1)

Decizia adoptată de Comitato nazionale per la gestione della direttiva 2003/87/CE (1) e per il supporto nella gestione delle attività di progetto del protocollo di Kyoto (Comitetul național pentru gestionarea Directivei 2003/87/CE și pentru susținerea gestionării activităților unor proiecte care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto), ținând seama de procedura de adoptare și în special de mecanismul de dialog cu Comisia Europeană prevăzut de Regulamentul delegat (UE) 2019/331 (2) în ceea ce privește includerea instalațiilor pe lista de alocare a cotelor de CO2, poate face obiectul unei căi de atac autonome în fața Tribunalului Uniunii Europene în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, în cazul în care actul atacat produce efecte juridice obligatorii și privește în mod direct operatorul economic reclamant?

2)

În cazul unui răspuns negativ, un operator economic privat prejudiciat în mod direct prin excluderea de la alocarea de cote de CO2 pe baza investigației desfășurate în colaborare de Comisia Europeană și de Comitato nazionale per la gestione della direttiva 2003/87/CE e per il supporto nella gestione delle attività di progetto del protocollo di Kyoto (Comitetul național pentru gestionarea Directivei 2003/87/CE și pentru susținerea gestionării activităților unor proiecte care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto) poate să exercite în fața Tribunalului Uniunii Europene, în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, o cale de atac împotriva deciziei prin care Comisia Europeană a respins includerea instalației pe lista respectivă în temeiul articolului 14 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331?

3)

Noțiunea de „producător de energie electrică” în sensul articolului 3 litera (u) din Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost interpretată în Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 20 iunie 2019, ExxonMobil Production Deutschland GmbH/Bundesrepublik Deutschland, C-682/17, având ca obiect cererea de decizie preliminară adresată Curții, în temeiul articolului 267 TFUE, de Verwaltungsgericht Berlin (Tribunalul Administrativ din Berlin, Germania) prin decizia din 28 noiembrie 2017, acoperă și situațiile în care instalația produce în foarte mică măsură energie electrică prin cogenerare care nu este de înaltă eficiență și se caracterizează prin existența mai multor surse de energie termică, altele decât cogenerarea, având caracteristicile necesare pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisie?

4)

O astfel de interpretare a definiției noțiunii de „producător de energie electrică” este compatibilă cu principiile generale ale dreptului Uniunii privind respectarea condițiilor în materie de concurență între operatori în cazul acordării unor stimulente și proporționalitatea măsurii, în condițiile în care exclude în totalitate o instalație caracterizată prin existența mai multor surse de energie, fără a separa valorile de emisie referitoare la sursele de energie termică, altele decât cogenerarea, care sunt pe deplin eligibile pentru acordarea beneficiilor prevăzute?