Avizul Comitetului European al Regiunilor — Planul de acțiune pentru educația digitală

(2018/C 461/08)

Raportor general: domnul Domenico GAMBACORTA (IT-PPE), președintele Provinciei Avellino Document de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru educația digitală, COM(2018) 22 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Principalele mesaje

1.

subliniază că, după Procesul de la Bologna, educația a jucat în mod constant un rol fundamental în ceea ce privește crearea unui spațiu european de dialog și de cooperare cu privire la principiile fundamentale – libertatea de exprimare, toleranța, libertatea de cercetare, libera circulație a studenților și a personalului, implicarea studenților și co-crearea învățării pe tot parcursul vieții – care reflectă principalele valori ale societății europene actuale;

2.

subliniază că angajamentul statelor membre ale UE de a oferi tinerilor „cea mai bună educație și formare” a fost confirmat în declarațiile recente, cum ar fi cea de la Bratislava, din septembrie 2016, și cea de la Roma, din martie 2017, și cu ocazia summiturilor, cum ar fi cel de la Tallinn, din mai 2017, cel de la Göteborg, din noiembrie 2017, și cel de la Bruxelles, din ianuarie 2018);

3.

subliniază că revoluția digitală va continua să modifice în mod semnificativ modul în care europenii trăiesc, studiază, muncesc și interacționează, și scoate, de asemenea, în evidență faptul că aptitudinile și competențele digitale sunt fundamentale, alături de alfabetizare și de competențele numerice, pentru a-i ajuta pe cetățeni să întâmpine provocările pe care le implică o lume interconectată, globalizată și care evoluează în mod constant;

4.

este de acord cu faptul că dobândirea de aptitudini și competențe digitale trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă și să continue pe tot parcursul vieții, în cadrul programelor de învățământ destinate copiilor preșcolari și adulților;

5.

recunoaște că dezvoltarea competențelor digitale ale forței de muncă din UE este esențială pentru a face față transformării pieței forței de muncă și a evita lipsa de personal calificat și necorelarea competențelor;

6.

consideră că educația digitală reprezintă o necesitate și o oportunitate de a aborda provocări cu care se confruntă sistemul de învățământ, de exemplu făcând posibilă o predare mai personalizată și mai favorabilă incluziunii pentru persoanele cu nevoi educaționale speciale și cu handicap, migranți și persoane care beneficiază de sistemele de asistență ale statelor membre;

7.

semnalează că dezvoltarea competențelor digitale este un instrument de excepție pentru dezvoltarea noilor talente întreprinzătoare, pentru autonomia în execuția sarcinilor individuale sau complementare, precum și a muncii în echipe multidisciplinare sau diversificate din punct de vedere geografic;

8.

subliniază potențialul transformării digitale de a promova ascensiunea socială, de a forma cetățeni mai bine instruiți și informați, de a încuraja angajamentul civic, de a democratiza cunoașterea și de a îmbunătăți accesul la informații, consumul și producția de informații, pentru a gestiona o identitate digitală sănătoasă și o cetățenie digitală activă și responsabilă;

9.

subliniază faptul că utilizatorii slab pregătiți sunt deosebit de vulnerabili în fața numeroaselor riscuri pe care le presupune utilizarea în necunoștință de cauză a resurselor digitale, printre care se numără hărțuirea pe internet, practicile de phishing, „sexting”, „sextortion”, dependența de jocurile pe internet (internet Gaming Disorder, IGD), simptomele de stres asociat muncii în mediul digital și frica de a rata ceva (Fear Of Missing Out, FOMO);

10.

solicită să se pună un accent mai puternic pe consolidarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice ale adulților, copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să poată evalua și depăși difuzarea masivă de știri false și riscurile legate de utilizarea în necunoștință de cauză a informațiilor disponibile pe internet sau a informațiilor accesibile digital;

11.

evocă riscul pe care îl prezintă introducerea masivă a algoritmilor și a sistemelor de învățare automată bazate pe inteligența artificială și pe analiza datelor pentru libertatea pedagogică, pentru neutralitate, pentru securitatea datelor și pentru protecția vieții private;

12.

menționează unele dintre rezultatele Studiului privind școlile: TIC în educație (1), realizat în 2013, conform căruia: — infrastructurile puse la dispoziția școlilor variază mult de la o țară la alta; — doar aproximativ 50 % dintre elevii din UE beneficiază de predare din partea unui profesor care are o atitudine pozitivă în privința capacității sale de a integra tehnologiile digitale în activitățile de predare într-un mod care să prezinte interes din punct de vedere pedagogic; — doar aproximativ 25-30 % dintre elevi beneficiază de predare din partea unor profesori pentru care formarea în domeniul TIC este obligatorie;

13.

subliniază, prin urmare, rolul esențial care le revine cadrelor didactice în ceea ce privește orientarea elevilor către practici inovatoare de generare de cunoștințe prin crearea de legături adecvate între învățarea formală, cea non-formală și cea informală, presupunând că nu există o abordare universală pentru aplicarea la scară tot mai largă a inovațiilor digitale în domeniul educației;

14.

subliniază faptul că personalul didactic, echipele de conducere ale școlilor și ceilalți actori din domeniul educației au nevoie de sprijin și de formare corespunzătoare pentru a găsi modalitatea de a combina metodologiile de predare tradiționale cu posibilitățile oferite de tehnologia digitală;

15.

sugerează, în acest scop, o cooperare între părțile interesate din sectorul public și cel privat care să implice participarea furnizorilor de tehnologii pentru educație (EdTech), eventual prin intermediul asociațiilor profesionale din domeniu, pentru a asigura cadrelor didactice activități de formare și materiale didactice gratuite în format digital, și care să soluționeze problemele transfrontaliere în materie de drepturi de autor;

16.

subliniază riscul ca marile întreprinderi digitale, și în special GAFAM (Google, Amazon, Apple, Facebook și Microsoft) să impună propriile standarde în materie de educație, prin furnizarea echipamentelor și/sau a programelor lor informatice și a resurselor lor educaționale, motiv pentru care ar fi necesar să se instituie controale riguroase în ceea ce privește protecția datelor și a drepturilor de autor;

17.

subliniază necesitatea de a reduce decalajul digital actual, ținând seama de diferiții factori determinanți ai acestui fenomen, de exemplu faptul de a locui în diferite contexte geografice și demografice, limbile de circulație, diferitele niveluri de învățământ, diferențele legate de gen și de vârstă, eventualele handicapuri și apartenența la grupuri dezavantajate din punct de vedere socioeconomic;

18.

insistă asupra necesității de a valorifica mai bine sprijinul financiar al UE pentru a garanta că școlile și instituțiile de învățământ, inclusiv instituțiile care asigură învățământul obligatoriu, dar și cele care acoperă alte etape ale învățământului, precum educația preșcolară, centrele de formare a adulților, conservatoarele etc., pentru a garanta accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, dispun de infrastructura de bandă largă de mare viteză și de înaltă calitate necesară, în special cele aflate în zone care se confruntă cu dificultăți din punct de vedere geografic, demografic sau social;

19.

sugerează că, în mod coerent cu punerea în aplicare de resurse și practici inovatoare digitale, ar trebui testate și apoi introduse noi resurse și tehnici de evaluare, precum fișe de evaluare, în combinație cu metode mai tradiționale, pentru a valorifica potențialul pe care îl oferă buclele de reacție rapidă pentru un proces de învățare mai personalizat și mai eficient;

20.

remarcă faptul că, în conformitate cu principiile care au stat la baza Platformei pentru învățare pe tot parcursul vieții, pentru a obține experiențe și rezultate mai bune în materie de învățare, cursantul trebuie să se afle în centrul atenției, împărtășind obiectivele pe baza opiniilor și valorilor sale, evitându-se astfel riscul ca acesta să fie redus la rolul de consumator pasiv de tehnologii;

21.

salută Planul de acțiune pentru educația digitală, întrucât acesta constituie un instrument pe termen scurt și mediu pentru stimularea, punerea în aplicare și dezvoltarea la o scară mai largă a unei utilizări adaptate a practicilor educative digitale și inovatoare în școli, instituții de educație și formare profesională și instituții de învățământ superior, înscriindu-se în cadrul Spațiului european al educației și al Noii agende pentru competențe în Europa (2) și venind în completarea Recomandărilor privind valorile comune și competențele-cheie;

22.

recunoaște că prioritățile stabilite în Planul de acțiune pentru educația digitală răspund provocărilor numeroase și complexe pe care le atrage după sine revoluția digitală;

23.

consideră că Planul de acțiune pentru educația digitală ar trebui să fie sprijinit în mod corespunzător de noul cadru financiar multianual și să dispună de resurse din bugetele naționale, care ar trebui să fie alocate nu doar conectivității și infrastructurilor, ci și dezvoltării abilităților și competențelor digitale la toate nivelurile de educație;

24.

subliniază că, pentru a integra tehnologiile digitale în sistemele noastre educaționale și a realiza, în mod concret, obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală, este indispensabilă o colaborare mai fructuoasă a tuturor părților interesate – atât a celor implicate cât și a celor potențiale -, asigurând convergența, sinergiile și o expertiză multidisciplinară, precum și interoperabilitatea diferitelor sisteme;

25.

consideră că este esențial să se garanteze un efort semnificativ pentru a coordona și a integra toate inițiativele și acțiunile care îmbunătățesc, de asemenea, politicile de diseminare, pentru a evita ca oportunitățile disponibile să fie valorificate în principal de către instituțiile educaționale și politice care sunt mai în măsură să facă față „junglei” cererilor de finanțare;

26.

reamintește rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a politicilor în domeniul educației și formării și, prin urmare, că procesul de adaptare a sistemelor de învățământ la standardele erei digitale ar trebui să implice toate nivelurile de guvernare – european, național, regional și local.

O mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare și de învățare: competențe și aptitudini digitale relevante pentru transformarea digitală

27.

atrage atenția asupra faptului că, deși accesul la infrastructura digitală este doar un aspect al decalajului digital, lipsa finanțării și echipamentele și lărgimea de bandă insuficiente și inoperante continuă să reprezinte un obstacol în calea utilizării TIC pentru predare și învățare;

28.

solicită sprijin pentru elaborarea unor strategii și cadre naționale, pentru intensificarea dialogului între părțile interesate și pentru sporirea sprijinului acordat cadrelor didactice pentru ca acestea să dobândească noi competențe metodologice;

29.

speră că va fi lansată o amplă campanie de inițiative de formare pentru cadrele didactice și actorii din domeniul educației, pentru a consolida competențele digitale efective ale acestora, în special ale celor cu un nivel scăzut de aptitudini și experiență în domeniul tehnologiilor digitale;

30.

salută sprijinul acordat de UE pregătirii digitale atât a școlilor teoretice, cât și a celor profesionale prin consolidarea competenței lor digitale și prin dotarea unui număr de până la un milion de cadre didactice, formatori și cursanți cu instrumentul de autoevaluare SELFIE până la finele anului 2019, în sinergie cu eventualele instrumente de evaluare adoptate la nivelul diferitelor state membre;

31.

subliniază că TIC contribuie la inovarea în materie de procese și modalități de organizare și consideră că instrumente precum Cadrul european privind competențele informatice (e-CF) sunt utile pentru corelarea competențelor și a aptitudinilor în domeniul TIC în întreaga Europă;

32.

recunoaște valoarea adăugată a unui sistem de cupoane care să vizeze zonele defavorizate, precum și a punerii în aplicare a unui set adecvat de instrumente pentru zonele rurale;

33.

sprijină asigurarea unui cadru pentru emiterea de calificări certificate digital și pentru validarea competențelor dobândite digital, care să fie fiabil și multilingv, și consideră că este esențial ca acest cadru să fie în deplină concordanță cu Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (CEC) și cu clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO);

34.

încurajează cooperarea dintre industrie și învățământ și alte forme de parteneriate de tip public-privat pentru a dezvolta programe de formare privind competențele digitale și a garanta un acces egal la carierele din sectorul digital, indiferent de originea socioeconomică sau de handicapurile fizice.

Dezvoltarea competențelor și aptitudinilor digitale relevante pentru transformarea digitală

35.

subliniază necesitatea ca comunitățile școlare să acorde sprijin tuturor cursanților și să răspundă nevoilor lor specifice, pentru a garanta o integrarea deplină;

36.

consideră că este esențial să se reducă decalajul în materie de învățare dintre elevii care provin din diferite medii socioeconomice și să se valorifice potențialul pe care îl oferă predarea personalizată și noile instrumente de învățare, precum și să se valorifice pe deplin resursele educaționale deschise și știința deschisă;

37.

își exprimă speranța că se va crea o platformă europeană pentru învățământul superior digital, care să ofere posibilitatea de a învăța online, mobilitate mixtă, campusuri virtuale și schimb de bune practici între instituțiile de învățământ superior;

38.

salută noul Cadru european al competențelor digitale pentru educatori, care le oferă acestora îndrumări în ceea ce privește dezvoltarea unor modele de competențe digitale;

39.

subliniază importanța favorizării și a facilitării dezvoltării competențelor digitale ale profesorilor dintr-o perspectivă integrată și într-un cadru al competențelor profesionale ale profesorilor care să cuprindă formarea inițială, de acces și permanentă a cadrelor didactice.

40.

recunoaște importanța mobilității și, prin urmare, solicită să se consolideze în continuare orientarea viitorului program Erasmus + și a altor programe relevante de finanțare ale UE, astfel încât acestea să sprijine adaptarea educației și a formării la era digitală;

41.

subliniază importanța cooperării în domeniul educației și a eforturilor concertate. Solicită o platformă europeană comună, accesibilă diferitelor părți interesate, pentru a dezvolta valori de referință și indicatori în vederea monitorizării mai îndeaproape a progreselor realizate în ceea ce privește TIC de către diferiții furnizori de educație în școli și în alte medii de învățare. Acest efort trebuie să aibă loc în cadrul unei colaborări strânse între statele membre, pentru a se valorifica experiențele înregistrate, a se face un inventar al măsurilor de monitorizare deja aplicate etc.;

42.

subliniază importanța competențelor digitale pentru toți cetățenii, astfel cum figurează în Cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv în Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni în cinci domenii (educația în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut digital, siguranța și bunăstarea, precum și soluționarea problemelor) și încurajează predarea și învățarea în care competențele digitale să fie integrate cu celelalte aptitudini care trebuie dezvoltate;

43.

sprijină propunerile privind lansarea: (i) unei campanii de informare la nivelul UE care să se adreseze cadrelor didactice, familiilor, părinților, precum și elevilor/studenților și care să stimuleze siguranța online, igiena cibernetică și alfabetizarea mediatică; și (ii) a unei inițiative de predare a securității cibernetice pe baza Cadrului competențelor digitale pentru cetățeni, menită să-i ajute pe aceștia; și (iii) punerii în valoare și a diseminării bunelor practici, astfel încât să se recurgă la tehnologie cu încredere și în mod responsabil;

44.

încurajează spiritul antreprenorial al regiunilor și orașelor și tranziția către inovarea deschisă, în cadrul unei viziuni centrate asupra ființei umane a parteneriatelor între actorii din sectoarele public și privat, universități și cetățeni;

45.

se așteaptă să fie ținut la curent cu privire la învățămintele politice desprinse din modul în care acțiunile sunt puse în aplicare și să fie invitat să contribuie la dezbaterea apărută cu privire la viitoarea cooperare europeană în domeniul educației și al formării.

Îmbunătățirea educației cu ajutorul unei analize mai bune a datelor și al unei viziuni prospective

46.

speră că se va adopta un cadru metodologic partajat și comun pentru definirea de indicatori care să poată reflecta decalajul digital și solicită un efort semnificativ în vederea construirii și colectării de date fiabile și ușor accesibile pentru evaluare și monitorizare;

47.

atrage atenția asupra problemelor care apar atunci când datele personale și dosarele elevilor sunt stocate de operatori privați, adesea în altă parte a lumii. În special, trebuie să se analizeze cu multă atenție dacă acești operatori sunt pregătiți să semneze acorduri de utilizare cu numeroase autorități locale, regionale și naționale;

48.

își exprimă, de asemenea, preocuparea cu privire la „extragerea datelor”, adică la modalitatea de a reacționa în fața utilizării de către întreprinderi a datelor elevilor și personalului școlilor în scopul comercializării acestora unor terți, și ia act de faptul că este, de asemenea, important, în special pentru autoritățile locale și regionale, să se precizeze durata pentru care datele administrative relevante și alte documente similare sunt accesibile publicului;

49.

așteaptă cu interes lansarea proiectelor-pilot planificate pentru a valorifica datele disponibile și pentru a contribui la punerea în aplicare și la monitorizarea politicii în domeniul educației și, de asemenea, salută propunerea de înființare a unui set de instrumente și orientări pentru statele membre;

50.

consideră că este important să se lanseze o previziune strategică privind principalele tendințe care rezultă din transformarea digitală pentru viitorul sistemelor de învățământ, în strânsă cooperare cu experții din statele membre – inclusiv cu reprezentanții autorităților locale și regionale –, cu utilizarea canalelor existente și viitoare de cooperare la nivelul UE în materie de educație și formare;

51.

încurajează inovarea orientată către utilizator, care este esențială pentru adoptarea rapidă de soluții inovatoare în măsură să răspundă provocărilor în materie de educație. Adesea, nu se ține suficient seama de punctul de vedere al utilizatorului, ceea ce ar putea limita posibilitățile de a răspunde provocărilor; în acest context, salută analizarea modalităților de a promova angajamentul cetățenilor, de a facilita participarea acestora și inovarea orientată către utilizator;

52.

subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să sprijine, de asemenea, semestrul european, care reprezintă un factor esențial pentru reformă, grație recomandărilor specifice fiecărei țări în materie de educație și formare;

53.

sprijină eforturile de promovare a guvernanței sistemelor de educație școlară și reamintește că o bună guvernanță pe mai multe niveluri poate să îmbunătățească performanțele în materie de educație și formare, să consolideze participarea, să încurajeze înființarea de mecanisme inovatoare, să promoveze un sistem educativ favorabil incluziunii, conceput astfel încât să ia în considerare persoana în ansamblul său, și poate dezvolta sistemele de învățare pe tot parcursul vieții;

54.

salută dialogul anunțat de Comisia Europeană cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor și măsurilor propuse și își exprimă disponibilitatea de a stabili contacte și de a-și continua cooperarea atât cu Comisia Europeană, cât și cu statele membre, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Grupul Băncii Europene de Investiții, pentru a face să avanseze agenda propusă și a asigura alinierea acesteia la prioritățile actualelor și viitoarelor programe de finanțare ale UE.

---

(1)  Studiu privind școlile: TIC în educație Analiză comparativă a accesului, a utilizării și a atitudinilor față de tehnologie în școlile din Europa, Raportul final privind studiul, Comisia Europeană, 2013

(2)  COM(2016) 381