52021AE3939

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021AE3939 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021AE3939

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2020 [COM(2021) 373 final]

EESC 2021/03939

JO C 152, 6.4.2022, p. 77–81 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

6.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 152/77

[COM(2021) 373 final]

(2022/C 152/12)

Raportor:

domnul Giuseppe GUERINI

Sesizare	Comisia Europeană, 28.10.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	18.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	225/0/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE subliniază importanța adaptării și remodelării politicii UE în domeniul concurenței în conformitate cu schimbările sociale și economice rapide la care asistăm. Este imperativ să se adapteze în permanență cadrul de reglementare și prioritățile în materie de asigurare a respectării legislației pentru a le menține la zi.

1.2.

CESE apreciază că, datorită flexibilității acordate de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat, economia europeană a reușit să facă față crizei provocate de pandemia de COVID-19, bazându-se pe un sprijin public semnificativ la nivel de stat.

1.3.

CESE consideră că Comisia a reușit să ajungă la un compromis bun între nevoia urgentă fără precedent de a flexibiliza normele privind ajutoarele de stat și necesitatea concomitentă de a asigura un nivel minim de bază de reglementare, precum și supravegherea generală din partea Comisiei pentru a reduce disparitățile excesive de pe piața internă, care decurg din capacitățile diferite ale statelor membre de a oferi sprijin financiar economiilor lor naționale.

1.4.

În ceea ce privește interacțiunea dintre normele antitrust (articolul 101 din TFUE) și criza cauzată de pandemie, CESE salută adoptarea rapidă de către Comisie a unei comunicări care să încurajeze proiectele de cooperare între întreprinderi, pentru a reduce deficitul de aprovizionare cu produse și servicii esențiale în timpul pandemiei. Acesta a fost un exemplu de adaptare rapidă și utilă a orientărilor Comisiei privind acordurile de cooperare orizontală la contextul social, economic și sanitar specific care a apărut în 2020.

1.5.

CESE salută, de asemenea, faptul că Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC), care urmărește să coordoneze acțiunile autorităților naționale de concurență și ale DG COMP, a fost în măsură să exprime o poziție comună cu privire la aplicarea normelor în materie de concurență în timpul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, pentru a preveni eventualele comportamente oportuniste și abuzive, deosebit de dăunătoare în perioade de criză.

1.6.

CESE consideră că propunerile legislative ale Comisiei privind concurența pe piețele digitale sunt foarte utile pentru armonizarea normelor care pot insufla încredere cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor (în special a microîntreprinderilor) în privința protejării adecvate a structurii concurențiale a piețelor, pe de o parte, și a protecției datelor cu caracter personal, pe de altă parte. Astfel de date și utilizarea lor ar trebui înțelese atât în ceea ce privește protecția persoanelor fizice și a libertăților acestora, cât și ca factori de concurență de importanță strategică crucială.

1.7.

CESE salută intenția Comisiei de a clarifica dacă normele în materie de concurență se aplică sau nu negocierii colective de către furnizorii de servicii implicați în economia digitală și platformele digitale, care nu se încadrează întotdeauna în categoriile de locuri de muncă dezvoltate în mod tradițional de dreptul muncii. Această clarificare este necesară pentru a preveni posibilele rezultate negative pentru furnizorii de servicii care decurg din aplicarea dreptului concurenței.

1.8.

În ce privește hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Tercas, CESE subliniază că schemele de garantare pentru băncile cu finanțare privată care nu sunt supuse influenței dominante a statului trebuie considerate ca fiind exceptate de la normele UE privind ajutoarele de stat, deoarece nu constituie o intervenție a statului în economie, ci mai degrabă manifestarea unui sistem privat de solidaritate reciprocă între instituțiile de credit care implică fonduri private și nu resurse de stat.

1.9.

CESE speră ca Comisia să își coordoneze politica în domeniul concurenței cu alte politici relevante din punct de vedere strategic pentru întreprinderile europene, cum ar fi politicile comerciale internaționale. Aceasta ar fi o evoluție pozitivă, deoarece întreprinderile din țări terțe se bucură adesea de avantaje competitive față de întreprinderile europene, care decurg din subvenții de stat neloiale și din adoptarea unor modele de producție incompatibile cu valorile și principiile consacrate în tratatele și legislația UE.

2. Introducere

2.1.

Cel de al 50-lea raport anual al Comisiei Europene privind politica în domeniul concurenței, care acoperă anul 2020, se axează în mare măsură pe inițiativele luate pentru a limita impactul social și economic al pandemiei globale de COVID-19.

2.2.

Acesta este primul raport privind politica în domeniul concurenței după reînnoirea Parlamentului European și finalizarea Brexitului, precum și primul raport publicat de Comisia condusă de președinta Ursula von der Leyen.

2.3.

De-a lungul anilor, asigurarea respectării normelor UE în materie de concurență a avut o contribuție decisivă la realizarea unei economii sociale de piață, astfel cum se prevede în tratatele fondatoare ale UE, care este astfel în măsură să combine valorile europene de creștere și competitivitate cu valorile la fel de importante ale echității și solidarității în cadrul unei piețe unice care este atât competitivă, cât și favorabilă incluziunii.

2.4.

Schimbările rapide și neașteptate din ultimii ani în domeniile sănătății, social, tehnologic și economic subliniază importanța unei politici în domeniul concurenței care să poată fi actualizată în permanență și să evolueze în funcție de schimbări, adaptând cadrul de reglementare și prioritățile de aplicare a legii, astfel încât acestea să fie mereu la zi.

2.5.

Anul 2020 a cunoscut una dintre cele mai grave crize globale din istorie, iar acum este clar că acțiunile întreprinse de UE și capacitatea sa de reacție au ajutat întreprinderile și cetățenii europeni să facă față unei crize fără precedent, bazându-se pe un sprijin public semnificativ la nivel de stat, datorită flexibilității acordate de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat. Astfel, politica în domeniul concurenței a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare la circumstanțe neașteptate și extreme.

2.6.

UE a reușit, de asemenea, să pună în aplicare un plan adecvat de resurse pentru stimularea economiilor naționale în direcția unei redresări robuste, care să conducă la restabilirea încrederii în piețe, combinând injectarea de resurse în favoarea statelor cu o monitorizare atentă menită să evite distorsiunile excesive ale pieței și efectele dăunătoare asupra economiei.

2.7.

În vederea asigurării unei politici eficiente și reactive în domeniul concurenței în viitor, Comitetul Economic și Social European (CESE) salută consolidarea asigurării respectării normelor antitrust la nivel privat, evidențiată în raportul Comisiei în urma adoptării directivei din 2014.

2.8.

CESE sprijină, de asemenea, evaluarea în curs realizată de Comisie cu privire la necesitatea revizuirii normelor privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general (SIEG), în special în ceea ce privește serviciile sociale și de sănătate de importanță vitală pentru coeziunea socială în întreaga UE.

2.9.

CESE speră ca Comisia să își coordoneze politica în domeniul concurenței și aplicarea normelor privind ajutoarele de stat cu alte politici care au un impact asupra întreprinderilor europene, cum ar fi politicile comerciale internaționale. Acest lucru ar putea fi deosebit de util, având în vedere că întreprinderile din țări terțe obțin adesea avantaje competitive față de întreprinderile europene din subvenții de stat neloiale și din modele de producție incompatibile cu valorile europene și cu principiile durabilității consacrate în tratate.

3. Politica în domeniul concurenței și criza provocată de pandemie

3.1.

CESE salută flexibilitatea acordată de Comisia Europeană pentru normele privind ajutoarele de stat după apariția COVID-19, prin aprobarea unui cadru temporar special (martie 2020), care a fost revizuit de cinci ori până în ianuarie 2021, pe măsură ce criza provocată de pandemie a progresat.

3.2.

CESE apreciază că Comisia a clarificat mai întâi măsurile care ar putea fi luate fără notificare prealabilă pe baza normelor actuale și, în același timp, a pus în aplicare un cadru de reglementare temporar și flexibil, care a permis acordarea unor ajutoare de stat fără precedent într-un cadru procedural simplificat.

3.3.

Pe baza acestui cadru juridic, Direcția Generală Concurență a Comisiei (DG COMP) a autorizat un număr remarcabil de scheme naționale de ajutoare într-un interval de timp foarte scurt, astfel cum a necesitat situația de urgență cauzată de pandemie, demonstrând o capacitate operațională extraordinară.

3.4.

3.5.

Gama de măsuri de ajutor în sprijinul întreprinderilor reglementate de cadrul temporar – inclusiv granturile directe, garanțiile publice pentru împrumuturi bancare, împrumuturile subvenționate și investițiile de capital în întreprinderi – și generozitatea considerabilă a plafoanelor de ajutor permise, în special ca urmare a celei mai recente măsuri corective a Comisiei din ianuarie 2021, s-au dovedit a fi adecvate pentru a face față crizei și au constituit un salt calitativ în comparație cu cadrul temporar anterior adoptat în urma crizei financiare din 2008.

3.6.

În ceea ce privește interacțiunea dintre intervenția publică în economie și normele privind ajutoarele de stat, CESE subliniază importanța pe care o pot avea normele în materie de concurență atunci când este vorba de statele membre care utilizează fondurile UE care le sunt puse la dispoziție și care pun în aplicare în mod corespunzător planurile naționale de redresare și reziliență, fără a crea denaturări.

3.7.

În ceea ce privește interacțiunea dintre normele antitrust prevăzute la articolul 101 din TFUE și criza provocată de pandemie, CESE salută adoptarea rapidă de către Comisie a unei comunicări care încurajează proiectele de cooperare între întreprinderi, menite să reducă deficitul de aprovizionare cu produse și servicii esențiale în timpul pandemiei, adaptând orientările sale tradiționale privind acordurile de cooperare orizontală la contextul social, economic și sanitar specific care a apărut în 2020.

3.8.

În același timp, CESE consideră deosebit de utile regulamentele de punere în aplicare aprobate de Comisie în aprilie 2020, care relaxează temporar domeniul de aplicare al normelor în materie de concurență în sectoarele agricole, cel mai grav afectate de pandemia de COVID-19. Regulamentele au permis fermierilor și organizațiilor interprofesionale să întreprindă acțiuni colective temporare pentru a stabiliza anumite sectoare agricole.

3.9.

Raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2020 descrie, de asemenea, activitățile de control al concentrărilor economice ale Comisiei, cu 361 de tranzacții notificate și 352 de decizii adoptate, ceea ce a dus la intervenții semnificative în 18 cazuri. Aceasta înseamnă că 76 % din totalul tranzacțiilor notificate în 2020 au fost autorizate prin intermediul unei proceduri simplificate în „faza 1”, demonstrând că normele procedurale funcționează bine, ceea ce este deosebit de util având în vedere reluarea activităților de fuziune și achiziție la nivel mondial, facilitată de nivelul actual ridicat de lichiditate.

3.10.

În cele din urmă, CESE salută faptul că Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC), care urmărește să coordoneze acțiunile autorităților naționale de concurență și ale DG COMP, a fost în măsură să exprime o poziție comună cu privire la aplicarea normelor în materie de concurență în timpul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, pentru a preveni eventualele comportamente oportuniste și abuzive, care sunt deosebit de condamnabile și dăunătoare în perioade de criză.

4. Tranziția digitală și concurența

4.1.

Tranziția digitală și dezvoltarea economiei bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicațiilor pun în evidență aspecte noi și importante din punctul de vedere al concurenței. Din acest motiv, CESE consideră că este important ca instituțiile europene să intervină prin norme adecvate.

4.2.

CESE s-a pronunțat deja cu privire la cele trei propuneri legislative principale adoptate de Comisie, care propun măsuri de reglementare în contextul economiei digitale: propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale) (1), propunerea de regulament al Parlamentul European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) (2) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța europeană a datelor (Legea privind guvernanța datelor) (3).

4.3.

Tema comună a celor trei avize ale CESE pe aceste teme este necesitatea ca UE să adopte norme armonizate care să poată insufla încredere cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor (în special microîntreprinderilor) în ceea ce privește protejarea adecvată a structurii concurențiale a piețelor, pe de o parte, și protecția datelor cu caracter personal, pe de altă parte. Astfel de date și utilizarea lor ar trebui înțelese atât în ceea ce privește protecția persoanelor fizice și a libertăților acestora, cât și ca factori de concurență de importanță strategică crucială.

4.4.

În acest sens, este esențial să existe piețe competitive și efectiv contestabile, pentru a evita abuzurile de putere de piață din partea platformelor digitale care acționează în calitate de controlori ai fluxului de informație, pentru a asigura dezvoltarea unor întreprinderi digitale noi și viitoare, în beneficiul inovării, al creșterii economice și, în cele din urmă, al bunăstării consumatorilor.

4.5.

CESE consideră că propunerile legislative prezentate de Comisie în 2020 constituie un punct de plecare adecvat pentru crearea unui cadru legislativ care va trebui îmbunătățit de-a lungul anilor prin actualizarea constantă a reglementării sectorului și a normelor în materie de concurență, în raport cu structura pieței care se dezvoltă treptat odată cu dezvoltarea economiei digitale.

4.6.

În acest sens, este esențial să se asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește accesul și capacitatea de a concura pentru diferiții actori activi pe piețele digitale, atât pentru a permite o mai bună funcționare a pieței unice, cât și pentru a evita denaturarea concurenței, pentru a proteja consumatorii și întreprinderile europene, ținând seama în același timp în mod corespunzător și în mai mare măsură de implicațiile sociale ale cadrului de reglementare aplicabil economiei digitale.

4.7.

În acest sens, CESE salută în mod deosebit fragmentul de la pagina 30 din raportul Comisiei: „Economia socială de piață este o piatră de temelie a UE, care stă la baza politicii UE în domeniul concurenței. Cetățenii și întreprinderile prosperă atunci când economia este în serviciul lor.” Speră că acest principiu va fi concretizat inclusiv în termeni analitici și de evaluare în procesul de punere în aplicare a politicii în domeniul concurenței.

5. Concurența și negocierea colectivă

5.1.

Dezvoltarea economiei digitale și a platformelor digitale are implicații semnificative, nu numai asupra structurii piețelor, ci și asupra contextelor și a modurilor în care lucrează oamenii, creând noi oportunități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare. În același timp, după cum știm, acest lucru implică, de asemenea, posibile probleme legate de condițiile de muncă ale prestatorilor de servicii care ar putea beneficia de capacitatea de a se organiza și de a acționa colectiv.

5.2.

5.3.

Deși inaplicabilitatea normelor în materie de concurență în cazul negocierilor colective dintre angajați și întreprinderi a fost clarificată cu ceva timp în urmă de jurisprudența Curții de Justiție, există încă o serie de incertitudini cu privire la aspectul dacă și în ce măsură normele în materie de concurență se aplică negocierilor colective în care sunt implicați prestatorii de servicii independenți.

5.4.

Prin urmare, ar fi utilă asigurarea unei securități juridice sporite și a unei previzibilități juridice în acest domeniu, pentru a elimina incertitudinile în materie de reglementare care ar putea conduce la ineficiențe și la costuri de asigurare a conformității, luând în considerare, în același timp, beneficiile pe care le prezintă prestatorii de servicii care se organizează efectiv pentru a obține condiții mai bune și un cadru de protecție sporită în care să își desfășoare activitățile.

6. Concurența și obiectivele climatice și de mediu

6.1.

Programul ambițios al UE privind schimbările climatice și programul strategic promovat de Pactul verde european vor fi dificil de urmărit dacă nu se efectuează anumite ajustări necesare ale politicii în domeniul concurenței și, în special, ale normelor privind ajutoarele de stat, programele de stimulare și finanțarea pentru inovarea ecologică.

6.2.

Prin urmare, politica în domeniul concurenței poate juca un rol activ în realizarea obiectivelor UE în materie de climă și mediu. Raportul Comisiei oferă detalii cu privire la activitățile sale în domeniul controlului ajutoarelor de stat, prin care a evaluat și autorizat măsurile de stat care promovează economia circulară, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, fapt pe care CESE îl salută și îl sprijină.

6.3.

Prin urmare, CESE este de acord cu această abordare, dar, în același timp, recomandă ca, la evaluarea diferitelor măsuri, să se țină seama de impactul lor social. În multe cazuri, investițiile în economia circulară și în energia din surse regenerabile reprezintă oportunități de a crea noi locuri de muncă, inclusiv prin instrumente care promovează incluziunea grupurilor celor mai defavorizate și vulnerabile.

6.4.

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, am dori să atragem atenția asupra rolului jucat de comunitățile energetice și de comunitățile de energie din surse regenerabile promovate de directivele europene care vizează acest sector. Prin crearea de rețele orizontale, adesea sub formă de cooperare, aceste comunități promovează participarea directă a cetățenilor la producerea și partajarea energiei, inclusiv a energiei din surse regenerabile.

6.5.

CESE consideră că implicarea acestor părți interesate este utilă pentru crearea unui cadru mai larg de actori care au acces la piețele energiei, având o funcție dublă de garantare a pluralismului întreprinderilor și de a genera o concurență sporită pe piețele energiei și energiei din surse regenerabile.

7. Concurența și sectorul bancar

7.1.

Raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2020 arată că nu au existat cazuri noi de ajutor de stat pentru bănci și instituții financiare. Comisia raportează în continuare că a extins anumite scheme naționale de sprijin existente, în cadrul cărora statele membre pot interveni, dacă este necesar, pentru a facilita gestionarea ordonată a situațiilor dificile sau a crizelor din cadrul instituțiilor de credit mici.

7.2.

CESE subliniază importanța băncilor locale și regionale ca purtătoare ale biodiversității necesare a activității în sectorul bancar și ca actori de pe piață apropiați de gospodăriile și întreprinderile din zonele periferice și salută aprobarea de către Comisie a extinderii schemelor în care este necesară gestionarea ieșirii ordonate de pe piață a băncilor de toate dimensiunile, pentru a-i proteja pe titularii conturilor de economii și a menține încrederea în cadrul economic și financiar.

7.3.

În ceea ce privește hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Tercas, care a confirmat hotărârea Tribunalului cu concluzii similare, CESE subliniază că schemele de garantare pentru băncile cu finanțare privată care nu sunt supuse influenței dominante a statului trebuie să fie considerate exceptate de la normele UE privind ajutoarele de stat.

7.4.

Astfel de sisteme de garantare nu constituie o intervenție a statului în economie, ci mai degrabă manifestarea unui sistem privat de solidaritate reciprocă între instituțiile de credit și autoorganizare care utilizează propriile resurse menite să protejeze încrederea deponenților și a titularilor unui cont de economii în sistemul bancar, inclusiv în cazul unor crize specifice.

8. Concurența și regimurile fiscale

8.1.

Rezultatul diferitelor litigii pentru care Comisia Europeană a fost chemată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește avantajele fiscale selective și deciziile fiscale naționale considerate inițial neconforme cu articolul 107 din TFUE subliniază dorința legitimă a Comisiei de a se asigura că normele fiscale sunt efectiv armonizate în Europa prin toate instrumentele disponibile, inclusiv prin deciziile de punere în aplicare a normelor privind ajutoarele de stat.

8.2.

Cu toate acestea, rezultatele diferite ale acestor decizii în fața instanțelor europene subliniază necesitatea de a obține o mai mare eficacitate și armonizare a normelor fiscale în Europa, prin punerea în aplicare a planului de acțiune relevant aprobat în acest domeniu de Comisie la începutul anului 2021 și, prin urmare, prin adoptarea unor inițiative legislative adecvate în domeniul fiscal, pentru a proteja piața internă și consolidarea acesteia.

Bruxelles, 8 decembrie 2021.

Christa SCHWENG

Președinta Comitetului Economic și Social European

(1) JO C 286, 16.7.2021, p. 64.

(2) JO C 286, 16.7.2021, p. 70.

(3) JO C 286, 16.7.2021, p. 38.

Top

Choose the experimental features you want to try