11/Volumul 21

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

127

L 244/38

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În aprilie 1994, în urma unei anchete antidumping deschise în martie 1993 (denumită în continuare „anchetă inițială”), prin Regulamentul (CE) nr. 1015/94 (2) (denumit în continuare „regulament definitiv”), Consiliul a instituit un drept definitiv antidumping asupra importurilor de sisteme de telecamere originare din Japonia. Ancheta inițială a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 1991 și 31 decembrie 1992.

(2)

În octombrie 1997, în urma unei anchete (denumită în continuare „anchetă privind absorbția”) deschise în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (denumit în continuare „regulament de bază”), prin Regulamentul (CE) nr. 1952/97 (3), Consiliul a mărit nivelul dreptului antidumping definitiv pentru două societăți în cauză, și anume la 108,3 % pentru Sony Corporation (denumită în continuare „Sony”) și la 200,3 % pentru Ikegami Tsushinki &Co Ltd.

(3)

În iunie 1998, prin Regulamentul (CE) nr. 1178/98 (4), Comisia a deschis, în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, o anchetă cu privire la presupusa eludare a măsurilor antidumping în vigoare prin asamblarea în Comunitate a componentelor și modulelor de sisteme de telecamere (denumită în continuare „anchetă privind eludarea”). Ulterior, industria comunitară reclamantă și-a retras plângerea, iar procedura a fost încheiată în februarie 1999. Pe baza informațiilor culese în timpul anchetei, Comisia a deschis o procedură, în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, cu privire la importurile unor anumite componente de sisteme de telecamere originare din Japonia (5) (denumită în continuare „anchetă privind importul de componente”).

(4)

În afară de aceasta, în ianuarie 1999, a fost deschisă, în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, o anchetă antidumping cu privire la importurile de sisteme de telecamere originare din Statele Unite ale Americii (6) (denumită în continuare „anchetă privind importurile din SUA”). Respectiva anchetă a fost încheiată la data de 1 februarie 2000, fără a se institui nici o măsură, ca urmare a închiderii instalațiilor de producție ale singurului producător-exportator din SUA de sisteme de telecamere, o societate în legătură cu un producător-exportator semnificativ din Japonia de sisteme de telecamere.

(5)

După publicarea avizului de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de sisteme de telecamere originare din Japonia, Comisia a primit o cerere de reexaminare a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea a fost depusă în data de 28 ianuarie 1999 de către Philips Digital Video Systems și Thomson Broadcast Systems (denumiți în continuare „producători comunitari solicitanți” sau „industria comunitară”), ale căror producții suplimentare de sisteme de telecamere constituie 100 % din producția comunitară a acestor produse, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor va determina cel mai probabil continuarea sau reapariția dumpingului și prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(8)

Stabilind, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, Comisia a deschis ancheta prezentă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene la 30 aprilie 1999 (8).

(9)

Comisia a informat oficial producătorii comunitari solicitanți, producătorii-exportatori din Japonia și reprezentanții guvernului țării exportatoare în legătură cu deschiderea reexaminării. Comisia a trimis un chestionar tuturor acestor părți, precum și acelora care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a oferit părților direct implicate posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere.

(10)

Producătorii comunitari solicitanți au răspuns la chestionar. Comisia a primit un singur răspuns de la producătorii-exportatori din Japonia și nici unul de la importatorii independenți. Cincisprezece utilizatori au răspuns la chestionar, chiar dacă unii dintre ei au făcut-o parțial, iar o asociație de utilizatori a furnizat anumite informații.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea determinării probabilității de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului și în vederea examinării interesului Comunității. S-a efectuat o anchetă la fața locului la următoarele societăți:

(12)

Ancheta privind probabilitatea continuării și/sau reapariția dumpingului a acoperit perioada 1 ianuarie 1998-31 decembrie 1998 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea continuării și/sau reapariției prejudiciului a acoperit perioada 1 ianuarie 1995-31 decembrie 1998 (denumită în continuare „perioada de anchetă privind prejudiciul”).

(13)

Produsele în cauză sunt sistemele de telecamere înregistrate sub codul NC ex 8525 30 90, ex 8537 10 91, ex 8537 10 99, ex 8529 90 81, ex 8529 90 88, ex 8543 89 95, ex 8528 21 14, ex 8528 21 16 și ex 8528 21 90 , originare din Japonia.

(14)

Așa cum este stabilit în regulamentul definitiv, sistemele de telecamere pot fi alcătuite din următoarele componente, importate fie împreună, fie separat:

(15)

Nu fac obiectul definiției sus-menționate următoarele:

(16)

Pe parcursul anchetei, s-a constatat faptul că a fost dezvoltat, începând cu 1997, un model nou de sisteme de telecamere, și anume un cap telecameră care este cuplat la un magnetoscop (cameră „camcorder”). Ancheta a arătat că atât industria comunitară, cât și producătorii-exportatori, comercializează capurile telecamerei, în general, cu configurații diferite, fie conectate la un adaptor triaxial, fie la o unitate de înregistrare. Așa cum s-a menționat anterior, magnetoscoapele și capurile camerei care au o unitate de înregistrare în aceeași carcasă sunt excluse din cadrul produselor care fac obiectul prezentei proceduri. Cu toate acestea, camerele camcorder pot fi, de asemenea, alcătuite dintr-un cap cameră conectat la un magnetoscop, fără ca aceste două elemente să fie în aceeași carcasă. Pe baza acestui fapt, s-a concluzionat că un astfel de tip de cap cameră corespunde definiției produsului în cauză formulate în regulamentul definitiv. Mai mult decât atât, s-a stabilit că unitatea de înregistrare, luată individual, nu corespunde acestei definiții.

(17)

Ancheta a arătat, de asemenea, că sistemele de telecamere analogice au fost treptat înlocuite de un nou tip de sisteme de telecamere, și anume de sisteme de telecamere digitale, care au fost introduse pe piața comunitară începând cu 1997. Aceste sisteme digitale corespund definiției produsului în cauză din regulamentul definitiv.

(18)

Nu s-au constatat diferențe fundamentale între caracteristicile fizice și tehnice și modurile de utilizare ale sistemelor de telecamere fabricate de către producătorii-exportatori din Japonia și vândute în Comunitate și produsele fabricate și vândute pe piața internă a țării exportatoare.

(19)

De asemenea, produsul în cauză fabricat de producătorii-exportatori din Japonia și vândut în Comunitate și produsul fabricat și vândut pe piața comunitară de producătorii comunitari solicitanți folosesc aceeași tehnologie de bază și ambele respectă standardele industriale aplicabile la nivel mondial. Produsele au, de asemenea, aceeași aplicabilitate și utilizare, prin urmare au caracteristici fizice și tehnice similare, sunt interschimbabile și se află în concurență unele cu celelalte. De altfel, producătorii comunitari solicitanți, dar și producătorii-exportatori din Japonia, fabrică produse digitale și camere camcorder care reprezintă cele mai recente dezvoltări tehnologice ale produsului în cauză prin comparație cu ancheta inițială. Prin urmare, sistemele de telecamere fabricate de producătorii-exportatori din Japonia și vândute în Comunitate și sistemele de telecamere fabricate și vândute pe piața comunitară de industria comunitară solicitantă sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, scopul acestui tip de reexaminare cu privire la aspectele de dumping este de a determina dacă expirarea măsurilor va conduce la continuarea și/sau la reapariția dumpingului.

(21)

În comparație cu anchetele anterioare, nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori din Japonia în prezenta anchetă a fost deosebit de scăzut. Numai unul dintre cei mai mici producători de sisteme de telecamere a cooperat și a raportat un număr minim de exporturi ale produsului în cauză în Comunitate. Celelalte trei societăți care s-au făcut cunoscute în ancheta inițială au refuzat să coopereze, deși este bine cunoscut faptul că respectivele societăți au sediile sociale, instalațiile principale de producție și de cercetare și dezvoltare în Japonia și că, pentru cel puțin două dintre ele, sistemele de telecamere cu numele mărcii lor au fost vândute în Comunitate în cantități substanțiale în cursul perioadei de anchetă.

(22)

Având în vedere gradul redus de cooperare și faptul că informațiile statistice disponibile de la Eurostat au fost considerate ca nefiind fiabile în acest caz (codul NC se referă și la alte produse decât cele în cauză), nu s-a putut stabili cu certitudine dacă au existat importuri de sisteme de telecamere provenite din Japonia. Cu toate acestea, trebuie reamintit că, în cursul perioadei de anchetă, au fost importate în Comunitate componente importante de sisteme de telecamere. Mai mult decât atât, s-a stabilit că sistemele de telecamere produse în SUA de o filială Sony au fost importate în cantități semnificative în Comunitate. Având în vedere toate aceste elemente, s-a considerat, prin urmare, prudent să se concluzioneze că volumele actuale de importuri de sisteme de telecamere originare din Japonia au fost scăzute comparativ cu volumul total al importurilor din perioada de anchetă inițială. Astfel, nu s-a formulat nici o concluzie în ceea ce privește probabilitatea continuării dumpingului.

(23)

În lipsa unei cooperări din partea principalilor producători-exportatori din Japonia și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, concluziile au trebuit să se stabilească pe baza informațiilor disponibile. Prin urmare, în absența unei alte surse fiabile, analiza cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor s-a bazat pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, dar și pe informațiile obținute în cadrul anchetei de la industria comunitară și de la utilizatorii de sisteme de telecamere.

(24)

După cum s-a susținut în cerere, marja de dumping pentru capul camerei, luată separat, este de 30,6 %. Calculul corespunzător conține un număr de estimări prudente. De exemplu, nu au fost luate în considerare și alte elemente ale unui sistem de telecamere în scopul calculului sus-menționat, chiar dacă, uneori, respectivele elemente sunt furnizate gratuit. Acest lucru indică faptul că marja reală a dumpingului, în cazul abrogării dreptului, ar fi probabil mai mare decât 30,6 %.

(25)

Cererea arată, de asemenea, că, în ipoteza abrogării măsurilor, marjele de dumping ar atinge cel puțin nivelul constatat în ancheta inițială.

(26)

Pe această bază și în lipsa altor informații corespunzătoare, s-a concluzionat că, în ipoteza abrogării măsurilor, marjele de dumping ar continua la niveluri semnificative.

(27)

În ceea ce privește volumul viitor probabil al exporturilor de sisteme de telecamere în Comunitate, s-a constatat că, în conformitate cu informațiile disponibile, capacitatea de producție de sisteme de telecamere în Japonia este cel puțin la același nivel cu cea constatată prin ancheta inițială și suficientă pentru a permite să se exporte din nou volume considerabile în Comunitate, în cazul expirării dreptului antidumping. Acest lucru este confirmat de faptul că vânzările de sisteme de telecamere asamblate în Comunitate și în țări terțe, care încorporează, în mod normal, componente de valoare și importante originare din Japonia, indică faptul că, practic, capacitatea de producție a rămas neschimbată.

(28)

Mai mult decât atât, datorită mobilității producției, capacitatea de producție pentru aceste produse ar putea fi extinsă, în cazul în care este necesar, în câteva luni. Într-adevăr, faptul că instalațiile de producție ale unuia din producătorii-exportatori din Japonia au fost transferate din SUA în Comunitate într-o perioadă de câteva luni indică în mod clar faptul că, într-o perioadă scurtă de timp, capacitatea de producție pentru produsul în cauză poate fi creată, mărită ori redusă. În cazul expirării măsurilor antidumping, activitățile de producție de sisteme de telecamere în Comunitate ar putea fi transferate în Japonia, iar capacitatea de producție din Japonia ar putea fi mărită cu ușurință pentru a relua exporturile către Comunitate.

(29)

În cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul, toți producătorii-exportatori din Japonia, cu excepția Sony, au fabricat sisteme de telecamere pentru piețele din SUA și America Latină în Japonia. Mai mult, pe baza informațiilor disponibile, s-a stabilit că sisteme de telecamere destinate piețelor din Japonia și Asia au fost fabricate în Japonia de către toți producătorii-exportatori. Mai mult decât atât, activitățile de cercetare și dezvoltare în legătură cu respectivele produse au fost, de asemenea, localizate în Japonia, deoarece de o parte importantă din aceste activități beneficiază nu numai sistemele de telecamere, ci și camerele profesionale și alte produse. Producătorii-exportatori din Japonia au putut să se adapteze la evoluția cererii prin creșterea producției în Japonia, atunci când piața s-a dezvoltat. Acest lucru a dus la concluzia că există capacitate de producție neutilizată în Japonia, care a fost folosită atunci când consumul comunitar și cel mondial au crescut. Prin urmare, în ipoteza expirării măsurilor antidumping, este probabil să apară o creștere a producției la producătorii-exportatori din Japonia.

(30)

S-a concluzionat că actuala capacitate de producție, precum și posibilitatea de a crește respectiva capacitate, în cazul în care este necesar, este de natură să permită producătorilor-exportatori din Japonia să-și crească producția și volumul exporturilor în Comunitate în cazul expirării măsurilor antidumping. Având în vedere că instalațiile lor de cercetare și dezvoltare, ca și instalațiile de producție pentru cea mai mare parte a componentelor de sisteme de telecamere, sunt localizate în Japonia, acest lucru ar determina o îmbunătățire a economiilor de scară ale producătorilor-exportatori din Japonia.

(31)

Trebuie notat, de asemenea, că cei doi producători-exportatori din Japonia care au înființat instalații de asamblare a produsului în cauză în Comunitate și-au menținut producția pentru export în Comunitate a produselor care nu fac obiectul drepturilor antidumping în Japonia, și anume magnetoscoape, capul camerei împreună cu unitatea de înregistrare în aceeași carcasă și camere profesionale care nu pot fi folosite pentru difuzare. Deși, așa cum s-a menționat anterior, respectivele produse nu fac obiectul actualei anchete, liniile și capacitatea de producție corespunzătoare necesare pentru a le produce sunt, de asemenea, adecvate pentru producția de sisteme de telecamere. Pe această bază și în lipsa oricăror altor informații, din cauza lipsei de cooperare arătate de producătorii-exportatori în cauză, s-a concluzionat că, deși instituirea drepturilor antidumping a dus la o schimbare în organizarea producției de sisteme de telecamere de către producătorii-exportatori în cauză, expirarea măsurilor antidumping va inversa probabil situația.

(32)

Din cele menționate anterior rezultă că producătorii-exportatori din Japonia au posibilitatea de a-și mări producția în Japonia și volumul exporturilor de sisteme de telecamere în Comunitate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ.

(33)

Ancheta nu a arătat nici un element care să demonstreze că s-a schimbat în mod semnificativ situația privind valoarea normală, prețurile de export și, prin urmare, marjele de dumping instituite prin ancheta inițială, ancheta privind absorbția și ancheta privind eludarea. S-a concluzionat, prin urmare, că, în ipoteza abrogării măsurilor, există probabilitatea reapariției dumpingului.

(34)

Ancheta a confirmat faptul că producțiile comune ale celor doi producători comunitari solicitanți reprezintă 100 % din producția comunitară de sisteme de telecamere. Prin urmare, se consideră că cei doi producători constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

În ceea ce îi privește pe alți agenți economici din Comunitate în legătură cu producătorii-exportatori din Japonia, natura activităților lor în Comunitate nu a putut fi anchetată în detaliu, datorită gradului scăzut de cooperare al acestora, adică nu s-a putut stabili dacă respectivele activități sunt simple operații de asamblare sau dacă o anumită valoare este adăugată în Comunitate. Prin urmare, nu s-a putut determina dacă aceste operații de asamblare sunt suficiente pentru a califica respectivii agenți economici în categoria societăților care fabrică produsul în cauză în Comunitate. Mai mult, datorită relației lor cu producătorii-exportatori din Japonia, s-a considerat că respectivii agenți economici trebuie excluși din industria comunitară în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(36)

Așa cum a fost descris anterior, produsele examinate prin prezenta procedură sunt sistemele de telecamere alcătuite dintr-un cap cameră cu trei sau mai mulți senzori, un vizor, o stație de bază sau o unitate de control a camerei (CCU), un panou de reglare operațional (OCP) și un pupitru principal de control (MCP) sau o unitate centrală de reglaj (MSU). În practică, aceste componente pot fi vândute și, prin urmare, importate, fie împreună, fie separat.

(37)

Ancheta a confirmat faptul că, deși nu întotdeauna sunt alcătuite din elementele sus-menționate, sistemele de telecamere includ în mod necesar un cap cameră. Prin urmare, în conformitate cu modul de abordare din ancheta inițială, s-a decis ca indicatorii economici ai situației industriei comunitare și ai situației de pe piața comunitară să fie exprimați sub forma numărului de capuri de telecamere.

(38)

Așa cum s-a menționat anterior, numai unul dintre producătorii-exportatori din Japonia a cooperat la ancheta prezentă. Cu toate acestea, în ceea ce-i privește pe ceilalți producători-exportatori din Japonia care nu au cooperat și pentru care ancheta a demonstrat că operează încă pe piața comunitară, Comisia a utilizat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, cele mai bune informații disponibile.

(39)

Prin urmare, consumul comunitar aparent de capuri de telecamere a fost stabilit pe baza:

(40)

Datorită nivelului scăzut de cooperare și faptului că informațiile statistice relevante disponibile de la Eurostat nu au fost considerate fiabile, nu s-a putut stabili dacă capurile de telecamere au fost sau nu importate ca atare din Japonia. Cu toate acestea, indiferent de originea lor, respectivele capuri de telecamere au fost vândute efectiv sub mărcile respective pe piața comunitară și, de aceea, trebuie să fie incluse în consumul comunitar pentru acest produs.

(41)

Pe această bază, ancheta a demonstrat că, deși consumul a fost stabil în 1995 și 1996, în 1997 a avut loc o creștere generală, care a continuat și pe parcursul perioadei de anchetă. Acest lucru s-a datorat, printre alte motive, vânzărilor de capuri de telecamere destinate transmiterii Cupei mondiale de fotbal din Franța din 1998, precum și introducerii pe piață, începând cu 1997, a unui nou tip de capuri de telecamere, și anume camera camcorder. În termeni generali, începând cu 1995 și până în perioada de anchetă, consumul comunitar a crescut cu 54 %, ajungând la aproximativ 1 500 unități în cursul perioadei de anchetă.

(42)

Urmare a instituirii, în 1994, a dreptului definitiv antidumping la importurile de capuri de telecamere originare din Japonia, aceste importuri au scăzut semnificativ. Așa cum a fost confirmat de ancheta privind eludarea, de ancheta privind importul de componente și de ancheta privind importurile din SUA sus-menționate, respectivele importuri au fost înlocuite de importuri de anumite componente de sisteme de telecamere originare din Japonia, destinate a fi ulterior asamblate în Comunitate de anumiți producători-exportatori din Japonia, iar în cazul unui producător-exportator din Japonia, de importul de capuri de telecamere incomplete provenite din SUA. Într-adevăr, prezenta anchetă a arătat că producătorii-exportatori din Japonia au continuat să vândă capuri de telecamere pe piața comunitară sub numele mărcilor lor.

(43)

Prin urmare, scăderea importurilor de capuri de telecamere originare din Japonia trebuie să fie interpretată ca o consecință a dreptului antidumping în vigoare din 1994. Faptul că respectivele importuri au fost înlocuite de vânzări de capuri de telecamere asamblate în Comunitate și încorporând componente originare din Japonia arată că, așa cum este explicat în continuare, în absența menținerii măsurilor antidumping, există probabilitatea ca importurile provenite din țările în cauză să atingă aceleași niveluri ca și cele constatate în ancheta inițială.

(44)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți indicii și factorii economici relevanți care influențează situația industriei comunitare.

(45)

Indicatorii economici cu privire la situația industriei comunitare trebuie să fie interpretați în cadrul anchetelor anterioare cu privire la sistemele de telecamere originare din Japonia, și anume ancheta inițială din 1994 și ancheta ulterioară privind eludarea, care a determinat o creștere a nivelurilor dreptului antidumping. Prezenta anchetă a arătat că respectiva creștere a avut un efect pozitiv asupra situației industriei comunitare. În plus, alți doi factori legați de dezvoltarea tehnologică au avut un impact asupra unora dintre indicatorii prezentați în continuare, și anume introducerea pe piață, menționată anterior, începând cu 1997, a unei camere camcorder dotată cu un nou tip de cap de telecameră și dezvoltarea unei noi generații de capuri de telecamere digitale care a debutat, de asemenea, în 1997.

(46)

Producția totală de capuri de telecamere a industriei comunitare a scăzut semnificativ între 1995 și 1996, și anume cu 32 %, apoi a crescut din nou constant între 1997 și perioada de anchetă, fără a atinge, cu toate acestea, valorile din 1995. În acest sens, producția a urmat, începând cu 1997, evoluția pieței comunitare.

(47)

Capacitatea de producție a industriei comunitare a rămas stabilă în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul. Utilizarea capacității pentru capuri de telecamere a scăzut între 1995 și 1996, și anume cu 32 %, crescând din nou spre perioada de anchetă. Această evoluție reflectă, de asemenea, creșterea sus-menționată a volumelor de producție începând cu 1997.

(48)

Vânzările industriei comunitare au scăzut între 1995 și 1996 cu 10 % și au crescut până în 1997 și perioada de anchetă; în termeni generali, vânzările au crescut cu 21 % între 1995 și perioada de anchetă, ajungând la aproximativ 850 unități, fără să corespundă, cu toate acestea, creșterii consumului comunitar, care a înregistrat o puternică tendință ascendentă, cu o valoare de 54 %, în aceeași perioadă de timp.

(49)

Scăderea constantă a cotei de piață a industriei comunitare între 1995 și perioada de anchetă cu mai mult de 16 procente, ajungând la circa 60 % în timpul perioadei de anchetă, a arătat că industria comunitară nu a beneficiat de creșterea consumului comunitar sau de condițiile favorabile ale pieței din 1997, rezultate în urma închiderii anchetei privind eludarea.

(50)

Ocuparea forței de muncă a rămas constantă la valoarea din 1996, an în care a crescut cu 20 % ca rezultat al introducerii camerelor camcorder și a noii generații de sisteme de telecamere digitale.

(51)

Investițiile au scăzut substanțial între 1995 și 1996, și anume cu 21 %, ca urmare a evoluției negative a producției și vânzărilor industriei comunitare. Ele au crescut apoi substanțial în 1997, cu aproximativ 100 %, datorită, printre alte motive, investițiilor în cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei noi generații de sisteme de telecamere digitale, dar au scăzut din nou puternic în perioada de anchetă.

(52)

În 1995 și, în special, în 1996, industria comunitară a suferit pierderi semnificative, care s-au diminuat numai începând cu 1997, într-un moment în care, printre altele, a fost mărit nivelul dreptului antidumping instituit pentru sisteme de telecamere originare din Japonia și au fost introduse cu succes pe piață camerele camcorder. Cu toate acestea, în cursul respectivei perioade, vânzările industriei comunitare au rămas deficitare. Nivelul pierderilor era încă, în cursul perioadei de anchetă, la un nivel de –10 % din vânzările nete.

(53)

Ancheta a arătat faptul că drepturile antidumping au fost foarte rar plătite în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul. Într-adevăr, de la instituirea unui drept antidumping la importurile de capuri de telecamere originare din Japonia, respectivele importuri au fost înlocuite de importuri de componente pentru capuri de telecamere originare din Japonia, care, începând cu 1998, au făcut obiectul anchetelor privind eludarea și antidumpingul. Cu toate acestea, dezvoltarea pieței după instituirea măsurilor relevă faptul că producătorii-exportatori din Japonia au continuat să vândă capuri de telecamere pe piața comunitară.

(54)

În ceea ce privește politica de prețuri a producătorilor-exportatori din Japonia, ancheta privind absorbția, încheiată în 1997, a arătat faptul că prețurile de export ale producătorilor-exportatori din Japonia au scăzut sub nivelul din 1994.

(55)

După instituirea măsurilor antidumping în 1994 și în cursul întregii perioade de anchetă privind prejudiciul, situația industriei comunitare s-a îmbunătățit în ceea ce privește câțiva indicatori economici examinați. S-au depus eforturi continue pentru a raționaliza procesul de producție și s-au făcut investiții noi, toate acestea indicând o industrie care încă este viabilă. Cu toate acestea, evaluarea generală a indicatorilor economici în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul nu indică o evoluție prea favorabilă. Într-adevăr, în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul, volumul vânzărilor industriei comunitare nu a urmat tendința ascendentă a pieței și a crescut numai cu 21 %, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 54 %. Aceste tendințe opuse au determinat o pierdere a cotei de piață deținute de industria comunitară echivalentă cu 16 procente. Mai mult, chiar dacă pierderile sale s-au diminuat în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul, industria comunitară a continuat să înregistreze pierderi de aproximativ –10 % în cursul perioadei de anchetă, pe când, într-o astfel de industrie, un nivel al profitului de 15 % este considerat necesar pentru a finanța investiția necesară menținerii la zi cu dezvoltarea tehnologică.

(56)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat, prin urmare, că, în ciuda măsurilor în vigoare, industria comunitară a rămas într-o situație economică dificilă, datorită presiunii continue asupra prețului exercitate de către producătorii-exportatori din Japonia. Această presiune asupra prețului a împiedicat industria comunitară să-și revină pe deplin de pe urma efectelor practicilor de dumping anterioare și actuale.

(57)

Pentru a evalua efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare și având în vedere faptul că industria comunitară este încă într-o situație dificilă, s-a ținut seama de următoarele elemente, pe lângă cele menționate deja anterior.

(58)

Prezenta anchetă a arătat că producătorii-exportatori din Japonia au continuat să vândă capuri de telecamere pe piața comunitară sub numele mărcilor lor (10).

(59)

Într-adevăr, vânzările de capuri de telecamere ale producătorilor-exportatori din Japonia în Comunitate au crescut considerabil ca volum între 1995 și perioada de anchetă, și anume cu 157 %, atingând aproximativ 600 de unități în cursul perioadei de anchetă.

(60)

În ceea ce privește evoluția cotei de piață a acestora, tendința generală arată o creștere constantă și semnificativă între 1995 și perioada de anchetă, și anume cu mai mult de 16 procente, atingând un nivel de aproximativ 40 % în cursul perioadei de anchetă.

(61)

În ceea ce privește prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori din Japonia pentru capuri de telecamere vândute pe piața comunitară, ancheta a arătat că acestea au fost în mod semnificativ inferioare prețurilor de vânzare practicate de industria comunitară.

(62)

Producătorii-exportatori din Japonia nu au furnizat nici o informație referitoare la prețurile de vânzare. Cu toate acestea, s-a stabilit faptul că vânzările făcute prin intermediul licitațiilor, atât de către industria comunitară, cât și de către producătorii-exportatori din Japonia, au reprezentat o parte importantă din vânzările generale de capuri de telecamere în cursul perioadei de anchetă (aproximativ 40 %). Pe baza cererilor de oferte pentru care au fost disponibile informații din partea industriei comunitare și a utilizatorilor, s-a constatat că prețurile practicate de producătorii-exportatori au fost în general mai mici decât prețurile oferite de industria comunitară, atât pentru oferta totală (11), cât și pentru capuri de telecamere luate izolat. În una dintre licitațiile analizate, prețul global oferit de producătorul-exportator din Japonia a fost cu 37 % mai mic decât cel oferit de producătorul comunitar. În respectiva licitație, producătorul comunitar a trebuit să acorde o reducere de preț suplimentară de mai mult de 40 % pentru a câștiga licitația. O altă licitație într-un stat membru diferit a arătat că, în a doua rundă de negocieri și în ciuda acordării unor reduceri de preț semnificative între prima și a doua ofertă, propunerea finală a producătorului-exportator din Japonia era încă cu aproximativ 20 % mai mică decât oferta producătorului comunitar care participa la licitație. În aceste condiții, producătorul comunitar a pierdut licitația.

(63)

S-a stabilit, de asemenea, faptul că prețurile scăzute practicate în timpul unei licitații influențează în mod necesar toate prețurile negociate în tranzacțiile ulterioare și în licitațiile ulterioare organizate în același stat membru. Rezultă de aici faptul că politica de prețuri practicate în cadrul unei licitații a influențat efectiv o cotă din piața comunitară în mod semnificativ mai mare de 40 %, cotă care era reglementată direct prin licitații. Astfel, analiza licitațiilor a arătat nu numai măsura în care prețurile oferite de industria comunitară au fost subcotate în raport cu cele oferite de producătorii-exportatori în timpul licitațiilor (până la 37 %), dar și efectul de depreciere pe care importurile care fac obiectul unui dumping l-au avut asupra prețurilor de vânzare practicate de industria comunitară.

(64)

Aceste diferențe de preț ar trebui interpretate având în vedere că piața de sisteme de telecamere este sensibilă la preț și transparentă, prezintă un număr mic de jucători, iar industria comunitară a suferit pierderi de aproximativ 10 %, în situația în care în acest tip de industrie de înaltă tehnologie un profit de 15 % este considerat necesar pentru ca respectiva industrie să țină pasul cu ritmul dezvoltărilor tehnologice.

(65)

În această situație, în ipoteza abrogării măsurilor, este de așteptat ca producătorii-exportatori din Japonia să fabrice din nou sisteme de telecamere complete în Japonia unde, așa cum s-a menționat anterior, există capacitate de producție, sunt implantate departamentele lor de cercetare și dezvoltare și unde respectivii producători-exportatori pot beneficia de economii de scară. Mai mult, s-a considerat că producătorii-exportatori în cauză vor continua probabil să-și vândă produsele pe piața comunitară la prețuri semnificativ mai mici decât cele practicate de industria comunitară, contribuind astfel la continuarea situației prejudiciabile a industriei comunitare.

(66)

În ceea ce privește politica de prețuri practicată de producătorii-exportatori din Japonia în țările terțe, pe baza informațiilor furnizate de industria comunitară, s-a trasat o paralelă între politica de prețuri practicată de producătorii-exportatori din Japonia în SUA și în Comunitate. Pe ambele piețe, prețurile japoneze erau în general mai scăzute decât cele practicate de industria comunitară în cursul întregii perioade de anchetă privind prejudiciul, dar în special în 1998.

(67)

Mai precis, analizând informațiile disponibile cu privire la licitațiile de pe piețele din America de Nord, s-a descoperit faptul că producătorii-exportatori din Japonia acordau reduceri de preț de până la 70 % din prețurile propuse și că prețurile oferite de aceștia erau, ca urmare, cu până la 50 % mai mici decât prețurile oferite de industria comunitară. În plus, anumite componente de sisteme de telecamere sau chiar un alt echipament vândut în combinație cu sisteme de telecamere la aceeași licitație erau uneori oferite gratuit sau cu reduceri de preț substanțiale, cum ar fi cea menționată anterior de 70 %.

(68)

Mai mult decât atât, pe baza informațiilor disponibile de la licitațiile organizate în America Latină, s-a constatat faptul că prețurile practicate de producătorii-exportatori din Japonia erau, de asemenea, mai mici decât cele practicate de industria comunitară, în proporții similare, și că exista aceeași politică privind reducerile de preț și produsele oferite gratuit.

(69)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că, în absența măsurilor, prețurile producătorilor-exportatori din Japonia ar putea să rămână cel puțin la nivelurile actuale de pe piața comunitară, care sunt în mod semnificativ mai mici decât nivelurile prețurilor practicate de industria comunitară, și ar putea chiar să scadă la niveluri comparabile cu cele ale prețurilor importurilor originare din Japonia pe piețele din SUA, Canada și America Latină, sau la nivelurile prețurilor constatate în ancheta inițială.

(70)

Având în vedere cele menționate anterior, și anume următorii factori:

s-a concluzionat că, în ipoteza abrogării măsurilor, există probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil și, prin urmare, măsurile actuale aflate în vigoare trebuie să fie menținute.

(71)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă o prelungire a măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Comunității pe ansamblu. Determinarea interesului Comunității se bazează pe aprecierea tuturor intereselor diverse implicate.

(72)

Pentru a evalua impactul probabil al prelungirii sau abrogării măsurilor, Comisia a solicitat informații de la industria comunitară și de la utilizatorii de sisteme de telecamere. Comisia a trimis chestionare la mai mult de șaizeci de utilizatori ai produsului în cauză. S-au primit cincisprezece răspunsuri, chiar dacă informațiile furnizate au fost în multe cazuri incomplete.

(73)

Trebuie reamintit că, în ancheta precedentă, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este împotriva interesului Comunității. Mai mult decât atât, trebuie menționat faptul că ancheta actuală reprezintă o reexaminare, adică analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare. Prin urmare, prezenta anchetă ar trebui să permită evaluarea oricărui impact negativ anormal pe care măsurile antidumping actuale l-ar putea avea asupra părților în cauză.

(74)

Pe această bază s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor cu privire la probabilitatea continuării și/sau reapariției dumpingului prejudiciabil, există motive imperative care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să mențină măsurile în situația în cauză.

(75)

Se consideră că, în lipsa menținerii măsurilor antidumping instituite în urma anchetei anterioare, există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prejudiciabil, iar situația industriei comunitare, care încă este precară, va continua să se deterioreze.

(76)

Așa cum s-a menționat anterior, industria comunitară a fost afectată de vânzările efectuate de producătorii-exportatori din Japonia, la prețuri reduse, de capuri de telecamere în Comunitate, în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul. Prin urmare, se consideră că obiectivul măsurilor antidumping ce fac obiectul reexaminării, și anume de a restabili concurența echitabilă pe piața comunitară între producătorii comunitari și exportatorii lor din țări terțe, nu a fost îndeplinit în totalitate.

(77)

Industria comunitară s-a dovedit a fi o industrie de succes și viabilă din punct de vedere structural, capabilă să-și adapteze gama de produse la condițiile dinamice de concurență de pe piață și chiar să câștige un anumit avans tehnologic în dezvoltarea tehnologiei digitale, fapt confirmat în special prin investițiile în cursul perioadei de anchetă privind prejudiciul.

(78)

Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că respectiva industrie își va reduce activitățile de fabricație a produsului în cauză în Comunitate, în cazul în care măsurile antidumping nu sunt menținute. Această concluzie se justifică având în vedere durata situației de rentabilitate negativă (în cursul perioadei de anchetă, industria comunitară a suferit pierderi de aproximativ 10 %). Așa cum s-a menționat anterior, în lipsa măsurilor antidumping, importurile de capuri de telecamere originare din Japonia este probabil să fie reluate, iar efectul lor de depreciere a prețurilor va continua să împiedice toate eforturile industriei comunitare de a recâștiga o marjă de rentabilitate satisfăcătoare, condiție esențială pentru a menține ritmul dezvoltărilor tehnologice din acest tip de industrie. În plus, deoarece anumite operații din producția de capuri de telecamere solicită o forță de muncă semnificativă, este foarte posibil ca acestea să fie relocalizate în țări în care există un cost scăzut al forței de muncă, în scopul reducerii respectivelor costuri.

(79)

Într-adevăr, în ipoteza în care va continua deteriorarea situației economice a industriei comunitare, acesta ar putea fi forțată să-și reducă activitățile de producție din Comunitate, iar aproximativ 250 de locuri de muncă direct legate de produsul în cauză vor fi puse în pericol. În ipoteza în care drepturile antidumping rămân în vigoare, respectiva industrie va fi capabilă să-și mențină și să își dezvolte activitățile în Comunitate. De asemenea, va fi menținut astfel un număr suplimentar de locuri de muncă legate indirect de producția de sisteme de telecamere, în special în activitățile de cercetare și dezvoltare. Astfel, numărul global de locuri de muncă în raport cu producția de sisteme de telecamere în Comunitate va putea fi menținut și chiar suplimentat în caz de menținere a măsurilor antidumping.

(80)

În ceea ce privește evoluțiile din domeniul cercetării și dezvoltării, producția de sisteme de telecamere are efecte secundare, care sunt în principal legate de dezvoltarea unei componente de capuri de telecamere, și anume blocul CCD, deoarece componentele sale sunt folosite, de asemenea, pentru alte aplicații, cum ar fi sistemele de securitate, aplicații medicale, industriale și de telecomunicații. Mai mult, existența unei industrii comunitare producătoare de sisteme de telecamere are un impact asupra întregii industrii de televiziune, începând cu dezvoltarea și producția echipamentelor de transmisiune și până la producția de televizoare și magnetoscoape, dar poate avea o influență în viitorul apropiat și asupra standardelor care vor fi stabilite în acest sector comunitar.

(81)

Având în vedere cele sus-menționate, s-a ajuns la concluzia necesității prelungirii măsurilor existente pentru a evita efectele negative ale importurilor care fac obiectul unui dumping, care ar putea să pună în pericol existența industriei comunitare și, deci, a unui număr de locuri de muncă. Trebuie avut în vedere, de asemenea, faptul că dispariția respectivei industrii de înaltă tehnologie ar avea un impact negativ asupra industriei de televiziune în general.

(82)

În ceea ce privește operatorii economici din Comunitate în legătură cu producătorii-exportatori din Japonia, este probabil ca decizia de menținere a măsurilor antidumping să aibă efecte pozitive cu privire la producția și ocuparea forței de muncă în Comunitate, în măsura în care o parte din activitățile de producție de sisteme de telecamere care au loc în Comunitate vor deveni chiar mai importante, așa cum a fost dovedit în urma deschiderii anchetei privind importurile din SUA, și nu vor fi transferate în Japonia.

(83)

Utilizatorii de sisteme de telecamere sunt în principal canale de televiziune autorizate care își difuzează propriile programe folosind echipamentul propriu. Cu toate acestea, există și canale autorizate care nu își difuzează propriile programe, precum și societăți care furnizează clienților lor atât echipamente, inclusiv sisteme de camere, cât și personal tehnic și, în final, societăți de închiriere, care furnizează camere și alt echipament către diverși clienți. Toți acești utilizatori de sisteme de telecamere cumpără, în mod obișnuit, direct de la producători.

(84)

Numai cincisprezece din cei șaizeci de utilizatori au răspuns la chestionarele primite de la Comisie și au cooperat parțial. Nivelul scăzut și gradul de cooperare este el însuși un indicator al faptului că situația economică a acestui sector nu a fost afectată ca rezultat al măsurilor antidumping.

(85)

Această concluzie este în conformitate cu constatările din procedurile anterioare, în care s-a constatat faptul că sistemele de telecamere nu reprezentau un factor de cost semnificativ pentru utilizatori, deoarece, în relație cu producția respectivă de programe de televiziune, ele reprezintă numai o mică parte din costurile totale. Într-adevăr, atunci când se ține seama doar de costurile echipamentelor pentru utilizatori, costul sistemelor de telecamere reprezintă aproximativ 10 % în studio și ajunge până la 20 % într-un mic car de transmisiune. Cu toate acestea, atunci când se ține seama de costurile totale ale unui canal de televiziune, și nu numai de costurile cu echipamentele, procentajul scade, pentru că există alte cheltuieli mai importante, cum ar fi producția programelor, salariile, cheltuielile generale etc., care se situează cu mult deasupra simplului cost al unui sistem de telecamere. În plus, durata medie de viață a sistemelor de telecamere a fost estimată de către utilizatorii care au cooperat la aproximativ opt ani, în mod excepțional atingând mai mult de cincisprezece ani, ceea ce înseamnă că sunt departe de a reprezenta un factor de cost recurent pentru utilizatori.

(86)

De asemenea, în termeni generali, efectele asupra oricărei categorii de utilizatori au fost relativ limitate, în comparație cu dimensiunea cifrei de afaceri globale a canalelor de televiziune și a altor societăți care utilizează sisteme de telecamere, adică achiziția unui sistem de telecamere reprezintă aproximativ 0,1 % din cifra de afaceri totală a societăților de televiziune și aproximativ 1 % din cifra de afaceri a societăților de producție și închiriere.

(87)

Ancheta a arătat, de asemenea, că, așa cum s-a menționat anterior, prețurile pentru sistemele de telecamere în Comunitate nu au crescut într-un mod semnificativ după instituirea unui drept antidumping la importurile de sisteme de telecamere originare din Japonia. Într-adevăr, anumiți utilizatori au continuat, și chiar au început, în ciuda măsurilor în vigoare, să achiziționeze sisteme de telecamere fabricate de producătorii-exportatori din Japonia. Prin urmare, aceste măsuri nu i-au convins pe utilizatorii de sisteme de telecamere să-și schimbe sursa de aprovizionare. Astfel, orice creștere a prețului de import nu a constituit în mod vizibil un inconvenient semnificativ.

(88)

Pe baza celor sus-menționate, se poate exclude orice influență negativă semnificativă pe care măsurile antidumping ar fi putut să o aibă asupra costurilor și rentabilității produsului în cauză pentru utilizatori. Astfel, rezultatul măsurilor antidumping în vigoare nu a fost să blocheze accesul pe piața comunitară pentru producătorii-exportatori din Japonia de sisteme de telecamere, ci mai degrabă să se opună practicilor comerciale neloiale și să remedieze, într-o anumită măsură, efectele de distorsionare ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(89)

Având în vedere faptul că măsurile au fost în vigoare pentru o anumită perioadă și vor fi menținute la același nivel, se poate concluziona că această decizie nu va antrena nici o deteriorare a situației utilizatorilor.

(90)

În ceea ce privește efectele asupra concurenței în Comunitate, anumite părți în cauză au susținut că, în ipoteza menținerii drepturilor antidumping, acest lucru va determina dispariția producătorilor-exportatori în cauză de pe piața comunitară, slăbind în mod considerabil concurența și provocând o creștere a prețurilor sistemelor de telecamere.

(91)

Cu toate acestea, este mai mult decât probabil faptul că producătorii-exportatori din Japonia vor continua să vândă sisteme de telecamere, chiar și la prețuri neprejudiciabile, în măsura în care au o bază tehnologică solidă, dețin o poziție puternică pe piață și instalații de producție în Comunitate. Această concluzie este confirmată de evoluțiile ulterioare instituirii dreptului antidumping în 1994 și măririi ratei dreptului în 1997, fapt care nu a avut nici un efect prejudiciabil asupra concurenței pe piața comunitară.

(92)

Datorită dezvoltării tehnologice rapide în acest sector, concurența va rămâne puternică, fără îndoială, și după menținerea măsurilor antidumping. De asemenea, deoarece în prezent un număr de participanți pe piața de sisteme de telecamere și-au stabilit în Comunitate instalații de producție pentru produsele în cauză, ei vor fi capabili să satisfacă cererea utilizatorilor și să ofere o mare varietate de modele. Astfel, menținerea măsurilor antidumping în vigoare nu va limita alegerea utilizatorilor și nu va restrânge concurența.

(93)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive imperative bazate pe interesul Comunității pentru a nu menține în vigoare măsurile antidumping existente.

(94)

Toate părțile în cauză au fost informate asupra faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea menținerii dreptului antidumping existent la importurile de sisteme de telecamere originare din Japonia. De asemenea, le-a fost acordat un termen în care să formuleze observații asupra informațiilor comunicate. Nici un comentariu de natură să modifice concluziile menționate anterior nu a fost primit.

(95)

Rezultă din cele menționate anterior că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie menținut dreptul antidumping în vigoare la importurile de sisteme de telecamere originare din Japonia, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1015/94 al Consiliului, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1952/97,

(a)

capul camerei cu trei sau mai mulți senzori (dispozitive de captare de 12 mm sau mai mari cuplate în sarcină) cu mai mult de 400 000 pixeli fiecare, care poate fi cuplat în partea din spate a unui adaptor, având o valoare a raportului semnal/zgomot de 55 dB sau mai mare la o amplificare normală; fie dintr-o singură piesă cu capul camerei și adaptorul într-o singură carcasă, fie separate;

(b)

un vizor (cu diagonala de 38 mm sau mai mult);

(c)

o stație de bază sau o unitate de control a camerei (CCU) conectată la cameră printr-un cablu;

(d)

un panou de reglare operațional (OCP) pentru reglarea camerei (de exemplu, pentru ajustarea culorii, deschiderea lentilelor sau a diafragmei) în cazul camerelor individuale;

(e)

un pupitru principal de control (MCP) sau o unitate centrală de reglaj (MSU) cu indicarea camerei selectate, care permite o vedere de ansamblu și reglarea la distanță a mai multor camere.

(a)

lentile;

(b)

magnetoscoape;

(c)

cap cameră împreună cu unitatea de înregistrare în aceeași carcasă, neseparabile;

(d)

camere profesionale care nu pot fi folosite în scopuri de difuzare;

(e)

camere profesionale enumerate în anexă (cod adițional TARIC: 8786).

—

Ikegami Tsushinki Co., Ltd: 200,3 % (cod adițional TARIC: 8741);

—

Sony Corporation: 108,3 % (cod adițional TARIC: 8742);

—

Hitachi Denshi Ltd: 52,7 % (cod adițional TARIC: 8743).