de teren în fața concurenților noștri din țările non-UE, trebuie instituite platforme UE de standardizare a produselor și serviciilor, inclusiv a tuturor componentelor relevante ale lanțului de creare a valorii economice.

4.8

Sunt implicate deopotrivă întreprinderile mari și cele mici. Perspectiva IMM-urilor este pozitivă. Acestea vor fi în măsură să utilizeze mult mai ușor serviciile și sistemele software decât până în prezent. Vor fi create noi oportunități pentru IMM-urile regionale, care, totodată, pot fi integrate mai ușor în procesele de internaționalizare. În orice caz, IMM-urile vor beneficia de cunoștințe interdisciplinare și de transferul de tehnologie.

4.9

Astfel cum s-a descris mai sus, în toate categoriile va exista o relație mult mai strânsă între clienți și furnizori.

4.10

Tehnologiile informatice existente trebuie adaptate la cerințele specifice de producție și dezvoltate în continuare. Sunt necesare inițiative în domeniul tehnologic, al cercetării și formării, în vederea elaborării metodologiei în domeniul automatizării, ingineriei, modelării și optimizării sistemelor.

4.11

Este necesară o infrastructură a economiei care să includă o valorificare corespunzătoare a infrastructurilor de internet în bandă largă, precum și posibilități adecvate de educație și formare. În acest sens, CESE insistă din nou asupra necesității unei inițiative de creștere, în afară de politici fiscale solide (7). Statele membre ale UE ar trebui să profite de redresarea actuală pentru a mări investițiile în infrastructura indispensabilă, aceasta având un caracter de urgență în era Industriei 4.0.

4.12

Industria 4.0 va da Europei șansa unică de a realiza diverse obiective cu o singură investiție în infrastructură. Amânarea ar submina competitivitatea europeană. Astfel de investiții ar trebui, prin urmare, să fie apreciate în mod pozitiv ca element al recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european anual.

4.13

Foaia de parcurs germană acordă o atenție deosebită aspectelor sociale și societale ale acestei noi evoluții. Nu sunt implicate numai conducerea și personalul întreprinderilor, ci și întreaga societate. Aceasta înseamnă o schimbare de paradigmă în interacțiunea om-tehnologie și om-mediu înconjurător. Inovațiile tehnologice trebuie să fie privite în contextul lor sociocultural, deoarece schimbările culturale și sociale sunt în sine factori majori de inovare.

4.14

În același sens, abordările descentralizate în materie de leadership și management, precum și răspunderea angajaților pentru propriile decizii deschid perspective noi. Acest lucru atrage după sine schimbări fundamentale.

4.15

Ar trebui organizate la nivel național și la nivelul UE platforme, seminare și ateliere care să reunească întreprinderi, parteneri sociali, mediul științific și autorități publice. Astfel de platforme și grupuri de lucru sunt esențiale în vederea construirii viziunii și a strategiilor necesare pentru a gestiona procesul de transformare astfel încât să se valorifice oportunitățile și să se evite capcanele. GNI (a se vedea mai jos) este un bun exemplu pentru succesul dialogului între părțile interesate.

4.16

Lumea noilor întreprinderi și servicii digitale va avea nevoie de o platformă digitală de schimburi sigură și securizată, cu drepturi pe piață clar definite și protejate (8). În această lume modernă hibridă, o platformă de comunicare și de cooperare este la fel de importantă.

5.1

O societate bazată pe servicii și digitalizarea au consecințe foarte însemnate pentru piața muncii și pentru societate în general:

5.2

Este îngrijorător faptul că această schimbare masivă care are loc în economie, cu toate consecințele sale pentru societate și piața forței de muncă, este încă insuficient analizată și nu este discutată mai în detaliu și în afara mediului de afaceri și a comunității științifice.

5.3

Prin urmare, există multe motive pentru care această tranziție către perspective cu totul noi în economie trebuie să fie discutată pe larg la nivel politic și în societate, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Acest proces afectează viața cotidiană a multor cetățeni, la nivelul regiunilor și orașelor, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și șomajul. Astfel, el va influența și opțiunile persoanelor în ceea ce privește propriul lor viitor. Aspectele culturale și sociale ar trebui să fie luate în considerare și evidențiate în mod corespunzător.

5.4

Cercetarea schimbărilor rapide care au loc pe piața forței de muncă, care trebuie cartografiate cu precizie pentru a putea sta la baza programelor viitoare de educație și formare, ar trebui să fie prioritară în cadrul capitolului „Poziția de lider în sectorul industrial” al programului Orizont 2020.

5.5

Multe locuri de muncă vulnerabile sunt în pericol și, dacă procesul nu este bine gestionat, va avea consecințe sociale și politice. În consecință, UE și statele membre trebuie să creeze un mediu politic și de reglementare care, pe lângă asigurarea tehnologiilor noi și indispensabile, să asigure și ameliorarea condițiilor de viață și de muncă și să evite polarizarea între grupurile cu venituri reduse și cele cu venituri ridicate.

5.6

Evoluțiile diferă de la țară la țară. Programele de învățământ tradiționale trebuie revizuite și conținutul lor, adaptat. Procesul este în curs de desfășurare în întreprinderi. Relația dintre educație și întreprinderi este în schimbare, pentru a ține pasul cu schimbările industriale. Angajații trebuie să fie pregătiți să asimileze competențe noi și, în general, mai specializate și este necesar să fie ajutați să se adapteze la schimbările rapide în ceea ce privește cererea de competențe.

5.7

Cu siguranță această evoluție nu înseamnă un accent unilateral pe competențele tehnice. Competențele sociale și intelectuale rămân la fel de importante. Acestea sunt indispensabile pentru a ține pasul cu toate evoluțiile din societate și cu nevoia de inovare socială, care merge mână în mână cu schimbările economice fundamentale.

5.8

În această perspectivă generală, trebuie asigurat dialogul social la nivel de întreprindere și la nivel sectorial, național și al UE, astfel încât să se permită discutarea evoluțiilor, a condițiilor-cadru din UE și din statele membre, precum și a modalităților și mijloacelor de a pregăti forța de muncă în mod corespunzător.

6.1

Impactul dezvoltării serviciilor pentru întreprinderi a fost neglijat prea mult timp la nivelul UE și în procesul decizional din UE. Saltul cantitativ așteptat face cu atât mai necesară corectarea acestei situații. Prin urmare, CESE salută cu satisfacție, ca pe un prim pas, raportul pe 2013 al GNI privind serviciile pentru întreprinderi.

6.2

Deși Comisia este implicată în procese care sunt interconectate cu efectele la scară largă ale serviciilor destinate întreprinderilor, în special prin intermediul Agendei digitale și prin proiecte de cercetare și inovare, lipsește încă o imagine de ansamblu pe acest subiect.

6.3

Serviciile pentru întreprinderi merită o poziție proeminentă în cadrul unei politici industriale orientate spre viitor. Raportul GNI ar trebui să deschidă drumul către conturarea unei imagini de ansamblu a evoluțiilor și definirea acțiunilor pe care este recomandabil să le întreprindă UE.

6.4

GNI identifică un mare număr de servicii pentru întreprinderi, de la serviciile profesionale, trecând prin serviciile tehnice, până la serviciile operative de sprijin.

6.5

Mai concret, acesta arată clar că serviciile pentru întreprinderi au fost până în prezent insuficient luate în considerare în pregătirea unor noi politici de către Comisie, precum și în dezbaterile politice din cadrul Consiliului Competitivitate.

6.6

Pe lângă GNI, alte cinci grupuri au elaborat rapoarte privind: (i) piața unică, (ii) inovarea, (iii) competențele, (iv) standardele și (v) comerțul. Acestea conțin numeroase observații analitice și comentarii detaliate privind procesul în curs în domeniile discutate, precum și privind abordările dezirabile pentru politicile și acțiunile UE.

6.7

Numeroase observații și propuneri din rapoarte subliniază necesitatea unei analize aprofundate la nivelul UE, în paralel cu o orientare politică îmbunătățită, mai bine direcționată și orientată către IMM-uri, pentru care CESE, alături de numeroși experți, pledează deja de mai mulți ani. Rolul major al microîntreprinderilor și al întreprinderi mici, precum și creșterea exponențială a numărului acestora în actualul ciclu industrial subliniază încă o dată nevoia urgentă de reglementări mai bune, de condiții îmbunătățite pentru parteneriatele pentru inovare și de concentrare a atenției asupra accesului la finanțare.

6.8

În afară de barierele tradiționale din calea serviciilor analizate comparativ cu barierele întâlnite în industria prelucrătoare, analiza arată că, în mod remarcabil, fragmentarea continuă a pieței unice de mărfuri are și efecte negative suplimentare asupra dezvoltării și stimulării serviciilor transfrontaliere pentru întreprinderi. Europa este încă departe de a crea o piață internă de succes pentru servicii.

6.9

Numeroasele propuneri de îmbunătățire a mediului în care evoluează serviciile pentru întreprinderi subliniază semnificația lor deosebită pentru legătura dintre producție și servicii și deci pentru perspectiva de consolidare a sectorului producției industriale în Europa.

6.10

Prin urmare, în opinia CESE, activitatea GNI și a grupurilor de lucru constituie un punct de plecare foarte util pentru realizarea unei analize mai detaliate și pentru elaborarea de propuneri concrete de către Comisie.