03/Volumul 56

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

177

L 139/320

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 72/462/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și inspecție veterinară care apar cu ocazia importurilor de animale din speciile bovină și porcină, respectiv de carne proaspătă provenind din țări terțe (3) asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății animale prin intermediul cerințelor de sănătate animală care trebuie întrunite la anumite importuri provenind din țări terțe.

(2)

Este necesar să se raționalizeze și să se actualizeze dispozițiile sanitar-veterinare privind schimburile internaționale cu animale, prevăzute de Directiva 72/462/CEE, ca urmare a evoluției standardelor internaționale ale Oficiului Internațional de Epizootii (OIE) și adoptării unor standarde noi de către acest oficiu, precum și ca urmare a implicațiilor acestora în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și acordului OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare.

(3)

În plus, Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (4) înlocuiește Directiva 72/462/CEE în ceea ce privește cerințele care se aplică în cazul cărnii și produselor pe bază de carne. Prin urmare, este necesar și oportun să se prevadă, în prezenta directivă, dispoziții sanitar-veterinare similare și actualizate pentru importul de ungulate vii în Comunitate.

(4)

În scopul protejării sănătății animalelor, aceste noi dispoziții ar trebui să se aplice și altor ungulate susceptibile de a prezenta același risc de transmitere a bolilor. Cu toate acestea, este necesar ca aplicarea acestora la animalele în cauză să se facă fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică prin controlul comerțului în acest domeniu (5).

(5)

În aplicarea Directivei 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de inspecție veterinară care reglementează circulația și importul de ecvidee din țări terțe (6), importurile de ecvidee având ca destinație Comunitatea nu sunt autorizate decât în cazul în care provin din țările terțe consemnate pe o listă stabilită în conformitate cu Directiva 72/462/CEE. Este necesar să se includă în Directiva 90/426/CEE dispozițiile privind întocmirea listelor de țări terțe în ceea ce privește importurile de ecvidee.

(6)

Cunoștințele științifice privind sensibilitatea anumitor animale la bolile și testele care trebuie efectuate evoluează periodic. Este necesar să se prevadă o procedură care să permită actualizarea rapidă, drept răspuns la această evoluție, a listei speciilor și bolilor la care acestea sunt sensibile.

(7)

Pentru a garanta bunăstarea animalelor și a asigura coerența dispozițiilor comunitare, este necesar să fie luate în considerare, în prezenta directivă, în special în ceea ce privește adăparea și alimentația, cerințele generale ale Directivei 91/628/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 privind protecția animalelor în timpul transportului (7).

(8)

Pentru a proteja sănătatea animalelor și a asigura coerența dispozițiilor comunitare, este de asemenea necesar să fie luată în considerare Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (8).

(9)

Ar trebui să se adopte măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (9).

(10)

Normele privind sănătatea publică și controalele oficiale care se aplică în cazul cărnii și produselor pe bază de carne în temeiul Directivei 72/462/CEE au fost înlocuite cu cele din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (10), care ar trebui să se aplice din 1 ianuarie 2006. Celelalte norme din directiva menționată anterior au fost înlocuite prin Directiva 2002/99/CE, ale cărei dispoziții se aplică din 1 ianuarie 2005 sau vor fi înlocuite de cele din prezenta directivă.

(11)

Prin urmare, Directiva 72/462/CEE ar trebui abrogată atunci când toate textele care înlocuiesc dispozițiile acesteia vor fi aplicabile.

(12)

Cu toate acestea este necesar, pentru a asigura claritatea legislației comunitare, să se abroge anumite decizii care au încetat să se aplice și concomitent să se prevadă menținerea anumitor dispoziții de aplicare până la adoptarea măsurilor necesare în temeiul noului cadru de reglementare.

(13)

Conform principiului proporționalității, este necesar și oportun, pentru atingerea obiectivului fundamental pe care îl constituie protejarea sănătății animale, să se stabilească norme referitoare la condițiile pentru importul ungulatelor vii. Prezenta directivă nu prevede mai mult decât ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul al treilea din tratat.

(14)

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței alimentelor (11) stabilește noi proceduri de comitologie și o terminologie nouă. Din motive de coerență a legislației comunitare, este necesar ca aceste proceduri și această terminologie să fie luate în considerare în prezenta directivă.

(15)

Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la anexa A secțiunea I la Directiva 90/425/CEE (12), stabilește condițiile pentru importul în Comunitate de ungulate, altele decât animalele domestice din speciile bovină, ovină, caprină, porcină și ecvină și prevede întocmirea unei liste a țărilor terțe din care statele membre sunt autorizate să importe aceste animale, precum și cerințele de sănătate animală care trebuie respectate. Este necesar să se modifice această directivă, în scopul de a exclude din domeniul de aplicare al acesteia speciile de animale prevăzute de prezentul act.

(16)

De asemenea, este necesar să se prevadă actualizarea sau stabilirea printr-o procedură de comitologie a cerințelor în ceea ce privește testele aplicabile la importul de animale vii aflate sub incidența Directivei 92/65/CEE.

(17)

Este prin urmare necesar să se modifice Directivele 90/426/CEE și 92/65/CEE în consecință,

(a)

„țări terțe” înseamnă alte țări decât statele membre, precum și teritoriile din statele membre cărora nu li se aplică Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlalele sanitar-veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (13), și Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele sanitar-veterinare și zootehnice aplicabile în cadrul schimburilor intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (14);

(b)

„țară terță autorizată” înseamnă orice țară terță sau orice parte dintr-o țară terță din care este autorizat importul în Comunitate al ungulatelor vii enumerate la anexa I, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1);

(c)

„medic veterinar oficial” înseamnă orice medic veterinar autorizat de administrația veterinară dintr-o țară terță să efectueze inspecții sanitar-veterinare privind animalele vii și să procedeze la o certificare oficială;

(d)

„ungulate” înseamnă animalele enumerate la anexa I.

(a)

starea de sănătate a efectivului de animale, a altor animale domestice și a faunei sălbatice din țara terță, acordându-se o atenție deosebită bolilor animalelor exotice și tuturor aspectelor situației generale a sănătății animale și a mediului înconjurător din țară, în măsura în care aceasta ar putea reprezenta un risc pentru situația sănătății animale și a mediului înconjurător din Comunitate;

(b)

legislația din țara terță privind sănătatea și bunăstarea animală;

(c)

organizarea autorității sanitar-veterinare competente și a serviciilor de inspecție ale acesteia, prerogativele acestor servicii, modul cum sunt supravegheate acestea, precum și mijloacele de care dispun, inclusiv din punctul de vedere al efectivelor și capacităților de laborator, pentru a aplica legislația națională în mod corespunzător;

(d)

asigurările pe care le poate oferi autoritatea sanitar-veterinară competentă din țara terță în ceea ce privește respectarea condițiilor de sănătate animală corespondente în vigoare în Comunitate sau aplicarea unor condiții echivalente;

(e)

apartenența țării terțe la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE), precum și regularitatea și rapiditatea cu care această țară furnizează informații cu privire la existența bolilor animale infecțioase sau contagioase pe teritoriul său, în special bolile inventariate de către OIE;

(f)

garanțiile oferite de către țara terță în ceea ce privește furnizarea directă de informații Comisiei și statelor membre:

(g)

orice experiență dobândită în domeniul importului animalelor vii provenind din țări terțe și rezultatele controalelor eventual efectuate la import;

(h)

rezultatele inspecțiilor și/sau auditurilor comunitare efectuate în țara terță, în special rezultatele evaluării autorităților competente sau, la cererea Comisiei, raportul prezentat de autoritățile competente cu privire la inspecțiile pe care le-au efectuat;

(i)

conținutul normelor în vigoare în țara terță în ceea ce privește lupta împotriva bolilor animale infecțioase sau contagioase și prevenirea acestora, inclusiv normele referitoare la importurile provenind din alte țări terțe, precum și punerea în aplicare a acestor norme.

(a)

specia animală în cauză;

(b)

vârsta și sexul animalelor;

(c)

destinația sau utilizarea care va fi dată animalelor;

(d)

măsurile care trebuie aplicate după importul animalelor în Comunitate;

(e)

orice dispoziție specială care se aplică în cadrul schimburilor intracomunitare.

(a)

animalele provin dintr-un teritoriu indemn de boli, în conformitate cu criteriile generale de bază enunțate la anexa II, și în care intrarea animalelor vaccinate împotriva maladiilor enumerate în această anexă este interzisă;

(b)

animalele îndeplinesc condițiile specifice de sănătate animală prevăzute la articolul 6;

(c)

înainte de ziua în care urmează să fie îmbarcate pentru a fi expediate către Comunitate, animalele s-au aflat pe teritoriul țării terțe autorizate în cursul unei perioade care urmează să fie definită în cadrul condițiilor specifice de sănătate animală prevăzute la articolul 6;

(d)

înaintea expedierii acestora către Comunitate, animalele au fost supuse unui control de către un medic veterinar oficial în scopul de a verifica dacă acestea au o stare bună de sănătate și dacă s-au respectat condițiile de transport prevăzute la Directiva 91/628/CEE, în special în ceea ce privește adăparea și alimentația;

(e)

animalele sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar care îndeplinește dispozițiile articolului 11 și este conform cu un certificat sanitar-veterinar tip stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2). Conform aceleiași proceduri se pot adopta dispoziții referitoare la utilizarea documentelor în format electronic;

(f)

de la intrarea în Comunitate, animalele fac obiectul unui control la un punct de control la frontieră autorizat, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 91/496/CEE.

(a)

sunt destinate exclusiv pășunatului sau muncii, cu caracter provizoriu, în apropierea frontierelor Comunității;

(b)

sunt importate în vederea unor manifestări sportive, spectacole de circ, reprezentații și expoziții, dar nu în vederea unor tranzacții comerciale având ca obiect animalele însele;

(c)

sunt destinate unei grădini zoologice, unui parc de distracții, unui laborator experimental sau unui organism, institut sau centru desemnat oficial, astfel cum este definit la articolul 2 litera (c) din Directiva 92/65/CEE;

(d)

se află doar în tranzit prin Comunitate, trecând printr-un punct de control la frontieră comunitar desemnat cu acordul și sub supravegherea serviciilor vamale și a serviciilor sanitar-veterinare oficiale, fără alte opriri decât cele necesare pentru asigurarea bunăstării acestora;

(e)

își însoțesc proprietarii ca animale de companie

sau

(f)

se prezintă la un punct de control la frontieră comunitar desemnat:

sau

(g)

aparțin unei specii pe cale de dispariție.

—

standardele internaționale;

—

apariția unui focar sau a mai multor focare legate între ele din punct de vedere epizootiologic ale uneia dintre bolile enumerate la anexa II, în cadrul unei zone geografice limitate dintr-o regiune sau dintr-o țară terță autorizată;

—

eradicarea efectivă a focarului sau a focarelor în termene rezonabile.

(a)

normele de aplicare a prezentei directive;

(b)

norme privind originea animalelor;

(c)

criteriile de clasificare, în raport cu bolile animalelor, ale țărilor terțe sau ale regiunilor din țările terțe autorizate;

(d)

dispoziții referitoare la utilizarea documentelor în format electronic în ceea ce privește modelele de certificate sanitar-veterinare, în conformitate cu articolul 7 litera (e);

(e)

modelele de certificate sanitar-veterinare prevăzute la articolul 11 alineatul (1);

(a)

avizele și cunoștințele științifice privind în special noile evaluări ale riscurilor;

(b)

progresul tehnic și/sau modificările aduse standardelor internaționale;

(c)

stabilirea obiectivelor de securitate pentru sănătatea animală.

1.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

(1)   Importul de ecvidee în Comunitate nu este autorizat decât din țările terțe care apar pe o listă sau pe liste care sunt întocmite sau modificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).

Având în vedere situația sănătății animale din țara terță și garanțiile pe care aceasta le furnizează în ceea ce privește ecvideele, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2), ca autorizația prevăzută la primul paragraf din prezentul alineat să se aplice pe întreg teritoriul țării terțe sau numai pe o parte din acesta.

În acest scop, este luată în considerare modalitatea în care țara terță aplică și implementează, pe teritoriul său, standardele internaționale corespunzătoare, în special principiul regionalizării, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală referitoare la importurile din alte țări terțe și din Comunitate.

(2)   La stabilirea sau modificarea listelor prevăzute la alineatul (1) se iau în considerare în special următoarele:

(3)   Comisia adoptă dispozițiile necesare pentru ca publicului să îi fie accesibile versiuni actualizate ale tuturor listelor stabilite sau modificate în conformitate cu alineatul (1).

Aceste liste pot fi combinate cu alte liste întocmite în vederea protejării sănătății animale și a sănătății publice și pot include, de asemenea, modele de certificate de sănătate animală.

(4)   Pentru fiecare țară terță sau grup de țări terțe, se stabilesc condiții specifice pentru import conform procedurii prevăzute la articolul 24 alineatul (2), având în vedere situația sănătății animale din țara sau țările terțe în cauză în ceea ce privește ecvideele.

(5)   Normele de aplicare a prezentului articol, precum și criteriile de înscriere a țărilor terțe sau a părților din țările terțe pe listele prevăzute la alineatul (1) se pot adopta în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).”

2.

La articolul 19 se adaugă următorul punct:

1.

La articolul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta directivă stabilește cerințele de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la anexa F”.

2.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 23, se elimină termenii „la articolul 6 alineatul A punctul 1 litera (e) și”.

5.

Articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 26

(1)   Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală instituit prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(2)   În cazul în care se face referire la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE (17) se stabilește la 3 luni.

(3)   Comitetul adoptă regulamentul său de procedură.

6.

Textul anexei IV la prezenta directivă se adaugă ca anexa F.

1.

Reprezentantul autorității competente de expediere care eliberează un certificat sanitar-veterinar referitor la un lot de animale trebuie să semneze certificatul și să se asigure că acesta poartă o ștampilă oficială. Această cerință este valabilă pentru fiecare pagină a certificatului în cazul în care acesta are mai multe pagini.

2.

Certificatele sanitar-veterinare trebuie să fie întocmite în limba sau limbile oficiale ale statului membru de destinație și în cea(cele) a(ale) statului membru în care se efectuează controlul la frontieră sau să fie însoțite de o traducere certificată în această limbă sau în aceste limbi. Cu toate acestea, statele membre pot accepta utilizarea unei alte limbi oficiale a Comunității decât cea proprie.

3.

Certificatul sanitar-veterinar original trebuie să însoțească loturile la intrarea acestora în Comunitate.

4.

Certificatele sanitar-veterinare trebuie să conțină:

5.

Certificatele sanitar-veterinare trebuie să poarte un număr de identificare unic. Atunci când certificatul sanitar-veterinar are mai multe pagini, fiecare dintre acestea trebuie să poarte acest număr.

6.

Certificatul sanitar-veterinar trebuie să fie eliberat înainte ca lotul la care face referire să mai facă obiectul controlului autorității competente din țara de expediție.

2003/56/CE: Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2003 privind certificatele de sănătate pentru importul de animale vii și produse de origine animală provenite din Noua Zeelandă (JO L 22, 25.1.2003, p. 38).

2002/987/CE: Decizia Comisiei din 13 decembrie 2002 privind lista unităților din Insulele Falkland desemnate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 344, 19.12.2002, p. 39).

2002/477/CE: Decizia Comisiei din 20 iunie 2002 de stabilire a cerințelor de sănătate publică pentru carnea proaspătă și carnea de pasăre importate din țări terțe și de modificare a Deciziei 94/984/CE (JO L 164, 22.6.2002, p. 39).

2001/600/CE: Decizia Comisiei din 17 iulie 2001 privind măsurile de protecție la importurile de anumite animale din Bulgaria din cauza focarelor de febră catarală ovină, de abrogare a Deciziei 210/542/CE, de modificare a Deciziei 98/372/CE privind condițiile de sănătate animală și certificatele sanitar-veterinare necesare la importul de animale vii din speciile bovină și porcină provenind din anumite țări europene, pentru a lua în considerare anumite aspecte legate de Bulgaria și de modificare a Deciziei 97/232/CE de stabilire a listei țărilor terțe din care statele membre autorizează importurile de ovine și caprine (JO L 210, 3.8.2001, p. 51).

2000/159/CE: Decizia Comisiei din 8 februarie 2000 privind aprobarea provizorie a planurilor țărilor terțe privind reziduurile în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului (JO L 51, 24.2.2000, p. 30).

98/8/CE: Decizia Comisiei din 16 decembrie 1997 privind lista unităților din Republica Federală Iugoslavia aprobate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 2, 6.1.1998, p. 12).

97/222/CE: Decizia Comisiei din 28 februarie 1997 de stabilire a listei țărilor terțe din care statele membre autorizează importul de produse din carne (JO L 89, 4.4.1997, p. 39).

97/221/CE: Decizia Comisiei din 28 februarie 1997 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și a modelelor de certificate sanitar-veterinare necesare la importul de produse din carne din țările terțe și de abrogare a Deciziei 91/449/CEE (JO L 89, 4.4.1997, p. 32).

95/427/CE: Decizia Comisiei din 14 iulie 1987 privind lista unităților din Republica Namibia autorizate în scopul importului de produse din carne în Comunitate (JO L 254, 24.10.1995, p. 28).

95/45/CE: Decizia Comisiei din 20 februarie 1995 privind lista unităților din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 51, 8.3.1995, p. 13).

94/465/CE: Decizia Comisiei din 12 iulie 1994 privind lista unităților din Botswana aprobate în vederea importului de produse din carne în Comunitate (JO L 190, 26.7.1994, p. 25).

94/40/CE: Decizia Comisiei din 25 ianuarie 1994 privind lista unităților din Zimbabwe aprobate în vederea importului de produse din carne în Comunitate (JO L 22, 27.1.1994, p. 50).

93/158/CEE: Decizia Consiliului din 26 octombrie 1992 privind încheierea unui Acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind aplicarea directivei comunitare țări terțe, Directiva 72/462/CEE a Consiliului, și a cerințelor de reglementare corespunzătoare ale Statelor Unite ale Americii referitoare la comerțul cu carne proaspătă de bovine și de porcine (JO L 68, 19.3.1993, p. 1).

93/26/CEE: Decizia Comisiei din 11 decembrie 1992 privind lista unităților din Republica Croația aprobate în scopul importurilor de carne proaspătă în Comunitate (JO L 16, 25.1.1993, p. 24).

90/432/CEE: Decizia Comisiei din 30 iulie 1990 privind lista unităților din Namibia autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 223, 18.8.1990, p. 19).

90/13/CEE: Decizia Comisiei din 20 decembrie 1989 privind procedura care trebuie respectată pentru modificarea sau completarea listelor de exploatații zootehnice autorizate în țările terțe pentru importul de cărnuri proaspete în Comunitatea Europeană (JO L 8, 11.1.1990, p. 70).

87/431/CEE: Decizia Comisiei din 28 iulie 1987 privind lista unităților din Regatul Swaziland autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 228, 15.8.1987, p. 53).

87/424/CEE: Decizia Comisiei din 14 iulie 1987 privind lista întreprinderilor din Statele Unite ale Mexicului autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 228, 15.8.1987, p. 43).

87/258/CEE: Decizia Comisiei din 28 aprilie 1987 privind lista unităților din Canada autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 121, 9.5.1987, p. 50).

87/257/CEE: Decizia Comisiei din 28 aprilie 1987 privind lista unităților din Statele Unite ale Americii autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 121, 9.5.1987, p. 46).

87/124/CEE: Decizia Comisiei din 19 ianuarie 1987 privind lista întreprinderilor din Chile autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 51, 20.2.1987, p. 41).

86/474/CEE: Decizia Comisiei din 11 septembrie 1986 privind aplicarea controalelor la fața locului efectuate în cadrul regimului aplicabil la importul de animale din speciile bovină și porcină, precum și de carne proaspătă provenind din țări terțe (JO L 279, 30.9.1986, p. 55).

86/65/CEE: Decizia Comisiei din 13 februarie 1986 privind lista întreprinderilor din Maroc autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 72, 15.3.1986, p. 40).

85/539/CEE: Decizia Comisiei din 29 noiembrie 1985 privind lista unităților din Groenlanda autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 334, 12.12.1985, p. 25).

84/24/CEE: Decizia Comisiei din 23 decembrie 1983 privind lista întreprinderilor din Islanda autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 20, 25.1.1984, p. 21).

83/423/CEE: Decizia Comisiei din 29 iulie 1983 privind lista unităților din Republica Paraguay autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 238, 27.8.1983, p. 39).

83/402/CEE: Decizia Comisiei din 29 iulie 1983 privind lista întreprinderilor din Noua Zeelandă autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 233, 24.8.1983, p. 24).

83/384/CEE: Decizia Comisiei din 29 iulie 1983 privind lista unităților din Australia autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 222, 13.8.1983, p. 36).

83/243/CEE: Decizia Comisiei din 10 mai 1983 privind lista unităților din Republica Botswana autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 129, 19.5.1983, p. 70).

83/218/CEE: Decizia Comisiei din 22 aprilie 1983 privind lista unităților din Republica Socialistă România autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO l 121, 7.5.1983, P. 23).

82/923/CEE: Decizia Comisiei din 17 decembrie 1982 privind unitățile din Republica Guatemala din care statele membre pot autoriza importul de carne proaspătă (JO L 381, 31.12.1982, p. 40).

82/913/CEE: Decizia Comisiei din 16 decembrie 1982 privind lista unităților din Republica Africa de Sud și din Namibia autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 381, 31.12.1982, p. 28).

82/735/CEE: Decizia Consiliului din 18 octombrie 1982 privind unitățile din Republica Populară Bulgaria autorizate pentru exportul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 311, 8.11.1982, p. 16).

82/734/CEE: Decizia Consiliului din 18 octombrie 1982 privind lista unităților din Confederația elvețiană autorizate pentru exportul de carne proaspătă în Comunitate (JO L 311, 8.11.1982, p. 13).

81/713/CEE: Decizia Comisiei din 28 iulie 1981 privind lista întreprinderilor din Republica Federativă Brazilia desemnate pentru importul de carne proaspătă de vită și carne de imparicopitate domestice în Comunitate (JO L 257, 10.9.1981, p. 28).

81/92/CEE: Decizia Comisiei din 30 ianuarie 1981 privind lista unităților din Republica Uruguay autorizate pentru importul de carne proaspătă de vită și de oaie, precum și de solipede domestice în Comunitate (JO L 58, 5.3.1981, p. 43).

81/91/CEE: Decizia Comisiei din 30 ianuarie 1981 privind lista unităților din Republica Argentina autorizate pentru importul în Comunitate de carne proaspătă de bovine și ovine, precum și de solipede domestice (JO L 58, 5.3.1981, p. 39).

79/542/CEE: Decizia Consiliului din 21 decembrie 1976 privind întocmirea unei liste de țări terțe sau părți de țări terțe importatoare, precum și condițiile aplicabile în ceea ce privește sănătatea, sănătatea animală și certificarea sanitar-veterinară, pentru importul în Comunitate de anumite animale vii și carne proaspătă provenită din acestea (JO L 146, 14.6.1979, p. 15).

78/685/CEE: Decizia Comisiei din 26 iulie 1978 privind stabilirea unei liste a bolilor epizootice în conformitate cu dispozițiile Directivei 72/462/CEE (JO L 227, 18.8.1978, p. 32).