10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/119

Raportor:

Thomas McDONOGH

1.1.

Comitetul salută planul de acțiune prezentat de Comisie, care include o revizuire a directivelor privind confidențialitatea și comunicațiile electronice din perspectiva poziției serviciilor de comunicare online OTT (over-the-top), un exercițiu de identificare a măsurilor voluntare adoptate de platforme (care poate duce la elaborarea unui document de orientare), un exercițiu de colectare de date concrete privind practicile de tip business-to-business (B2B), aspecte privind finanțarea proiectelor de date deschise și, în cele din urmă, o strategie pentru facilitarea și sprijinirea creării unor platforme competitive în UE.

1.2.

CESE subliniază că multe platforme online sunt elemente importante ale economiei colaborative și reafirmă concluziile sale privind economia colaborativă, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor, lucrătorii și persoanele care desfășoară o activitate independentă.

1.3.

Cu toate acestea CESE privește cu îngrijorare faptul că viteza cu care are loc dezvoltarea piețelor digitale nu se potrivește cu ritmul în care sunt elaborate reglementările și strategiile UE, fără a mai vorbi de punerea lor în aplicare la nivelul statelor membre. CESE ar dori să afle cum ar putea fi îmbunătățită coordonarea dintre diferitele servicii ale Comisiei și statele membre și ce tipuri de mecanisme ar fi utile.

1.4.

Comitetul subliniază că trebuie eliminat riscul de fragmentare și că este nevoie de o abordare coerentă la nivel european. În caz contrar, existența unor reglementări naționale diferite va genera nesiguranță, va face extinderea întreprinderilor nou-înființate mai dificilă și va îngrădi, poate, disponibilitatea serviciilor digitale. Situația este cu atât mai presantă cu cât unele state membre sunt deja pe cale să introducă măsuri specifice de combatere a practicilor comerciale neloiale, care riscă să fragmenteze piața unică digitală, ori iau în considerare introducerea unor astfel de măsuri.

1.5.

Comunicarea nu conține propuneri specifice și prevede puține soluții bine conturate. Deși sunt prezentate câteva soluții, sunt amânate răspunsurile la întrebările cu adevărat importante privind eventualele daune pe care platformele le pot provoca propriilor furnizori pe unele piețe.

1.6.

Răspândirea platformelor online a adus beneficii imense furnizorilor, consumatorilor și economiei, precum și condițiilor de viață, în general. Cu toate acestea, probleme există și nu vor înceta să apară: de aceea, CESE recomandă să se definească mai precis cele mai importante prejudicii aduse întreprinderilor și consumatorilor și, ulterior, să se evalueze eficient și cu acuratețe în ce măsură aceste probleme sunt comune tuturor platformelor online, sunt specifice unui sector sau unor întreprinderi individuale. Totodată, CESE face apel la cooperare transsectorială și la monitorizarea dezvoltării platformelor online, pentru abordarea problemelor apărute în timp.

1.7.

Comitetul salută intenția Comisiei de explorare a unor măsuri de facilitare a comutării și portabilității datelor între diferite platforme digitale și servicii de tip cloud computing, atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoanele fizice.

1.8.

CESE solicită programe de sensibilizare și de îmbunătățire a competențelor digitale pentru toți cetățenii, de toate vârstele, cei mai tineri și cei mai în vârstă fiind cei mai vulnerabili. CESE ar aprecia introducerea unei educații sistematice în acest sens ca standard european.

1.9.

CESE invită Comisia să analizeze dacă este necesar ca platformele să afișeze rezumate ușor de utilizat, să clarifice când se aplică tarifarea personalizată și criteriile pe baza cărora se prezintă rezultatele și, de asemenea, să permită exercitarea necondiționată și facilă din punct de vedere administrativ a dreptului de a fi uitat.

1.10.

CESE salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta lucrează cu platformele online la elaborarea unui cod de conduită destinat combaterii discursului online de incitare la ură și a conținutului dăunător minorilor. Totuși, Comitetul consideră că trebuie introduse și anumite tipuri de sancțiuni pentru cei care dau dovadă de neglijență în ștergerea respectivului conținut atunci când sunt conștienți de acesta.

1.11.

Comitetul regretă că Comisia a neglijat din nou dimensiunea socială a platformelor online. CESE subliniază că responsabilitatea socială a platformelor față de propriii lucrători (atât față de angajații permanenți, cât și față de cei cărora li se aplică forme noi de condiții de muncă) trebuie să fie definită mai clar. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită acestei din urmă categorii de angajați și să se asigure condiții de muncă echitabile, protecție socială adecvată, securitate și sănătate în muncă, dreptul la formare, negociere colectivă și drepturi sindicale (1) pentru toți lucrătorii platformelor online, recunoscând provocările generate de platformele online în economia colaborativă.

1.12.

Contrar evaluării Comisiei potrivit căreia cadrul juridic existent este mai mult decât suficient, Comitetul solicită un cadru al UE privind activitățile lucrative participative (crowd working), pentru a preveni subminarea și eludarea salariului minim, a reglementărilor privind timpul de lucru și a celor privind securitatea socială.

1.13.

CESE îndeamnă Comisia să analizeze aspectele fiscale referitoare la activitatea platformelor online, contracarând practicile care nu sunt compatibile cu condițiile de concurență echitabile.

2.1.

Prin comunicarea sa recentă și documentul de lucru al serviciilor sale, precum și, în general, prin strategia sa privind piața unică digitală, Comisia urmărește să încurajeze inovarea de către platformele online și concurența efectivă între acestea, protejând în același timp drepturile și confidențialitatea consumatorilor.

2.2.

Comunicarea prezintă problemele-cheie identificate în evaluarea platformelor online și definește abordarea care va fi adoptată în viitor față de platformele online.

2.3.

Comunicarea nu propune o serie cuprinzătoare de noi reglementări europene privind platformele.

2.4.

Comisia propune doar introducerea unor măsuri de reglementare care să abordeze problemele clar identificate referitoare la o categorie specifică de platforme online sau la o activitate specifică a acestora, și nu aplicarea unor norme preventive care ar putea afecta inovarea.

2.5.

Comisia recunoaște că platformele online se prezintă sub diverse forme și dimensiuni, continuând să evolueze în mod constant, ceea ce înseamnă că nu există un consens privind o definiție unică a platformelor online.

2.6.

În opinia Comisiei, adoptarea unei abordări universale pentru reglementarea platformelor nu ar fi un mod adecvat de a răspunde la diferitele provocări aduse de diversele tipuri de platforme online.

2.7.

Comisia recunoaște că actualul cadru juridic este mai mult decât suficient pentru a reglementa platformele, deși respectivul cadru juridic nu se încadrează sistematic în jurisdicția unei singure autorități de reglementare.

2.8.

Comunicarea prezintă o foaie de parcurs și principiile pentru o intervenție ulterioară:

2.9.

Comisia va urmări să ofere condiții de concurență echitabile din punctul de vedere al reglementării în sectorul telecomunicațiilor, printr-o eventuală simplificare și prin norme specifice pentru furnizorii de servicii de comunicare OTT (over-the-top).

2.10.

Comisia va lua în considerare extinderea Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice pentru a include și serviciile de comunicare online.

2.11.

În temeiul unei noi Directive privind serviciile mass-media audiovizuale, Comisia propune ca platformelor de partajare a materialelor video să le revină noi obligații în combaterea conținutului dăunător.

2.12.

Comisia va evalua regimul de răspundere a intermediarilor online, inclusiv:

2.13.

Comisia va încuraja în continuare eforturile de autoreglementare coordonate la nivelul UE (și va examina în mod regulat eficiența acestora) ale platformelor online în scopul combaterii conținutului ilegal online.

2.14.

Platformele online vor fi încurajate să combată recenziile false și înșelătoare.

2.15.

Comisia va emite principii și orientări referitoare la interoperabilitatea identificării electronice în 2017.

2.16.

Noile propuneri privind drepturile de autor, adoptate recent de Comisie, urmăresc asigurarea unei alocări mai echitabile a valorii generate de distribuirea online a conținutului protejat prin drepturi de autor de către platformele online care oferă acces la conținuturile respective.

2.17.

Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor este prezentat concomitent cu comunicarea, pentru a facilita aplicarea transfrontalieră mai eficientă a legislației UE privind protecția consumatorilor în situații transfrontaliere.

2.18.

Comisia a revizuit orientările referitoare la Directiva privind practicile comerciale neloiale, care urmează să fie adoptate împreună cu prezenta comunicare. Comisia va evalua în continuare necesitatea de actualizare a normelor actuale privind protecția consumatorilor în ceea ce privește platformele, în cadrul procesului de verificare în 2017 a adecvării legislației UE referitoare la protecția consumatorilor și la marketing.

2.19.

Comisia intenționează să deruleze un exercițiu direcționat de colectare de date concrete privind practicile de tip B2B care apar în mediul platformelor online, pentru a „decide dacă sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE” până în primăvara anului 2017.

2.20.

Comisia plănuiește să examineze potențialele bariere pentru piața digitală unică din UE ce pot fi generate de situațiile de insecuritate juridică privind proprietatea și dreptul de utilizare sau de accesare a datelor și – în cadrul inițiativei privind „fluxul liber de date”, programată pentru sfârșitul anului 2016 – să exploreze măsurile de facilitare a comutării și portabilității datelor.

3.1.

Dacă Europa va dori să depășească pragul anual de creștere a PIB-ului de 1,5 % în următorul deceniu, va fi esențial să se dispună de o economie digitală dinamică (cf. Raportul întocmit de Consiliul agendei mondiale pentru Europa din cadrul Forumului Economic Mondial).

3.2.

Întreprinderile din domeniul platformelor online au devenit unele dintre cele mai valoroase și influente din lume, iar rolul lor în economia mondială va continua să crească.

3.3.

UE reprezintă doar 4 % din capitalizarea bursieră totală a platformelor online (2).

3.4.

Circa 50 de mari operatori europeni de comunicații electronice fac obiectul a 28 de cadre de reglementare naționale distincte, în vreme ce cei șase operatori principali de pe piața din SUA și cei trei giganți ai pieței chineze sunt reglementați de un singur cadru de reglementare (3).

3.5.

Problemele referitoare la platformele online au creat presiune de a acționa la nivelul statelor membre și au sporit fragmentarea.

3.6.

Armonizarea dreptului contractelor și protecția consumatorilor sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea durabilă și creșterea platformelor online.

3.7.

CESE insistă să se acorde o atenție sporită inițiativelor legislative și celor fără caracter legislativ care urmează să fie prezentate până la sfârșitul anului 2016, pentru a crea o piață unică digitală pe deplin integrată. Anii 2016 și 2017 vor fi hotărâtori pentru Europa, care fie va elabora o foaie de parcurs digitală pentru a sprijini competitivitatea și creșterea, fie se va îndrepta spre mediocritate digitală.

3.8.

Comunicarea identifică o serie de domenii în care Comisia este conștientă că există probleme, dar nu dispune de elemente concrete pentru a decide măsurile ce trebuie luate – dacă este cazul. Dintre acestea, cele mai importante sunt problemele referitoare la relațiile de tip B2B. Aceasta propune continuarea analizei pentru o perioadă de șase luni înainte de luarea unei decizii în primăvara anului 2017.

3.9.

CESE se așteaptă ca o altă dezbatere importantă să aibă loc atunci când Comisia va prezenta concluziile cercetării sale în acest domeniu, la începutul anului următor.

3.10.

O reglementare excesivă sau lipsită de flexibilitate ar submina contribuția pozitivă a platformelor online la economia digitală a UE, iar modificarea ei nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției consumatorilor sau lucrătorilor.

3.11.

Condițiile de concurență echitabile pentru servicii digitale comparabile pe o piață unică digitală nu trebuie să aibă un impact negativ asupra veniturilor fiscale și nu trebuie să faciliteze eroziunea în continuare a bazei fiscale a societăților, permițând întreprinderilor să plătească impozitul într-o singură jurisdicție, chiar dacă valoarea este creată în alta. Impozitul pe profit trebuie să fie plătit acolo unde are loc activitatea economică corespunzătoare.

4.1.

Comisia descrie platformele ca fiind cunoscute în general drept piețe bilaterale sau multilaterale, în care operatorul platformei îi reunește pe utilizatori pentru facilitarea interacțiunii.

4.2.

Cu toate acestea, lista proprie a Comisiei, care cuprinde de la rețele de socializare și motoare de căutare la sisteme de plăți și platforme de publicitate, exclude activitățile platformelor tradiționale care se desfășoară online în prezent, dar include unele platforme digitale care nu sunt multilaterale.

4.3.

În plus, pe lista proprie a Comisiei nu se regăsesc platformele, al căror număr este în creștere, ce includ oferte de forță de muncă. Prin urmare, Comisia nu reușește să abordeze problemele specifice ale respectivelor platforme, în special în ceea ce privește munca echitabilă și protecția socială adecvată. Pentru a avea certitudinea faptului că drepturile lucrătorilor și standardele de muncă nu sunt eludate, iar cele din urmă sunt garantate, CESE pledează pentru adoptarea unor măsuri legislative privind drepturile în materie de muncă și de protecție a lucrătorilor online/prin intermediul platformelor, în special a celor care lucrează în contextul unor noi forme de ocupare a forței de muncă (4). Ar trebui ca lucrătorii a căror activitate se desfășoară prin intermediul platformelor online să fie definiți ca atare, să li se recunoască raportul de muncă aferent, să li se garanteze dreptul la tratament egal, ca și în cazul încadrării în muncă „clasice”, și să se asigure punerea efectivă în aplicare a acestor dispoziții (de exemplu, AppJobber, Applause, Clickworker, content.de, Crowd Guru, Designenlassen.de, Freelancer, greatcontent, Jovoto, Local Motors, Microworkers, MyLittleJob, Streetspotr, Testbirds, testlO, Textbroker, Twago, Upwork, 99designs).

4.4.

Există un puternic avantaj al primului venit și concurența cu platformele care au profitat de exploatarea efectelor de rețea poate fi dificilă, iar aceste platforme pot deveni, de asemenea, un partener comercial inevitabil pentru întreprinderi.

4.5.

Platforma de soluționare online a litigiilor ar putea fi utilizată ca mijloc de soluționare alternativă a litigiilor dintre întreprinderi, însă trebuie asigurată mai întâi punerea efectivă în aplicare a mecanismului online de soluționare a litigiilor dintre întreprinderi și consumatori.

4.6.

Teama de represaliile comerciale ale platformelor online de care depind îi poate împiedica pe reclamanți să sesizeze autoritățile de concurență. CESE recomandă să se adopte noi măsuri pentru protejarea reclamanților pe respectivele piețe.

4.7.

Proprietarii site-urilor web și furnizorii de servicii de internet (ISP) care le asigură accesul operează deseori din afara Europei sau își ascund identitatea. Hotărârile de suspendare emise împotriva ISP, care vizează blocarea conținuturilor ilicite și care au fost concepute inițial la adresa furnizorilor de servicii de internet ce găzduiesc site-uri web cu conținuturi piratate, pot constitui un instrument valoros pentru titularii de drepturi, iar ordinele de blocare a unor site-uri web pot să fie utilizate – cum, de altfel, s-a și întâmplat – în lupta dusă pentru protejarea mărcilor și consumatorilor împotriva vânzării online de mărfuri contrafăcute.

4.8.

Puterea pieței capitalului de risc din SUA raportată la UE reprezintă un alt stimulent pentru ca întreprinderile emergente să se mute în SUA.

4.9.

Achiziția unor societăți cu cifră de afaceri mică nu este inclusă în cerințele actuale de notificare, chiar și în cazurile în care societatea achiziționată deține date valoroase din punct de vedere comercial sau are un potențial de piață semnificativ. Regimul existent de control al concentrărilor economice ar putea fi modificat prin completarea pragurilor bazate pe cifra de afaceri cu cerințe suplimentare de notificare bazate pe volumul tranzacțional.

4.10.

Autoritățile de concurență ar putea utiliza mai mult măsurile provizorii și limitele de timp pentru a accelera activitățile de aplicare pe piețele cu evoluție rapidă.

4.11.

Platformele online solicită adeseori diverse informații utilizatorilor lor care nu sunt relevante în mod direct pentru conținutul platformelor și le solicită să accepte termeni și condiții pe care nu le-ar accepta în condiții normale, dar pe care sunt constrânși să facă acest lucru pentru a putea utiliza serviciile platformei.

4.12.

Datele cu caracter personal reprezintă în prezent moneda de schimb de pe piața digitală, dar mulți consumatori nu par să fie conștienți de faptul că, în schimbul accesului la așa-zisele servicii gratuite, ei își oferă datele cu caracter personal, care pot fi vândute sau comunicate unor terțe părți. În plus, indiferent de toate măsurile existente și planificate de protecție a consumatorilor, utilizarea internetului și păstrarea confidențialității reprezintă, în sens tehnic, o contradicție, deoarece există întotdeauna posibilitatea ca specialiști foarte bine pregătiți să obțină acces la, practic, orice date. Prin urmare, este necesară sensibilizarea tuturor cetățenilor, de toate vârstele – cei mai tineri și cei mai în vârstă fiind cei mai vulnerabili – cu privire la astfel de amenințări.