30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/1

Raportor:

Tony ZAHRA

1.1.

În contextul unor dezavantaje precum distanța, accesibilitatea și insularitatea, CESE consideră că ar trebui să se aibă în vedere un regim fiscal favorabil pentru insule, luându-se în considerare eforturile speciale care s-au făcut în ceea ce privește investițiile, menținerea și crearea de locuri de muncă și adaptarea perioadelor de activitate a întreprinderilor, toate acestea cu scopul de a atenua efectele turismului sezonier.

1.2.

În ciuda rezilienței puternice și a redresării rapide a turismului în vremuri de criză, Comitetul consideră important să se analizeze și să se abordeze provocările și oportunitățile din domeniul turismului nautic și maritim, în special în zona Mediteranei, datorită relevanței sale deosebite și contribuției substanțiale la economia europeană. În procesul de evaluare, comparabilitatea cu destinațiile concurente ar trebui să beneficieze de atenția cuvenită. Este esențială elaborarea de acte legislative și politici mai inteligente, precum și reducerea birocrației pentru IMM-uri.

1.3.

În regiunea Mediteranei trebuie create și promovate mai multe rute cu destinații multiple și trebuie susținute măsuri de promovare comune/regionale între statele membre. CESE propune ca statele membre să adopte strategii solide de marketing pentru diversificare și adaptarea la preferințele și gusturile clienților, aflate într-o continuă evoluție. Cu toate acestea, în cadrul procesului, trebuie evaluate, de asemenea, disparitățile ce pot apărea în ceea ce privește accesul cetățenilor la serviciile turistice oferite în acest sector.

1.4.

Având în vedere gradul ridicat de dependență dintre turismul nautic și de coastă și ecosistemele marine, este important, pentru protecția acestora, ca țările mediteraneene să-și consolideze cooperarea regională. În acest context, Comitetul pledează pentru instituirea unui grup format din state membre din Mediterana de Vest și din țări terțe, pentru a aborda în comun problema creșterii albastre (1) și a infrastructurii verzi și albastre pentru a reface ecosistemele degradate.

1.5.

Activitățile de construcție și procesul de polderizare care au loc pe platoul continental de mică adâncime distrug în mod ireversibil habitatele subacvatice. Platoul continental mediteraneean este limitat și aceste zone maritime trebuie protejate împotriva unor acțiuni de acest fel. În cazul în care acestea se produc totuși, ar trebui avute în vedere inclusiv măsuri compensatorii și crearea de rezerve fiscale.

1.6.

Dezvoltarea turismului nautic și maritim trebuie să se bazeze pe principiile dezvoltării durabile pe termen lung. Acest lucru necesită elaborarea unui instrument funcțional și măsurabil. CESE recomandă elaborarea unui mecanism armonizat și durabil de indicatori pentru acest sector, în special pentru statele și regiunile insulare, care depind într-o mare măsură de activitățile costiere. „Sistemul european de indicatori pentru turism”, elaborat de Comisia Europeană, ar putea fi o platformă excelentă în acest scop.

1.7.

Dezvoltarea unui mecanism durabil de indicatori necesită, de asemenea, date economice precise. Turismul este un sector foarte complex, care implică o gamă diversă de relații între multe părți interesate diferite. Din acest motiv, ar putea fi elaborate instrumente de colectare a datelor economice relevante prin extrapolarea modelului contului satelit.

1.8.

Impactul schimbărilor climatice asupra mediului marin impune un dialog privind soluțiile inovatoare. Trebuie acordată prioritate măsurilor specifice pentru teritoriile vulnerabile. Comitetul atrage atenția asupra recentei Comunicări a Comisiei privind guvernanța internațională a oceanelor și asupra celor 14 seturi de acțiuni pe care le cuprinde (2). Cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 și obiectivele UE de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora vizează sectoarele de infrastructură, cum sunt energia și transportul, precum și aspectele specifice legate de turismul costier și maritim. În plus, Banca Europeană de Investiții va furniza IMM-urilor finanțare pentru investiții în domeniul turismului și/sau în regiunile de convergență.

1.9.

Gestionarea deșeurilor este o preocupare majoră în sectorul turismului nautic și maritim, turismul în sine fiind un important generator de deșeuri. Fondul mondial pentru natură (WWF) estimează că peste 80 % din poluarea marină provine din activitățile derulate pe uscat. Problema este agravată de generarea deșeurilor marine. Această situație impune măsuri inovatoare, care pot atenua problemele legate de deșeuri, în corelare cu aplicarea coordonată și eficientă a reglementărilor. Comitetul solicită o punere în aplicare armonizată a convențiilor internaționale, pentru a promova consolidarea capacităților în țările terțe.

1.10.

Având în vedere perspectivele de creștere economică ale sectorului, întregul lanț al gestionării deșeurilor (de la colectare la eliminare) reprezintă o provocare majoră, în special în zonele izolate, precum insulele. În acest context, CESE recomandă, de asemenea, înființarea unei „coaliții pentru patrimoniul natural”, care să implice insulele și zonele costiere, precum și actori esențiali din domeniul mediului, cum sunt fundațiile și organizațiile internaționale, pentru ca insulele și zonele costiere ale Europei să devină lideri în materie de măsuri globale pentru un mediu curat, promovate prin abordări integrate ale turismului.

1.11.

Investiția în resursele umane este o condiție preliminară pentru creșterea durabilă și competitivă. Cu toate acestea, sectorul nu atrage suficient personal calificat, în principal din cauza lipsei de atractivitate din perspectiva evoluției în carieră și a angajării pe termen lung. Comitetul recomandă elaborarea unui plan strategic de acțiune specific, menit să atragă și să rețină un flux constant de lucrători calificați, interesați de o carieră pe termen lung în acest sector. Planul de acțiune trebuie să aducă propuneri concrete, bazate pe o abordare științifică și practică, pentru creșterea atractivității sectorului.

2.1.

Președinția malteză a solicitat CESE să elaboreze un aviz exploratoriu pe tema „Strategiile de diversificare a turismului nautic și maritim”, în contextul mai larg al strategiilor inovatoare pentru dezvoltarea unui mediu mai competitiv în Europa, cu un accent special pe regiunea mediteraneeană.

2.2.

Turismul este o puternică industrie globală, cu un mare potențial de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare economică, astfel cum s-a recunoscut prin articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În 2014, sectorul turismului a reprezentat o contribuție de peste 1,6 miliarde EUR, respectiv aproape 10 % din PIB-ul total al UE, iar impactul său direct, indirect și indus a sprijinit 25 de milioane de locuri de muncă în UE (3). Subsectorul maritim al turismului a fost identificat drept unul dintre domeniile prioritare ale Președinției malteze a UE. Dezvoltarea produselor turistice relevante și a serviciilor maritime ar putea contribui la potențialul de creștere al zonelor costiere și insulare ale UE. Așadar, este necesar să fie identificate tendințele și previziunile actuale, pentru a furniza o imagine mai clară a oportunităților de inovare adecvate naturii specifice a turismului nautic și maritim.

2.3.

Turismul nautic și maritim este cel mai important subsector al turismului, precum și cea mai importantă activitate maritimă din Europa. Este un sector în care lucrează aproape 3,2 milioane de persoane, generând un total de 183 de miliarde EUR în valoare adăugată brută (4), și care prezintă potențial în materie de creare de locuri de muncă și „creștere albastră” durabilă. Pentru promovarea Europei ca principală destinație nautică a lumii, infrastructura europeană a turismului insular și costier trebuie să ofere servicii adecvate și inovatoare pentru utilizatori, inclusiv accesibilitate, asigurând în același timp o dezvoltare durabilă pentru comunitățile locale. Turismul nautic „pe căile navigabile interioare”, practicat într-o serie de state membre pe lacuri, râuri etc. face parte și el din acest sector și trebuie luat în considerare. Sectorul implică, de asemenea, o importantă industrie a construcției de nave de agrement și de croazieră, domeniu în care Europa ocupă un loc de frunte în economia mondială.

3.1.

De-a lungul anilor, Comitetul a adoptat avize privind politicile din domeniul turismului, în general, și privind turismul insular și costier, în special. Comitetul a propus elaborarea de programe de educație pe tot parcursul vieții, destinate în special personalului din turism de pe insule și crearea, pe o insulă amplasată strategic, a unei școli interregionale, bazată pe un concept de tipul „Erasmus pentru studenții și lucrătorii din sectorul turismului”.

3.2.

CESE consideră că definiția UE a insulelor este neadecvată și ar trebui revizuită, pentru a se ține seama de noile realități ale unei Uniuni Europene extinse, care include state membre insulare. În vederea promovării Europei ca principală destinație turistică la nivel global, recomandă, de asemenea, dezvoltarea cooperării macroregionale (de exemplu, Strategia pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, Strategia pentru regiunea Mării Baltice și Strategia pentru regiunea Dunării), pentru a rezolva probleme precum accesibilitatea. Această acțiune necesită o continuitate teritorială de calitate foarte bună, dinspre insule spre continent.

3.3.

Schimbările climatice impun măsuri decisive de adaptare pentru a asigura reziliența insulelor la schimbările climatice, în toate sectoarele economiilor lor. CESE a recomandat introducerea unui Island Change Test (test privind schimbarea insulelor) care să abordeze aspecte precum energia și transporturile (infrastructură și accesibilitate), creșterea nivelului mării, deteriorarea biodiversității și alte aspecte importante.

3.4.

Economiile insulelor au devenit prea dependente de turismul sezonier în special și, prin urmare, se impune o diversificare. Comitetul a subliniat că perceperea economiei albastre ca o sursă inepuizabilă de resurse neexploatate și invocarea insistentă a creșterii albastre ca panaceu pentru problemele cu care se confruntă economia Europei ar putea spori diversele tipuri de presiune cu care se confruntă deja zonele de coastă și mările UE. Prin urmare, viabilitatea pe termen lung trebuie să rămână un principiu general atunci când sunt elaborate și puse în aplicare anumite măsuri.

3.5.

Comunicarea Comisiei pe tema „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier”, adoptată în 2014 (5), abordează deficiențele de guvernanță actuale și creează un cadru pentru cooperarea între autoritățile publice și parteneriatele public-privat, printre altele prin crearea de clustere teritoriale și strategii integrate. Având în vedere specificitățile fiecărui bazin maritim, comunicarea propune 14 acțiuni concrete, vizând investițiile în întreprinderi, caracterul sezonier pronunțat, diversificarea și inovarea, conectivitatea, accesibilitatea, îmbunătățirea infrastructurii, dezvoltarea competențelor și protecția mediului marin. Punerea în aplicare a planului de acțiune este în curs de desfășurare (6).

4.1.1.

În decursul anilor, s-au depus multe eforturi pentru a atrage atenția factorilor de decizie la nivel înalt și a părților interesate asupra legăturii care există între ocean și climă. Acestea au avut ca rezultat includerea oceanelor în Acordul de la Paris din 2015 și elaborarea Raportului special privind oceanele de către Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Aceste eforturi necesită sprijin pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris, incluzând consolidarea capacităților tehnice ale statelor membre de a dezvolta tehnologii care să asigure un viitor cu un nivel scăzut de emisii.

Transportul maritim este responsabil pentru aproximativ 2,5 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră. UE solicită o abordare globală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din transportul maritim internațional, dar se preconizează că acestea vor crește considerabil până în 2050. Conform celui de-al doilea studiu al Organizației Maritime Internaționale (OMI) privind gazele cu efect de seră, consumul de energie al navelor și emisiile de dioxid de carbon ar putea fi reduse cu până la 75 %, prin aplicarea unor măsuri operaționale și prin punerea în aplicare a tehnologiilor existente. Multe dintre aceste măsuri sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și oferă beneficii nete, deoarece costurile operaționale sau de investiții sunt recuperate sub forma facturilor mai mici pentru combustibil. Astfel de reduceri pot fi obținute prin aplicarea de noi tehnologii inovatoare.

4.1.2.

Mediterana este una dintre cele mai importante regiuni din lume datorită caracteristicilor sale extraordinare în materie de biodiversitate, dar este, în același timp, o zonă mai vulnerabilă la schimbările climatice. Turismul costier la scară largă este una dintre principalele cauze ale pierderilor ecologice din regiune. Totuși, Mediterana oferă și o valoare naturală ridicată, fapt care îi conferă o importanță deosebită pentru conservarea biodiversității. În acest sens, este absolut necesară o cooperare regională pentru protecția ecosistemelor marine. Programul de finanțare al Uniunii Europene LIFE+ sprijină obiectivele Strategiei UE în domeniul biodiversității și oferă posibilități de finanțare a proiectelor inovatoare în materie de turism costier și marin.

4.1.3.

Gestionarea deșeurilor este o preocupare majoră pentru acest sector, mai ales pe insule, unde turismul are un puternic caracter sezonier. Cele mai multe insule pot întâmpina dificultăți în a face față numărului mare de vizitatori în perioadele de vârf, fiind necesare investiții uriașe pentru construirea de instalații corespunzătoare de tratare a apei și a deșeurilor. Concluziile Convenției privind diversitatea biologică (CBD) oferă un cadru de acțiune recunoscut la nivel global pentru a combate amenințările la adresa patrimoniului natural, de la eliminarea deșeurilor marine și a microparticulelor din plastic la reducerea constantă și eliminarea pungilor de plastic de unică folosință.

4.1.4.

Diverse studii și rapoarte subliniază faptul că adoptarea unui comportament responsabil din punct de vedere ecologic prezintă multe avantaje economice pentru turismul costier european. UE trebuie să încurajeze statele membre să își intensifice eforturile de adoptare a unor practici ecologice în domeniul turismului și să introducă programe ecologice care să atenueze efectele schimbărilor climatice. Acestea ar trebui susținute prin promovarea ecoturismului, ca segment ce sprijină turismul nautic.

4.1.5.

Aceste provocări accentuează faptul că este cu atât mai important ca dezvoltarea turismului nautic și maritim să respecte principiile dezvoltării durabile. Cu toate acestea, durabilitatea trebuie să se bazeze pe un model funcțional și măsurabil, care să instituie un sistem de indicatori pentru monitorizarea și înregistrarea activităților și evoluțiilor legate de turismul maritim, în special în cazul statelor și regiunilor insulare. De asemenea, trebuie examinate pragurile de intensitate turistică ale destinațiilor; dacă aceste praguri sunt depășite, vor apărea o serie de probleme care vor avea un impact negativ asupra sectorului și a durabilității sale pe termen lung. Aceste praguri vizează în special:

4.1.6.

„Sistemul european de indicatori pentru turism”, elaborat de Comisia Europeană în 2013 și revizuit în 2016 (7), reprezintă un instrument voluntar de gestionare, care identifică un set de indicatori principali pentru a ajuta destinațiile să-și monitorizeze și să-și evalueze performanțele în turism din perspectiva durabilității.

4.1.7.

În această privință, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) este o sursă extrem de valoroasă, furnizând informații, statistici și consiliere, elemente vitale în procesul de stabilire a principiilor durabilității.

4.1.8.

Ar trebui să se facă referire și la avizul CESE „Insulele inteligente”, în special cu privire la adoptarea bunelor practici.

4.1.9.

Proiectul „Monitorizarea operațiunilor europene pentru ecosistemele maritime”, sub egida ERA-LEARN 2020 (acțiune de sprijin – CSA), finanțat prin programul Orizont 2020, poate, de asemenea, servi drept o resursă valoroasă pentru atingerea acestui obiectiv.

4.1.10.

Multe organizații și instituții au contribuit la procesul de protecție a mediului, precum WWF, Ocean & Climate Platform, Conferința regiunilor maritime periferice din Europa (CRMP), Greenpeace și diverse structuri ale ONU, care au colaborat cu diferite structuri ale UE și au consolidat cooperarea dintre guverne și părți interesate publice și private. Acest proces trebuie susținut, dacă se dorește o evoluție pozitivă.

4.1.11.

Ecosistemele marine sănătoase și regiunile costiere/insulare bine conservate contribuie în multe moduri la creșterea economică durabilă și la crearea de locuri de muncă. Turismul și agricultura, pescuitul, acvacultura și activitățile forestiere sunt sectoare-cheie, cu un impact semnificativ asupra integrării biodiversității și cu o relevanță deosebită în privința acesteia. Producția alimentară durabilă și securitatea alimentară sunt alte probleme din domeniul evocat, care necesită o atenție specială. Politicile sectoriale care contribuie la conservarea biodiversității trebuie elaborate într-un cadru integrat. În ceea ce privește ecosistemele marine, CESE atrage atenția asupra Directivei privind amenajarea spațiului maritim (MSP) (8), precum și asupra Convenției de la Barcelona din 1995 (9).

4.1.12.

Poluarea marină provine adesea de la apa reziduală netratată și din agricultură, dar printre factorii ce amenință ecosistemele marine se numără, de asemenea, pescuitul excesiv în scopuri comerciale, deversările de petrol și de alte substanțe periculoase, precum și introducerea unor specii alogene. Gestionarea defectuoasă a apei de balast poate avea, de asemenea, un efect semnificativ asupra mediului (10). Ecosistemele marine reprezintă o sursă importantă a biodiversității, iar Uniunea Europeană ia o serie de măsuri pentru a asigura un mediu marin sănătos și pentru ca ecosistemele să devină mai reziliente la schimbările climatice, în apele marine europene, până în 2020. Această acțiune necesită o cooperare strânsă între toate părțile interesate.

4.1.13.

În acest context, alegerea instrumentelor de punere în aplicare are o importanță strategică, pentru a garanta faptul că toate sectoarele economice beneficiază de pe urma noilor oportunități generate de ecosistemele sănătoase. În același timp, transparența, consultarea corespunzătoare și responsabilizarea sunt esențiale pentru ca turismul să poată fi integrat în conceptul general al bunei guvernanțe. Conform Convenției privind diversitatea biologică (CBD) (11), utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară sunt condițiile prealabile pentru a asigura progresul și durabilitatea în acest domeniu.

4.1.14.

Trebuie elaborate politici de sensibilizare pentru a îmbunătăți conformitatea, utilizând stimulente pentru activități curate în domeniul turismului nautic și maritim (incluzând industriile corelate, cum sunt navigația de agrement, pescuitul, aprovizionarea cu alimente etc.). În acest context, trebuie elaborate programe de formare transsectoriale cuprinzătoare, pentru a urmări obiective durabile complexe, în timp ce o rețea a domeniilor turistice relevante ar permite schimbul de date și de bune practici.

4.1.15.

Europa trebuie să-și valorifice resursele naturale și să-și promoveze siturile de excelență, în care natura și amenajarea teritoriului costier și maritim sunt în deplină armonie. Având în vedere că zonele costiere prezintă o deosebită importanță strategică din punct de vedere ecologic, economic și social, soluționarea problemelor cu care ele se confruntă trebuie să se înscrie într-o politică integrată de dezvoltare durabilă, în care amenajarea teritoriului, echilibrul dintre exploatarea energiei din surse regenerabile și diverse activități costiere și respectarea normelor de urbanism trebuie să se bucure de atenția cuvenită (12). Este necesar să se asigure cea mai bună punere în aplicare posibilă a Directivei MSP de către statele membre. Întrucât această directivă nu se referă la zonele costiere, este utilă o nouă trimitere la Convenția de la Barcelona, care include, din fericire, un protocol privind gestionarea zonei costiere.

4.2.

4.2.1.1.

Situația actuală trebuie evaluată în mod corespunzător, după expirarea termenului stabilit la 18 ianuarie 2016, până la care statele membre aveau obligația de a-și modifica legislația națională și de a transpune Directiva 94/25/CE referitoare la ambarcațiunile de agrement, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/44/CE. Directiva respectivă a fost adoptată pentru a promova dezvoltarea durabilă a sectorului și pentru a reduce numărul accidentelor produse pe mare implicând ambarcațiuni, prin introducerea unor cerințe standard privind siguranța utilizatorilor, precum și emisiile de gaze și de zgomot.

4.2.1.2.

Acest cadru legal european a avut scopul de a elimina decalajele dintre statele membre, care riscă să îngreuneze circulația în interiorul UE. Procesul obligatoriu de armonizare a adus cu sine o serie de provocări, care trebuie identificate și analizate urgent, deoarece este evident că încă nu există uniformitate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește cerințele. Există o lipsă de coordonare și de uniformitate, așa cum demonstrează diferitele programe naționale de formare a comandanților de nave (13). Dacă nu este gestionat în mod eficient și rapid, procesul de transpunere intermediară poate fi contraproductiv și poate afecta competitivitatea industriei navigației de agrement, cu implicații opuse obiectivelor stabilite pentru turismul nautic și maritim.

4.2.2.1.

În ultimii ani, diverse subsectoare ale acestei industrii s-au confruntat cu volatilitatea cererii și cu fluctuații în industria turismului în general, care a fost afectată, de asemenea, de climatul economic predominant din țările de proveniență. Consecințele recentelor atacuri teroriste din Europa și, ca urmare, înmulțirea amenințărilor teroriste va afecta, fără îndoială, sectorul turismului. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, turismul s-a dovedit a fi foarte rezilient, chiar și în perioade extrem de dificile, după cum o demonstrează redresarea sa rapidă după criza economică din 2008-2009 și multiplele crize care au urmat.

4.2.2.2.

Produsele și serviciile turistice de înaltă calitate devin din ce în ce mai importante și trebuie să fie inovatoare, iar investițiile trebuie garantate. Trebuie să luăm în considerare diversificarea produselor și îmbunătățirea acestora de-a lungul întregului lanț valoric. Este o cale care poate da un impuls semnificativ turismului nautic și maritim, precum și atractivității destinațiilor potențiale. De asemenea, aceasta ne va permite să ne adaptăm la modelele de comportament al consumatorilor, în continuă schimbare, precum și la modificările demografice, care influențează obișnuințele de călătorie.

4.2.2.3.

Clienții devin din ce în ce mai dornici de aventură și mai pregătiți să participe la noi moduri și experiențe de călătorie. Recenta cerere de propuneri în valoare de 1,5 milioane EUR din partea Comisiei, pentru crearea de rute nautice care să promoveze turismul nautic, este un pas în direcția potrivită. Această activitate va contribui la promovarea legăturilor cu alte sectoare economice și la atragerea vizitatorilor cu interese speciale, precum gastronomia, cultura și activitățile de agrement.

4.2.2.4.

În cadrul competențelor sale, Comisia întreprinde acțiuni de sprijinire a competitivității și durabilității sectorului turismului, care se pot răsfrânge pozitiv și asupra dezvoltării turismului nautic și maritim.

4.2.2.5.

Una dintre aceste măsuri este programul COSME, care, în ultimii șase ani, a sprijinit dezvoltarea și promovarea produselor turistice tematice cu caracter transnațional, de exemplu în domeniile turismului maritim, cultural, gastronomic, sportiv și de întreținere corporală (14). Inițiativa EDEN conferă totodată vizibilitate destinațiilor mai puțin vizitate care au demonstrat excelență în dezvoltarea turismului durabil (15). Ediția din 2010 s-a axat pe destinații din zonele de coastă, din preajma unor râuri și lacuri, destinații care promovează abordări inovatoare prin oferta de turism acvatic.

4.2.2.6.

Regiunile pot, de asemenea, să utilizeze fondurile structurale și de investiții europene (16) pentru investiții destinate modernizării zonelor de coastă, porturilor și porturilor de agrement și pentru conservarea patrimoniului natural și cultural în zonele de coastă, în măsura în care contribuie la obiectivele tematice relevante și se înscriu într-o strategie teritorială. De asemenea, Comisia a publicat un ghid (17) care oferă o imagine de ansamblu a oportunităților de finanțare din partea UE în sectorul turismului. Părțile interesate din turismul maritim și costier pot solicita fonduri importante în cadrul acestor diferite programe.

4.2.2.7.

Corelarea și promovarea acestor servicii se poate realiza prin gruparea produselor și a serviciilor susceptibile de a îmbunătăți experiența vizitatorilor, de exemplu prin orientarea lor către o ofertă amplă de produse și servicii preferate, care vor prezenta un interes deosebit pentru ei. Ideea de grupare a întreprinderilor este din ce în ce mai populară în turism, implicând oferte de produse și servicii turistice specializate. Un marketing orientat permite utilizarea oricăror mijloace, mai ales a metodelor digitale, pentru a sensibiliza direct toți potențialii vizitatori, creând o legătură între aceștia și destinația turistică.

4.2.3.1.

În avizul său privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier (18), CESE a evidențiat importanța măsurilor propuse, respectiv efectuarea unei anchete privind nevoile în materie de formare și crearea unei secțiuni „locurile de muncă albastre” în cadrul portalului EURES. Totuși, este esențial și ca Comisia să popularizeze aceste acțiuni pe scară largă și să sensibilizeze statele membre cu privire la necesitatea de a ține cont de rezultatele anchetei în politicile lor naționale de formare. Formarea ar trebui să vizeze atât angajații, cât și angajatorii, precum și instituțiile din domeniul turismului. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța turismului, a patrimoniului european și a mediului ar trebui, de asemenea, să facă parte din formarea profesională. Acest aspect trebuie integrat în învățământul obligatoriu, astfel încât tinerii să fie formați în această direcție de la o vârstă încă fragedă.

4.2.3.2.

Comisia a lansat mai multe inițiative, cum ar fi „Noua agendă pentru competențe în Europa”, pentru dezvoltarea de competențe în domeniul turismului, benefice și pentru „locurile de muncă albastre” (19). Acest important document de politică conține un „plan de cooperare sectorială în materie de competențe”, care identifică turismul ca fiind unul dintre cele șase sectoare-pilot pentru acțiuni specifice bazate pe o abordare axată pe industrie. În acest sens, la sfârșitul lunii ianuarie 2017 a fost lansată o cerere de propuneri în cadrul programului Erasmus+, care dispune de un buget de 4 milioane EUR. Fondul va sprijini crearea unei platforme pentru principalele părți interesate din sector (inclusiv industria și furnizorii de servicii educaționale), care va propune acțiuni și recomandări pentru următoarea perioadă de 5-10 ani. Platforma va analiza principalele tendințe și nevoi în materie de competențe din sector, va adopta măsuri concrete pentru a satisface nevoile în materie de competențe pe termen scurt și mediu, va revizui profilurile profesionale, va actualiza noi programe de învățământ, va promova atractivitatea sectorului, și va încuraja mobilitatea studenților și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

4.2.3.3.

O procedură de ofertare dispunând de un buget de 800 000 EUR va fi, de asemenea, publicată în martie 2017, în cadrul programului COSME, pentru a sprijini acțiunile care promovează carierele profesionale din sectorul turismului. Acțiunile vor include campanii de sensibilizare legate de inițiativele și instrumentele existente pentru dezvoltarea competențelor în sectorul turismului și de imaginea carierelor profesionale oferite de sectorul turismului, prin materiale de sprijin, interviuri și seminare online care vor prezenta aspectele pozitive ale unei cariere în domeniul turismului (cum ar fi faptul că este internațională, la modă, dinamică). Acțiunile vor viza întreprinderile din turism (inclusiv IMM-urile) și întreprinderile nou-înființate, precum și studenții și persoanele în căutarea unui loc de muncă.

4.2.4.1.

Industria turismului nautic și maritim este foarte complexă și implică o gamă diversă de relații între multe părți interesate diferite. Diversele activități economice care reprezintă împreună această industrie variază în mod semnificativ. Informațiile statistice privind turismul maritim și costier în statele membre nu sunt întotdeauna ușor accesibile, iar metodele de colectare a acestora pot varia de la o țară la alta. Această situație poate conduce la date neconcordante, generând, așadar, cifre care ar putea să nu ofere rezultate precise. Dată fiind importanța sectorului pentru economia europeană, datele coerente și precise sunt absolut necesare. Acestea vor putea inclusiv să îi ajute pe toți actorii implicați în sector să înțeleagă clar și să evalueze dinamica industriei nautice și modul în care aceasta influențează performanța economică europeană. Metodologia conturilor satelit pentru turism (20) poate furniza sectorului instrumentul de care are nevoie. Datele economice obținute prin intermediul acestui sistem pot fi combinate cu alte date relevante colectate, constituind, împreună, „un mecanism durabil de indicatori”. Unele state membre s-au familiarizat deja cu acest instrument și acest lucru va facilita procesul.