2.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/3

1.

La aplicarea dispozițiilor imperative ale articolului 134 în privința dispozițiilor articolului 132 alineatul (1) litera (m) din Directiva principală în materie de TVA (1) în cazul unui organism recunoscut ca fiind fără scop lucrativ care acordă ca prestație dreptul de a juca golf, care prestații, dacă este cazul, constituie „operațiunile scutite”?

2.

Este legal să se limiteze scutirea prevăzută la articolul 132 alineatul (1) litera (m) în funcție de faptul dacă serviciile care constau în acordarea dreptului de a juca golf sunt prestate unui membru al organizației fără scop lucrativ?

3.

Dispozițiile articolului 134 trebuie interpretate în sensul că limitează scutirea doar la prestațiile care sunt „strâns legate” (în sensul de accesorii) de „operațiunile scutite” sau la orice altă prestație care intră în domeniul de aplicare al articolului 132 alineatul (1) litera (m)?

4.

În împrejurări în care organizația fără scop lucrativ, potrivit obiectivelor sale enunțate în mod public, permite în mod regulat și constant persoanelor care nu sunt membri să joace golf, ce interpretare trebuie dată „scopului principal” de a aplica taxa persoanelor care nu sunt membri?

5.

În sensul articolului 134 litera (b), în raport cu ce trebuie să fie „suplimentare”„veniturile suplimentare”?

6.

Dacă veniturile rezultate din acordarea accesului la instalațiile sportive persoanelor care nu sunt membri nu trebuie considerate „venituri suplimentare” în sensul articolului 134 litera (b), articolul 133 litera (d) permite unui stat membru să excludă aceste venituri de la scutire dacă este probabil ca ele să cauzeze o denaturare a concurenței în dezavantajul întreprinderilor comerciale supuse plății TVA-ului, însă în același timp permite statului membru să nu refuze scutirea cu privire la veniturile rezultate din afilierea membrilor la aceleași organizații fără scop lucrativ, dacă cotizațiilor membrilor sunt în sine de natură că cauzeze cel puțin o anumită denaturare a concurenței?

7.

În special, este necesar ca oricare condiție prevăzută la articolul 133 litera (d) să se aplice în privința tuturor serviciilor prestate de organizația fără scop lucrativ, care altfel ar intra sub incidența scutirii, sau se poate admite o restricție parțială, de exemplu permițând scutirea pentru acordarea dreptului de a juca golf membrilor, însă nu persoanelor care nu sunt membri, atunci când atât prestațiile furnizate membrilor cât și cele furnizate persoanelor care nu sunt membri sunt în concurență cu cele ale organizațiilor comerciale?

8.

Care este diferența, dacă este cazul, dintre cerința de la articolul 133 litera (d) care impune o posibilă „denaturare a concurenței” și cea de la articolul 134 litera (b) care are în vedere doar existența concurenței directe?