This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document L:2014:069:FULL
Official Journal of the European Union, L 069, 8 March 2014
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 069, 8 martie 2014
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 069, 8 martie 2014
Display all documents published in this Official Journal
|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2014.069.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 57 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAȚIONALE
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/1 |
Informare privind data intrării în vigoare a Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Danemarcei și Guvernul local al Groenlandei, pe de altă parte
În urma semnării la 18 septembrie 2012, Guvernul Danemarcei, Guvernul local al Groenlandei și Uniunea Europeană au notificat, la 21 decembrie 2012, respectiv la 28 decembrie 2012 și la 29 ianuarie 2014, finalizarea procedurilor interne în vederea încheierii Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului.
Prin urmare, acordul a intrat în vigoare la data de 29 ianuarie 2014, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) al acestuia.
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/2 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 11 februarie 2014
privind semnarea, în numele Uniunii Europene și a statelor membre ale acesteia, a unui protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea Croației ca parte contractantă ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană
(2014/122/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 217, coroborat cu articolul 218 alineatul (5) și cu articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf,
având în vedere Actul de aderare a Republicii Croația, în special articolul 6 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
La 24 septembrie 2012, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu Confederația Elvețiană în vederea adaptării, prin negocierea unui protocol (denumit în continuare „protocolul”), a Acordului dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea Croației ca parte contractantă, având în vedere extinderea Uniunii Europene. Croația a aderat la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013. |
|
(2) |
Negocierile privitoare la protocol s-au încheiat recent. |
|
(3) |
Prin urmare, protocolul ar trebui să fie semnat în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie se autorizează semnarea, în numele Uniunii Europene și a statelor sale membre, a Protocolului la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea Croației ca parte contractantă ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană.
Articolul 2
Prin prezenta decizie președintele Consiliului este împuternicit să desemneze persoana autorizată să semneze protocolul în numele Uniunii și al statelor membre ale acesteia.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 11 februarie 2014.
Pentru Consiliu
Președintele
E. VENIZELOS
REGULAMENTE
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/3 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 214/2014 AL COMISIEI
din 25 februarie 2014
de modificare a anexelor II, IV, XI, XII și XVIII la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (1), în special articolul 39 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2007/46/CE stabilește un cadru armonizat care cuprinde dispozițiile administrative și cerințele tehnice generale pentru toate vehiculele noi. Aceasta menționează, în special, actele de reglementare care stabilesc cerințele tehnice pe care vehiculele trebuie să le îndeplinească în vederea omologării CE de tip. În plus, prin Directiva 2007/46/CE, omologarea CE de tip a întregului vehicul a devenit obligatorie pentru vehiculele cu destinație specială, în conformitate cu calendarul stabilit în anexa XIX la aceasta. |
|
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) a introdus noi elemente de siguranță pentru vehicule și a prevăzut abrogarea mai multor directive și înlocuirea acestora cu regulamentele corespunzătoare ale Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU). |
|
(3) |
Anexa XI la Directiva 2007/46/CE conține o listă de acte de reglementare pentru omologarea CE de tip a vehiculelor cu destinație specială, precum și dispoziții specifice privind aceste vehicule. Este esențial ca anexa XI să fie adaptată pentru a ține seama de modificările introduse prin Regulamentul (CE) nr. 661/2009. Se aplică data de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009. |
|
(4) |
Pentru a obține armonizarea cerințelor tehnice aplicabile omologării CE de tip a întregului vehicul în cazul vehiculelor cu destinație specială, este esențial să se modifice anexa II la Directiva 2007/46/CE și să se stabilească cerințe mai stricte pentru ambulanțe și pentru vehiculele accesibile scaunelor rulante. Pentru a acorda industriei timpul necesar adaptării vehiculelor, aceste cerințe mai stricte trebuie să se aplice numai tipurilor noi de vehicule. |
|
(5) |
Anexa XVIII la Directiva 2007/46/CE prezenta relevanță pentru înregistrarea vehiculelor cu destinație specială pe baza vehiculelor incomplete care dețin o omologare națională de tip. Întrucât omologările CE de tip vor înlocui omologările naționale de tip în conformitate cu datele stabilite în anexa XIX la Directiva 2007/46/CE, se impune eliminarea anexei XVIII la sfârșitul perioadei de tranziție prevăzute în anexa XIX la Directiva 2007/46/CE. |
|
(6) |
Partea II a anexei IV la Directiva 2007/46/CE enumeră regulamentele CEE-ONU recunoscute ca alternativă la directivele menționate în partea I a anexei IV. Având în vedere abrogarea celor mai multe dintre aceste directive începând cu 1 noiembrie 2014, prin Regulamentul (CE) nr. 661/2009, precum și adoptarea unui nou regulament CEE-ONU privind siguranța pietonilor, se impune actualizarea mențiunilor relevante din partea II a anexei IV la Directiva 2007/46/CE. În plus, se impune corectarea mai multor erori din anexa IV la această directivă. |
|
(7) |
Anexa XII la Directiva 2007/46/CE a fost modificată în aceeași zi prin Regulamentul (UE) nr. 1229/2012 al Comisiei (3) și prin Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei (4), ceea ce poate determina apariția unei situații neclare cu privire la numărul de unități permise pentru vehiculele care dețin o omologare de tip pentru serii mici, deoarece Regulamentul (UE) nr. 1229/2012 a fost redactat spre a fi publicat după Regulamentul (UE) nr. 1230/2012. Pentru a elimina această incertitudine, este necesară republicarea versiunii consolidate a anexei XII, astfel cum a fost modificată de aceste două texte juridice. |
|
(8) |
Prin urmare, Directiva 2007/46/CE ar trebui modificată în consecință. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Directiva 2007/46/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexele II, IV, XI și XII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
|
2. |
Anexa XVIII se elimină. |
Articolul 2
Începând cu 1 noiembrie 2014, autoritățile naționale consideră că certificatele de conformitate ale vehiculelor nu mai sunt valabile în sensul articolului 26 alineatul (1), cu excepția cazului în care omologările de tip respective au fost actualizate pentru a ține seama de cerințele din anexa XI la Directiva 2007/46/CE, astfel cum a fost modificată prin prezentul regulament.
Cu toate acestea, cerințele suplimentare privind compartimentul pentru transportul pacienților din ambulanțe, prevăzute în apendicele 1 la anexa XI la Directiva 2007/46/CE, precum și cerințele suplimentare privind încercarea sistemului de ancorare a scaunelor rulante și a sistemului de reținere a ocupanților acestora din vehiculele accesibile scaunelor rulante, prevăzute în apendicele 3 la anexa XI la Directiva 2007/46/CE, se aplică de la 1 noiembrie 2014 numai pentru noile tipuri de vehicule.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 punctul 2, articolul 2, punctul 1 litera (a) și punctul 2 litera (b) punctul (i) din anexă se aplică de la 1 noiembrie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 25 februarie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1229/2012 al Comisiei din 10 decembrie 2012 de modificare a anexelor IV și XII la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (JO L 353, 21.12.2012, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru masele și dimensiunile autovehiculelor și ale remorcilor acestora și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 353, 21.12.2012, p. 31).
ANEXĂ
Directiva 2007/46/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
În anexa II partea A:
|
|
2. |
Anexa IV se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
Anexa XI se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA XI NATURA VEHICULELOR CU DESTINAȚIE SPECIALĂ ȘI DISPOZIȚII AFERENTE PENTRU OMOLOGAREA CE DE TIP Apendicele 1 Autorulote, ambulanțe și autovehicule funerare
Cerințe suplimentare pentru ambulanțe Compartimentul pentru transportul pacienților din ambulanțe trebuie să respecte cerințele standardului EN 1789:2007+A1: 2010 +A2:2014 – «Vehicule medicale și echipamentele lor. Ambulanțe rutiere», cu excepția secțiunii 6.5 – «Lista echipamentelor». Dovada de conformitate se furnizează împreună cu un raport de încercare al unui serviciu tehnic. Dacă este prevăzut un spațiu pentru scaun rulant, se aplică cerințele din apendicele 3 cu privire la sistemele de reținere pentru scaun și pentru ocupant. Apendicele 2 Vehicule blindate
Apendicele 3 Vehicule accesibile scaunelor rulante
Cerințe suplimentare pentru încercarea sistemului de ancorare a scaunului rulant și a sistemului de reținere a ocupantului acestuia
0. Definiții
1. Cerințe generale
2. Încercare statică în vehicul 2.1. Ancoraje pentru reținerea ocupantului scaunului rulant
2.2. Ancoraje pentru legarea scaunului rulant Ancorajele pentru legarea scaunului rulant trebuie să reziste, timp de cel puțin 0,2 secunde, următoarelor forțe aplicate prin intermediul scaunului rulant surogat (sau al unui scaun rulant surogat corespunzător, cu distanța între axe, înălțimea scaunului și punctele de fixare a legăturii conforme cu specificațiile pentru scaune rulante surogat), la o înălțime de 300 +/- 100 mm de la suprafața pe care stă scaunul rulant surogat:
2.3. Componentele sistemului
3. Încercare dinamică în interiorul vehiculului
Apendicele 4 Alte vehicule cu destinație specială (inclusiv grup special, vehicule de transport pentru echipamente multiple și rulote) Cerințele din anexa IV trebuie să fie îndeplinite în cea mai mare măsură posibilă: aplicarea derogărilor este permisă numai în cazul în care producătorul demonstrează autorității de omologare că, dată fiind utilitatea specială a vehiculului, acesta nu poate respecta toate cerințele.
Apendicele 5 Automacarale
Apendicele 6 Vehicule pentru transportul încărcăturilor excepționale
Semnificația notelor:
|
|
4. |
Anexa XII se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA XII LIMITE APLICABILE PENTRU SERII MICI ȘI PENTRU VEHICULE DE SFÂRȘIT DE SERIE A. LIMITE PENTRU SERII MICI
B. LIMITE PENTRU VEHICULE DE SFÂRȘIT DE SERIE Numărul maxim de vehicule complete sau completate, puse în circulație în fiecare stat membru în baza procedurii «sfârșit de serie», este limitat la unul dintre cazurile următoare, la alegerea statului membru:
|
(1) Masa maximă tehnic admisibilă.
(2) Orice sistem de protecție frontală furnizat odată cu vehiculul trebuie să respecte dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 78/2009, să fie prevăzut cu un număr de omologare de tip și să fie marcat corespunzător.
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/65 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 215/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce privește metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile structurale și de investiții europene
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (1), în special articolul 8 al treilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al cincilea paragraf și articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 stabilește dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care oferă sprijin în cadrul politicii de coeziune și funcționează în prezent în temeiul unui cadru strategic comun. |
|
(2) |
Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns legate, dat fiind că ele se referă la normele specifice fondurilor pentru fiecare dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (denumite în continuare „fondurile ESI”) privind aspecte comune în cazul a trei sau mai multor programe, și anume metodologia privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție, toate afectând conținutul programelor. Pentru a asigura coerența între dispozițiile respective, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a facilita programarea strategică a fondurilor ESI, precum și pentru a permite tuturor locuitorilor din Uniune să dispună de o imagine cuprinzătoare și de un acces compact la acestea, este de dorit ca aceste elemente relevante pentru programarea fondurilor ESI, care, conform Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie stabilite prin acte de punere în aplicare, să fie incluse într-un singur regulament. |
|
(3) |
În conformitate cu articolul 8 al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este necesară adoptarea unei metodologii comune pentru a stabili nivelul sprijinului pentru obiectivele legate de schimbările climatice pentru fiecare dintre cele cinci fonduri ESI. Metodologia respectivă ar trebui să consiste în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Ponderea specifică atribuită ar trebui să se diferențieze în funcție de contribuția – semnificativă sau moderată – pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimbările climatice. În cazul în care sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribuție nesemnificativă la obiectivele respective, ar trebui să se atribuie ponderea zero. Ar trebui să se utilizeze ponderi standard pentru a asigura o abordare armonizată în ceea ce privește urmărirea cheltuielilor legate de schimbările climatice în cadrul diferitor politici ale Uniunii. Cu toate acestea, metodologia ar trebui să reflecte diferențele dintre intervențiile din fiecare fond ESI. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul FEDR, FSE și al Fondului de coeziune, ponderile ar trebui să fie corelate cu categoriile de intervenții stabilite în nomenclatura adoptată de Comisie. În cazul FEADR, ponderile ar trebui să fie corelate cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), iar în cazul FEPAM, cu măsurile stabilite într-un act juridic ulterior al Uniunii de stabilire a condițiilor pentru sprijinul financiar în politica maritimă și de pescuit pentru perioada de programare 2014-2020. |
|
(4) |
În temeiul articolului 22 alineatul (7) al cincilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este de asemenea necesar să se stabilească dispoziții detaliate pentru stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor din cadrul de performanță pentru fiecare prioritate inclusă în programele sprijinite prin fondurile ESI și pentru evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor respective. |
|
(5) |
Pentru a verifica dacă obiectivele de etapă și țintele îndeplinesc condițiile stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este necesar să se înregistreze informațiile utilizate în acest scop și abordarea metodologică adoptată pentru a stabili cadrul de performanță. Deși includerea informațiilor respective în programe ar trebui să fie facultativă, documentația ar trebui să fie pusă atât la dispoziția statului membru, cât și la dispoziția Comisiei, pentru a servi drept bază pentru dezvoltarea unui cadru de performanță care respectă anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. |
|
(6) |
Atingerea obiectivelor de etapă stabilite în cadrul de performanță reprezintă o condiție prealabilă pentru alocarea definitivă a rezervei de performanță, iar incapacitatea gravă de a atinge obiectivele de etapă poate duce la suspendarea plăților intermediare. Prin urmare, este important să se stabilească dispoziții detaliate privind stabilirea obiectivelor de etapă și să se definească cu exactitate ce înseamnă atingerea obiectivelor de etapă. |
|
(7) |
Întrucât atingerea țintelor stabilite pentru sfârșitul perioadei de programare reprezintă o parte importantă a succesului aplicării fondurilor ESI, iar incapacitatea gravă de a atinge țintele poate duce la o corecție financiară, este important să se precizeze în mod clar modalitățile de stabilire a țintelor și să se clarifice în mod precis ce înseamnă atingerea țintelor sau incapacitatea gravă de a face acest lucru. |
|
(8) |
În scopul reflectării progreselor înregistrate în procesul de punere în aplicare a operațiunilor în cadrul unei priorități, este necesar să se stabilească caracteristicile etapelor-cheie de implementare. |
|
(9) |
Pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în cadrul de performanță a obiectivelor și rezultatelor așteptate pentru fiecare fond sau pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, precum și pentru fiecare categorie de regiuni, după caz, este necesar să se stabilească dispoziții specifice privind structura cadrului de performanță și privind evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor, în cazul în care o prioritate vizează mai multe fonduri sau categorii de regiuni. Întrucât doar FSE și FEDR prevăd alocări financiare pe categorii de regiuni, acestea din urmă nu ar trebui să fie considerate relevante pentru stabilirea unui cadru de performanță pentru Fondul de coeziune, FEADR și FEPAM. |
|
(10) |
În conformitate cu articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este necesar să se specifice categoriile de intervenții comune pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, pentru a permite statelor membre să prezinte Comisiei informații coerente privind utilizarea programată a acestor fonduri, precum și informații privind alocarea cumulativă și cheltuielile acestor fonduri pe categorie și numărul de operațiuni pe toată durata punerii în aplicare a programului. Acest lucru este necesar pentru a permite Comisiei să informeze în mod corespunzător celelalte instituții ale Uniunii și cetățenii Uniunii cu privire la utilizarea fondurilor. Cu excepția categoriilor de intervenții care corespund în mod direct obiectivelor tematice sau priorităților de investiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în regulamentele specifice fondurilor, categoriile de intervenții pot fi aplicate sprijinului în cadrul mai multor obiective tematice. |
|
(11) |
Pentru a permite aplicarea rapidă a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(12) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu articolul 150 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, având în vedere faptul că Comitetul de coordonare pentru fondurile structurale și de investiții europene stabilit la articolul 150 alineatul (1) din regulamentul respectiv a emis un aviz, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
METODOLOGIA PENTRU STABILIREA SPRIJINULUI PENTRU OBIECTIVELE LEGATE DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE PENTRU FIECARE FOND ESI
[Competență conferită în temeiul articolului (8) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Articolul 1
Metodologia de calculare a sprijinului acordat din FEDR, FSE și Fondul de coeziune pentru obiectivele legate de schimbările climatice
1. Calcularea sprijinului care va fi utilizat de FEDR și Fondul de coeziune pentru obiectivele legate de schimbările climatice se efectuează în două etape, după cum urmează:
|
(a) |
coeficienții stabiliți în tabelul 1 din anexa I la prezentul regulament se aplică în funcție de codul domeniului de intervenție datelor financiare raportate pentru aceste coduri; |
|
(b) |
în ceea ce privește datele financiare raportate pentru codurile domeniilor de intervenție care au coeficientul zero, în cazul în care datele financiare sunt raportate la dimensiunea privind obiectivele tematice pentru codurile 04 și 05 stabilite în tabelul 5 din anexa I la prezentul regulament, datele sunt ponderate cu un coeficient de 40 %, având în vedere contribuția la obiectivele legate de schimbările climatice. |
2. Coeficienții privind schimbările climatice aplicați pe baza tabelului 1 din anexa I la prezentul regulament se aplică, de asemenea, categoriilor respective din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană stabilite pe baza articolului 8 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3).
3. Calcularea sprijinului acordat de FSE pentru obiectivele legate de schimbările climatice se efectuează prin identificarea datelor financiare raportate la codul 01 „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor”, în conformitate cu dimensiunea 6 „Coduri pentru dimensiunea privind temele secundare în cadrul Fondului social european”, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 6 din anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Metodologia de calculare a sprijinului acordat din FEADR pentru obiectivele legate de schimbările climatice
1. Valoarea indicativă a sprijinului pentru obiectivele legate de schimbările climatice, acordat din FEADR pentru fiecare program, astfel cum se prevede la articolul 27 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, se calculează prin aplicarea coeficienților stabiliți în anexa II la prezentul regulament la cheltuielile planificate prezentate în planul de finanțare menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în legătură cu prioritățile și domeniile de intervenție menționate la articolul 5 punctele 3 (b), 4, 5 și 6 (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
2. În scopul raportării privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor legate de schimbările climatice în raportul anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, coeficienții menționați la alineatul (1) se aplică informațiilor privind cheltuielile menționate la articolul 75 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Articolul 3
Metodologia de calculare a sprijinului acordat din FEPAM pentru obiectivele legate de schimbările climatice
1. Contribuția din FEPAM la obiectivele legate de schimbările climatice se calculează prin aplicarea unui coeficient pentru fiecare dintre principalele măsuri sprijinite de FEPAM, pentru a reflecta importanța din punctul de vedere al schimbărilor climatice a fiecărei măsuri.
Sprijinul acordat de FEPAM pentru obiectivele legate de schimbările climatice se calculează pe baza următoarelor informații:
|
(a) |
valoarea indicativă a sprijinului destinat obiectivelor legate de schimbările climatice, acordat din FEPAM pentru fiecare program, astfel cum se prevede la articolul 27 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; |
|
(b) |
coeficienții stabiliți pentru principalele măsuri sprijinite prin FEPAM, astfel cum sunt prevăzuți în anexa III la prezentul regulament; |
|
(c) |
raportarea de către statele membre cu privire la creditele financiare și cheltuielile pentru fiecare măsură în rapoartele anuale de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 50 alineatele (4) și (5) din Regulamentul nr. 1303/2013; |
|
(d) |
informații și date furnizate de către statele membre cu privire la operațiunile selectate pentru finanțare, în conformitate cu un viitor act juridic al Uniunii de stabilire a condițiilor privind sprijinul financiar pentru politica în domeniul maritim și al pescuitului pentru perioada de programare 2014-2020 („regulamentul FEPAM”). |
2. Un stat membru poate propune în programul său operațional atribuirea unui coeficient de 40 % unei măsuri ponderate cu un coeficient de 0 % în anexa III la prezentul regulament, cu condiția să poată demonstra relevanța măsurii respective pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea.
CAPITOLUL II
STABILIREA OBIECTIVELOR DE ETAPĂ ȘI A ȚINTELOR ÎN CADRUL DE PERFORMANȚĂ ȘI EVALUAREA ATINGERII LOR
[Competență conferită în temeiul articolului 22 alineatul (7) al cincilea paragraf din Regulamentul (UE) nr.1303/2013]
Articolul 4
Informații care trebuie înregistrate de organismele însărcinate cu pregătirea programelor
1. Organismele însărcinate cu pregătirea programelor înregistrează informațiile privind metodologiile și criteriile aplicate în vederea selectării indicatorilor pentru cadrul de performanță, pentru a garanta că obiectivele de etapă și țintele corespunzătoare respectă condițiile stabilite la punctul 3 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru toate programele și prioritățile sprijinite de fondurile ESI, precum și pentru alocarea specifică inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (Youth Employment Initiative – YEI), menționată la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), sub rezerva excepțiilor prevăzute la punctul 1 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
2. Informațiile înregistrate de către organismele însărcinate cu pregătirea programelor permit verificarea conformității cu condițiile stabilite la punctul 3 din Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru obiectivele de etapă și pentru ținte. Aceste informații includ:
|
(a) |
date sau elemente de probă folosite pentru a estima valoarea obiectivelor de etapă și a țintelor și metoda de calcul, de exemplu, date privind costurile unitare, criteriile de referință, o rată de aplicare standard sau deja înregistrată, sfaturile experților și concluziile evaluării ex ante; |
|
(b) |
informații privind partea din alocarea financiară reprezentată de operațiunile cărora le corespund indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanță, precum și explicația modului de calculare a acestei părți; |
|
(c) |
informații cu privire la modul în care au fost aplicate metodologia și mecanismele de asigurare a consecvenței în ceea ce privește funcționarea cadrului de performanță stabilit în acordul de parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; |
|
(d) |
explicația alegerii indicatorilor de rezultat sau a etapelor-cheie de implementare, în cazul în care au fost incluși în cadrul de performanță. |
3. Informațiile privind metodologiile și criteriile aplicate în vederea selectării indicatorilor pentru cadrul de performanță și a stabilirii obiectivelor de etapă și a țintelor corespunzătoare, înregistrate de organismele însărcinate cu pregătirea programelor, sunt puse la dispoziția Comisiei la cerere.
4. Cerințele menționate la alineatele (1) - (3) din prezentul articol se aplică, de asemenea, revizuirii obiectivelor de etapă și a țintelor în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Articolul 5
Stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor
1. Obiectivele de etapă și țintele sunt stabilite la nivelul priorității, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 7. Indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanță corespund unui procent de peste 50 % din alocarea financiară pentru o prioritate. În scopul stabilirii sumei respective, o alocare pentru un indicator sau pentru o etapă-cheie de implementare nu va fi luată în calcul decât o singură dată.
2. Pentru toate fondurile ESI, cu excepția FEADR, obiectivul de etapă și ținta pentru un indicator financiar se referă la valoarea totală a cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în sistemul contabil al autorității de certificare și care au fost certificate de către autoritatea respectivă în conformitate cu articolul 126 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Pentru FEADR, ele se referă la totalitatea cheltuielilor publice realizate, introduse în sistemul comun de monitorizare și evaluare.
3. Pentru toate fondurile ESI, cu excepția FSE și FEADR, obiectivul de etapă și ținta pentru un indicator de realizare se referă la operațiuni în cadrul cărora toate acțiunile care conduc la realizări au fost puse în aplicare în totalitate, dar pentru care nu au fost făcute în mod necesar toate plățile.
În ceea ce privește FSE și FEADR, pentru măsurile adoptate în conformitate cu articolul 16, articolul 19 alineatul (1) litera (c), articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b), articolele 27, 28, 29, 30, 31, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, ele pot fi legate, de asemenea, de valoarea realizată în cazul operațiunilor care au fost demarate, dar în cadrul cărora anumite acțiuni care conduc la rezultate sunt încă în curs de desfășurare.
Pentru alte măsuri în cadrul FEADR, ele se referă la operațiunile finalizate în sensul articolului 2 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
4. O etapă-cheie de implementare este o etapă importantă în implementarea operațiunilor din cadrul unei priorități, a cărei finalizare poate fi verificată și poate fi exprimată printr-un număr sau un procent. În sensul articolelor 6 și 7 din prezentul regulament, etapele-cheie de implementare sunt tratate ca indicatori.
5. Un indicator de rezultat se utilizează numai atunci când este cazul și în strânsă legătură cu intervențiile care beneficiază de sprijin.
6. În cazul în care s-a dovedit că informațiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament sunt bazate pe ipoteze incorecte care duc la subestimarea sau supraestimarea țintelor sau a obiectivelor de etapă, acest fapt poate fi considerat un caz justificat corespunzător în sensul punctului 5 din Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Articolul 6
Atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor
1. Atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor se evaluează luând în considerare toți indicatorii și toate etapele-cheie de implementare din cadrul de performanță stabilit la nivel de prioritate în sensul articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament.
2. Se consideră că au fost atinse obiectivele de etapă sau țintele pentru o prioritate dacă toți indicatorii incluși în cadrul de performanță relevant au atins cel puțin 85 % din valoarea obiectivului de etapă până la sfârșitul anului 2018 sau cel puțin 85 % din valoarea țintei până la sfârșitul anului 2023. Prin derogare, în cazul în care cadrul de performanță include trei sau mai mulți indicatori, obiectivele de etapă sau țintele pentru o prioritate pot fi considerate atinse dacă toți indicatorii, cu excepția unuia, ating 85 % din valoarea obiectivului de etapă până la sfârșitul anului 2018 sau 85 % din valoarea țintei până la sfârșitul anului 2023. Indicatorul care nu atinge 85 % din valoarea obiectivului de etapă sau din valoarea țintei nu trebuie să atingă mai puțin de 75 % din valoarea obiectivului de etapă sau din valoarea țintei.
3. În cazul unei priorități al cărei cadru de performanță cuprinde cel mult doi indicatori, incapacitatea de a atinge cel puțin 65 % din valoarea obiectivului de etapă până la sfârșitul anului 2018 pentru oricare dintre acești indicatori este considerată o incapacitate gravă de atingere a obiectivelor de etapă. Incapacitatea de a atinge cel puțin 65 % din valoarea țintă până la sfârșitul anului 2023 pentru oricare dintre acești indicatori este considerată o incapacitate gravă de atingere a țintelor.
4. În cazul unei priorități al cărei cadru de include mai mult de doi indicatori, incapacitatea de a atinge cel puțin 65 % din valoarea obiectivului de etapă până la sfârșitul anului 2018 pentru cel puțin doi dintre acești indicatori este considerată o incapacitate gravă de atingere a obiectivelor de etapă. Incapacitatea de a atinge cel puțin 65 % din valoarea țintei până la sfârșitul anului 2023 pentru cel puțin doi dintre acești indicatori este considerată o incapacitate gravă de atingere a țintelor.
Articolul 7
Cadrul de performanță pentru axele prioritare menționate la articolul 96 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și axele prioritare ale inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”
1. Indicatorii și etapele-cheie de implementare selectate pentru cadrul de performanță, obiectivele de etapă și țintele lor, precum și valorile privind atingerea lor sunt prezentate pentru fiecare fond și, pentru FEDR și FSE, în funcție de categorie de regiune.
2. Informațiile solicitate la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament sunt stabilite pentru fiecare fond și pentru fiecare categorie de regiune, acolo unde este cazul.
3. Atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor este evaluată separat pentru fiecare fond și pentru fiecare categorie de regiune în cadrul unei priorități, ținând seama de indicatori, de obiectivele de etapă și țintele lor, precum și de valorile lor de realizare, prezentate pentru fiecare fond și pentru fiecare categorie de regiune. Indicatorii de realizare și etapele-cheie de implementare din cadrul de performanță corespund unui procent de peste 50 % din alocarea financiară acordată Fondului și categoriei de regiune, acolo unde este cazul. În scopul stabilirii sumei respective, o alocare pentru un indicator sau pentru o etapă-cheie de implementare nu va fi luată în calcul decât o singură dată.
4. În cazul în care resursele pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) sunt programate în cadrul unei axe prioritare în conformitate cu articolul 18 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013, se stabilește un cadru de performanță separat pentru YEI și atingerea țintelor stabilite pentru YEI se evaluează separat de cealaltă parte a axei prioritare în cauză.
CAPITOLUL III
NOMENCLATURA CATEGORIILOR DE INTERVENȚIE PENTRU FEDR, FSE ȘI FONDUL DE COEZIUNE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI PRIVIND INVESTIȚIILE PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Articolul 8
Categorii de intervenție pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune
[Competență conferită în temeiul articolului 96 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013]
1. Nomenclatura pentru categoriile de intervenție menționate la articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 este prezentată în tabelele 1 - 8 din anexa I la prezentul regulament. Codurile care figurează în aceste tabele se aplică în cazul FEDR în ceea ce privește obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Fondului de coeziune, FSE și inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, astfel cum se specifică la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.
2. Codurile 001-101 stabilite în tabelul 1 din anexa I la prezentul regulament se aplică numai în cazul FEDR și al Fondului de coeziune.
Codurile 102-120 stabilite în tabelul 1 din anexa I la prezentul regulament se aplică numai în cazul FSE.
În cazul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, se aplică numai codul 103 stabilit în tabelul 1 din anexa I la prezentul regulament.
Codurile 121, 122 și 123 stabilite în tabelul 1 din anexa I la prezentul regulament, se aplică numai în cazul FEDR, al Fondului de coeziune și al FSE.
3. Codurile prevăzute în tabelele 2-4, 7 și 8 din anexa I la prezentul regulament se aplică în cazul FEDR, FSE, YEI și Fondului de coeziune.
Codurile stabilite în tabelul 5 din anexa I la prezentul regulament se aplică numai în cazul FEDR și al Fondului de coeziune.
Codurile stabilite în tabelul 6 din anexa I la prezentul regulament se aplică numai în cazul FSE și al inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 9
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3 din prezentul regulament și anexa III la acesta se aplică cu efect de la data intrării în vigoare a regulamentul FEPAM.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 487, 20.12.2013, p. 487).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 181/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
ANEXA I
Nomenclatura categoriilor de intervenție ale Fondurilor (1) în cadrul obiectivului „Investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” și al inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”
TABELUL 1: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND CÂMPUL DE INTERVENȚIE
|
Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice |
||
|
I Investiții productive: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
40 % |
||
|
0 % |
||
|
II Infrastructuri care oferă servicii de bază și investiții conexe: |
|||
|
Infrastructură energetică |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
Infrastructură de mediu |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
40 % |
||
|
0 % |
||
|
100 % |
||
|
Infrastructura transporturilor |
|
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
Transporturi sustenabile |
|
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
Infrastructuri TIC (tehnologiile informațiilor și comunicațiilor) |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
III Infrastructuri sociale, de sănătate și de educație și investiții conexe: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
IV Dezvoltarea potențialului endogen: |
|||
|
Cercetare, dezvoltare și inovare |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
100 % |
||
|
Dezvoltarea întreprinderilor |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
100 % |
||
|
40 % |
||
|
100 % |
||
|
100 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
Tehnologiile informațiilor și comunicațiilor (TIC) - stimularea cererii, aplicații și servicii |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
Mediu |
|
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
40 % |
||
|
100 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
100 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
Altele |
|
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
40 % |
||
|
0 % |
||
|
V Promovarea unei ocupări sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
VI Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
VII Investiții în educație, calificare și formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
VIII Consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice și ale părților interesate Și eficiența administrației publice: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
IX Asistență tehnică: |
|||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
TABELUL 2: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA LEGATĂ DE FORMELE DE FINANȚARE
|
2. FORMĂ DE FINANȚARE |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
TABELUL 3: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA TERITORIALĂ
|
3. TIP DE TERITORIU |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
TABELUL 4: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND MECANISMELE DE APLICARE TERITORIALE
|
4. MECANISME DE APLICARE TERITORIALĂ |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
TABELUL 5: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND OBIECTIVELE TEMATICE
|
5. OBIECTIV TEMATIC (FEDR și Fondul de coeziune) |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
TABELUL 6: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND TEMELE SECUNDARE ÎN CADRUL FSE
|
Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice |
||
|
100 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
||
|
0 % |
TABELUL 7: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND ACTIVITATEA ECONOMICĂ
|
7. ACTIVITATE ECONOMICĂ |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
TABELUL 8: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND AMPLASAMENTUL
| 8. AMPLASAMENT (2) |
|
|
Cod |
Amplasament |
|
|
Codul regiunii sau al zonei în care este situată/se desfășoară operațiunea, în conformitate cu nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (3) |
(1) Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european
(2) Limitate la investiții legate de protecția mediului sau însoțite de investiții necesare pentru a atenua sau a reduce impactul negativ asupra mediului.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
ANEXA II
Coeficienți pentru calcularea valorii sprijinului pentru obiectivele legate de schimbările climatice în cazul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în temeiul articolului 2
|
Articol din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (1) |
Prioritate/domeniu de intervenție |
Coeficient |
|
Articolul 5 alineatul (3) litera (b) |
Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor |
40 % |
|
Articolul 5 alineatul (4) |
Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură (toate domeniile de intervenție) |
100 % |
|
Articolul 5 alineatul (5) |
Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic (toate domeniile de intervenție) |
100 % |
|
Articolul 5 alineatul (6) litera (b) |
Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale |
40 % |
(1) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).
ANEXA III
Coeficienți pentru calcularea valorii sprijinului pentru obiectivele legate de schimbările climatice în cazul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, în temeiul articolului 3
|
|
Titlul măsurii |
Numerotare provizorie |
Coeficient |
|
|
Inovare |
Articolul 28 |
0 %* (1) |
|
|
Servicii de consiliere |
Articolul 29 |
0 % |
|
|
Parteneriat între oamenii de știință și pescari |
Articolul 30 |
0 %* |
|
|
Promovarea capitalului uman și a dialogului social - formare, participare la rețele, dialog social |
Articolul 31 |
0 %* |
|
|
Promovarea capitalului uman și a dialogului social - sprijin acordat soțiilor/soților și partenerelor/partenerilor de viață |
Articolul 31 alineatul (2) |
0 %* |
|
|
Promovarea capitalului uman și a dialogului social – stagiari la bordul unor nave de coastă mici |
Articolul 31 alineatul (3) |
0 %* |
|
|
Diversificare și noi forme de venituri |
Articolul 32 |
0 %* |
|
|
Sprijin acordat tinerilor pescari pentru demararea de activități de pescuit |
Articolul 32a |
0 % |
|
|
Sănătate și siguranță |
Articolul 33 |
0 % |
|
|
Încetarea temporară a activităților de pescuit |
Articolul 33a |
40 % |
|
|
Încetarea definitivă a activităților de pescuit |
Articolul 33b |
100 % |
|
|
Fonduri mutuale pentru fenomene meteorologice nefavorabile și pentru incidente de mediu |
Articolul 33c |
40 % |
|
|
Sprijin pentru sistemele de alocare a posibilităților de pescuit |
Articolul 34 |
40 % |
|
|
Sprijin pentru conceperea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare |
Articolul 35 |
0 % |
|
|
Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin și adaptarea pescuitului la protecția speciilor |
Articolul 36 |
40 % |
|
|
Inovarea legată de conservarea resurselor biologice marine |
Articolul 37 |
40 % |
|
|
Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea deșeurilor |
Articolul 38 alineatul (1) litera (a) |
0 % |
|
|
Protejarea și refacerea biodiversității marine – contribuția la o mai bună gestionare sau conservare a resurselor, construirea, instalarea sau modernizarea unor instalații statice sau mobile, pregătirea unor planuri de protecție și gestionare legate de siturile NATURA2000 și de zonele de protecție speciale, gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor marine protejate, inclusiv a siturilor NATURA2000, sensibilizarea la problemele de mediu, participarea la alte acțiuni menite să mențină și să îmbunătățească biodiversitatea și serviciile ecosistemice |
Articolul 38 alineatul 1 literele (b) - (e), litera (ea), litera (f) |
40 % |
|
|
Protejarea și refacerea biodiversității marine – scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de către mamifere și păsări |
Articolul 38 alineatul (1) litera (eb) |
0 % |
|
|
Atenuarea schimbărilor climatice – investiții la bord |
Articolul 39 alineatul (1) litera (a) |
100 % |
|
|
Atenuarea schimbărilor climatice – audituri și scheme privind eficiența energetică |
Articolul 39 alineatul (1) litera (b) |
100 % |
|
|
Eficiența energetică - studii pentru evaluarea contribuției sistemelor alternative de propulsie și de concepere a cocii |
Articolul 39 alineatul (1) litera (c) |
40 % |
|
|
Înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare |
Articolul 39 alineatul (2) |
100 % |
|
|
Valoare adăugată, calitatea produselor și utilizarea capturilor nedorite |
Articolul 40 |
0 % |
|
|
Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitații și adăposturi - investiții de îmbunătățire a infrastructurii porturilor de pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare și a adăposturilor |
Articolul 41 alineatul (1) |
40 % |
|
|
Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitații și adăposturi – investiții pentru a facilita respectarea obligației de a debarca integral capturile |
Articolul 41 alineatul (2) |
0 % |
|
|
Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitații și adăposturi – investiții pentru îmbunătățirea siguranței pescarilor |
Articolul 41 alineatul (3) |
0 % |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - investiții la bord sau în echipamente individuale, astfel cum se menționează la articolul 33 |
Articolul 42 alineatul (1) litera (a) |
0* % |
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare Investiții în echipament și tipuri de operațiuni, astfel cum se menționează la articolele 36 și 37 |
Articolul 42 alineatul (1) litera (b) |
||
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - investiții la bord și auditurile și schemele privind eficiența energetică |
Articolul 42 alineatul (1) litera (c) |
||
|
|
Pescuitul în apele interioare și interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare – promovarea capitalului uman și a dialogului social. |
Articolul 42 alineatul (1) litera (aa) |
0 % |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - porturi de pescuit, adăposturi locuri de debarcare |
Articolul 42 alineatul (1) litera (d) |
0 % |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - investiții de îmbunătățire a valorii sau a calității capturilor de pește |
Articolul 42 alineatul (1) litera (da) |
0 % |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - Sprijin acordat tinerilor pescari pentru demararea de activități de pescuit |
Articolul 42 alineatul (1a) |
0% |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - dezvoltarea și facilitarea inovării |
Articolul 42 alineatul (1b) |
0%* |
|
|
Pescuitul în apele interioare și flora și fauna acvatică din apele interioare - protejarea și dezvoltarea florei și faunei acvatice |
Articolul 42 alineatul (5) |
40 % |
|
|
Inovare |
Articolul 45 |
0%* |
|
|
Investiții productive în acvacultură |
Articolul 46 |
0 %* |
|
|
Servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultură |
Articolul 48 |
0 %* |
|
|
Promovarea capitalului uman și a participării la rețele |
Articolul 49 |
0 %* |
|
|
Creșterea potențialului siturilor de acvacultură |
Articolul 50 |
40 % |
|
|
Încurajarea noilor fermieri din domeniul acvaculturii |
Articolul 51 |
0 % |
|
|
Conversia la sistemele de management de mediu și audit și la acvacultura ecologică |
Articolul 53 |
40 % |
|
|
Acvacultura care furnizează servicii de mediu |
Articolul 54 |
40 % |
|
|
Măsuri de sănătate publică |
Articolul 55 |
0 % |
|
|
Măsuri privind sănătatea și bunăstarea animalelor |
Articolul 56 |
0 % |
|
|
Asigurarea stocurilor din acvacultură |
Articolul 57 |
40 % |
|
|
Sprijinul pregătitor |
Articolul 63 alineatul (1) litera (a) |
0 % |
|
|
Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală |
Articolul 65 |
40 % |
|
|
Activitățile de cooperare |
Articolul 66 |
0 %* |
|
|
Costurile de funcționare și animarea |
Articolul 63 alineatul (1) litera (d) |
0 % |
|
|
Planurile de producție și de comercializare |
Articolul 69 |
0 %* |
|
|
Ajutor de depozitare |
Articolul 70 |
0 % |
|
|
Măsuri de marketing |
Articolul 71 |
0 %* |
|
|
Prelucrarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură |
Articolul 72 |
40 % |
|
|
Sistemul de compensații |
Articolul 73 |
0 % |
|
|
Controlul și executarea |
Articolul 78 |
0 % |
|
|
Colectarea datelor |
Articolul 79 |
0 %* |
|
|
Asistența tehnică la inițiativa statelor membre |
Articolul 79a |
0 % |
|
|
Supravegherea maritimă integrată |
Articolul 79b alineatul (1) litera (a) |
40 % |
|
|
Promovarea protejării mediului marin și a utilizării durabile a resurselor marine și costiere |
Articolul 79b alineatul (1) litera (b) |
40 % |
(1) O pondere de 40 % poate fi aplicată măsurilor marcate cu * în tabel, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/85 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 216/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2075/2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 18 punctele 6, 8, 10 și 12,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne (2) prevede norme pentru prelevarea de eșantioane din carcasele speciilor sensibile la infecția cu Trichinella, în vederea stabilirii statutului exploatațiilor și regiunilor, precum și a condițiilor pentru importul de carne în Uniune. De asemenea, regulamentul prevede metode de referință și metode echivalente de detectare a prezenței Trichinella în eșantioanele prelevate din carcase. |
|
(2) |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat la 3 octombrie 2011 un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea publică care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii (porcine) (3). În avizul respectiv, EFSA constată că Trichinella reprezintă un risc mediu pentru sănătatea publică legat de consumul de carne de porc și concluzionează că, în ceea ce privește metodele de inspecție pentru riscurile biologice, singura modalitate de a asigura un control eficace al principalelor pericole este de a asigura siguranța carcaselor de porci, printr-o gamă de măsuri preventive și de controale aplicate în mod integrat atât în cadrul exploatațiilor, cât și la abator. |
|
(3) |
EFSA a identificat anumiți indicatori epidemiologici legați de Trichinella. În funcție de scopul urmărit și de situația epidemiologică din țară, indicatorii pot fi aplicați la nivel național, regional, în abatoare sau în exploatații. |
|
(4) |
EFSA recunoaște prezența sporadică a Trichinella în Uniune, în principal la porcii crescuți în aer liber și în exploatații neprofesionale. De asemenea, EFSA a constatat că tipul de sistem de producție este principalul factor de risc pentru infecțiile cu Trichinella. În plus, datele disponibile arată că riscul infecțiilor cu Trichinella la porcii crescuți în exploatații recunoscute oficial care aplică condiții de adăpost controlate este neglijabil. |
|
(5) |
În context internațional, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) nu mai recunoaște statutul de risc neglijabil pentru o țară sau o regiune. În schimb, acest statut este acordat unor compartimente alcătuite dintr-una sau mai multe exploatații care aplică condiții de adăpost controlate specifice. |
|
(6) |
Pentru a asigura coerența cu normele internaționale și pentru a ameliora sistemul de control prin adaptarea la riscurile de sănătate publică reale, ar trebui adaptate, raționalizate și simplificate măsurile de reducere a riscurilor de infecție cu Trichinella, inclusiv condițiile de import, în abatoare și condițiile pentru determinarea statutului țărilor, regiunilor sau exploatațiilor cu privire la infecția cu Trichinella. |
|
(7) |
În 2011, Belgia și Danemarca au notificat un risc neglijabil privind prezența de Trichinella pe teritoriul lor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2075/2005. Totuși, statutul de risc neglijabil pentru o țară sau o regiune nu mai este recunoscut. Cu toate acestea, exploatațiile și compartimentele din Belgia și Danemarca care îndeplinesc condițiile de adăpost controlate la data intrării în vigoare a prezentului regulament ar trebui să fie autorizate să aplice o derogare pentru astfel de exploatații și compartimente, fără să trebuiască să îndeplinească condiții prealabile suplimentare, cum ar fi cerințe suplimentare de recunoaștere postoficială de către autoritatea competentă. |
|
(8) |
Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru paraziți a recomandat să se clarifice textul regulamentului în legătură cu procedura privind anumite metode echivalente de detectare a Trichinella. |
|
(9) |
Ar trebui să se prevadă obligația exploatanților de a se asigura că animalele moarte sunt colectate, identificate și transportate fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu articolele 21 și 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (4) și cu anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (5). |
|
(10) |
Numărul de cazuri (importate și autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice ar trebui să fie raportate în conformitate cu Decizia 2000/96/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind bolile transmisibile care vor fi incluse în mod progresiv în rețeaua Comunității în conformitate cu Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). |
|
(11) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 ar trebui modificat în consecință. |
|
(12) |
Cerințele prevăzute în prezentul regulament implică o adaptare a practicilor curente, atât pentru exploatanții din sectorul alimentar, cât și pentru autoritățile competente. Prin urmare, este necesar să se permită amânarea aplicării anumitor dispoziții din prezentul regulament. |
|
(13) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 Definiții În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
|
2. |
Articolele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 2 Prelevarea de eșantioane din carcase (1) Se prelevă eșantioane din carcasele de porci domestici în abatoare, cu ocazia examinării post-mortem, după cum urmează:
Un eșantion din fiecare carcasă este prelevat și este supus unei examinări privind Trichinella într-un laborator desemnat de autoritatea competentă, cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:
(2) În așteptarea rezultatelor examinării privind Trichinella și cu condiția ca exploatantul din sectorul alimentar să garanteze o trasabilitate deplină, aceste carcase pot fi tranșate în maximum șase părți într-un abator sau într-o secție de tranșare aflată în aceleași spații ca abatorul («spațiile»). Prin derogare de la primul paragraf și în urma aprobării de către autoritatea competentă, aceste carcase pot fi tranșate într-o secție de tranșare aparținând abatorului sau separat de acesta din urmă, cu condiția ca:
(3) În mod sistematic, se prelevă eșantioane din carcasele de cai, porci mistreți și alte specii de animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella în abatoarele sau unitățile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post-mortem. Se prelevă un eșantion din fiecare carcasă și acesta este examinat în conformitate cu anexele I și III într-un laborator desemnat de autoritatea competentă. Articolul 3 Derogări (1) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carnea de porcine domestice care a fost supusă unui tratament de congelare în conformitate cu anexa II, sub supravegherea autorității competente, este scutită de examinarea privind Trichinella. (2) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carcasele și carnea de purcei domestici care nu au fost încă înțărcați, mai mici de cinci săptămâni, sunt scutite de examinarea privind detectarea prezenței de Trichinella. (3) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carcasele și carnea de porcine domestice pot fi scutite de examinarea privind Trichinella în cazul în care animalele provin dintr-o exploatație sau un compartiment recunoscute oficial ca exploatații sau compartimente care aplică condiții de adăpost controlate în conformitate cu anexa IV, în cazul în care:
(4) În cazul în care un stat membru aplică derogarea prevăzută la alineatul (3), statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și comunică Comisiei un raport anual cuprinzând informațiile menționate în capitolul II din anexa IV. Comisia publică pe site-ul său internet lista statelor membre care aplică derogarea. În cazul în care un stat membru nu prezintă raportul anual menționat anterior sau dacă raportul este insuficient pentru aplicarea prezentului articol, derogarea încetează să se aplice statului membru în cauză.” |
|
3. |
Articolele 8-12 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 8 Recunoașterea oficială a exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate (1) În sensul prezentului regulament, autoritatea competentă poate recunoaște oficial o exploatație sau un compartiment care aplică condiții de adăpost controlate în cazul în care cerințele prevăzute în anexa IV sunt respectate. (2) Exploatațiile sau compartimentele care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (c), aplică condiții de adăpost controlate în Danemarca sau Belgia, la data aplicării prezentului regulament, sunt considerate a fi recunoscute în mod oficial ca exploatații sau compartimente care aplică condițiile de adăpost controlate menționate în anexa IV la prezentul regulament. Articolul 9 Obligația de informare a exploatanților din sectorul alimentar Exploatanții din sectorul alimentar responsabili cu exploatații care au fost recunoscute în mod oficial ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate informează autoritatea competentă de îndată ce oricare dintre condițiile prevăzute în anexa IV nu mai sunt îndeplinite sau cu privire la orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploatațiilor cu privire la Trichinella. Articolul 10 Auditarea exploatațiilor recunoscute oficial ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate Autoritatea competentă se asigură că exploatațiile recunoscute oficial ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate sunt supuse unor audituri periodice. Frecvența auditurilor se bazează pe risc, ținând seama de istoricul și prevalența bolii, de constatările precedente, de zona geografică, de fauna și flora sălbatice locale sensibile, de practicile în materie de creștere a animalelor, de supravegherea veterinară și de nivelul de conformitate prezentat de crescători. Autoritatea competentă se asigură că toate porcinele domestice care provin din exploatațiile respective sunt examinate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1). Articolul 11 Programe de supraveghere Autoritatea competentă poate pune în aplicare un program de supraveghere a populației de porcine domestice dintr-o exploatație sau dintr-un compartiment recunoscute oficial ca exploatație sau compartiment care aplică condiții controlate de adăpost, pentru a verifica dacă Trichinella este într-adevăr absentă în cadrul populației respective. Programul de supraveghere precizează frecvența testelor, numărul animalelor care urmează să fie supuse testelor și programul de prelevare de eșantioane. În acest scop, eșantioanele de carne sunt prelevate și supuse examinărilor privind detectarea prezenței paraziților Trichinella în conformitate cu capitolul I sau II din anexa I. Programul de supraveghere poate prevedea, cu titlu suplimentar, recurgerea la metode serologice de îndată ce laboratorul de referință al UE validează un test corespunzător. Articolul 12 Retragerea recunoașterii oficiale a exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate (1) În cazul în care rezultatele auditurilor efectuate în conformitate cu articolul 10 arată că cerințele menționate în anexa IV nu mai sunt îndeplinite, autoritatea competentă retrage de îndată recunoașterea oficială a exploatațiilor. (2) În cazul în care porcinele domestice provenind dintr-o exploatație recunoscută oficial ca exploatație care aplică condiții controlate de adăpost prezintă rezultate pozitive la testul de detectare a prezenței de Trichinella, autoritatea competentă ia de îndată următoarele măsuri:
(3) După retragerea recunoașterii, exploatațiile pot fi din nou recunoscute oficial de îndată ce sunt rezolvate problemele constatate și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la anexa IV în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă. (4) Dacă, în urma inspecției, se constată că nu este îndeplinit articolul 9 sau că s-au înregistrat rezultate pozitive la testele efectuate într-o exploatație dintr-un compartiment, exploatația respectivă trebuie eliminată din compartiment până când se restabilește conformitatea.” |
|
4. |
Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 13 Cerințe sanitare la import Carnea de la speciile de animale care pot fi purtătoare de Trichinella, conținând mușchi striați și provenind dintr-o țară terță, poate fi importată în Uniunea Europeană numai în cazul în care, anterior exportării, a fost supusă unei examinări privind detectarea prezenței de Trichinella în conformitate cu articolele 2 și 3 în țara în cauză.” |
|
5. |
Articolul 14 se elimină. |
|
6. |
Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 15 Documente Certificatul sanitar care însoțește importurile de carne menționate la articolul 13 este însoțit de o declarație a medicului veterinar oficial care atestă că examinarea care vizează detectarea prezenței de Trichinella în țara terță de origine a fost efectuată în conformitate cu articolul 13. Carnea este însoțită de acest document în original, cu excepția cazului în care se acordă o derogare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004.” |
|
7. |
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. |
|
8. |
Anexa IV se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iunie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 206.
(2) JO L 338, 22.12.2005, p. 60.
(3) EFSA Journal 2011; 9(10):2351 [198 p.], publicat 3 octombrie 2011.
(4) JO L 300, 14.11.2009, p. 1.
ANEXA I
Anexa I din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În capitolul I, la punctul 3 Procedură se adaugă următorul alineat: „IV. Procedura de curățare și de decontaminare după un rezultat pozitiv sau incert Atunci când, în urma examinării unui eșantion colectiv sau individual, se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, toate materialele care au intrat în contact cu carnea (bolul mixerului, paharul de laborator, agitatorul magnetic, senzorul de temperatură, pâlnia conică de filtrare, sita și pensa) trebuie să fie decontaminate cu atenție, prin înmuierea timp de câteva secunde în apă caldă (65 °C până la 90 °C). Reziduurile de carne sau larvele inactivate care ar putea rămâne pe suprafața acestora pot fi eliminate cu un burete curat și apă de robinet. Dacă este necesar, pot fi adăugate câteva picături de detergent pentru a degresa echipamentul. Se recomandă apoi să se clătească fiecare instrument cu grijă, pentru a îndepărta orice urmă de detergent.” |
|
2. |
În capitolul II, partea D, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text: „3. Procedură I. Pentru eșantioane combinate complete (100 g de eșantioane în același timp)
II. Eșantioane combinate mai mici de 100 g, în conformitate cu capitolul I.3.II Pentru eșantioanele combinate mai mici de 100 g, trebuie urmată procedura stabilită la capitolul I.3.II. III. Rezultate pozitive sau incerte Atunci când examinarea unui eșantion combinat are un rezultat pozitiv sau incert la testul aglutinării cu latex, se prelevă un nou eșantion de 20 g de la fiecare porcină, în conformitate cu capitolul I.2 litera (a). Eșantioanele de 20 g provenite de la cinci porci se comasează și se examinează conform metodei descrise în secțiunea I. În acest fel, trebuie să fie analizate eșantioanele de la 20 de grupuri de câte cinci porcine. Atunci când se obține un rezultat pozitiv la testul cu aglutinare cu latex de la un grup de cinci porci, se prelevă noi eșantioane de 20 g de la fiecare porcină din grup și fiecare eșantion se examinează separat utilizând metoda descrisă în secțiunea I. Atunci când se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, cel puțin 20 g de mușchi de porc trebuie trimise la laboratorul național de referință pentru confirmare, utilizând una dintre metodele descrise în capitolul I. Eșantioanele care conțin paraziți trebuie să fie păstrate în alcool etilic 90 % în vederea conservării lor și a identificării speciilor în laboratorul de referință al Uniunii Europene sau în laboratorul de referință național. După prelevarea paraziților, lichidele pozitive trebuie să fie decontaminate prin încălzire la cel puțin 60 °C. IV. Procedura de curățare și de decontaminare după un rezultat pozitiv sau incert Atunci când, în urma examinării unui eșantion colectiv sau individual, se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, toate materialele care au intrat în contact cu carnea (bolul mixerului, paharul de laborator, agitatorul magnetic, senzorul de temperatură, pâlnia conică de filtrare, sita și pensa) trebuie să fie decontaminate cu atenție, prin înmuierea timp de câteva secunde în apă caldă (65 °C până la 90 °C). Reziduurile de carne sau larvele inactivate care ar putea rămâne pe suprafața acestora pot fi eliminate cu un burete curat și apă de robinet. Dacă este necesar, pot fi adăugate câteva picături de detergent pentru a degresa echipamentul. Se recomandă apoi să se clătească fiecare instrument cu grijă pentru a îndepărta orice urmă de detergent.” |
ANEXA II
„ANEXA IV
CAPITOLUL I
RECUNOAȘTEREA OFICIALĂ A UNEI EXPLOATAȚII SAU A UNUI COMPARTIMENT CA EXPLOATAȚII SAU COMPARTIMENTE CARE APLICĂ CONDIȚII DE ADĂPOST CONTROLATE
|
A. |
Exploatanții din sectorul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a obține recunoașterea oficială a exploatațiilor:
|
|
B. |
Exploatanții din sectorul alimentar responsabili cu exploatații recunoscute oficial ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate informează autoritatea competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite oricare dintre condițiile prevăzute la punctul A sau atunci când are loc orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploatației. |
|
C. |
Autoritățile competente din statele membre pot să recunoască o exploatație sau o categorie de exploatații numai cu condiția să fi verificat respectarea cerințelor prevăzute la punctul A. |
CAPITOLUL II
RAPORTAREA SITUAȚIEI PRIVIND TRICHINELLA
|
(a) |
Numărul de cazuri (importate și autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice se raportează în conformitate cu Decizia 2000/96/CE a Comisiei (4). |
|
(b) |
Numărul de teste și rezultatele testelor care vizează detectarea prezenței de Trichinella la porcii domestici, porcii mistreți, cai, vânat și orice alte animale susceptibile sunt prezentate în conformitate cu anexa IV la Directiva 2003/99/CE. Datele privind porcinele domestice trebuie să ofere informații specifice referitoare cel puțin la:
|
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/93 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 217/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 în ceea ce privește salmonela în carcasele de porc
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (1), în special articolul 4 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (2) prevede criteriile microbiologice pentru anumite microorganisme și normele de punere în aplicare care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar în ceea ce privește cerințele de igienă generale și specifice menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și, în special, un criteriu de igienă a procedeelor aplicabil salmonelei din carcasele de porc pentru a controla contaminarea în timpul abatorizării. |
|
(2) |
La 3 octombrie 2011, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea publică ce trebuie să facă obiectul inspecției cărnii (porcine) (3), în care identifică salmonela ca prezentând un risc ridicat pentru sănătatea publică legată de consumul de carne de porc și recomandă prevenirea contaminării carcaselor de porc cu salmonela. EFSA recomandă, printre altele, consolidarea criteriului de igienă a procedeelor aplicabil salmonelei din carcasele de porc. |
|
(3) |
Pentru a reduce prevalența salmonelei în carcasele de porc, ar trebui consolidat controlul igienei în timpul abatorizării, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 218/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei (4) și, în consecință, ar trebui redus numărul eșantioanelor pozitive. |
|
(4) |
Cerințele prevăzute în regulamentul respectiv implică adaptarea practicilor actuale pentru operatorii din sectorul alimentar. Prin urmare, este necesar să se permită amânarea aplicării prezentului regulament. |
|
(5) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 ar trebui modificat în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La capitolul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, punctul 2.1.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
Salmonella |
50 (5) |
3 (6) |
Absența în partea testată din carcasă |
EN/ISO 6579 |
Carcase după preparare, dar înainte de refrigerare |
Ameliorarea igienei abatorizării și revizuirea controalelor de procedură, a originii animalelor și a măsurilor de biosecuritate în exploatațiile de origine” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iunie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(2) JO L 338, 22.12.2005, p. 1.
(3) EFSA Journal 2011; 9(10):2351.
(4) A se vedea pagina 95 din prezentul Jurnal Oficial.
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/95 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 218/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a anexelor la Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 10 alineatul (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (2), în special articolul 17 alineatul (1) și articolul 18 punctele 3 și 10,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice privind igiena alimentelor de origine animală care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar. În conformitate cu anexa II la respectivul regulament, operatorii economici din industria alimentară care administrează abatoare trebuie să solicite informații privind lanțul alimentar, să le primească, să le verifice și să acționeze în consecință pentru toate animalele, cu excepția vânatului sălbatic, trimise sau care urmează să fie trimise la abatoare. Aceste informații includ statutul exploatației de origine. |
|
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 216/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2075/2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne (3) acordă derogare de la dispozițiile privind testarea exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate. Aceste informații ar trebui, prin urmare, să fie incluse în informațiile privind lanțul alimentar care trebuie furnizate abatorului, pentru a permite statelor membre să aplice regimul adecvat de testare care permite detectarea prezenței de Trichinella. |
|
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește condiții în care carnea obținută de la animalele care au făcut obiectul unei sacrificări de urgență în afara unui abator este adecvată pentru consumul uman. Întrucât carnea obținută în urma unei sacrificări de urgență care a fost supusă cu succes inspecției cărnii nu constituie un risc pentru sănătatea publică, cerința referitoare la o marcă de sănătate specială și restricțiile privind accesul la piața națională pentru carnea obținută în urma unei sacrificări de urgență ar trebui să fie eliminate din regulamentul respectiv și, de asemenea, cerința referitoare la o marcă de sănătate specială pentru carnea obținută în urma unei sacrificări de urgență din Regulamentul (CE) nr. 854/2004. |
|
(4) |
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală. În special, anexa I la regulamentul respectiv stabilește norme pentru efectuarea inspecției ante mortem și post mortem, inclusiv inspecția vizuală și pentru riscurile specifice cărnii proaspete. |
|
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că personalul auxiliar oficial poate asista medicul veterinar oficial la executarea controalelor oficiale, cu anumite restricții. În ceea ce privește inspecția ante mortem și controalele referitoare la bunăstarea animalelor, personalul auxiliar oficial ar trebui să aibă posibilitatea de a ajuta medicul veterinar oficial la preselecția animalelor care prezintă anomalii. |
|
(6) |
La 3 octombrie 2011, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind riscurile de sănătate publică care urmează să fie acoperite de inspecțiile cărnii (porcine) (4), care a concluzionat că obligația actuală privind palparea și inciziile din cadrul inspecției post mortem implică un risc de contaminare încrucișată. Pentru a evita această contaminare încrucișată, respectivele palpări și incizii nu ar trebui să mai fie necesare pentru animalele normale, ci numai în cazul în care sunt identificate anomalii. În respectivul aviz EFSA constată că agenții patogeni care provoacă endocardita porcină nu sunt relevanți pentru sănătatea publică. Întrucât incizia obișnuită a inimii nu mai este justificată din motive de siguranță, aceasta nu ar mai trebui să fie cerută. |
|
(7) |
În același aviz, EFSA indică faptul că Salmonella prezintă un risc ridicat pentru sănătatea publică legat de consumul de carne de porc și recomandă să se prevină contaminarea carcaselor de porc cu Salmonella. |
|
(8) |
Secțiunea IV capitolul IX din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 cuprinde dispoziții privind sarcinile medicului veterinar oficial cu privire la riscurile specifice. Salmonella ar trebui să facă, de asemenea, obiectul unor sarcini specifice ale medicului veterinar oficial, în special în caz de nerespectare a legislației specifice a Uniunii. În special, verificarea respectării criteriului existent privind igiena procedeului existent pentru Salmonella în carcase, stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (5), și adoptarea de măsuri de către operatorul din sectorul alimentar în caz de neconformitate cu legislația specifică a Uniunii ar trebui să fie integrate în inspecția cărnii de porc. Verificarea reprezintă, de asemenea, un instrument eficient din punctul de vedere al costurilor pentru a furniza informații cu privire la regimul obligatoriu de monitorizare a Salmonella în cadrul lanțului de producție a cărnii de porc în conformitate cu Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (6). |
|
(9) |
Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (7) stabilește cerințe specifice pentru examinarea vizuală facultativă post mortem a porcilor. Modificările propuse în prezentul regulament ale cerințelor standard privind inspecția post mortem din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 fac ca cerințele pentru inspecția vizuală facultativă a porcilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 să devină irelevante pentru porci și, în consecință, respectivele cerințe ar trebui să fie modificate. |
|
(10) |
Cerințele prevăzute în regulament implică o adaptare a practicilor curente, atât pentru operatorii din sectorul alimentar, cât și pentru autoritățile competente. Prin urmare, se cuvine să se permită o aplicare întârziată a prezentului regulament. |
|
(11) |
Regulamentele (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 2074/2005 ar trebui modificate în consecință. |
|
(12) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 853/2004
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În secțiunea III punctul 3 din anexa II, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
2. |
În secțiunea I capitolul VI din anexa III, punctul 9 se elimină. |
Articolul 2
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 854/2004
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În secțiunea I capitolul III, punctul 7 se elimină. |
|
2. |
În secțiunea III capitolul I, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
3. |
În secțiunea IV capitolul IV partea B, punctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:
|
|
4. |
În secțiunea IV capitolul IX se adaugă partea G următoare: „G. Salmonella
|
Articolul 3
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005
La punctul 3 din anexa VIb la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, litera (a) se elimină.
Articolul 4
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iunie 2014.
Cu toate acestea, secțiunea IV capitolul IX partea G punctul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.
(2) JO L 139, 30.4.2004, p. 206.
(3) A se vedea pagina 85 din prezentul Jurnal Oficial.
(4) EFSA Journal 2011; 9(10):2351.
(5) JO L 338, 22.12.2005, p. 1.
(6) JO L 325, 12.12.2003, p. 31.
(7) JO L 338, 22.12.2005, p. 27.
(8) JO L 338, 22.12.2005, p. 60.”
(9) JO L 338, 22.12.2005, p. 1.
(10) În cazul în care toate sunt negative, 95 % din certitudinea statistică confirmă că prevalența este mai mică de 6 %.
(11) JO L 325, 12.12.2003, p. 31.”
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/99 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 219/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru inspecția veterinară post mortem a animalelor domestice din specia porcine
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 17 alineatul (1) și articolul 18 punctul 7,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice privind organizarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală. Regulamentul prevede, printre altele, că statele membre trebuie să asigure efectuarea controalelor oficiale cu privire la carnea proaspătă în conformitate cu anexa I la regulamentul respectiv. Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede, de asemenea, că medicul veterinar oficial trebuie să îndeplinească sarcinile de inspecție în abatoare, unitățile de prelucrare a vânatului și secțiile de tranșare care comercializează carne proaspătă, în conformitate cu, printre altele, cerințele specifice din secțiunea IV din anexa I la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Secțiunea IV capitolul IV partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește cerințe specifice pentru inspecția post mortem a animalelor domestice din specia porcină. |
|
(3) |
La 3 octombrie 2011, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific cu privire la riscurile de sănătate publică care trebuie să fie luate în considerare în cadrul inspecției cărnii (porcine) (2), aviz care a concluzionat că cerințele actuale privind palparea și inciziile din cadrul inspecției post mortem implică un risc de contaminare încrucișată cu bacterii. |
|
(4) |
EFSA a concluzionat, de asemenea, că palparea sau inciziile utilizate în prezent în cadrul inspecțiilor post mortem nu ar trebui să fie folosite la porcii supuși unei sacrificări normale, deoarece riscul de contaminare microbiană încrucișată este mai mare decât riscul asociat cu capacitatea potențial redusă de detectare a problemelor de sănătate vizate de tehnicile respective. Utilizarea acestor tehnici manuale în cadrul inspecției post mortem ar trebui să se limiteze la porcii cu un aspect suspect, identificați, printre altele, prin intermediul detectării vizuale post mortem a unor anomalii relevante. |
|
(5) |
Având în vedere avizul EFSA, este necesară modificarea cerințelor specifice pentru inspecția post mortem a animalelor domestice din specia porcină, prevăzute în secțiunea IV capitolul IV partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004. |
|
(6) |
În cazul în care datele epidemiologice sau de alt tip provenite de la exploatația de origine a animalelor, informațiile privind lanțul alimentar sau constatările inspecției ante mortem sau ale detectării vizuale post mortem a unor anomalii relevante indică eventuale riscuri pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau bunăstarea animală, medicul veterinar oficial ar trebui să aibă posibilitatea de a decide care palpări și incizii sunt necesare în timpul inspecției post mortem pentru a stabili dacă respectiva carne este adecvată consumului uman. |
|
(7) |
Cerințele prevăzute în prezentul regulament modifică Regulamentul (CE) nr. 854/2004, ceea ce implică o adaptare a practicilor actuale, atât pentru operatorii din industria alimentară, cât și pentru autoritățile competente. Prin urmare, este adecvat să se permită o aplicare întârziată a prezentului regulament. |
|
(8) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 854/2004 ar trebui modificat în consecință. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
În secțiunea IV capitolul IV din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, partea B se înlocuiește cu următorul text:
„B. INSPECȚIA POST MORTEM
|
1. |
Carcasele și organele porcinelor trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post mortem:
|
|
2. |
Medicul veterinar oficial efectuează procedurile suplimentare de inspecție post mortem, prin incizie și palparea carcasei și a organelor, în cazul în care, în opinia sa, unul dintre următoarele aspecte indică un risc potențial pentru sănătatea publică, sănătatea sau bunăstarea animalelor:
|
|
3. |
În funcție de riscurile identificate, procedurile post mortem suplimentare menționate la punctul 2 pot include:
|
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iunie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 206.
(2) Grupurile științifice EFSA pentru pericole biologice (BIOHAZ), pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) și pentru sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW); aviz științific cu privire la riscurile de sănătate publică care trebuie să fie luate în considerare în cadrul inspecției cărnii (porcine), EFSA Journal 2011; 9(10):2351.
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/101 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 220/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 479/2009 al Consiliului în ceea ce privește trimiterile la sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (1), în special articolul 17,
întrucât:
|
(1) |
Definițiile noțiunilor de „guvern”, „deficit” și „investiție” sunt stabilite în Protocolul privind procedura de deficit excesiv anexat la tratate și în Regulamentul (CE) nr. 479/2009, prin referire la sistemul european de conturi financiare naționale și regionale din Comunitate (denumit în continuare „SEC 95”), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european de conturi financiare naționale și regionale din Comunitate (2). |
|
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (denumit în continuare „SEC 2010”) (3) conține cadrul de referință pentru standardele comune, definițiile, clasificările și normele contabile destinate elaborării conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Uniunii, în vederea obținerii unor rezultate comparabile între statele membre. |
|
(3) |
SEC 2010 este o revizuire a SEC 95 și, prin urmare, se impune introducerea unor noi trimiteri în Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului. |
|
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 479/2009 trebuie modificat în consecință. |
|
(5) |
Pentru a evita orice confuzie legată de aplicarea noilor trimiteri la SEC 2010, măsurile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 septembrie 2014, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 479/2009 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Toate trimiterile la „SEC 95” se înlocuiesc cu „SEC 2010”. |
|
2. |
Articolul 1 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „În sensul Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive și al prezentului regulament, termenii de la alineatele (2) - (6) se definesc în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (denumit în continuare «SEC 2010»). Codurile care apar între paranteze se referă la SEC 2010.”; |
|
3. |
La articolul 1, alineatul (3) se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
Articolul 1 alineatul (5) paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text: „Datoria publică se constituie din pasivele administrației publice în următoarele categorii: numerar și depozite (AF.2), titluri de natura datoriei (AF.3) și credite (AF. 4), astfel cum sunt definite în SEC 2010”. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 septembrie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 145, 10.6.2009, p. 1.
(2) JO L 310, 30.11.1996, p. 1.
(3) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/102 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 221/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 288/2009 în ceea ce privește stabilirea alocării orientative a ajutorului în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea comună a piețelor produselor agricole (1), în special articolul 5 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 stabilește valoarea totală a ajutorului din partea Uniunii pentru furnizarea de produse din sectorul fructelor și legumelor, al fructelor și legumelor procesate și al bananelor, destinate copiilor, menționate la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „program de încurajare a consumului de fructe și legume în școli”). În plus, articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 stabilește ratele maxime de cofinanțare și o sumă minimă a acestui ajutor pentru fiecare stat membru. |
|
(2) |
Comisia ar trebui să stabilească alocarea orientativă a ajutorului pentru programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli pentru fiecare stat membru pe baza criteriilor menționate la articolul 23 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În plus, Comisia ar trebui să evalueze periodic dacă alocarea orientativă este în continuare coerentă cu criteriile respective. |
|
(3) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 288/2009 al Comisiei (3) stabilește cuantumul alocării orientative a ajutorului din partea Uniunii pentru fiecare stat membru pe baza bugetului general de 90 de milioane EUR stabilit de Uniune. Întrucât prin Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 se majorează bugetul total pentru programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli la 150 de milioane EUR și se stabilesc noi rate de cofinanțare, ar trebui să se stabilească și o nouă alocare orientativă. |
|
(4) |
Noua alocare orientativă ar trebui să țină seama și de criteriile enunțate la articolul 23 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, bazate pe cele mai recente date disponibile din 2012 în ceea ce privește proporția de copii cu vârste între șase și zece ani din populația regiunilor statului membru în cauză. |
|
(5) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 288/2009 ar trebui modificat în consecință. Pentru a lua în considerare periodicitatea anului școlar, noua alocare orientativă ar trebui, așadar, să se aplice începând cu 1 august 2014. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 288/2009
Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 august 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 346, 20.12.2013, p. 12.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
(3) Regulamentul (CE) nr. 288/2009 al Comisiei din 7 aprilie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește acordarea de ajutoare comunitare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume, fructe și legume prelucrate și produse pe bază de banane destinate copiilor, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în școli (JO L 94, 8.4.2009, p. 38).
ANEXĂ
„ANEXA II
Alocarea orientativă a ajutorului Uniunii pentru fiecare stat membru
|
Stat membru |
Rata de cofinanțare (în %) |
Copii de vârstă 6-10 (cifre absolute) |
EUR |
|
Austria |
75 % |
406 322 |
2 239 273 |
|
Belgia |
75 % |
611 450 |
3 369 750 |
|
Bulgaria |
90 % |
316 744 |
2 094 722 |
|
Croația |
90 % |
205 774 |
1 360 845 |
|
Cipru |
75 % |
44 823 |
290 000 |
|
Republica Cehă |
88 % |
480 495 |
3 124 660 |
|
Danemarca |
75 % |
328 182 |
1 808 638 |
|
Estonia |
90 % |
66 436 |
439 361 |
|
Finlanda |
75 % |
290 308 |
1 599 911 |
|
Franța |
76 % |
4 051 279 |
22 500 145 |
|
Germania |
75 % |
3 575 991 |
19 707 575 |
|
Grecia |
81 % |
529 648 |
3 143 600 |
|
Ungaria |
86 % |
482 160 |
3 031 022 |
|
Irlanda |
75 % |
319 126 |
1 758 729 |
|
Italia |
80 % |
2 853 098 |
16 719 794 |
|
Letonia |
90 % |
95 861 |
633 957 |
|
Lituania |
90 % |
136 285 |
901 293 |
|
Luxemburg |
75 % |
29 473 |
290 000 |
|
Malta |
75 % |
19 511 |
290 000 |
|
Țările de Jos |
75 % |
986 118 |
5 434 576 |
|
Polonia |
88 % |
1 802 733 |
11 645 350 |
|
Portugalia |
85 % |
527 379 |
3 284 967 |
|
România |
89 % |
1 054 185 |
6 869 985 |
|
Slovacia |
89 % |
262 703 |
1 709 502 |
|
Slovenia |
83 % |
91 095 |
554 291 |
|
Spania |
75 % |
2 337 457 |
12 939 604 |
|
Suedia |
75 % |
518 322 |
2 856 514 |
|
Regatul Unit |
76 % |
3 494 635 |
19 401 935 |
|
UE 28 |
79 % |
25 917 593 |
150 000 000” |
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/105 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 222/2014 AL COMISIEI
din 7 martie 2014
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie, pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
|
0702 00 00 |
MA |
77,7 |
|
TN |
77,7 |
|
|
TR |
99,1 |
|
|
ZZ |
84,8 |
|
|
0707 00 05 |
EG |
182,1 |
|
JO |
182,1 |
|
|
TR |
155,6 |
|
|
ZZ |
173,3 |
|
|
0709 91 00 |
EG |
45,1 |
|
ZZ |
45,1 |
|
|
0709 93 10 |
MA |
44,0 |
|
TR |
89,5 |
|
|
ZZ |
66,8 |
|
|
0805 10 20 |
EG |
54,5 |
|
IL |
66,9 |
|
|
MA |
57,1 |
|
|
TN |
49,9 |
|
|
TR |
56,7 |
|
|
ZZ |
57,0 |
|
|
0805 50 10 |
TR |
66,3 |
|
ZZ |
66,3 |
|
|
0808 10 80 |
CN |
116,1 |
|
MK |
30,8 |
|
|
US |
205,8 |
|
|
ZZ |
117,6 |
|
|
0808 30 90 |
AR |
105,9 |
|
CL |
139,4 |
|
|
CN |
68,3 |
|
|
TR |
156,2 |
|
|
US |
226,5 |
|
|
ZA |
92,9 |
|
|
ZZ |
131,5 |
|
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
DECIZII
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/107 |
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 4 februarie 2014
privind identificarea instituțiilor de credit care fac obiectul evaluării cuprinzătoare
(BCE/2014/3)
(2014/123/UE)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (6),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (1), în special articolul 4 alineatul (3) și articolul 33 alineatele (3) și (4),
având în vedere propunerea Consiliului de supraveghere,
întrucât:
|
(1) |
De la 3 noiembrie 2013, în vederea asumării atribuțiilor de supraveghere care îi revin, Banca Centrală Europeană (BCE) poate solicita autorităților naționale competente și persoanelor menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 să furnizeze toate informațiile relevante pentru ca BCE să poată efectua o evaluare cuprinzătoare, inclusiv o evaluare a bilanțului, a instituțiilor de credit din statele membre participante. BCE trebuie să efectueze o astfel de evaluare cel puțin cu privire la instituțiile de credit care nu intră sub incidența articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. |
|
(2) |
La 23 octombrie 2013, BCE a publicat denumirile instituțiilor incluse în evaluarea cuprinzătoare, precum și o listă inițială a caracteristicilor principale ale evaluării cuprinzătoare. |
|
(3) |
Pe baza criteriilor menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE a identificat instituțiile de credit în legătură cu care intenționează să efectueze o evaluare cuprinzătoare, inclusiv o evaluare a bilanțului, în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. În aplicarea criteriilor sus-menționate, BCE a ținut seama de posibilele schimbări care se pot produce în orice moment în dinamica activităților instituțiilor de credit și consecințele rezultate pentru valoarea totală a activelor acestora. Prin urmare, a inclus instituții de credit care în prezent nu îndeplinesc criteriile de determinare a caracterului semnificativ, dar le-ar putea îndeplini în viitorul apropiat și prin urmare ar trebui să facă obiectul evaluării cuprinzătoare. Prin urmare, BCE va efectua o evaluare cuprinzătoare a instituțiilor de credit, societăților financiare holding sau societăților financiare holding mixte, ale căror active au o valoare totală mai mare de 27 miliarde EUR. Fără a aduce atingere criteriilor de mai sus, BCE va efectua și evaluarea cuprinzătoare a celor mai semnificative trei instituții din fiecare stat membru din zona euro. Identificarea instituțiilor de credit cu privire la care BCE intenționează să efectueze evaluarea cuprinzătoare nu aduce atingere evaluării finale a criteriilor care este bazată pe metodologia specifică inclusă în cadrul menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. |
|
(4) |
Instituțiile de credit și autoritățile naționale competente trebuie să furnizeze toate informațiile relevante pentru efectuarea de către BCE a evaluării cuprinzătoare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. |
|
(5) |
BCE poate solicita autorităților naționale competente și persoanelor menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 să furnizeze toate informațiile relevante pentru efectuarea de către BCE a unei astfel de evaluări cuprinzătoare. |
|
(6) |
Membrii Consiliului de supraveghere, personalul BCE și personalul detașat de statele membre participante fac obiectul cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la articolul 37 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene și în legislația relevantă a Uniunii. În special, BCE și autoritățile naționale competente fac obiectul dispozițiilor referitoare la schimbul de informații și secretul profesional din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Entitățile care fac obiectul evaluării cuprinzătoare
(1) Entitățile incluse în lista din anexă fac obiectul evaluării cuprinzătoare care urmează a fi efectuată de BCE până la 3 noiembrie 2014.
(2) În conformitate cu articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, autoritatea națională competentă responsabilă cu supravegherea unei instituții de credit inclusă în lista din anexă transmit toate informațiile relevante pentru evaluarea cuprinzătoare solicitate de BCE în legătură cu respectiva instituție de credit. Autoritatea națională competentă verifică informațiile după cum apreciază adecvat pentru acest exercițiu, inclusiv, dacă este necesar, prin efectuarea de inspecții la fața locului și, după caz, prin implicarea unor terți.
(3) Autoritatea națională competentă responsabilă cu supravegherea filialelor dintr-un grup care face obiectul supravegherii consolidate în cadrul Mecanismului unic de supraveghere este responsabilă cu această verificare pentru filialele autorizate în statul său membru.
Articolul 2
Competențe în materie de investigare
În conformitate cu articolul 33 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE își poate exercita competențele în materie de investigare cu privire la instituțiile de credit identificate în anexă.
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la 6 februarie 2014.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 4 februarie 2014.
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 287, 29.10.2013, p. 63.
(2) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
ANEXĂ
INSTITUȚIILE DE CREDIT INCLUSE ÎN EVALUAREA CUPRINZĂTOARE
Belgia
AXA Bank Europe SA
Belfius Banque SA
Dexia NV (1)
Investar (Holding al Argenta Bank- en Verzekeringsgroep)
KBC Group NV
The Bank of New York Mellon SA
Germania
Aareal Bank AG
Bayerische Landesbank
Commerzbank AG
DekaBank Deutsche Girozentrale
Deutsche Apotheker- und Ärztebank eG
Deutsche Bank AG
DZ Bank AG Deutsche Zentral-Genossenschaftsbank
HASPA Finanzholding
HSH Nordbank AG
Hypo Real Estate Holding AG
IKB Deutsche Industriebank AG
KfW IPEX-Bank GmbH
Landesbank Baden-Württemberg
Landesbank Berlin Holding AG
Landesbank Hessen-Thüringen Girozentrale
Landeskreditbank Baden-Württemberg-Förderbank
Landwirtschaftliche Rentenbank
Münchener Hypothekenbank eG
Norddeutsche Landesbank-Girozentrale
NRW.Bank
SEB AG
Volkswagen Financial Services AG
WGZ Bank AG Westdeutsche Genossenschafts-Zentralbank
Wüstenrot & Württembergische AG cu privire la Wüstenrot Bank AG Pfandbriefbank și Wüstenrot Bausparkasse AG
Estonia
AS DNB Bank
AS SEB Pank
Swedbank AS
Irlanda
Allied Irish Banks plc
Merrill Lynch International Bank Limited
Permanent tsb plc.
The Governor and Company of the Bank of Ireland
Ulster Bank Ireland Limited
Grecia
Alpha Bank, S.A.
Eurobank Ergasias, S.A.
National Bank of Greece, S.A.
Piraeus Bank, S.A.
Spania
Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, S.A.
Banco de Sabadell, S.A.
Banco Financiero y de Ahorros, S.A.
Banco Mare Nostrum, S.A.
Banco Popular Español, S.A.
Banco Santander, S.A.
Bankinter, S.A.
Caja de Ahorros y M.P. de Zaragoza, Aragón y Rioja
Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona
Caja España de Inversiones, Salamanca y Soria, CAMP
Cajas Rurales Unidas, Sociedad Cooperativa de Crédito
Catalunya Banc, S.A.
Kutxabank, S.A.
Liberbank, S.A.
MPCA Ronda, Cádiz, Almería, Málaga, Antequera y Jaén
NCG Banco, S.A.
Franța
Banque centrale de compensation (LCH Clearnet)
Banque PSA Finance
BNP Paribas
C.R.H. – Caisse de refinancement de l’habitat
Groupe BPCE
Groupe Crédit agricole
Groupe Crédit mutuel
HSBC France
La Banque postale
BPI France (Banque publique d’investissement)
RCI Banque
Société de financement local
Société générale
Italia
Banca Carige S.P.A. – Cassa di Risparmio di Genova e Imperia
Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A.
Banca Piccolo Credito Valtellinese, Società Cooperativa
Banca Popolare Dell’Emilia Romagna – Società Cooperativa
Banca Popolare Di Milano – Società Cooperativa A Responsabilità Limitata
Banca Popolare di Sondrio, Società Cooperativa per Azioni
Banca Popolare di Vicenza – Società Cooperativa per Azioni
Banco Popolare – Società Cooperativa
Credito Emiliano S.p.A.
Iccrea Holding S.p.A
Intesa Sanpaolo S.p.A.
Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A.
UniCredit S.p.A.
Unione Di Banche Italiane Società Cooperativa Per Azioni
Veneto Banca S.C.P.A.
Cipru
Bank of Cyprus Public Company Ltd
Co-operative Central Bank Ltd
Hellenic Bank Public Company Ltd
Russian Commercial Bank (Cyprus) Ltd
Letonia
ABLV Bank, AS
AS SEB banka
Swedbank
Luxemburg
Banque et Caisse d’epargne de l’Etat, Luxemburg
Clearstream Banking SA
Precision Capital SA (Holding al Banque Internationale à Luxemburg și KBL European Private Bankers SA)
RBC Investor Services Bank SA
State Street Bank Luxemburg SA
UBS (Luxemburg) S.A.
Malta
Bank of Valletta plc
HSBC Bank Malta plc
Țările de Jos
ABN AMRO Bank N.V.
Bank Nederlandse Gemeenten N.V.
Coöperatieve Centrale Raiffeisen-Boerenleenbank B.A.
ING Bank N.V.
Nederlandse Waterschapsbank N.V.
The Royal Bank of Scotland N.V.
SNS Bank N.V.
Austria
BAWAG P.S.K. Bank für Arbeit und Wirtschaft und Österreichische Postsparkasse AG
Erste Group Bank AG
Raiffeisenlandesbank Oberösterreich AG
Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG
Raiffeisen Zentralbank Österreich AG
Österreichische Volksbanken-AG împreună cu instituțiile de credit affiliate în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2)
Portugalia
Banco BPI, SA
Banco Comercial Português, SA
Caixa Geral de Depósitos, SA
Espírito Santo Financial Group, SA
Slovenia
Nova Kreditna Banka Maribor d.d.
Nova Ljubljanska banka d. d., Ljubljana
SID – Slovenska izvozna in razvojna banka, d.d., Ljubljana
Finlanda
Danske Bank Oyj
Nordea Bank Finland Abp
OP-Pohjola Group
Cazuri în care una sau mai multe dintre cele mai semnificative trei instituții de credit dintr-un stat membru participant sunt filiale ale grupurilor bancare deja incluse în lista de mai sus:
Malta
Deutsche Bank (Malta) Ltd
Slovacia
Slovenská sporiteľňa, a.s.
Všeobecná úverová banka, a.s.
Tatra banka, a.s.
(1) Metodologia de evaluare pentru acest grup va ține seama în mod corespunzător de situația specifică a acestuia și în special de faptul că o evaluare extinsă a poziției financiare și a profilului de risc ale acestuia a fost deja efectuată în cadrul planului inițiat în octombrie 2011 și aprobată de Comisia Europeană la 28 decembrie 2012.
(2) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
RECOMANDĂRI
|
8.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/112 |
RECOMANDAREA COMISIEI
din 7 martie 2014
referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2014/124/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană consacră dreptul la egalitate între femei și bărbați ca fiind una dintre valorile și sarcinile esențiale ale Uniunii. |
|
(2) |
Articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevăd că Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei, precum și să combată discriminarea pe motive de sex în toate activitățile sale. |
|
(3) |
Articolul 157 alineatul (1) din TFUE obligă fiecare stat membru să asigure aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
|
(4) |
Articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea. |
|
(5) |
Remunerarea egală pentru aceeași muncă și pentru o muncă de aceeași valoare este una dintre cele cinci priorități stabilite în Carta femeilor, care reafirmă angajamentul Comisiei de a mobiliza în mod energic toate instrumentele, atât legislative, cât și nelegislative, pentru a reduce diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 se bazează pe prioritățile din Carta femeilor. Strategia prevede că Comisia va explora posibile căi de îmbunătățire a transparenței salariale. |
|
(6) |
Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) prevede că, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă având aceeași valoare, discriminarea directă și indirectă pe criteriul sexului este eliminată din ansamblul elementelor și al condițiilor de remunerare. În special, atunci când se utilizează un sistem de clasificare a funcțiilor pentru stabilirea remunerațiilor, acest sistem ar trebui să se întemeieze pe aceleași criterii atât în cazul lucrătorilor de sex masculin, cât și al celor de sex feminin și să fie stabilit astfel încât să excludă discriminarea pe criteriul sexului. |
|
(7) |
Femeile din cadrul Uniunii câștigă încă în medie cu 16,2 % mai puțin decât bărbații pentru fiecare oră lucrată (Eurostat 2011), în ciuda progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește realizările educaționale și experiența profesională. Acest lucru indică o discrepanță persistentă în ceea ce privește remunerarea între femei și bărbați care până în prezent nu a fost redusă decât într-un ritm foarte lent. |
|
(8) |
Concluzia Comunicării COM(2007) 424 final a Comisiei (2) a fost că femeile continuă să fie afectate de discriminare sub forma diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și de inegalități pe piața muncii care le împiedică să își valorifice întregul potențial. Discriminarea salarială directă vizibilă pentru exact aceeași muncă se mai întâlnește destul de rar. Cu toate acestea, cadrul juridic existent a fost mai puțin eficient în a asigura punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare. O astfel de discriminare este mai puțin probabil să facă obiectul unei proceduri judiciare nu numai pentru că victimele potențiale nu sunt, probabil, conștiente de acest lucru, ci și pentru că este mai dificil pentru victimele discriminării în materie de remunerare să asigure aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare. Victimele trebuie să stabilească faptele care dau naștere unei prezumții de discriminare pentru a transfera sarcina probei asupra angajatorului. Structurile salariale obscure și lipsa de informații disponibile cu privire la nivelurile de remunerare a angajaților care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare sunt factori importanți care contribuie la aceste dificultăți. |
|
(9) |
Comunicarea COM(2010) 543 final a Comisiei (3) a enumerat printre prioritățile sale în domeniul reglementării inteligente îmbunătățirea în continuare a transpunerii, a punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației Uniunii. |
|
(10) |
La 18 noiembrie 2008 (4) și la 24 mai 2012 (5), Parlamentul European a adoptat rezoluții privind egalitatea de remunerare între bărbați și femei, conținând recomandări privind modul de îmbunătățire a punerii în aplicare a principiului egalității de remunerare. Aceste recomandări includ introducerea unor măsuri de asigurare a transparenței salariale și a unor sisteme de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punctul de vedere al genului. |
|
(11) |
În concluziile sale din 6 decembrie 2010 privind consolidarea angajamentului și întărirea acțiunilor de reducere a diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați și privind revizuirea modului de punere în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing (6), Consiliul a invitat statele membre să instituie măsuri care să abordeze cauzele diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, în special cele care promovează transparența salarială și evaluarea și clasificarea funcțiilor neutre din punct de vedere al genului. |
|
(12) |
Comunicarea COM(2013) 83 final a Comisiei (7) invită statele membre să depună eforturi pentru a elimina diferența de remunerare dintre femei și bărbați, să înlăture alte bariere în calea participării femeilor pe piața forței de muncă și să încurajeze angajatorii să pună capăt discriminării la locul de muncă, ca parte a eforturilor de a urma o strategie de incluziune activă. |
|
(13) |
Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, COM(2013) 861 final (8), precizează faptul că punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare este împiedicată de lipsa de transparență a sistemelor de remunerare, de lipsa certitudinii juridice cu privire la conceptul muncii de valoare egală, precum și de obstacolele procedurale. Printre aceste obstacole se numără faptul că angajații nu dispun de informațiile necesare pentru a introduce cu succes o acțiune privind egalitatea de remunerare și, în special, de informații despre nivelurile de remunerare a categoriilor de angajați care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. |
|
(14) |
Acțiunile la nivelul Uniunii menite să faciliteze punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare ar ajuta autoritățile naționale și părțile interesate relevante să își intensifice eforturile în direcția combaterii diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și a discriminării salariale prin îmbunătățirea punerii în aplicare a cerințelor legale actuale. Respectând pe deplin principiul subsidiarității, aceste acțiuni sunt necesare pentru a consolida aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare în statele membre. |
|
(15) |
Prezenta recomandare ar trebui să se concentreze asupra transparenței categoriilor salariale, care este esențială pentru aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare. O transparență sporită poate dezvălui o inegalitate de tratament între femei și bărbați și discriminare în structurile de remunerare ale unei întreprinderi sau organizații. Aceasta permite angajaților, angajatorilor și partenerilor sociali să ia măsurile necesare pentru a se asigura punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare. Prezenta recomandare ar trebui să prezinte o serie de măsuri menite să sprijine statele membre să adopte o abordare personalizată pentru îmbunătățirea transparenței salariale. Statele membre ar trebui încurajate să pună în aplicare măsurile cele mai adecvate pentru condițiile lor specifice și să pună în aplicare cel puțin una dintre principalele măsuri menite să crească transparența prevăzute în prezenta recomandare (dreptul de a solicita informații privind remunerarea, raportarea la nivelul întreprinderii, audituri salariale, negocieri colective privind egalitatea de remunerare). |
|
(16) |
Posibilitatea ca angajații să solicite informații privind nivelurile de remunerare, inclusiv privind componentele complementare sau variabile, cum ar fi plățile în natură și primele, pentru alte categorii de angajați care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, defalcate pe sexe, ar face ca politica salarială a unei întreprinderi sau a unei organizații să devină mai transparentă. De asemenea, ar spori șansele de reușită ale unei acțiuni în fața instanțelor naționale inițiată în mod individual în cazurile de discriminare și ar avea, în consecință, un efect disuasiv. |
|
(17) |
Prezentarea periodică de către angajatori a unor rapoarte privind salariile, pe categorii de angajați sau de funcții, defalcate pe sexe, ar îmbunătăți, de asemenea, transparența salarială și ar constitui o bază solidă pentru discuțiile privind măsurile de punere în aplicare a principiului egalității de remunerare. O astfel de divulgare colectivă a salariilor nu ar trebui impusă întreprinderilor și organizațiilor cu mai puțin de 50 de angajați care îndeplinesc criteriile legate de forța de muncă pentru întreprinderile mici prevăzute în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (9), deoarece ar putea reprezenta o sarcină disproporționată asupra acestora. |
|
(18) |
Auditurile salariale ar trebui să faciliteze analiza aspectelor salariale în ceea ce privește egalitatea de gen și formularea unor concluzii referitoare la aplicarea principiului egalității de remunerare. Auditurile salariale ar putea constitui baza unor discuții între angajatori și reprezentanții lucrătorilor în scopul eliminării discriminării salariale pe criterii de gen. Măsurile legate de auditurile salariale nu ar trebui impuse întreprinderilor și organizațiilor cu mai puțin de 250 de angajați care îndeplinesc criteriile legate de forța de muncă pentru întreprinderile mijlocii prevăzute în Recomandarea 2003/361/CE, deoarece ar putea reprezenta o sarcină disproporționată asupra acestora. |
|
(19) |
Încurajarea sau obligarea partenerilor sociali să discute și să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de egalitatea de remunerare în cadrul negocierilor colective este un alt mod de a spori transparența salarială și de a aborda diferența de remunerare dintre femei și bărbați. |
|
(20) |
Realizarea unor statistici salariale defalcate pe sexe și transmiterea către Eurostat a unor statistici exacte și complete sunt măsuri esențiale pentru analizarea și monitorizarea evoluției diferenței de remunerare dintre femei și bărbați la nivel european. Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului (10) impune statelor membre să elaboreze statistici structurale cvadrienale ale câștigurilor salariale care facilitează calcularea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați. Pentru 2006 și 2010, diferența de remunerare dintre femei și bărbați a fost calculată utilizând datele colectate prin ancheta asupra structurii câștigurilor salariale. Pentru perioada 2007-2009, datele privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați au fost transmise pe bază de voluntariat, deseori cu întârziere și sub formă de proiect, sub rezerva unei revizuiri ulterioare. Existența unor statistici anuale de înaltă calitate ar putea crește transparența și ar putea spori gradul de sensibilizare în legătură cu problema inegalității de gen în ceea ce privește remunerarea. Disponibilitatea și comparabilitatea unor asemenea date este esențială pentru a analiza evoluțiile de pe întreg teritoriul Uniunii. |
|
(21) |
Lipsa unei definiții pentru munca de aceeași valoare, inclusiv a unei indicații clare a criteriilor de evaluare pentru compararea diferitelor locuri de muncă, reprezintă un obstacol important pentru victimele discriminării în materie de remunerare care au introdus acțiuni în instanță. Pentru a evalua dacă angajații prestează o muncă de aceeași valoare, trebuie luați în considerare mai mulți factori, printre care natura muncii, formarea profesională și condițiile de muncă. Includerea în legislațiile naționale a unei astfel de definiții și a unor criterii de evaluare și de clasificare a funcțiilor ar ajuta victimele discriminării în materie de remunerare să introducă acțiuni în fața instanțelor naționale. |
|
(22) |
Sistemele de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punct de vedere al genului sunt eficace în crearea unui sistem salarial transparent. Acestea identifică discriminarea indirectă în materie de remunerare legată de subevaluarea locurilor de muncă ocupate, în general, de către femei, deoarece evaluează și compară funcțiile al căror conținut este diferit, dar a căror valoare este egală și, astfel, sprijină principiul muncii de aceeași valoare. Statele membre, partenerii sociali și angajatorii sunt încurajați să promoveze elaborarea și utilizarea unor sisteme de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punct de vedere al genului, inspirându-se din anexa 1 la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul privind aplicarea Directivei 2006/54/CE (11). |
|
(23) |
Implicarea organismelor de promovare a egalității este esențială pentru aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare. Competențele și mandatele organismelor naționale de promovare a egalității de gen ar trebui, prin urmare, să fie adecvate pentru a acoperi orice discriminare în materie de remunerare între femei și bărbați, inclusiv eventuale obligații de transparență. Obstacolele procedurale și cele legate de costuri cu care se confruntă victimele discriminării în materie de remunerare ar trebui înlăturate prin împuternicirea organismelor de promovare a egalității să reprezinte persoane fizice. Acest lucru ar reduce riscul de apariție a litigiilor pentru angajați și ar putea reprezenta o soluție pentru deficitul actual semnificativ de cazuri privind egalitatea de remunerare care sunt aduse în fața justiției. |
|
(24) |
Activitățile de sensibilizare furnizează părților interesate informații cu privire la existența și importanța principiului egalității de remunerare. Statele membre ar trebui încurajate să sporească gradul de sensibilizare în rândul întreprinderilor și al organizațiilor, al partenerilor sociali și al publicului larg în scopul de a promova efectiv principiul egalității de remunerare, de a utiliza metode de evaluare și de clasificare a funcțiilor care să nu fie afectate de inegalități de gen și de a combate diferențele de remunerare dintre femei și bărbați la nivel mai general. De asemenea, sunt necesare acțiuni la nivelul întreprinderilor și al organizațiilor, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
I. OBIECT
|
1. |
Prezenta recomandare oferă orientări statelor membre pentru a le sprijini să pună în aplicare mai bine și mai eficient principiul egalității de remunerare în scopul de a combate discriminarea salarială și de a contribui la combaterea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați. |
II. TRANSPARENȚA SALARIALĂ
|
2. |
Statele membre ar trebui să încurajeze angajatorii publici și privați și partenerii sociali să adopte politici în materie de transparență privind modul de compunere și structura salariilor. Acestea ar trebui să pună în aplicare măsuri specifice de promovare a transparenței salariale. În special, aceste măsuri ar trebui să includă una sau mai multe dintre acțiunile menționate la punctele 3-6 într-o abordare adaptată situației interne specifice. |
Dreptul angajaților de a obține informații privind nivelurile de remunerare
|
3. |
Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri corespunzătoare și proporționale pentru a garanta faptul că angajații pot solicita informații privind nivelurile de remunerare, defalcate pe sexe, pentru categoriile de angajați care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Aceste informații ar trebui să includă componentele complementare sau variabile în afara salariului fix de bază, cum ar fi plățile în natură și primele. |
Prezentarea de rapoarte privind remunerarea
|
4. |
Statele membre ar trebui să instituie măsuri care să asigure că angajatorii din întreprinderi și organizații cu cel puțin 50 de angajați informează în mod regulat angajații, reprezentanții lucrătorilor și partenerii sociali cu privire la remunerația medie pe categorie de angajați sau de funcții, defalcată pe sexe. |
Audituri salariale
|
5. |
Statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că în întreprinderile și organizațiile cu cel puțin 250 de angajați sunt realizate audituri salariale. Aceste audituri ar trebui să includă o analiză a proporției femeilor și a bărbaților din fiecare categorie de angajați sau de funcții, o analiză a sistemului de evaluare și de clasificare a funcțiilor care este utilizat și informații detaliate cu privire la remunerare și la diferențele salariale pe criterii de gen. Aceste audituri ar trebui să fie puse la dispoziția reprezentanților lucrătorilor și a partenerilor sociali, la cererea acestora. |
Negocierea colectivă
|
6. |
Fără a aduce atingere autonomiei partenerilor sociali și în conformitate cu legislația și practicile naționale, statele membre ar trebui să se asigure că problema egalității de remunerare, inclusiv auditurile salariale, se discută la nivelul adecvat al negocierilor colective. |
Date statistice și administrative
|
7. |
Statele membre ar trebui să îmbunătățească și mai mult disponibilitatea datelor actualizate privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați, furnizând Eurostat, în fiecare an și în timp util, date statistice. Aceste statistici ar trebui defalcate pe sexe, sector economic (12), timp de lucru (normă întreagă/fracțiune de normă), controlul economic (proprietate publică/privată) și vârstă și ar trebui calculate anual. |
|
8. |
De asemenea, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei date privind numărul și tipurile de cazuri de discriminare în materie de remunerare în momentul notificării acesteia în conformitate cu punctul 18. |
Protecția datelor
|
9. |
În măsura în care informațiile transmise în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul punctelor 3-8 presupun divulgarea de date cu caracter personal, acestea ar trebui furnizate conform legislației naționale privind protecția datelor, în special conform actelor legislative de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13). |
Conceptul de muncă de aceeași valoare
|
10. |
În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, statele membre ar trebui să clarifice conceptul de „muncă de aceeași valoare” în legislația lor națională. Valoarea muncii ar trebui evaluată și comparată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi cerințele educaționale, profesionale și în materie de formare, competențele, efortul și răspunderea, munca prestată și natura sarcinilor în cauză. |
Sistemele de evaluare și clasificare a funcțiilor
|
11. |
Statele membre ar trebui să promoveze elaborarea și utilizarea unor sisteme de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punct de vedere al genului, inclusiv în calitatea lor de angajatori din sectorul public, pentru a preveni sau a identifica și a aborda o eventuală discriminare în materie de remunerare bazată pe grile de salarizare influențate de aspecte legate de gen. Statele membre ar trebui să încurajeze angajatorii și partenerii sociali să introducă sisteme de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punct de vedere al genului. |
|
12. |
În ceea ce privește sistemele de evaluare și de clasificare a funcțiilor neutre din punct de vedere al genului, statele membre sunt încurajate să se inspire din anexa 1 la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul privind aplicarea Directivei 2006/54/CE. |
III. DISPOZIȚII ORIZONTALE
Organisme de promovare a egalității
|
13. |
Statele membre ar trebui să se asigure că mandatele și competențele organismelor naționale de promovare a egalității includ aspecte legate de discriminarea sub forma diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, inclusiv obligații de transparență. După caz, statele membre ar trebui să acorde organismelor de promovare a egalității drept de acces la informațiile și auditurile menționate la punctele 4 și 5 din prezenta recomandare. |
|
14. |
Statele membre ar trebui să reducă obstacolele procedurale care împiedică sesizarea instanțelor privind cazurile legate de egalitatea de remunerare, permițând organismelor de promovare a egalității să reprezinte persoane fizice în cauze de discriminare în materie de remunerare. |
|
15. |
Statele membre ar trebui să asigure o cooperare și o coordonare mai strânse între organismele naționale de promovare a egalității și organismele naționale care au o funcție de inspecție pe piața forței de muncă. |
Monitorizare și asigurarea respectării
|
16. |
Statele membre ar trebui să asigure o monitorizare coerentă a punerii în aplicare a principiului egalității de remunerare și ar trebui să asigure respectarea tuturor măsurilor de remediere disponibile pentru discriminarea în materie de remunerare. |
Activități de sensibilizare
|
17. |
Statele membre ar trebui să crească gradul de sensibilizare în rândul întreprinderilor și organizațiilor publice și private, al partenerilor sociali și al publicului larg pentru a promova egalitatea de remunerare, principiul muncii de aceeași valoare și transparența salarială pentru a aborda cauzele diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și pentru a elabora instrumente care să contribuie la analiza și evaluarea inegalităților salariale. |
IV. ACȚIUNI ULTERIOARE
|
18. |
Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea prezentei recomandări și sunt invitate să notifice Comisiei măsurile respective până la 31 decembrie 2015, pentru a permite Comisiei să monitorizeze îndeaproape situația, să elaboreze un raport cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări și, pe această bază, să evalueze necesitatea adoptării de noi măsuri. |
V. DISPOZIȚII FINALE
|
19. |
Prezenta recomandare se adresează tuturor statelor membre. Aceasta se adresează, de asemenea, partenerilor sociali, în special din statele membre în care, în conformitate cu legislația și practicile naționale, partenerii sociali au o responsabilitate specifică de punere în aplicare a principiului egalității de remunerare prin încheierea de acorduri colective. |
Adoptată la Bruxelles, 7 martie 2014.
Pentru Comisie
Viviane REDING
Vicepreședinte
(1) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(2) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 18 iulie 2007 intitulată „Combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați”.
(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 8 octombrie 2010 intitulată „Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană”.
(4) JO C 16 E, 22.1.2010, p. 21.
(5) P7_TA(2012)0225.
(6) JO C 345, 18.12.2010, p. 1.
(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (pagina 11).
(8) Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă.
(9) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(10) Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă (JO L 63, 12.3.1999, p. 6).
(11) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, SWD(2013) 512 final.
(12) Cel puțin NACE Rev. 2, secțiunile B-S, cu excepția secțiunii O.
(13) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).