This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62011TN0622
Case T-622/11 P: Appeal brought on 2 December 2011 by Francesca Cervelli against the order of the Civil Service Tribunal of 12 September 2011 in Case F-98/10, Cervelli v Commission
Cauza T-622/11 P: Recurs introdus la 2 decembrie 2011 de Francesca Cervelli împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 12 septembrie 2011 în cauza F-98/10, Cervelli/Comisia
Cauza T-622/11 P: Recurs introdus la 2 decembrie 2011 de Francesca Cervelli împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 12 septembrie 2011 în cauza F-98/10, Cervelli/Comisia
JO C 32, 4.2.2012, p. 37–38
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
4.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 32/37 |
Recurs introdus la 2 decembrie 2011 de Francesca Cervelli împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 12 septembrie 2011 în cauza F-98/10, Cervelli/Comisia
(Cauza T-622/11 P)
2012/C 32/74
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: Francesca Cervelli (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: J. García-Gallardo Gil-Fournier, avocat)
Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană
Concluziile
Recurenta solicită Tribunalului:
— |
confirmarea primirii recursului și declararea acestuia ca fiind admisibil; |
— |
considerarea recursului ca fiind introdus în numele și în beneficiul doamnei Francesca Cervelli de către reprezentanții săi legali; |
— |
anularea în întregime a Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 12 septembrie 2011; |
— |
dispunerea trimiterii cauzei la Tribunalul Funcției Publice pentru o examinare pe fond. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurenta invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere a faptelor, întrucât Tribunalul Funcției Publice (TFP) a apreciat că recurenta nu se putea prevala de apariția unui fapt nou constând în Hotărârea din 19 iunie 2007 pronunțată de Tribunal în cauza Asturias Cuerno/Comisia (T-473/04, nepublicată în Repertoriu). Recurenta susține că această hotărâre constituie un fapt nou, întrucât privește o situație identică cu aceea în care se afla recurenta și întrucât partea principală a analizei cuprinse în hotărâre privește un punct obiectiv și nu fapte specifice cauzei. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de drept, întrucât TFP a acordat prioritate absolută marjei de apreciere întemeiate pe principiul autonomiei AIPN față de principiul unicității funcției publice. |