Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

(2019/C 86/19)

Raportor: Oldřich VLASÁK (CZ-CRE), membru al Consiliului Local Hradec Králové Document de referință: propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei COM(2018) 337 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
1.   Operatorii stațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la ieșirea din stația de recuperare (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:	1.   Operatorii stațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la intrarea în sistemul utilizatorului final (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:

Expunere de motive

Acesta este ultimul loc în care operatorul unei stații de recuperare își poate asuma responsabilitatea pentru produsul său. Obligația de a asigura ulterior calitatea apei recuperate, de exemplu la acumularea și depozitarea acesteia, revine utilizatorului final.

Amendamentul 2

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 6	Articolul 6
Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată	Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată
1.   Orice furnizare de apă recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații.	1.   Orice furnizare de apă recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații.
2.   Operatorul depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.	2.   Operatorul depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.
3.   Cererea cuprinde următoarele:	3.   Cererea cuprinde următoarele:
(a) un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2);	(a) un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2);
(b) o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;	(b) o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;
(c) o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei.	(c) o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei.
	4.     Statele membre impun un permis sau o notificare din partea utilizatorului final atunci când acesta utilizează apă recuperată în conformitate cu cele specificate în secțiunea 1 din anexa I.
	5.     În conformitate cu legislația națională, utilizatorul final depune fie o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1), fie o cerere de modificare a unei autorizații existente, fie o notificare adresată autorității competente din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.

Expunere de motive

După cum reiese în mod clar din esența regulamentului, UE nu consideră că apa recuperată este același produs (sigur) ca apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie conștient de acest lucru și ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitatea pentru utilizarea acestuia. Prin urmare, statul membru trebuie să solicite de la utilizatorul final, fie o autorizație, fie o notificare pentru cazurile în care se utilizează apă recuperată. Pentru a despăgubi utilizatorul final, în perioadele de secetă, atunci când alte reglementări limitează captarea apei de suprafață sau a apei subterane, acest produs îi va permite, cel puțin, menținerea producției vegetale (și, în multe cazuri, concomitent, a producției animaliere).

În același timp, autoritățile competente trebuie să știe în ce scop se utilizează apă reciclată, fără să fie, însă, nevoie de o autorizație în acest sens.

Amendamentul 3

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 7 Acordarea autorizației	Articolul 7 Acordarea autorizației
1.   În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:	1.   În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:
(a) alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea din domeniul apei, dacă este diferită de autoritatea competentă;	(a) alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea din domeniul apei, dacă este diferită de autoritatea competentă;
(b) punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).	(b) punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).
2.   Autoritatea competentă decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a), dacă acordă sau nu autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează solicitantul în acest sens, indică data preconizată de acordare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului.	2.   Autoritatea competentă decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a), dacă acordă sau nu autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează solicitantul în acest sens, indică data preconizată de acordare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului.
3.   Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:	3.   Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:
(a) condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;	(a) condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;
(b) condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;	(b) condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;
(c) orice alte condiții necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului.	(c) orice alte condiții necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului.
4.   Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.	4.   Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.
	5.     Autoritatea competentă din statul membru căreia i-a fost transmisă notificarea sau autorizația de către utilizator impune utilizatorului final să utilizeze apa recuperată doar în conformitate cu tabelul 1 din secțiunea 2 a anexei I a prezentului regulament.

Expunere de motive

După cum reiese în mod clar din esența regulamentului, UE nu consideră că apa recuperată este același produs (sigur) ca apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie conștient de acest lucru și ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitatea pentru utilizarea acestuia. Prin urmare, statul membru trebuie să solicite de la utilizatorul final, fie o autorizație, fie o notificare pentru cazurile în care se utilizează apă recuperată. Pentru a despăgubi utilizatorul final, în perioadele de secetă, atunci când alte reglementări limitează captarea apei de suprafață sau a apei subterane, acest produs îi va permite, cel puțin, menținerea producției vegetale (și, în multe cazuri, concomitent, a producției animaliere).

Amendamentul 4

Articolul 8 paragraful (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 8 Verificarea conformității	Articolul 8 Verificarea conformității
1.   Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace:	1.   Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace:
(a) controale la fața locului ;	(a) controale ale conformității la fața locului la sediul furnizorului sau al utilizatorului final, după cum prevede autorizația respectivă. Aceste controale se efectuează în conformitate cu standardele și normele statului în cauză în ceea ce privește prelevarea de probe și analiza. Ar trebui, de asemenea, să se facă trimitere la standardele ISO pentru calitatea apei recuperate pentru irigații, în clase diferite, în funcție de categoriile de culturi irigate. Fiecare stat membru stabilește frecvența controalelor pe baza unei evaluări a riscurilor, cu o durată mai scurtă a intervalului de control atunci când riscurile sunt mai mari;
(b) utilizarea datelor de monitorizare obținute în temeiul prezentului regulament și al Directivelor 91/271/CEE și 2000/60/CE;	(b) orice alte mijloace adecvate , astfel încât calitatea apei recuperate să fie garantată nu numai de către furnizor, ci și de către utilizatorul final .
(c) orice alte mijloace adecvate.
2.   În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației de recuperare să ia măsurile necesare pentru a restabili conformitatea fără întârziere.	2.   În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației de recuperare să ia măsurile necesare pentru a restabili conformitatea fără întârziere.
3.   Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ la adresa mediului sau a sănătății umane, operatorul stației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată, până când autoritatea competentă stabilește că a fost restabilită conformitatea.	3.   Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ la adresa mediului sau a sănătății umane, operatorul stației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată, până când autoritatea competentă stabilește că a fost restabilită conformitatea.
4.   Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației de recuperare informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident.	4.   Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației de recuperare informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident.
	5.     Utilizatorul final asigură verificarea periodică a produselor sale de către autoritățile naționale competente în domeniul producției agricole și alimentare.

Expunere de motive

Acest articol este esențial pentru succesul regulamentului în ansamblul său, însă formularea alineatului (1) este extrem de vagă și nerealizabilă în ceea ce privește punerea în practică a regulamentului.

Cu privire la litera (a)

Nu există orientări clare în această privință cu privire la ce anume va fi monitorizat și unde va avea loc o astfel de monitorizare. Aici ar trebui să existe cel puțin o trimitere la standardele de eșantionare și de analiză relevante, precum și la standardul ISO pentru calitatea apei recuperate pentru irigații în clase specifice, în funcție de plantele care sunt irigate. Frecvența controalelor trebuie adaptată situației de risc de la fața locului. Pentru a încuraja reutilizarea apei, ar trebui ca pentru instalațiile mai mici cu riscuri mai scăzute să existe o procedură simplificată.

Cu privire la litera (b)

Nu vedem nicio legătură cu directivele UE citate (91/271/CEE și 2000/60/CE). Datele obținute în temeiul acestor directive sunt date privind calitatea apelor uzate tratate, care nu au nimic de a face cu calitatea apelor reziduale recuperate, deoarece acestea din urmă (cu puține excepții) vor fi supuse unor operațiuni suplimentare de rafinare în instalația de recuperare.

Cu privire la punctul 5:

În termeni generali, întregul articol 8 nu conține nicio dispoziție privind monitorizarea siguranței produselor agricole proprii sau a suprafețelor irigate cu apă recuperată. Această obligație ar trebui impusă utilizatorului final și autorității de control (alimentar) competente, sau serviciilor sanitare competente de a solicita efectuarea unor controale.

Amendamentul 5

Articolul 10 – Se modifică

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Informații puse la dispoziția publicului	Informații puse la dispoziția publicului
1.   Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet, informații adecvate și actualizate privind reutilizarea apei. Aceste informații cuprind următoarele:	1.   Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet, informații adecvate și actualizate privind reutilizarea apei. Aceste informații cuprind următoarele:
(a) cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;	(a) cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;
(b) procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;	(b) procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;
(c) autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);	(c) autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);
(d) rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);	(d) rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);
(e) punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).	(e) punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).
2.   Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.	2.   Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.
3.   Comisia poate stabili , prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.	3.   Comisia stabilește , prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

Expunere de motive

Propunem înlocuirea formulării „poate stabili” cu „stabilește”, pentru a preciza clar natura obligațiilor care decurg din regulament.

Amendamentul 6

Articolul 12 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
3.   Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.	3.   Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.
În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).	În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează în mod specific protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).
Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).	Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor consideră că regulamentul privind cerințele minime pentru reutilizarea apei nu ar trebui să abordeze în mod explicit chestiunea organizațiilor neguvernamentale. În schimb, Comitetul Regiunilor nu are niciun interes să limiteze drepturile organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul mediului. Amendamentul propus precizează care sunt organizațiile care pot face uz de acest drept.

Amendamentul 7

Articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Intrare în vigoare și aplicare	Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.	Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la … [ un an după data intrării în vigoare a prezentului regulament].	Se aplică de la … [ trei ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.	Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Expunere de motive

O perioadă de un an nu ar fi suficientă pentru a putea impune îmbunătățiri în ceea ce privește tratarea apei, echipamentele, exploatarea, controalele, evaluarea riscurilor și alinierea regimurilor de reglementare.

Amendamentul 8

ANEXA I

Secțiunea 1

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
ANEXA I UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2	ANEXA I UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2
(a) Irigații agricole Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:	(a) Irigații agricole Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:
— culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate; — culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial); — culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).	— culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate; — culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial); — culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).
	(b) Irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public (de exemplu, cele destinate activităților recreative sau sportive)

Expunere de motive

Propunem extinderea domeniului de aplicare al regulamentului – fără a depăși sfera irigațiilor – pentru a cuprinde utilizarea apei nu numai pentru irigații agricole, ci și pentru irigarea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor din zonele urbane. Acest lucru se datorează faptului că se pot aplica aceleași metode și cerințe minime pentru calitatea apei recuperate ca și în cazul irigării agricole. Utilizarea apei reciclate în aceste scopuri în cadrul gestionării apelor urbane ar avea, de asemenea, un rol important în rezolvarea problemei legate de încălzirea considerabilă a centrelor orașelor în perioadele secetoase.

Amendamentul 9

ANEXA I

Secțiunea 2

Tabelul 1

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Tabelul 1 – Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură și în irigații agricole	Tabelul 1 – Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură, în irigații agricole și în irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public
Clasa de calitate minimă a apei recuperate Categoria culturii Metoda de irigare A Toate culturile alimentare, inclusiv culturile de rădăcinoase consumate crude și culturile alimentare în cazul cărora partea comestibilă este în contact direct cu apa recuperată Toate metodele de irigare B Culturi alimentare consumate crude în cazul cărora partea comestibilă este produsă deasupra solului și nu este în contact direct cu apa recuperată, culturi alimentare prelucrate și culturi nealimentare, inclusiv culturi destinate hranei animalelor crescute pentru producția de lapte sau carne Toate metodele de irigare C Exclusiv irigare prin picurare (*1) D Culturi industriale, culturi energetice și culturi de semințe Toate metodele de irigare	Clasa de calitate minimă a apei recuperate Categoria culturii Metoda de irigare A Toate culturile alimentare, inclusiv culturile de rădăcinoase consumate crude și culturile alimentare în cazul cărora partea comestibilă este în contact direct cu apa recuperată; irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public Toate metodele de irigare B Culturi alimentare consumate crude în cazul cărora partea comestibilă este produsă deasupra solului și nu este în contact direct cu apa recuperată, culturi alimentare prelucrate și culturi nealimentare, inclusiv culturi destinate hranei animalelor crescute pentru producția de lapte sau carne Toate metodele de irigare C Exclusiv irigare prin picurare (*2) D Culturi industriale, culturi energetice și culturi de semințe Toate metodele de irigare

Expunere de motive

Avizul extinde domeniul de aplicare a propunerii de regulament, astfel cum se prevede la articolul 2 și astfel cum este definit în anexa 1, secțiunea 1, prin adăugarea unei litere (b) referitoare la irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, a parcurilor și grădinilor.

Amendamentul 10

ANEXA I

Secțiunea 2

Tabelul 4

Monitorizarea de validare a apei recuperate pentru irigațiile agricole

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Clasa de calitate a apei recuperate Microorganisme indicatoare (*3) Obiective de performanță pentru lanțul de tratare (reducere log10) A E. coli ≥ 5,0 Total colifagi/colifagi F-specifici/colifagi somatici/colifagi (*4) ≥ 6,0 Spori de Clostridium perfringens/bacterii sporulante care reduc cantitatea de sulf (*5) ≥ 5,0	Clasa de calitate a apei recuperate Microorganisme indicatoare (*6) Obiective de performanță pentru lanțul de tratare (reducere log10) A E. coli ≥ 5,0 Total colifagi/colifagi F-specifici/colifagi somatici/colifagi (*7) ≥ 6,0 Spori de Clostridium perfringens/bacterii sporulante care reduc cantitatea de sulf (*8) ≥ 5,0

Expunere de motive

În practică, aceste cerințe vor fi imposibil de respectat dacă cantitatea de apă provenită din instalația de tratare care intră în instalația de regenerare este, din anumite motive (de exemplu, proporția de apă uzată industrială la intrarea în instalația de tratare a apelor urbane reziduale), mai mică în comparație cu apele uzate standard.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Evaluarea situației actuale

1.

subliniază că reutilizarea apei poate fi sprijinită prin diverse instrumente de politică. Acestea includ standarde sau instrucțiuni cu caracter obligatoriu care definesc cerințele minime pentru apa recuperată înainte ca aceasta să poată fi reutilizată, de exemplu pentru irigații în agricultură. În prezent, astfel de instrumente există numai în șase state membre;

2.

consideră că principalul obstacol în calea utilizării, chiar și limitate, a apelor de recuperare constă în faptul că aceasta ridică probleme legate de securitatea alimentară la utilizarea produselor agricole cultivate în soluri irigate cu ape urbane reziduale epurate;

3.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reutilizarea apei în UE este încă limitată și că există puține informații cantitative privind procentajul de apă care este recuperată și privind utilizarea acesteia în diferitele state membre. Acest lucru se datorează, în parte, unor percepții diferite a ceea ce acoperă noțiunea de „reutilizare a apei”, precum și a modalităților divergente de a obține și de a furniza date;

Necesitatea unei reglementări juridice

4.

constată că prezentul regulament a devenit necesar în condițiile deficitului de apă din ce în ce mai mare din statele membre ale UE, în special pentru utilizarea în agricultură, precum și în contextul preocupărilor de economisire a apei. De asemenea, trebuie stabilită, pe baza unei evaluări temeinice, cantitatea de apă care ar putea fi economisită în UE. În același timp, necesitatea acestui regulament se explică și prin nevoia de a crea condiții de concurență echitabile pentru agricultori în toate statele membre. În cele din urmă, prezentul regulament este ilustrarea eforturilor UE de a crea o economie circulară și în sectorul apei;

5.

consideră că sprijinirea acestei metode de gestionare a apelor uzate ar trebui să fie în beneficiul statelor membre, prin faptul că această formă de sprijin va menține întreprinderile agricole în activitate chiar și în perioadele de secetă. În perioadele de secetă, când alte reglementări restricționează captarea apelor subterane sau a apelor de suprafață, acest produs nou ar putea permite întreprinderilor agricole să își mențină producția vegetală globală (și, în multe cazuri, producția animalieră care depinde de aceasta);

6.

este de acord că motivele invocate de Comisia Europeană pentru prezentarea unei propuneri de regulament sunt justificate, dar, având în vedere că întregul regulament se concentrează, de fapt, asupra obligațiilor impuse operatorilor stațiilor de recuperare, nu există nicio analiză (în special economică) a ceea ce ar motiva un operator de stație de epurare a apelor reziduale să devină un operator de stații de recuperare;

7.

subliniază că, pe baza experienței practice a țărilor care utilizează deja apă recuperată pentru irigații, costurile de investiții necesare pentru stațiile de recuperare pentru a obține apă recuperată de clasă A vor fi mai mari decât cele menționate în secțiunea „Evaluarea impactului” din propunerea de regulament;

8.

constată că prezentul regulament va duce în cele din urmă la o creștere a costurilor de epurare a apelor uzate, deoarece sectorul agricol nu va fi obligat să cumpere apă tratată pe tot parcursul anului. Este important să se garanteze că aceste sarcini suplimentare nu sunt transferate în mod disproporționat asupra cetățenilor, administrațiilor locale și a operatorilor;

9.

consideră că este important să se garanteze că prezentul regulament este coerent cu alte acte legislative relevante, nu în ultimul rând cu Regulamentul privind controlul și cu alte reglementări privind producția de alimente;

Extinderea domeniului de aplicare a regulamentului

10.

ia act de faptul că legislația esențială a UE în domeniul gestionării apelor uzate se regăsește în Directiva 91/271/CEE și în Directiva 2000/60/CE, între aceste directive și prezenta propunere de regulament neexistând, însă, decât o legătură foarte vagă. Ambele directive nu menționează reutilizarea apelor uzate decât cu titlu declarativ, ele punând, în principal, accentul pe protecția mediului;

11.

consideră că un act legislativ al UE nu ar trebui să restrângă noțiunea de reutilizare a apelor uzate la aplicarea acestora în agricultură; este conștient, totuși, de faptul că extinderea acestei noțiuni la domenii precum industria sau energia ar necesita o modificare radicală a structurii textului;

12.

prin urmare, propune extinderea domeniului de aplicare a regulamentului pentru a include utilizarea apei nu numai pentru irigații agricole, ci și, de exemplu, pentru irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri, grădini și alte spații verzi de uz public (de exemplu, cele destinate activităților recreative sau sportive), dat fiind că pot fi aplicate aceleași abordări și cerințe minime pentru calitatea apei recuperate ca și în cazul irigațiilor agricole. Utilizarea apei recuperate în aceste scopuri – ca parte a gestionării apelor urbane – ar contribui în mare măsură la rezolvarea problemelor legate de încălzirea considerabilă a centrelor orașelor în perioadele de secetă;

Responsabilitatea utilizatorului final

13.

consideră că principalul dezavantaj al acestei structuri rezidă în faptul că utilizatorul final este tratat ca un simplu consumator care utilizează doar în mod pasiv apele reziduale recuperate, dar nu este responsabil pentru nimic, nici măcar pentru posibilele modificări ale calității apei după furnizarea de către operatorul stației de recuperare sau ale modului în care aceasta este utilizată (de exemplu, metoda de aplicare a acesteia la sol);

14.

solicită introducerea unor standarde adecvate de prelevare de probe și de analiză, ținând seama de standardele ISO în ceea ce privește calitatea apei recuperate pentru irigații în diferite clase în funcție de categoriile de culturi. Astfel cum reiese din conținutul regulamentului, UE nu consideră apa recuperată ca fiind același produs (sigur) ca și apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie și el responsabil pentru utilizarea sa, în deplină cunoștință de cauză. Autoritatea competentă de inspecție pentru agricultură (respectiv pentru produsele alimentare) sau serviciul sanitar competent ar trebui să solicite efectuarea de controale. Terenul ales pentru aceste verificări trebuie să fie reprezentativ pentru întreaga suprafață irigată cu apă recuperată de la stația de recuperare respectivă;

Ieșirea din stația de recuperare

15.

invită Comisia să elaboreze o definiție a termenului „ieșire din stația de recuperare”. Acest termen nu este definit în propunerea actuală, ceea ce va duce la interpretări ambigue. Termenul „ieșire din stația de recuperare” poate fi înțeles, după caz, ca fiind efluentul de la stația de recuperare, un rezervor în care se acumulează cantitatea necesară de aprovizionare pentru a acoperi consumul fluctuant al utilizatorilor finali, sau, în unele cazuri, echipamentele de irigare în sine, care transportă produsul stației de recuperare până la locul utilizării finale a apei;

Principiul subsidiarității

16.

consideră că regulamentul propus este compatibil cu principiul subsidiarității (articolul 5 din TUE). Deși, din punct de vedere al subsidiarității, este corect să se afirme că utilizarea specifică a apelor uzate recuperate va fi determinată de către autoritatea locală competentă în domeniul apei din fiecare stat membru, este în continuare nevoie de un instrument juridic la nivelul UE, dată fiind natura pieței unice a UE pentru produsele agricole.

---

(*1)  Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(*2)  Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(*3)  Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0), Cryptosporidium (≥ 5,0).

(*4)  Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici).

(*5)  Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute.

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă.

(*6)  Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0), Cryptosporidium (≥ 5,0).

(*7)  Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici).

(*8)  Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute.

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă.

Dacă valorile de reducere log10 nu pot fi respectate din cauza concentrației scăzute a organismelor indicatoare în apele uzate epurate care intră în stația de recuperare a apei, se poate considera că ținta de validare a fost atinsă dacă organismul indicator nu este prezent în apa recuperată.