17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1601/2001 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite cabluri din fier sau din oțel, originare din Federația Rusă, Turcia, Thailanda și Republica Cehă. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsuri inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile respective este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

În august 2001, Comisia a acceptat o ofertă de angajament de preț din partea unui producător rus (JSC Severstal-Metiz). Acordul privind acest angajament a fost abrogat în octombrie 2007 (3) deoarece s-a considerat că nu este viabil din cauza dificultăților în ceea ce privește clasificarea corectă a numeroaselor tipuri de produse exportate de către societate.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1279/2007 (4), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale și a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a menținut măsurile inițiale pentru Federația Rusă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsurile în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este denumită în continuare „ultima anchetă”. Regulamentul (CE) nr. 1279/2007 a abrogat de asemenea măsurile privind importurile de cabluri din oțel originare din Turcia și Thailanda.

(4)

În prezent (5), sunt în vigoare, de asemenea, măsuri în cazul cablurilor din oțel originare din Ucraina și din Republica Populară Chineză, care au fost extinse la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc, Moldova și Republica Coreea.

(5)

La 27 octombrie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din Federația Rusă, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate înaintată de către Comitetul de legătură al producătorilor de cabluri din sârmă din Uniunea Europeană (denumit în continuare „EWRIS” sau „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă mai mult de 50 % din producția totală a Uniunii de anumite cabluri din fier sau din oțel. Motivul care a stat la baza cererii a fost faptul că expirarea măsurilor ar putea determina continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada 1 octombrie 2011-30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau PAR). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității ca prejudiciul să continue sau să reapară a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(8)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și solicitantul și autoritățile țării exportatoare. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(9)

Având în vedere numărul potențial ridicat de producători-exportatori din Federația Rusă implicați în prezenta anchetă, inițial, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă eșantionarea este într-adevăr necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, producătorii-exportatori din Federația Rusă au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la deschiderea procedurii și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(10)

Având în vedere faptul că numai doi producători-exportatori din Federația Rusă au furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-au exprimat dorința de a coopera în continuare cu Comisia, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare pentru producătorii-exportatori.

(11)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în acest sens, în termenul prevăzut în avizul de deschidere. Eșantionul provizoriu a fost constituit din cinci producători din Uniune care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul de producție și vânzările produsului similar în Uniune.

(12)

În lipsa oricăror observații, societățile propuse au fost selectate pentru a fi incluse în eșantionul final și părțile interesate au fost informate în mod corespunzător. Cu toate acestea, una dintre societățile selectate s-a retras ulterior din eșantion. Prin urmare, Comisia a decis să reducă eșantionul la cele patru societăți rămase, care erau considerate în continuare reprezentative pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul producției (29,3 %) și vânzările produsului similar în Uniune (20,9 %).

(13)

Deși în avizul de deschidere eșantionarea a fost prevăzută și pentru importatorii independenți, nu s-au făcut cunoscuți niciun importator independent și niciun utilizator. Prin urmare, eșantionarea nu a fost aplicată importatorilor independenți.

(14)

Au fost trimise chestionare celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, celor doi producători-exportatori din Federația Rusă și importatorului afiliat.

(15)

Au fost primite răspunsuri la chestionare din partea celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, din partea importatorului afiliat și din partea unui producător-exportator din Federația Rusă.

(16)

Deși inițial s-au făcut cunoscuți doi producători-exportatori din Federația Rusă, numai unul dintre aceștia a trimis un răspuns la chestionar și se consideră că a cooperat în cadrul anchetei. Producătorul-exportator cooperant deține în proporție de 100 % o filială cu sediul în Italia, care produce, de asemenea, cabluri din oțel și importă produsul vizat din Federația Rusă. Celălalt producător-exportator a furnizat informații la momentul deschiderii anchetei și, deși a fost invitat să completeze un chestionar, nu a făcut acest lucru. Prin urmare, se consideră că cel de al doilea producător-exportator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(17)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultat, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(18)

Produsul în cauză este același ca cel vizat de ancheta inițială și de ultima anchetă, care au condus la instituirea măsurilor în vigoare în prezent, aplicabile cablurilor din oțel și fier (inclusiv cablurile închise), altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă de peste 3 mm, cu sau fără accesorii (denumite adesea în terminologia utilizată de industrie „cabluri din oțel”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(19)

Actuala anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat că cablurile din oțel produse în Federația Rusă și exportate către Uniune și cablurile din oțel produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în prezent există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente în prezent riscă sau nu să ducă la continuarea sau reapariția dumpingului.

(21)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 10, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori din Federația Rusă. Producătorul-exportator cooperant reprezintă 99 % din exporturile produsului în cauză din Federația Rusă către Uniune în timpul PAR. Pe această bază, s-a concluzionat că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(22)

Deoarece alți doi producători cunoscuți din Federația Rusă nu au cooperat la anchetă, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos s-au bazat pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe datele Eurostat, pe statisticile oficiale ruse și pe date limitate obținute de la un al doilea producător.

(23)

În conformitate cu cererea de reexaminare, exporturile din Federația Rusă către Uniune au făcut obiectul unui dumping la o marjă medie de 130,8 %. Astfel cum se menționează în avizul de deschidere (punctul 4.1), solicitantul a comparat prețurile de export din Federația Rusă către Uniune (la nivel franco fabrică) cu prețurile de pe piața internă din Federația Rusă.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a stabilit mai întâi pentru producătorul-exportator cooperant dacă vânzările sale totale ale produsului similar către clienți independenți de pe piața internă rusă au fost reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune. S-a constatat că vânzările produsului similar pe piața internă, realizate de către producătorul-exportator cooperant, au fost, în general, reprezentative.

(25)

Comisia a identificat apoi tipurile de produse similare vândute pe piața internă de producătorul-exportator care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune.

(26)

În continuare s-a examinat dacă vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant au fost reprezentative pentru fiecare tip de produs, adică dacă vânzările pe piața internă pentru fiecare tip de produs reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

Pentru a se determina dacă vânzările pe piața internă din fiecare tip de produs, realizate pe piața internă în cantități reprezentative, ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză. În toate cazurile în care vânzările pe piața internă ale unui tip specific de produs au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală s-a bazat pe prețul real de pe piața internă, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor pe piața internă din acest tip de produs efectuate în cursul PAR.

(28)

Pentru celelalte tipuri de produs ale căror vânzări pe piața internă nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție a tipurilor de produs exportate, eventual ajustat, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și a unei marje de profit rezonabile, pe baza unor date reale referitoare la producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

(29)

Pentru vânzările la export realizate pe piața Uniunii de către producătorul-exportator rus cooperant, efectuate direct către clienți independenți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(30)

În cazul în care tranzacția de export către Uniune s-a efectuat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului de primă revânzare aplicat de către comerciantul afiliat în cazul clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de profit, pentru a stabili un preț de export fiabil. În absența unor informații din partea importatorilor independenți cu privire la nivelul profiturilor acumulate pe durata PAR, a fost utilizată o marjă medie de profit de 5 %.

(31)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același nivel de comercializare.

(32)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii despre care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele de costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri financiare, costuri de ambalare și comisioane, precum și de rabaturi, după caz și atunci când costurile respective au fost justificate.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată pe tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație a arătat existența unui dumping, care s-a ridicat la 4,7 % pentru producătorul-exportator.

(34)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar abroga măsurile. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: volumul și prețul importurilor din Federația Rusă care fac obiectul unui dumping, atractivitatea pieței Uniunii și a piețelor din alte țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea excedentară pentru exporturile către Federația Rusă.

(35)

Conform datelor Eurostat, în perioada luată în considerare, importurile din Federația Rusă au crescut de la 2 005 tone în 2009 la 2 343 de tone în PAR, ceea ce reprezintă aproximativ 1 % din consumul Uniunii în cursul PAR și în perioada luată în considerare. După cum s-a menționat în considerentul 33 de mai sus, importurile provenind de la producătorul-exportator cooperant au fost efectuate la prețuri de dumping (4,7 %), în ciuda taxei antidumping în vigoare.

(36)

Exporturile către Uniune au constituit 3 % din vânzările totale ale producătorului cooperant, în timp ce majoritatea vânzărilor (85 %) au fost efectuate pe piața internă rusă. Piața internă a crescut cu 38 % în perioada luată în considerare (7) și ar putea crește în continuare în cazul în care PIB-ul Federației Ruse continuă să crească, conform estimărilor unor surse accesibile publicului specializate în analiza economică. În plus, informațiile colectate în timpul anchetei au arătat că producătorul cooperant nu produce toate tipurile de produs în cauză și, prin urmare, presiunea concurențială pe care o exercită asupra producătorilor din Uniune este limitată. Este probabil ca acest lucru să fie valabil și în cazul celorlalți doi producători, având în vedere faptul că nu sunt disponibile informații privind investițiile în instalații noi, care ar putea, de exemplu, să permită producția produsului în cauză cu un diametru mai mare. În plus, presiunea concurențială limitată exercitată de producătorii-exportatori din Federația Rusă pare a fi, de asemenea, confirmată de prezența producătorilor din Uniune pe piața rusă. Conform statisticilor vamale oficiale ruse, exporturile produsului similar, efectuate de producătorii din Uniune către Federația Rusă, au reprezentat 30 % din totalitatea importurilor produsului similar pe piața rusă în PAR, producătorii din Uniune reprezentând astfel cel mai mare exportator pe piața rusă.

(37)

În răspunsul său la concluziile finale, solicitantul a susținut că creșterea estimată a PIB-ului Federației Ruse (de aproximativ 3 %) este mai degrabă moderată și nu va permite dezvoltarea în continuare a pieței ruse de cabluri din oțel. În consecință, este posibil ca piața rusă să nu poată să absoarbă volume suplimentare de produs similar. În această privință, se observă că creșterea PIB-ului Federației Ruse în cursul perioadei luate în considerare, și anume din 2009 până la sfârșitul PA, a fost mai mică decât creșterea preconizată pentru anul 2014 și totuși a permis o creștere cu 38 % a pieței ruse de cabluri din oțel. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(38)

Aceeași parte a făcut, de asemenea, referire la noile tipuri de produse pe care producătorul-exportator cooperant le-a elaborat recent (în colaborare cu filiala sa cu sediul în Uniune) și a afirmat că acest lucru confirmă investițiile efectuate de producătorul în cauză în perioada luată în considerare. Totuși, acest lucru nu contrazice constatarea privind incapacitatea producătorului cooperant de a produce toate tipurile de cabluri (în special cabluri din oțel, în segmentul superior al pieței). Prin urmare, argumentul a fost respins.

(39)

Atractivitatea pieței Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie analizată în contextul achiziționării de către producătorii-exportatori ruși a unor producători din Uniune. Într-adevăr, doi producători ruși dețin în prezent filiale pe teritoriul Uniunii. Vizita de verificare la sediul filialei exportatorului cooperant de pe teritoriul UE a arătat că vânzările sale erau efectuate în principal pe piața europeană și că vânzările afiliate între producătorul cooperant și această filială au rămas limitate în PAR.

(40)

Pe baza datelor comunicate de exportatorul cooperant, trebuie remarcat faptul că volumul exporturilor ruse de produs în cauză către țările terțe a depășit de patru ori volumul exporturilor către Uniune în timpul PAR. S-a constatat că prețurile de export practicate de producătorul-exportator cooperant către țări terțe au fost, în medie, mai mici decât prețurile de vânzare de pe piața internă din Federația Rusă, dar, în medie, mai mari decât prețurile de export către piața Uniunii. Pe baza acestei constatări, se poate concluziona că vânzările la export către piețele țărilor terțe sunt mai atractive decât vânzările către piața Uniunii. În acest context, se remarcă, de asemenea, existența unor circuite de vânzare stabilite de mult timp cu Comunitatea statelor independente (CSI).

(41)

În răspunsul său la concluziile finale, solicitantul a susținut că prețurile de export practicate de producătorii ruși pe piețele țărilor terțe sunt, de fapt, mai mici decât prețurile de export către Uniune. A fost menționată o comparație între prețurile de export medii către Ucraina și unele țări europene, bazată, conform afirmațiilor, pe statisticile vamale ruse. Nu au fost prezentate datele originale care au stat la baza comparației. În această privință, este de remarcat că la baza comparației privind diferența între prețurile de export ruse către Uniune și către piețele terțe, efectuată în cadrul anchetei, au stat datele verificate menționate în chestionar de producătorul-exportator cooperant. Această comparație a prețurilor s-a realizat la nivel franco fabrică, luând în considerare diferențele existente între tipurile de produs și nivelurile de comercializare. Prețurile medii prezentate de solicitant nu reflectă complexitatea componentelor de preț și a gamelor de cabluri din oțel existente pe piață, care rezultă ca urmare a unui număr semnificativ de produse diferite și a unor niveluri diferite de comercializare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(42)

Aceeași parte a susținut că nivelul volumului de exporturi al industriei din Uniune către Federația Rusă este irelevant în acest caz și a menționat importurile în creștere din Republica Populară Chineză către Federația Rusă și necesitatea de a le lua în considerare în analiză, deoarece acestea reprezintă o amenințare concurențială la adresa prezenței producătorilor ruși pe piața rusă și pe piețele CSI. În acest sens, faptul că producătorii din Uniune rămân principalii exportatori pe piața rusă este relevant, deoarece acest lucru confirmă, printre altele, faptul că producătorii ruși nu sunt în măsură să producă toate tipurile de cabluri din oțel pentru care există cerere pe piața rusă. În ceea ce privește exporturile chineze către Federația Rusă, se observă că acestea au crescut în paralel cu creșterea rapidă a cererii de pe piața rusă. Nu au fost furnizate informații privind nivelul prețurilor de export chineze către Federația Rusă sau țările CSI sau caracteristicile produsului importat care face obiectul anchetei, pentru a permite o analiză suplimentară. În cele din urmă, se remarcă faptul că, în conformitate cu statisticile vamale ruse, producătorii ruși ai produsului în cauză și-au păstrat poziția de lideri pe piața internă de cabluri din oțel în PAR și totalitatea importurilor pe această piață a reprezentat doar aproximativ 15 % din piața rusă de cabluri din oțel. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(43)

În conformitate cu cererea de reexaminare, capacitatea de producție a tuturor producătorilor-exportatori ruși a fost de 115 000 de tone. În cursul anchetei, solicitantul a reevaluat capacitățile de producție ruse și a estimat că acestea se situează între 220 000 și 250 000 de tone, afirmație care nu a fost, totuși, susținută de niciun element de probă. Pe baza datelor verificate furnizate de exportatorul cooperant, a datelor prezentate de un al doilea producător cunoscut și a datelor conținute în cerere privind al treilea producător, capacitatea de producție a tuturor producătorilor ruși ai produsului în cauză a fost stabilită la nivelul de aproximativ 158 000 de tone. În acest context, se observă că capacitatea de producție a producătorului cooperant a suferit ajustări structurale în perioada luată în considerare, ceea ce a dus la închiderea unui atelier de producție.

(44)

În răspunsul său la concluziile finale, una dintre părți a susținut că unele instalații din atelierul de producție închis au fost transferate la o altă unitate de producție a producătorului cooperant. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații. În această privință, se confirmă faptul că informațiile colectate în timpul anchetei indică faptul că producătorul cooperant a suferit în perioada luată în considerare modificări structurale, care au inclus casarea unor instalații în toate cele trei unități de producție și închiderea unui atelier de producție. În același timp, nu se poate exclude faptul că anumite instalații din atelierul de producție închis au fost transferate către celelalte ateliere rămase. În orice caz, acest lucru nu schimbă estimarea capacității de producție a acestui producător și nici pe cea a producătorilor ruși în total, estimare pe care partea nu a contestat-o. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(45)

În ceea ce privește utilizarea capacității și capacitatea excedentară, în plus față de datele privind cei doi producători și în absența oricăror informații precise cu privire la utilizarea capacității de către cel de al treilea producător, s-a presupus că utilizarea capacității sale a fost de același ordin ca cea a celorlalți doi producători și anume 90 % în PAR. Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că, în Federația Rusă, capacitatea totală neutilizată este de circa 17 000 de tone, adică de aproximativ 8 % din consumul Uniunii în PAR.

(46)

Ținând cont de constatarea că exporturile din Federația Rusă au continuat să facă obiectul unui dumping în cursul PAR, este probabil ca dumpingul să continue pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale ar fi abrogate.

(47)

Cu toate acestea, ar trebui subliniate următoarele aspecte. În primul rând, în Federația Rusă există o capacitate neutilizată limitată, care poate fi absorbită de creșterea tot mai rapidă a cererii pe piața internă. În al doilea rând, producătorii ruși nu dețin capacități pentru a produce toate tipurile de cabluri și, prin urmare, presiunea lor concurențială pe piața Uniunii este limitată. În al treilea rând, doi dintre cei trei producători-exportatori cunoscuți dețin în procent de 100 % filiale pe teritoriul Uniunii care fabrică produsul similar. Pe baza informațiilor primite din partea filialei producătorului-exportator cooperant, se poate observa că produsul similar fabricat de către filială este în principal vândut pe piața Uniunii, în timp ce producătorul-exportator produce și vinde produsul similar în principal pe piața rusă. În plus, producătorii-exportatori ruși au legături comerciale puternice cu piețele țărilor terțe, în special cu piețele CSI, care sunt mai atractive pentru exportatorii ruși pentru că, în medie, prețurile practicate pe aceste piețe sunt mai mari decât prețurile aplicate în Uniune. Pe această bază, s-a concluzionat că este puțin probabil ca importurile produsului în cauză din Federația Rusă să crească în mod substanțial în cazul în care măsurile vor expira.

(48)

În cursul PAR, cablurile din oțel au fost produse de peste 30 de producători din Uniune. Producția acestora (stabilită pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți și, pentru alți producători din Uniune, pe baza datelor oferite de solicitant) este considerată producția Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

După cum s-a explicat în considerentul 12, având în vedere numărul ridicat de producători din Uniune, a fost selectat un eșantion. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

(50)

Consumul din Uniune a crescut cu 8 %, de la 195 426 de tone la 211 380 de tone între 2009 și PAR.

(51)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor produsului în cauză din Federația Rusă a crescut de la 2 005 tone la 2 343 de tone între 2009 și PAR. În ciuda acestei creșteri, aceste volume sunt mai mici decât importurile din Federația Rusă în cursul ultimei anchete, când importurile au fost de 2 908 tone pentru 2005 și de 3 323 de tone pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 (ultima PAR). În plus, după încheierea PAR, importurile din Rusia au prezentat o tendință descrescătoare (în scădere cu 20 %).

(52)

Cota de piață a importurilor ruse a fost de 1,03 % în 2009 și de 1,11 % în cursul PAR.

(53)

În ceea ce privește prețurile de import, acestea au crescut constant, cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

(54)

Subcotarea prețurilor a fost stabilită prin utilizarea prețurilor de export ale producătorului rus cooperant, fără taxa antidumping, și s-a constatat că aceasta se situează între 54,7 % și 69,0 %, în funcție de tipurile de produs, cu o marjă de subcotare medie ponderată de 63,4 %. Cu toate acestea, având în vedere volumul mic de importuri din Federația Rusă și numeroasele tipuri de cabluri din oțel existente, subcotarea prețurilor a putut fi stabilită doar pe baza unui număr foarte redus de tipuri identice de produs cu volume mici (19,9 tone). Prin urmare, marja de subcotare nu poate fi considerată decât orientativă.

(55)

Importurile din alte țări decât Federația Rusă au crescut cu 10,6 % în cursul perioadei luate în considerare, o creștere care depășește creșterea consumului pe piața Uniunii (+ 8 %). În ciuda cotelor câștigate pe piața Uniunii de către alte țări decât Federația Rusă, cotele de piață respective pot fi considerate ca fiind stabile.

(56)

Principalele țări exportatoare în cursul PAR au fost Coreea de Sud cu 16 % din cota de piață, urmată de RPC (1,78 %), Thailanda cu aproximativ 1,65 % din cota de piață și Federația Rusă (a se vedea mai sus, 1,11 % din cota de piață), în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a fost de aproape 60 %.

(57)

Prețurile medii globale ale importurilor de produs similar din alte țări au rămas constante și neschimbate în cursul perioadei luate în considerare și au subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 57 %.

(58)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(59)

Având în vedere faptul că a fost utilizată eșantionarea cu privire la industria din Uniune, prejudiciul a fost evaluat atât pe baza informațiilor colectate la nivelul întregii industrii din Uniune (elemente macroeconomice definite în considerentul 49), precum și pe baza informațiilor colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion (elemente microeconomice definite în considerentul 49).

(60)

Producția industriei din Uniune a crescut cu 6 % între 2009 și PAR, și anume de la 214 475 de tone la 228 368 de tone. În contextul creșterii consumului (+ 8 %), după cum s-a menționat în considerentul 52, industria din Uniune și-a sporit volumul producției cu 6 %.

(61)

Creșterea consumului Uniunii (+ 8 %) a determinat, de asemenea, o creștere a producției industriei din Uniune cu 6 %.

(62)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 7 % între 2009 și PAR.

(63)

Industria din Uniune a reușit să-și păstreze cota de piață relativ stabilă în perioada luată în considerare, și anume la 60 % în 2009 și la 59 % în cursul PAR.

(64)

Între 2009 și PAR, când consumul Uniunii a crescut cu 8 %, volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a crescut, de asemenea, cu 7 %. Prin urmare, cota de piață a industriei din Uniune poate fi considerată ca fiind stabilă, deși a suferit o ușoară reducere, în timp ce importurile din Federația Rusă au crescut ușor.

(65)

În timp ce producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat o creștere de 5 % în cursul perioadei luate în considerare, estimarea realizată de solicitant privind nivelul ocupării forței de muncă la nivelul întregii industrii din Uniune este diferită și prezintă o tendință negativă, fiind în scădere cu 6 % între 2009 și PAR.

(66)

În ceea ce privește impactul asupra industriei din Uniune al amplorii marjelor de dumping reale constatate (4,7 %), având în vedere volumul general redus al importurilor din Federația Rusă și marja de dumping relativ redusă, acest impact nu poate fi considerat ca fiind important.

(67)

Nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a scăzut între 2009 și PAR.

(68)

Prețurile unitare de vânzare ale industriei din Uniune au crescut cu 8 % între 2009 și PAR. Această evoluție a prețurilor se datorează faptului că industria din Uniune a putut să transfere creșterea costului de producție (de 8 %) asupra utilizatorilor. De asemenea, această evoluție este legată de trecerea progresivă a industriei din Uniune la producția de cabluri cu diametru mai mare și de axarea producției pe cablurile pentru utilizări speciale.

(69)

Între 2009 și PAR, salariul mediu per echivalent normă întreagă („ENI”) a crescut cu 20 % în cursul perioadei luate în considerare. În urma procesului de restructurare a unor societăți incluse în eșantion, proporția lucrătorilor care lucrează în birouri față de cea a lucrătorilor fără calificări superioare a crescut în cursul perioadei luate în considerare, fapt care se reflectă în creșterea costurilor salariale medii pe angajat.

(70)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție per ENI anual, a fost fluctuantă în perioada luată în considerare, întrucât a scăzut în 2010, apoi a crescut în 2011 și în cursul PAR.

(71)

Investițiile în sectorul cablurilor din oțel au crescut cu 271 % în cursul perioadei luate în considerare, au fost considerabile și s-au ridicat la peste 16 milioane EUR în cursul PAR. Producătorii incluși în eșantion nu s-au confruntat cu dificultăți în mobilizarea capitalului în cursul perioadei luate în considerare. În plus, o mare parte din investiții a putut fi finanțată prin fluxuri de numerar proprii.

(72)

Producătorii incluși în eșantion au reușit să obțină profituri pe întreaga durată a perioadei luate în considerare. Profiturile obținute între 2009 și PAR, în ciuda scăderii față de 2009, au fost cu mult superioare profitului-țintă de 5 %, stabilit în cadrul anchetei inițiale.

(73)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit total generat de sectorul cablurilor din oțel, în procente din valoarea contabilă netă a activelor asociate direct și indirect cu producția de cabluri din oțel, a urmat, în linii mari, tendința rentabilității prezentată mai sus pe parcursul întregii perioade luate în considerare. În ciuda scăderii, acest indicator rămâne destul de ridicat.

(74)

Situația privind fluxul de numerar rămâne în general pozitivă, în ciuda unei deteriorări între 2009 și PAR: ea urmează, într-o anumită măsură, evoluția rentabilității pe parcursul întregii perioade luate în considerare.

(75)

Majoritatea indicatorilor arată că industria din Uniune și-a adaptat echipamentele de producție pentru a face față mai bine noului mediu economic și pentru a fi în măsură să profite de oportunitățile de pe piețele din Uniune și de pe cele din afara Uniunii în segmentele în care pot fi obținute marje ridicate. Îmbunătățirea situației economice și financiare a industriei din Uniune, ca urmare a instituirii de măsuri antidumping în 2001, demonstrează că măsurile sunt eficiente și că industria din Uniune s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare.

(76)

În cursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit mai mult sau mai puțin să își mențină cota de piață, prețurile au crescut cu 8 %, stocurile s-au menținut la un nivel rezonabil, iar volumul producției și consumul au crescut. Industria din Uniune a înregistrat profituri pe întreaga durată a perioadei luate în considerare, deși profiturile s-au situat la un nivel mai scăzut în PAR decât în 2009. Având în vedere cele de mai sus, se poate ajunge la concluzia că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei luate în considerare.

(77)

De asemenea, s-a examinat dacă există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care măsurile ar expira. Se apreciază că este puțin probabil să se întâmple acest lucru, conform explicațiilor de mai jos.

(78)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 54, s-a constatat că prețurile importurilor originare din Federația Rusă subcotează prețurile UE. Cu toate acestea, ținând cont de volumele mici de tipuri de produs corespunzătoare, marja de subcotare actuală nu poate fi considerată decât orientativă.

(79)

Astfel cum se explică în considerentul 51, volumul importurilor de produs în cauză originare din Federația Rusă a fost de 2 005 tone în 2009 și de 2 343 de tone în cursul PAR, ceea ce reprezintă o cotă de piață de 1,03 % și, respectiv, 1,11 %.

(80)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 43 și 45, capacitatea totală a Rusiei este estimată la aproximativ 158 000 de tone, în timp ce în cadrul ultimei anchete s-a estimat că aceasta se situează aproximativ la nivelul consumului total din UE, și anume 220 000 de tone. În plus, capacitățile neutilizate par în prezent să fie limitate.

(81)

În cadrul ultimei anchete, s-a considerat că piața rusă nu poate să absoarbă volumul ofertei. În prezent, după cum se explică în considerentul 36, consumul intern de cabluri din oțel în Rusia a înregistrat o creștere considerabilă de 38 % în perioada luată în considerare. În plus, estimările economice aflate la dispoziția publicului indică o creștere puternică a PIB-ului în Federația Rusă în următorii ani. Capacitatea neutilizată a Federației Ruse, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, poate fi, prin urmare, absorbită de piața rusă, aflată în creștere, dat fiind că prețurile pe piața rusă sunt aproximativ cu 11 % mai mari decât prețurile de export către UE. În plus, prețurile de export din Federația Rusă către alte piețe, în special către țările CSI, sunt în medie cu 5,6 % mai mari decât prețurile de export către UE. Prin urmare, este puțin probabil ca volume importante, provenind din capacitatea neutilizată sau din vânzările actuale pe piața internă și/sau pe piețele țărilor CSI, mai avantajoase, să fie redirecționate către piața Uniunii.

(82)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că abrogarea măsurilor privind importurile originare din Federația Rusă nu ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului important pentru industria din Uniune, în ansamblu.

(83)

Având în vedere cele de mai sus, măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din Federația Rusă ar trebui să fie abrogate și prezenta procedură ar trebui să fie încheiată în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(84)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande abrogarea măsurilor existente privind importurile originare din Federația Rusă. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Au fost primite observații din partea unei părți interesate, care, de asemenea, a cerut și i s-a acordat o audiere, în prezența consilierului-auditor,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1184/2007 al Consiliului (2) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de persulfați originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Taiwan și Statele Unite ale Americii („ancheta inițială” și „măsurile inițiale”). Măsurile referitoare la RPC au luat forma unei taxe ad valorem de 71,8 % pentru toate societățile, cu excepția a doi producători-exportatori chinezi cărora le-au fost acordate taxe individuale.

(2)

La 10 octombrie 2012, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”) (3), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de persulfați originari din RPC.

(3)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate, înaintată de către doi producători europeni, RheinPerChemie GmbH & Co. KG și United Initiators GmbH & Co. KG (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 100 % din totalul producătorilor de persulfați din Uniune.

(4)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(5)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2011 și 30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, producătorii-exportatori din RPC, importatorii independenți și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, producătorii din țările potențial analoage și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(7)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din RPC și de importatori independenți din Uniune implicați în anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(8)

Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut.

(9)

Doar un singur producător-exportator din RPC a răspuns la chestionar. Prin urmare, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori.

(10)

Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a doi producători din Uniune, din partea unui producător-exportator din RPC și din partea unui producător din Turcia, considerată țară potențial analoagă.

(11)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultant, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

United Initiators (Shanghai) Co. Ltd, Shanghai (4).

(12)

Produsul în cauză este același cu produsul vizat de ancheta inițială, și anume peroxosulfați (persulfați), inclusiv sulfatul de peroximonosulfat de potasiu („produsul în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80.

(13)

Produsul în cauză este folosit ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de aplicații. Unele exemple includ folosirea sa ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producerea de plăci cu circuite imprimate, în preparatele cosmetice pentru păr, în descleierea textilelor, în fabricarea hârtiei, ca substanță de curățat protezele dentare și ca dezinfectant.

(14)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul în cauză și cel fabricat și vândut pe piața internă din RPC, precum și cel fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă dumpingul se practică în prezent și dacă este probabil ca el să continue sau să reapară la o posibilă expirare a măsurilor în vigoare privind anumite importuri din RPC.

(16)

Astfel cum se explică în considerentul 9, un singur producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei și nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. După cum se menționează mai jos în considerentul 22 și după cum se explică în detaliu în considerentele 51-53, ancheta a arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator, care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul și care nu face obiectul prezentei reexaminări. Prin urmare, în acest caz nu se poate realiza analiza dumpingului

(17)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului, au fost luate în considerare informațiile furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, informațiile colectate în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și datele disponibile în ceea ce privește producătorii-exportatori care nu au cooperat. Datele disponibile au fost extrase din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, din informațiile publicate în cadrul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, inițiată în martie 2013 de Statele Unite ale Americii (SUA) (5), din statisticile aflate la dispoziția Comisiei, și anume datele lunare transmise de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază („baza de date 14.6”) și din datele Eurostat privind importurile.

(18)

Datele disponibile în cursul anchetei au arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator chinez care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul (6). Prin urmare, importurile respective nu fac obiectul măsurilor antidumping. Prețurile acestor importuri au rămas sub prețurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei respective.

(19)

În ciuda faptului că prețurile de import în Uniune practicate de China au crescut cu 29 % în cursul perioadei luate în considerare, acestea au rămas scăzute și au subcotat prețul industriei din Uniune în cursul PAR. Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut, de asemenea, dar cu o rată mai puțin pronunțată, de 7 %.

(20)

Singurul exportator chinez cooperant, care este supus actualelor măsuri antidumping, nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. Cu toate acestea, ancheta a arătat că el a exportat la prețuri de dumping către piețele țărilor terțe și că prețurile pe care le-a practicat au fost chiar mai mici decât cele ale actualelor importuri din RPC pe piața Uniunii. Acesta este un indiciu că exportatorii din China continuă să practice dumpingul și că prețurile lor sunt scăzute.

(21)

Piața Uniunii este formată în principal din importuri provenind din trei țări: China, Turcia și SUA, reprezentând fiecare între 8 % și 10 % din cota de piață, și doi producători din Uniune, cu o cotă de piață de aproximativ 65-75 %. Ancheta a arătat că SUA au continuat să fie prezente pe piața Uniunii și au reprezentat aproximativ o treime din importurile totale în cursul PAR. Prețurile de import din SUA au fost, în medie, cu 10 % mai mari decât prețurile de import din RPC. Această constatare, împreună cu subcotarea constatată a prețurilor industriei din Uniune, indică faptul că importurile din China au continuat să exercite o presiune în sensul scăderii prețurilor de vânzare din Uniune.

(22)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 18, importurile din China în timpul PAR au fost realizate de către un exportator care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul. Între 2009 și PAR, volumul acestor importuri a crescut cu 24 %, iar cota de piață aferentă a crescut de la 8 % la 9,6 % din consumul total al Uniunii din aceeași perioadă.

(23)

Trebuie să se reamintească faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping împotriva persulfaților din RPC. Deoarece aceste măsuri au fost abrogate, volumul importurilor din RPC a crescut de la sub 200 de tone în 2001 la peste 4 000 de tone în 2003, depășind dublul acestei valori în 2006 și ajungând la aproape 9 000 de tone. Cu alte cuvinte, importurile din China au ocupat mai mult de 20 % din piața Uniunii în câțiva ani. În perioada 2003-2006, în timp ce consumul a crescut cu 7 %, cota de piață a importurilor chineze s-a dublat. Acest lucru arată că exportatorii chinezi sunt în măsură să aibă o cotă de piață considerabilă pe piața din Uniune în absența măsurilor antidumping.

(24)

Având în vedere faptele și considerentele de mai sus, în special reacția Chinei la abrogarea măsurilor de pe piața Uniunii în 2001, nivelul prețurilor din China în perioada anchetei de reexaminare și continuarea practicilor de dumping pe piețele țărilor terțe, se consideră că este probabil ca, pe termen scurt, importurile chinezești la prețuri scăzute să se reia în cantități mari pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate.

(25)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16 de mai sus, societatea chineză cooperantă nu a exportat către Uniune în cursul PAR și nu a fost posibil să se compare valorile normale de pe piața internă cu prețurile la export către Uniune. Cu toate acestea, s-a evaluat, astfel cum s-a menționat în considerentul 24 de mai sus, dacă exporturile societății către țări terțe au fost efectuate în cursul PAR la prețuri de dumping. Deoarece societății i s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valorile normale au fost stabilite pe baza datelor acesteia.

(26)

Pentru cele trei tipuri de produs în cauză, în cazul cărora vânzările pe piața internă au fost reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valorile normale au fost stabilite pe baza prețurilor plătite de clienți independenți pe piața internă Pentru un singur tip, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza costului de producție, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale societății, precum și profitul realizat de aceasta ca urmare a vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, au fost utilizate pentru a stabili valoarea normală a acestui tip.

(27)

Comparația între valoarea medie ponderată normală și prețul mediu de export ponderat la nivelul franco fabrică pentru țări terțe, stabilite pe baza datelor raportate și verificate, a arătat o marjă de dumping medie ponderată de 9,4 %.

(28)

În ceea ce privește comportamentul în materie de stabilire a prețurilor, existența măsurilor antidumping în India și în SUA este, de asemenea, o indicație clară a practicilor de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi pe alte piețe.

(29)

Ancheta a arătat că această societate chineză cooperantă exportase către o gamă largă de țări terțe, cum ar fi Brazilia, Indonezia, Malaysia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Prețurile la export practicate pe piețele terțe de societatea chineză cooperantă au fost astfel comparate la nivelul prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune și cu prețul de import pentru RPC în cursul PAR pe piața Uniunii. Această comparație a arătat că exportatorul chinez cooperant a practicat prețuri cu până la 40 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PAR.

(30)

Această analiză demonstrează, pe de o parte, că prețurile de pe piața Uniunii sunt mai ridicate și, prin urmare, foarte atractive și, pe de altă parte, că prețurile oferite de celălalt exportator chinez sunt mai mici decât prețul de import actual din China pe piața Uniunii.

(31)

Trebuie de asemenea remarcat faptul că valorile normale din timpul perioadei de anchetă ale societății cooperante au fost în general mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Acest lucru confirmă atractivitatea pieței Uniunii, deoarece ar genera în mod clar profituri mai mari pentru producătorii chinezi. Nivelul scăzut al prețurilor din China nu pare să se bazeze pe niciun alt criteriu decât abundența capacității și a ofertei la produsul în cauză.

(32)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 28, anumite piețe terțe, cum ar fi SUA și India, au devenit mai puțin atractive pentru exportatorii chinezi ca urmare a existenței măsurilor antidumping. În plus, în termeni relativi, s-a constatat că celelalte piețe din țări terțe au funcționat la niveluri de preț mai scăzute decât cele de pe piața Uniunii. În ceea ce privește celelalte piețe din țări terțe, care nu sunt vizate de măsuri, acestea sunt deja alimentate de societăți care sunt prezente pe aceste piețe; prin urmare, orice capacitate neutilizată din RPC ar putea fi utilizată pentru exporturi către piața Uniunii.

(33)

Pe baza celor de mai sus, se preconizează că importurile din China s-ar relua în volume mai mari și ar exercita o presiune mai mare asupra prețurilor pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi ridicate.

(34)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în absența altor informații disponibile, analiza capacității neutilizate în RPC s-a bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile limitate furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, cu privire la situația pieței în RPC, cele furnizate de industria din Uniune, precum și pe informațiile publice disponibile la nivelul celor cinci producători principali identificați în RPC și pe datele colectate în etapa de deschidere a procedurii. Informațiile furnizate de aceste surse s-au dovedit a fi coerente.

(35)

Pe baza acestor informații, se presupune că în RPC sunt disponibile mai mult de 100 000 de tone de capacitate de producție, care reprezintă aproximativ de trei ori volumul consumului din Uniune pe parcursul PAR.

(36)

Pe baza ratei de utilizare a capacității de către producătorul cooperant, s-a concluzionat că există capacități potențial semnificative în RPC, care ar putea fi utilizate pentru creșterea producției și redirecționarea acesteia pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire.

(37)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorilor normale stabilite în China, practicile de dumping ale producătorului cooperant pe piețele țărilor terțe, existența măsurilor antidumping împotriva exportatorilor chinezi în India și SUA, atractivitatea pieței Uniunii, în raport cu alte piețe, și disponibilitatea unei semnificative capacități de producție în RPC indică o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile actuale sunt abrogate.

(38)

Prezenta anchetă a confirmat că persulfații sunt fabricați doar de doi producători din Uniune. Aceștia reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii în decursul PAR. Ambii producători au susținut cererea de reexaminare și au cooperat la anchetă.

(39)

Respectivele două societăți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumite în continuare „industria din Uniune”.

(40)

Pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(41)

Informații privind importurile au fost analizate la nivelul codului NC pentru cele trei tipuri principale de produs similar, persulfat de amoniu, persulfat de sodiu, persulfat de potasiu, la nivelul codului TARIC pentru al patrulea rând, peroximonosulfatul de potasiu. Analiza importurilor a fost completată cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(42)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, la nivelul codurilor NC și TARIC.

(43)

Consumul din Uniune în cursul PAR a fost ușor mai mare decât la începutul perioadei luate în considerare. S-a înregistrat o creștere de 22 % între 2009 și 2010, dar în continuare consumul a scăzut în mod constant până la aproximativ 18 %.

Tabelul 1

Consum

(44)

Volumele și cotele de piață ale importurilor din RPC au fost analizate pe baza datelor Eurostat și a datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(45)

Comparația dintre bazele de date menționate mai sus indică faptul că toate importurile din RPC provin de la o societate în privința căreia s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. În consecință, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și evoluția prețurilor acestora nu pot fi analizate.

(46)

În plus, deoarece producătorii-exportatori chinezi care fac obiectul măsurilor antidumping nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR, nu a fost posibil să se calculeze subcotarea prețurilor pentru RPC.

(47)

Volumul importurilor din alte țări și cotele de piață ale acestora în cursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Acestea au fost stabilite pe baza informațiilor statistice furnizate la nivelul codurilor NC și TARIC. Din motive de confidențialitate, după cum se explică în considerentul 40 de mai sus, cifrele privind cota de piață sunt prezentate sub formă indexată.

Tabelul 2

Importurile din alte țări terțe

(48)

Volumul importurilor din alte țări terțe pe piața Uniunii a scăzut cu aproximativ 12 % în cursul perioadei luate în considerare, iar prețul mediu a crescut cu 6 % în timpul aceleiași perioade. Cota de piață pierdută de către alte țări terțe a fost preluată parțial de importurile din China și de industria din Uniune. În aceeași perioadă, industria din Uniune a majorat prețurile în medie cu 7 %, astfel cum se precizează în considerentul 64 de mai jos.

(49)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

(50)

Producția industriei din Uniune a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost însemnată în special între 2009 și 2010, când a urcat cu 32 puncte procentuale. Ea a rămas ulterior stabilă, înregistrând o scădere ușoară între 2011 și PAR.

Tabelul 3

Producția totală a Uniunii

(51)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Având în vedere că producția a crescut în perioada 2009-2011, gradul de utilizare a capacității a crescut în total cu 34 %. Această tendință s-a schimbat în cursul PAR deoarece scăderea producției a dus și la o scădere a capacității de utilizare cu șase puncte procentuale, așa cum se indică în cele ce urmează:

Tabelul 4

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(52)

Deși nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a crescut substanțial între 2009 și PAR, el rămâne relativ scăzut în raport cu nivelul de producție.

Tabelul 5

Stocuri finale

(53)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți a urmat tendința consumului cu un vârf în 2010 și apoi o tendință descrescătoare în anii următori, până la sfârșitul PAR. Pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul a crescut cu 6 %.

Tabelul 6

Vânzări către clienți independenți

(54)

Deoarece volumul vânzărilor către Uniune a urmat tendința consumului, cota de piață a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în perioada luată în considerare.

Tabelul 7

Cota de piață a Uniunii

(55)

Astfel cum s-a explicat mai sus, creșterea consumului din Uniune a fost limitată la 3 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Industria din Uniune a reușit să-și crească ușor volumul vânzărilor și cota de piață în aceeași perioadă.

(56)

Gradul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a rămas stabil între 2009 și PAR. Cu toate acestea, productivitatea pe lucrător, măsurată ca rezultat în tone per angajat, a crescut în mod vizibil în această perioadă în conformitate cu tendință de producție. Datele sunt detaliate în continuare:

Tabelul 8

Totalul ocupării forței de muncă și al productivității în UE

(57)

Prețurile de vânzare unitare practicate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii au crescut cu 7 % între 2009 și PAR. Această creștere cu 7 % a prețului mediu de vânzare practicat de industria din Uniune se poate explica prin variația gamei de produse vândute în cursul perioadei luate în considerare. Acest preț, chiar luând în considerare potențiala diferență în ceea ce privește gama de produse, a fost semnificativ mai mare decât prețul practicat de producătorul cooperant din China pentru exportul către țări terțe.

Tabelul 9

Prețul unitar al vânzărilor din Uniune

(58)

În 2009, rentabilitatea industriei din Uniune a fost apropiată de pragul de echilibru. Ulterior, în perioada 2010-PAR, rentabilitatea a rămas mai mare de 10 %. Saltul brusc al indicelui de rentabilitate între 2009 și 2010 rezultă prin urmare din nivelul foarte scăzut din 2009, care a fost un an critic pentru industria din Uniune. Nivelul înalt de rentabilitate din 2011 a fost cauzat de un eveniment ieșit din comun care a determinat reducerea costurilor și care nu se va repeta în viitor. Rentabilitatea continuă să manifeste o tendință de scădere, după cum rezultă de altfel din datele înregistrate în cursul PAR.

Tabelul 10

Rentabilitatea

(59)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să își mențină nivelul ridicat de investiții în întreaga perioadă luată în considerare.

(60)

Randamentul investițiilor a urmat îndeaproape tendința rentabilității în 2009 și 2011, nefiind reprezentativ, astfel cum se explică în considerentul 58 de mai sus.

Tabelul 11

Investițiile și randamentul investițiilor

(61)

Fluxul de numerar, care afectează capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, exprimat ca procent din cifra de afaceri a produsului în cauză, a urmat o tendință similară celei a rentabilității. Acesta s-a îmbunătățit în mod semnificativ până în 2011 și a scăzut pe parcursul PAR.

Tabelul 12

Fluxul de numerar

(62)

În timp ce numărul de persoane angajate de industria din Uniune a rămas stabil, salariile au crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

(63)

Astfel cum s-a explicat mai sus, nu au existat importuri din RPC care să facă obiectul unui dumping pe parcursul perioadei luate în considerare și, prin urmare, dimensiunea marjei de dumping nu a putut fi evaluată.

(64)

Luând în considerare absența importurilor de dumping la prețuri scăzute din RPC, nivelul relativ ridicat al utilizării capacității și creșterea cotei de piață realizate de industria din Uniune, nivelul de rentabilitate și evoluția pozitivă a anumitor indicatori financiari, se concluzionează că industria din Uniune s-a redresat de pe urma efectelor practicilor de dumping anterioare în cursul perioadei luate în considerare. Acțiunea de recuperare este totuși recentă, observându-se un anumit declin al mai multor indicatori de prejudiciu precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și investițiile pe piața Uniunii în cursul PAR.

(65)

Ancheta a arătat că importurile de produse la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii au încetat imediat după instituirea măsurilor inițiale în 2007 și nu au fost prezente în timpul perioadei examinate sau în cursul PAR. Importurile din RPC prezente pe piața Uniunii provin de la singurul producător chinez nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. Acest lucru a permis industriei din Uniune să realizeze un nivel ridicat de producție, o creștere a volumului de vânzări, o creștere a prețului mediu de vânzare, a cotei de piață și a rentabilității și să-și îmbunătățească situația financiară generală.

(66)

Prin urmare, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR. Având în vedere scăderea consumului și deteriorarea, în cursul PAR, a anumitor indicatori de prejudiciu, astfel cum este descris mai sus, situația industriei din Uniune rămâne vulnerabilă.

(67)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor, a fost analizat impactul potențial al importurilor chineze asupra pieței și industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(68)

Analiza s-a concentrat pe capacitatea neutilizată în RPC și pe comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe și pe piața Uniunii.

(69)

Conform informațiilor colectate și verificate în cursul anchetei, se estimează că în China este disponibilă o capacitate de producție pentru produsul în cauză de aproximativ 100 000 de tone. În plus, există mai mulți producători mici răspândiți în țară, ceea ce face ca această cifră să fie și mai mare.

(70)

Din cauza lipsei de cooperare din partea exportatorilor chinezi, nu există date disponibile care să indice cu precizie procentul neutilizat din această capacitate, care ar putea fi folosit pentru exportul produsului în cauză pe piața Uniunii. Cu toate acestea, ancheta a arătat că singurul producător chinez cooperant are un surplus de capacitate de aproximativ 30 %. Extrapolarea acestor informații la toate societățile chineze ar însemna că, în prezent, în RPC există un surplus de capacitate de peste 30 000 de tone.

(71)

Pe baza celor de mai sus, chiar dacă societățile chineze nu ar funcționa la capacitate maximă, tot ar fi disponibile pentru exportul din RPC 20 000-25 000 de tone de produs în cauză. Având în vedere constatările și concluziile menționate în considerentele 22-44 de mai sus, este evident că, în cazul în care măsurile nu ar fi prelungite, capacitatea neutilizată disponibilă în China va fi direcționată spre exportul către piața Uniunii. Acest potențial volum de export suplimentar ar trebui să fie înțeles în contextul consumul Uniunii de aproximativ 25 000-35 000 de tone în cursul PAR.

(72)

Astfel cum se menționează în considerentul 20 de mai sus, ancheta a arătat că exporturile chineze către țări terțe s-au realizat la prețuri de dumping. În plus, rezultatele reexaminărilor în perspectiva expirării măsurilor, efectuate de autoritățile competente din SUA și din India, au condus la concluzia că măsurile antidumping în vigoare privind persulfații din RPC ar trebui să fie prelungite. În această situație, se preconizează că capacitatea liberă de producție a exportatorilor chinezi va fi folosită în primul rând pentru a fabrica produse destinate exportului către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. Astfel cum se explică în considerentul 32 de mai sus, având în vedere că furnizarea către piețele altor țări terțe, care nu fac obiectul măsurilor, este deja asigurată de către societăți care sunt prezente pe aceste piețe, orice capacitate de producție neutilizată disponibilă în RPC ar putea fi utilizată pentru a exporta produsul în cauză pe piața Uniunii.

(73)

Luând în considerare practicile anterioare de dumping ale exportatorilor din China care au dus la instituirea măsurilor în vigoare și comportamentul lor actual de dumping în țări terțe, se poate concluziona că aceste volume de exporturi către Uniune ar fi realizate la prețuri de dumping.

(74)

Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 23 de mai sus, reamintim faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping la exportul de persulfați din RPC. Deoarece aceste măsuri nu au fost prelungite, importurile din RPC au crescut de la mai puțin de 200 de tone în 2001 la aproximativ 10 000 de tone în 2006 și, prin urmare, au acaparat mai mult de 20 % din piața Uniunii.

(75)

În consecință, având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, continuarea dumpingului din China către țări terțe, capacitatea limitată a exportatorilor chinezi de a vinde pe alte piețe principale din țări terțe și capacitatea lor de a redirecționa volumele de export către piața din Uniune, se consideră că abrogarea măsurilor ar fragiliza poziția industriei din Uniune pe piața de bază și că prejudiciul suferit ar reapărea din cauza probabilității destul de mari ca importurile din China să se realizeze la prețuri de dumping. Nu există motive să se creadă că îmbunătățirea performanței industriei din Uniune din cauza măsurilor în vigoare s-ar menține sau consolida dacă măsurile ar fi abrogate. Dimpotrivă, există condiții favorabile pentru o schimbare probabilă a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile, iar acest lucru ar putea submina evoluțiile pozitive din piața Uniunii înregistrate în cursul perioadei luate în considerare. Importurile chineze practicate probabil la prețuri de dumping ar putea exercita presiuni asupra prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, făcând-o să piardă cote de piață, și ar avea un impact negativ asupra performanței financiare a industriei Uniunii, care este încă vulnerabilă, astfel cum se explică în considerentul 66 de mai sus.

(76)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(77)

Dat fiind că această anchetă este o reexaminare a măsurilor în vigoare, ea a permis evaluarea oricărui impact negativ nejustificat al actualelor măsuri antidumping asupra părților interesate.

(78)

S-a concluzionat în considerentul 70 de mai sus că situația industriei din Uniune ar cunoaște probabil o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune, deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea și situația lor economică în general pozitivă. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, deoarece există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile care ar provoca o reapariție a prejudiciului.

(79)

Niciunul dintre cei 44 de utilizatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Utilizatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea utilizatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului utilizatorilor ca acestea să fie menținute. În plus, ancheta a arătat că impactul produsului în cauză asupra costurilor produselor în aval este destul de redus și că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra industriei utilizatorilor. Ancheta a arătat, de asemenea, că, date fiind natura produsului și numărul mai mare de surse de aprovizionare disponibile pe piață, utilizatorii pot să schimbe furnizorii cu ușurință.

(80)

Niciunul dintre cei 14 importatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Importatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea importatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului acestora de a menține măsurile. Ancheta a arătat că importatorii pot cumpăra cu ușurință din surse diferite care sunt disponibile în prezent pe piață, în special din industria din Uniune, de la exportatorii din SUA și de la exportatorii chinezi care vând la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

(81)

Având în vedere cele menționate mai sus, se constată că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(82)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei notificări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(83)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți peroxosulfați (persulfați) originari din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1184/2007, ar trebui menținute.

(84)

Pentru a reduce la minimum riscul de circumvenție datorat diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale, care se aplică numai societăților pentru care se introduce un nivel individual al taxei, includ prezentarea către autoritățile vamale ale statului membru a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură sunt supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți producători,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/23

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/25

(1)

Regulamentul (UE) nr. 39/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile pentru navele din UE în privința anumitor stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care nu fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/27

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/29

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) stabilește cotele pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/31

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 al Comisiei (2) definește caracteristicile chimice și organoleptice ale uleiului de măsline și ale uleiului din resturi de măsline și stabilește metodele de evaluare a caracteristicilor respective. Metodele menționate și valorile limită pentru caracteristicile uleiurilor ar trebui actualizate în temeiul opiniilor unor experți chimiști și în concordanță cu rezultatele lucrărilor Consiliului Oleicol Internațional (IOC).

(2)

Pentru a asigura punerea în aplicare la nivelul Uniunii a celor mai recente standarde internaționale stabilite de IOC, ar trebui să se actualizeze anumite metode de analiză, precum și anumite valori limită pentru caracteristicile uleiurilor, prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2568/91.

(3)

În consecință, ar trebui să se adapteze valorile limită pentru stigmastadiene, ceruri, acid miristic și esteri alchilici ai acizilor grași și ar trebui să se modifice corespunzător unele programe decizionale prin care se verifică dacă o probă de ulei de măsline este în conformitate cu categoria declarată. Ar trebui să se introducă programe decizionale pentru campesterol și delta-7-stigmastenol, împreună cu parametri mai restrictivi, pentru a facilita schimburile comerciale și pentru a garanta autenticitatea uleiului de măsline, în scopul protejării consumatorilor. Metoda de analiză referitoare la compoziția și conținutul de steroli și determinarea eritrodiolului și a uvaolului ar trebui să fie înlocuită cu o metodă mai fiabilă, care să se aplice și pentru dialcoolii triterpenici. De asemenea, este necesar să se revizuiască evaluarea organoleptică a uleiului de măsline și să se introducă o metodă care să permită detectarea prezenței în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine.

(4)

Ținând cont de evoluția procedurilor pentru controalele de conformitate a uleiurilor, ar trebui să se adapteze în consecință metoda de eșantionare a uleiului de măsline și a uleiului din resturi de măsline.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la noile norme, precum și timpul necesar introducerii mijloacelor necesare aplicării acestora și pentru a evita perturbarea tranzacțiilor comerciale, modificările aduse acestui regulament ar trebui să se aplice de la 1 martie 2014. Din aceleași motive, este necesar să se dispună ca uleiul de măsline și uleiurile din resturi de măsline fabricate și etichetate legal în Uniunea Europeană sau importate legal în Uniunea Europeană și puse în liberă circulație înainte de această dată să fie comercializate până la epuizarea tuturor stocurilor.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(1)

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

1.   Caracteristicile uleiurilor prevăzute în anexa I se determină în conformitate cu următoarele metodele de analiză:

Pentru a se detecta prezența în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine, se aplică metoda de analiză prevăzută în anexa XXa.

2.   Verificarea de către autoritățile naționale sau de către reprezentanții acestora a caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor virgine se efectuează în cadrul comisiilor de degustători aprobate de statele membre.

Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor menționate la primul paragraf sunt considerate a fi conforme cu categoria declarată dacă o comisie aprobată de statul membru în cauză confirmă respectiva clasificare.

În cazul în care comisia nu confirmă categoria declarată în ceea ce privește caracteristicile organoleptice, autoritățile naționale sau reprezentanții acestora dispun, la cererea părții interesate, să se efectueze fără întârziere două contraanalize de către alte comisii aprobate, din care cel puțin una este aprobată de statul membru producător în cauză. Se consideră că respectivele caracteristici sunt conforme cu caracteristicile declarate dacă cel puțin două contraanalize confirmă clasificarea declarată. În caz contrar, costurile contraanalizelor sunt suportate de partea interesată.

3.   Atunci când autoritățile naționale sau reprezentanții acestora verifică caracteristicile uleiului după cum se prevede la alineatul (1), prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu standardele internaționale EN ISO 661 privind pregătirea probei pentru analiză și EN ISO 5555 privind eșantionarea. Cu toate acestea, fără a aduce atingere punctului 6.8 din standardul EN ISO 5555, în cazul loturilor de astfel de uleiuri în ambalaje imediate, probele se prelevă în conformitate cu anexa Ia la prezentul regulament. În cazul uleiurilor în vrac pentru care eșantionarea nu se poate realiza în conformitate cu EN ISO 5555, eșantionarea se efectuează în conformitate cu instrucțiunile furnizate de autoritatea competentă a statului membru.

Fără a aduce atingere standardului EN ISO 5555 și capitolului 6 din standardul EN ISO 661, probele prelevate se păstrează cât mai repede posibil într-un loc întunecos și ferit de căldură puternică și se trimit la laborator pentru analiză cel mai târziu în a cincea zi lucrătoare de la prelevarea lor, iar în caz contrar probele se păstrează astfel încât să nu fie degradate sau deteriorate în timpul transportului sau al depozitării, înainte de a fi trimise la laborator.

4.   Pentru verificarea prevăzută la alineatul (3), în cazul produselor ambalate, analizele menționate la anexele II, III, IX, XII și XX, precum și, după caz, contraanalizele prevăzute de legislațiile naționale se efectuează înainte de data minimă de valabilitate. În cazul eșantionării de uleiuri în vrac, aceste analize se efectuează cel târziu în a șasea lună care urmează lunii în care a fost prelevată proba.

Pentru celelalte analize prevăzute de prezentul regulament nu se prevede nici o limită temporală.

Cu excepția cazului în care proba a fost prelevată la mai puțin de două luni de la data minimă de valabilitate, dacă rezultatele analizelor nu corespund caracteristicilor categoriei declarate de ulei de măsline sau de ulei din resturi de măsline, partea în cauză este înștiințată cel mai târziu cu o lună înainte de expirarea perioadei prevăzute la primul paragraf.

5.   În scopul determinării caracteristicilor uleiurilor de măsline prin metodele prevăzute la alineatul (1) primul paragraf, rezultatele analizelor se compară direct cu limitele prevăzute de prezentul regulament.”

(2)

Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

(3)

Anexa Ia se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

(4)

Anexa Ib se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament.

(5)

Anexa V se înlocuiește cu textul din anexa IV la prezentul regulament.

(6)

Anexa VI se elimină.

(7)

Anexa XII se înlocuiește cu textul din anexa V la prezentul regulament.

(8)

După anexa XX, se adaugă anexa XXa, al cărei text este prevăzut în anexa VI la prezentul regulament.