This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62013CA0179
Case C-179/13: Judgment of the Court (Fifth Chamber) of 15 January 2015 (request for a preliminary ruling from the Centrale Raad van Beroep — Netherlands) — Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank v L.F. Evans (Reference for a preliminary ruling — Determination of the social security legislation applicable to a worker — Regulation (EEC) No 1408/71 — Applicability — Employment of a national of a Member State at the consulate of a third State in the territory of another Member State in whose territory he resides — Vienna Convention on consular relations — Article 71(2) — National legislation according facilities, privileges and immunities to permanent residents)
Cauza C-179/13: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 15 ianuarie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank/L.F. Evans (Trimitere preliminară – Stabilirea legislației aplicabile unui lucrător în domeniul securității sociale – Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 – Aplicabilitate – Resortisant al unui stat membru angajat în cadrul consulatului unui stat terț stabilit pe teritoriul unui alt stat membru pe teritoriul căruia are reședința – Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare – Articolul 71 paragraful 2 – Legislație națională prin care se acordă facilități, privilegii și imunități rezidenților permanenți)
Cauza C-179/13: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 15 ianuarie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank/L.F. Evans (Trimitere preliminară – Stabilirea legislației aplicabile unui lucrător în domeniul securității sociale – Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 – Aplicabilitate – Resortisant al unui stat membru angajat în cadrul consulatului unui stat terț stabilit pe teritoriul unui alt stat membru pe teritoriul căruia are reședința – Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare – Articolul 71 paragraful 2 – Legislație națională prin care se acordă facilități, privilegii și imunități rezidenților permanenți)
JO C 73, 2.3.2015, p. 4–5
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
2.3.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 73/4 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 15 ianuarie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank/L.F. Evans
(Cauza C-179/13) (1)
(Trimitere preliminară - Stabilirea legislației aplicabile unui lucrător în domeniul securității sociale - Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 - Aplicabilitate - Resortisant al unui stat membru angajat în cadrul consulatului unui stat terț stabilit pe teritoriul unui alt stat membru pe teritoriul căruia are reședința - Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare - Articolul 71 paragraful 2 - Legislație națională prin care se acordă facilități, privilegii și imunități rezidenților permanenți)
(2015/C 073/05)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Centrale Raad van Beroep
Părțile din procedura principală
Reclamant: Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank
Pârâtă: L.F. Evans
Dispozitivul
Articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006, coroborat cu articolul 16 din acest regulament trebuie interpretat în sensul că, pentru perioada în care un resortisant al unui stat membru a fost angajat într-un post consular al unui stat terț stabilit pe teritoriul unui stat membru, fără a fi resortisant al acestuia, însă având reședința pe teritoriul acestuia, acest resortisant nu se află sub incidența legislației unui stat membru, în sensul acestei dispoziții, dacă, în temeiul legislației statului său membru de reședință, adoptată în conformitate cu articolul 71 paragraful 2 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, încheiată la Viena la 24 aprilie 1963, acest resortisant nu este afiliat la regimul național de securitate socială.