ANEXĂ

Linii directoare privind planurile unice de control naționale multianuale integrate prevăzute la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004

Cuprins

1.	Scopul liniilor directoare

2.

Definiții

3.	Linii directoare asupra prevederilor legale privind planurile de control naționale

3.1.	Planurile de control naționale

3.2.	Prevederi generale privind planurile de control naționale

3.3.	Obiective strategice ale planurilor de control naționale

3.4.	Stabilirea categoriilor de risc

3.5.	Desemnarea autorităților competente

3.6.	Organizarea generală și gestionarea

3.7.	Sisteme de control și coordonarea activităților

3.8.	Delegarea organismelor de control

3.9.	Conformitatea cu criteriile operaționale

3.10.

Instruirea personalului care execută controale oficiale

3.11.

Proceduri documentate

3.12.

Planuri operaționale de contingență

3.13.

Organizarea cooperării și a asistenței reciproce

3.14.

Ajustarea planurilor de control naționale

4.	Linii directoare privind formatul planurilor unice de control naționale multianuale integrate

4.1.

Titlu

4.2.	Punct de contact în statul membru

4.3.	Conținutul planului

4.3.1.

Obiective strategice naționale de ansamblu

4.3.2.

Desemnarea autorităților competente, a laboratoarelor naționale de referință și a organismelor de control delegate

4.3.3.

Organizarea și gestionarea controalelor oficiale de către autoritățile competente

4.3.4.

Planuri de contingență și asistență reciprocă

4.3.5.

Reglementarea privind auditul efectuat de autoritățile competente

4.3.6.

Măsuri pentru asigurarea conformității cu criteriile operaționale din Regulamentul (CE) nr. 882/2004

4.3.7.

Revizuirea și ajustarea planurilor de control naționale

5.	Linii directoare privind sfera de aplicare a planurilor unice de control naționale multianuale integrate

1.   SCOPUL LINIILOR DIRECTOARE

Aceste linii directoare trebuie să asiste statele membre în elaborarea planului unic de control național multianual integrat prevăzut la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 („planul de control național”). Ele oferă orientare privind prevederile pentru planurile de control naționale stabilite la articolul 42 alineatul (2) din regulamentul menționat anterior.

2.   DEFINIȚII

2.1.   În sensul acestor linii directoare se aplică definițiile stabilite la articolele 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și orice altă legislație comunitară relevantă.

Trebuie notate în special următoarele definiții stabilite în regulamentele menționate anterior:

(a)

„legislație alimentară” înseamnă actele cu putere de lege și actele administrative referitoare la produse alimentare în general, și siguranța produselor alimentare în special, la nivel comunitar sau național; aceasta acoperă orice etapă de producție, prelucrare și distribuție a produselor alimentare și a hranei pentru animale produse sau folosite pentru hrana pentru animale de la care se obțin produse alimentare [articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002];

(b)

„legislație privind hrana pentru animale” înseamnă actele cu putere de lege și actele administrative referitoare la domeniul hranei pentru animale în general, și siguranța hranei pentru animale în special, la nivel comunitar sau național; aceasta acoperă toate etapele de producție, prelucrare și distribuție a hranei pentru animale și utilizarea hranei pentru animale [articolul 2 al doilea paragraf punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004];

(c)

„control oficial” înseamnă orice formă de control efectuat de autoritatea competentă sau de Comunitate în vederea verificării conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele privind sănătatea animală și bunăstarea animalelor [articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004];

(d)

„autoritate competentă” înseamnă autoritatea centrală a unui stat membru care dispune de competență în organizarea de controale oficiale sau orice altă autoritate căreia i s-a conferit respectiva competență; de asemenea, include, după caz, autoritatea corespunzătoare dintr-o țară terță [articolul 2 al doilea paragraf punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004]; Cu privire la sănătatea plantelor, „autoritatea competentă” include „autoritatea unică” menționată la articolul 1 alineatul (4) din Directiva 2000/29/CE și „organismele oficiale responsabile” menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (g) din directiva menționată anterior. Cu privire la producția ecologică a produselor agricole reglementată de Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului (1), „autoritatea competentă” include „autoritatea” desemnată pentru primirea notificărilor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 și autoritatea desemnată pentru aprobarea și supravegherea organismelor private prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior;

(e)

„organism de control” înseamnă o parte terță independentă căreia autoritatea competentă i-a delegat anumite atribuții de control [articolul 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004]; Cu privire la sănătatea plantelor, „organism de control” include „persoane juridice” cu atribuții delegate menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2000/29/CE. Cu privire la producția ecologică a produselor agricole reglementată de Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului, „organism de control” include „organisme private desemnate” menționate la articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91;

(f)	„plan de control” înseamnă o descriere stabilită de autoritatea competentă conținând informații generale despre structura și organizarea sistemelor de control oficiale ale acesteia [articolul 2 al doilea pragraf punctul 20 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004];

(g)	„risc” înseamnă o funcție a probabilității unui efect negativ asupra sănătății și gravitatea acelui efect determinat de un pericol [articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002]; Cu privire la sănătatea plantelor, „risc” trebuie interpretat în conformitate cu Directiva 2000/29/CE.

2.2.   Pe lângă definițiile menționate la punctul 2.1, se aplică următoarele definiții în sensul acestor orientări:

(a)

„coordonare” înseamnă orice acțiune (acțiuni) efectuată (efectuate) pentru a asigura că autoritățile competente își planifică și pun în aplicare controalele oficiale într-o manieră coerentă și consecventă pentru a contribui eficient la obiectivul (obiectivele) comun(e) de realizare a unei puneri în aplicare eficiente a planului de control național și a dreptului comunitar;

(b)

„lanț de producție” înseamnă întregul lanț de producție care încorporează toate „etapele de producție, prelucrare și distribuție”, după cum sunt definite la punctul 16 al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, inclusiv, după caz, toate stadiile producției animale și vegetale legate de lanțul nealimentar.

(c)	„etapă de producție” înseamnă orice etapă din lanțul de producție a unei mărfuri, inclusiv importul, începând cu și incluzând producția primară până la și incluzând prelucrarea, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuția, vânzarea sau furnizarea către consumatorul final.

(d)	„sector” înseamnă întregul lanț de producție a unei mărfuri sau a unui grup de mărfuri și care poate implica activitățile uneia sau mai multora dintre autoritățile competente.

3.   LINII DIRECTOARE PRIVIND PREVEDERILE LEGALE PENTRU PLANURILE DE CONTROL NAȚIONALE

Notă cu privire la referirile la dreptul comunitar

În aceste linii directoare o referire la un act comunitar reprezintă, exceptând cazurile când se indică o intenție contrară, o referire la acel act astfel cum a fost modificat ultima dată.

3.1.   PLANURILE DE CONTROL NAȚIONALE

3.1.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede:

3.1.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

3.1.2.1.   Sfera de aplicare a planurilor de control naționale

Planurile de control naționale ar trebui să acopere întreaga sferă legislativă a Regulamentului (CE) nr. 882/2004, inclusiv sănătatea plantelor, în măsura în care acest lucru este prevăzut la articolul 27a din Directiva 2000/29/CE. Ar trebui să se ia în considerare faptul că în privința legislației referitoare la hrana pentru animale și produsele alimentare și a legislației privind sănătatea animală și bunăstarea animalelor, planurile de control naționale trebuie să cuprindă toate controalele oficiale legate de întreaga legislație comunitară relevantă și nu doar cele legate de igiena și siguranța hranei animalelor și a produselor alimentare.

Prin urmare, referitor la controalele oficiale privind hrana pentru animale și produsele alimentare, planurile de control naționale ar trebui să acopere întreaga legislație din domeniul hranei pentru animale și al alimentelor, inclusiv, de exemplu, igiena hranei pentru animale și a produselor alimentare, materialele care intră în contact cu produsele alimentare, organismele modificate genetic (OMG), iradierea (2), cerințele privind calitatea și compoziția prevăzute de legislația din domeniul hranei pentru animale și al produselor alimentare, etichetarea, aspectele nutriționale, agricultura ecologică, produsele agricole și produsele alimentare ca specialități tradiționale garantate (3) și protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine pentru produsele agricole și produsele alimentare (4). În legătură cu sănătatea animalelor, ar trebui incluse, de asemenea, toate bolile și aspectele reglementate de legislația comunitară.

Planurile de control naționale ar trebui să acopere toate mărfurile relevante: produse alimentare, hrană pentru animale și mărfuri nealimentare care sunt și care nu sunt de origine animală, inclusiv produsele secundare de origine animală, și toate etapele de producție (inclusiv, unde este cazul, importul, producția primară, prelucrarea, fabricarea, până la și incluzând depozitarea, transportul, distribuția și vânzarea sau furnizarea către consumatorul final). Cu privire la sănătatea plantelor, ar trebui incluse în planurile de control naționale toate controalele prevăzute în baza Directivei 2000/29/CE.

A se vedea secțiunea 5 pentru clarificare suplimentară asupra sferei planurilor de control naționale.

3.1.2.2.   Aplicarea la sănătatea plantelor

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că articolele 41-46 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 trebuie aplicate la sănătatea plantelor. Cu toate acestea, informația prevăzute în temeiul articolului 42 alineatul (2) literele (f)-(k) din regulamentul menționat anterior se referă la prevederi ale regulamentului care nu sunt aplicabile la sănătatea plantelor.

Ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare faptul că, așa cum prevede articolul 42 alineatul (2) literele (f), (h), (i) și (k) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, Directiva 2000/29/CE are prevederi corespondente sau echivalente cu privire la sănătatea plantelor. Vă rugăm faceți referire la:

—	articolul 42 alineatul (2) litera (f) – delegarea atribuțiilor către organele de control pentru care orientarea se stabilește în secțiunea 3.8 a acestor linii directoare;

—	articolul 42 alineatul (2) litera (h) – formarea personalului care desfășoară controale oficiale pentru care orientarea se stabilește în secțiunea 3.10 a acestor linii directoare;

—	articolul 42 alineatul (2) litera (i) – proceduri documentate pentru care orientarea se stabilește în secțiunea 3.11 a acestor linii directoare;

—	articolul 42 alineatul (2) litera (k) – organizarea cooperării și asistenței reciproce pentru care orientarea se stabilește în secțiunea 3.13 a acestor linii directoare.

Ar trebui incluse în planurile de control naționale informații cu privire la reglementările pentru a se conforma acestor aspecte, dată fiind Directiva 2000/29/CE.

Prezentele linii directoare privind prevederile articolului 42 alineatul (2) literele (c), (d) și (e) conțin unele referințe suplimentare la prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004 care nu sunt aplicabile la sănătatea plantelor. În abordarea acestor cerințe nu este necesar să se aplice la sănătatea plantelor aspectele menționate din prezentele linii directoare. De exemplu, liniille directoare din secțiunea 3.6 se referă la auditul efectuat de autoritățile competente prevăzute la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 care nu sunt aplicabile la sănătatea plantelor. Totuși, dacă statele membre efectuează astfel de audit sau aplică alte prevederi în legătură cu controale oficiale privind sănătatea plantelor, ele pot furniza aceste informații în mod voluntar în descrierea sistemului de control pentru sănătatea plantelor.

3.1.2.3.   Planuri unice de control naționale multianuale integrate

Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede ca fiecare stat membru să pregătească un plan unic de control național multianual integrat. Aceste planuri de control naționale ar trebui să se aplice la controalele oficiale ale tuturor autorităților competente la toate nivelurile (central, regional și local), după caz, conform reglementărilor naționale privind controalele oficiale.

Pentru statele membre cu administrație descentralizată, planul de control național ar trebui să evidențieze modalitatea prin care se asigură coordonarea între diferitele administrații pentru a ajunge la un plan unic de control național integrat.

O simplă elaborare a autorităților competente individuale sau a planurilor sectoriale care nu abordează integrarea și coordonarea de controale oficiale în cadrul și între autoritățile și sectoarele competente cu privire la controalele oficiale conexe nu îndeplinește cerința privind planul unic de control național multianual integrat.

Autoritățile competente ar trebui să conceapă sisteme adecvate pentru planificarea, desfășurarea și coordonarea integrată a activităților privind planurile de control naționale. Acest proces ar trebui să includă punerea în practică a unor reglementări pentru transmiterea către Comisie a unui plan unic de control național integrat și identificarea unui punct de contact unic în statul membru pentru comunicări privind planul de control național.

În pregătirea unui plan unic de control național, statele membre ar trebui să menționeze că în timpul aplicării acestuia, dovezi privind conformitatea se colectează, se rețin și se pun la dispoziția oricărui organism implicat în efectuarea auditului și la dispoziția Comisiei, la cerere, pentru a permite verificarea aplicării sale eficiente. Asemenea dovezi ar trebui să includă proceduri scrise, documentație și înregistrări ale controalelor oficiale.

3.1.2.4.   Periodicitatea (durata ciclului de planificare)

Perioada de valabilitate/durata planului de control național este un aspect asupra căruia trebuie să decidă statul membru și poate fi stabilit astfel încât să corespundă cu alte activități naționale de planificare, cum ar fi ciclul bugetar. Motivele pentru care a fost selectată durata aleasă ar trebui expuse pe scurt în planul de control național.

Se sugerează ca, pentru a fi multianual, planul de control național să acopere o perioadă minimă de trei ani. Având în vedere dificultatea planificării prealabile într-un mediu în continuă evoluție, se sugerează ca perioada unui singur ciclu de planificare să nu depășească cinci ani.

Nivelul de detaliu privind controalele oficiale care poate fi prevăzut în fiecare an al planului este dictat de incertitudini și constrângeri. În special, s-ar putea ca țelurile/obiectivele operaționale pentru controalele oficiale să fie stabilite provizoriu pentru anii ulteriori ai planului de control național și actualizate permanent în relație cu pregătirea raportului anual prevăzut la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. În această privință, vă rugăm faceți referire la prevederile cu privire la ajustarea sau modificarea planului de control național prevăzute la articolul 42 alineatul (3) din regulamentul menționat.

3.2.   PREVEDERI GENERALE PENTRU PLANURILE DE CONTROL NAȚIONALE

3.2.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția anterior menționată din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor.

3.2.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Este necesar ca planurile de control naționale să conțină informații generale privind structura și organizarea sistemelor de controale oficiale din statele membre care cuprind toate sectoarele și toate stadiile lanțului de producție a hranei pentru animale și a produselor alimentare, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor și, după cum prevede articolul 27a din Directiva 2000/29/CE, sănătatea plantelor. Deși sunt de natură generală, planurile de control naționale trebuie să includă informații cu privire la aspectele specifice prevăzute la articolul 42 alineatul (2) literele (a)-(k) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Secțiunile 3.3-3.13 din aceste linii directoare stabilesc liniile directoare privind aceste aspecte specifice. În plus, secțiunea 3.14 din prezentele linii directoare conține ghidarea tehnică privind ajustarea planurilor de control naționale.

Planurile de control naționale specifice prevăzute în alte legi comunitare relevante nu sunt înlocuite de planurile naționale de control. Cu toate acestea, planurile de control naționale ar trebui să integreze planificarea și punerea în aplicare a planurilor de control specifice în planurile naționale de control de ansamblu. Totuși, ar trebui inclusă în planurile de control naționale o descriere generală a structurii și a organizării sistemului de controale oficiale pentru fiecare dintre aceste domenii specifice, care poate face referințe încrucișate la planurile de control naționale.

3.3.   OBIECTIVELE STRATEGICE ALE PLANURILOR DE CONTROL NAȚIONALE

3.3.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor.

3.3.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Luând în considerare faptul că obiectivul principal al Regulamentului (CE) nr. 882/2004 este să asigure aplicarea efectivă a legislației privind hrana animalelor și produsele alimentare și a regulilor aplicabile la sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, după cum prevede articolul 27a din Directiva 2000/29/CE și obligația generală ca statele membre să aplice legislația comunitară, statele membre ar trebui să conceapă obiective și strategii adecvate pentru atingerea scopului menționat. Obiectivele și strategiile menționate ar trebui să formeze baza unui plan unic de control național multianual integrat și să fie expuse pe scurt în acesta.

Strategia adoptată de către statul membru poate implica stabilirea priorității, concentrarea controalelor oficiale sau alocarea de resurse pentru anumite activități sau în anumite etape ale lanțului de producție. În cazul acesta, astfel de concentrări sau priorități și motivele acestora ar trebui indicate în planul de control național.

3.4.   STABILIREA CATEGORIILOR DE RISC

3.4.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică, de asemenea, la sănătatea plantelor.

3.4.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Având în vedere că, referitor la legislația din domeniul hranei pentru animale și al produselor alimentare și sănătatea animalelor și bunăstarea animalelor, articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede efectuarea de controale oficiale pe bază de risc cu o frecvență corespunzătoare, planurile de control naționale ar trebui să indice clasificarea riscurilor atribuite diferitelor activități care fac subiectul controalelor oficiale, dacă există.

Ar trebui să se ia în considerare faptul că articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 nu se aplică la sănătatea plantelor. Cu toate acestea, atunci când statele membre atribuie o clasificare a riscurilor pentru efectuarea de controale oficiale în baza Directivei 2000/29/CE, ar trebui furnizată în planurile de control naționale o descriere a clasificării riscurilor aplicate în sensul acesta.

Poate fi inclusă, dacă se dorește, o descriere scurtă a procesului de clasificare a riscurilor folosit de către statul membru. Informațiile menționate pot contribui, la o dată ulterioară, la stabilirea de orientări privind identificarea priorităților pe bază de risc și a celor mai eficiente proceduri de control oficial prevăzute la articolul 43 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

3.5.   DESEMNAREA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE

3.5.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor.

3.5.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Planurile de control naționale ar trebui să furnizeze o prezentare cuprinzătoare a structurii și a atribuțiilor autorităților competente.

Planurile de control naționale ar trebui:

(a)

să identifice organizațiile sau, după caz, categoriile de organizații care sunt desemnate ca autorități competente responsabile de controalele oficiale; ar trebui identificate toate autoritățile competente sau, unde este cazul, categoria de autoritate competentă la toate nivelurile (central, regional și local), la fel ca și toate organismele de control cărora le-au fost delegate anumite atribuții de control oficial referitoare la sănătatea plantelor;

(b)	să descrie alocarea atribuțiilor de control și a responsabilităților oficiale pentru întreg lanțul de producție a hranei pentru animale și a produselor alimentare și pentru sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor;

(c)	să indice resursele (a se vedea liniile directoare din paragraful al patrulea din această secțiune) disponibile autorităților competente;

(d)	să întocmească o listă a laboratoarelor de referință naționale desemnate în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, domeniile pentru care sunt desemnate ca responsabile și autoritatea competentă responsabilă de laborator.

Informațiile menționate la literele (a)-(d) pot fi ilustrate sub forma unei organigrame integrate la nivel național, a autorităților competente și a atribuțiilor și responsabilităților respective ale acestora.

Descrierea resurselor disponibile autorităților competente ar trebui să includă resursele umane și dotările și serviciile de sprijin, cum ar fi sistemele IT specializate și laboratoarele, dotările și serviciile de diagnostic, cercetare și formare, după caz. Resursele umane ar trebui descrise din punct de vedere al posturilor cu normă întreagă sau posturi „echivalente cu normă întreagă”. Dotările și serviciile disponibile pot fi determinate sub raport cantitativ după nivelul serviciului, capacitatea laboratorului și gama de activități analitice și, dacă este cazul, informațiile pot fi furnizate la nivel național sau regional indicând numărul autorităților competente care își împart dotările.

O listă completă a laboratoarelor oficiale desemnate să facă analize ale probelor recoltate în timpul controalelor oficiale nu trebuie inclusă în plan, dar ar trebui menținută de către autoritatea competentă și să fie disponibilă pentru inspecțiile și controalele comunitare.

În abordarea acestei cerințe, statele membre ar trebui să includă organizațiile echivalente cu autoritățile competente în temeiul articolului 1 alineatul (4) și al articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2000/29/CE și al articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91.

3.6.   ORGANIZARE GENERALĂ ȘI GESTIONARE

3.6.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor.

3.6.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Articolul 42 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 menționată anterior prevede ca planul de control național să conțină o descriere generală a organizării și a structurii fiecărei organizații desemnate ca autoritate competentă, la toate nivelurile, luând în considerare prevederile specifice ale Regulamentului (CE) nr. 882/2004, după caz. Poate fi furnizată o descriere generală pentru aceeași categorie de autoritate competentă la nivel regional și/sau local atunci când organizarea și structura autorităților competente sunt în mare parte aceleași. Planul de control național ar trebui să descrie modul în care controalele oficiale, inclusiv controalele importurilor, sunt organizate și administrate la nivel național, regional și local.

În scopul întregirii planului de control național pot fi furnizate descrierile organizării și ale administrării controalelor oficiale în baza legislației privind produsele alimentare și hrana pentru animale, a legislației privind sănătatea animală, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor.

3.6.2.1.   Planurile de control naționale ar trebui să includă o descriere generală a:

(a)	organizării autorităților competente;

(b)	relațiilor ierarhice și a reglementărilor privind raportarea din cadrul și dintre autoritățile competente și din cadrul organismelor de control;

(c)

reglementărilor pentru verificarea asigurării calității, imparțialității, consecvenței și eficacității controalelor oficiale la toate nivelurile din cadrul și între autoritățile competente, inclusiv între toate autoritățile regionale și/sau locale, după cum prevede articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(d)	a puterilor juridice și administrative pe care le au autoritățile competente și organismele de control pentru a impune legislația aplicabilă pentru sănătatea plantelor (pentru alte domenii, acest aspect este tratat în secțiunea 3.9);

(e)

procedurii de desemnare a laboratoarelor pentru analiza probelor prelevate în timpul controalelor oficiale și a reglementărilor pentru a asigura că laboratoarele de acest fel corespund și lucrează în conformitate cu standardele europene menționate la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(f)	reglementărilor, pentru a asigura că laboratoarele de referință naționale desemnate în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se conformează și lucrează în conformitate cu reglementările articolului 33 din regulamentul menționat.

Planul de control național ar trebui să descrie cum este organizat și administrat la nivel național, regional și local auditul autorităților competente pentru a asigura eficiența și caracterul adecvat al controalelor oficiale, după cum prevede articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

3.6.2.2.   Planurile naționale de control ar trebui să includă o descriere a reglementărilor existente cu privire la:

(a)	activitățile de audit intern sau extern efectuat de autoritățile competente;

(b)	asigurarea că autoritățile competente iau măsuri adecvate în lumina rezultatelor auditului menționat la litera (a);

(c)	asigurarea că acele controale menționate la litera (a) sunt supuse analizei independente și că sunt efectuate într-o manieră transparentă.

Reglementările menționate ar trebui să ia în considerare liniile directoare care stabilesc criteriile pentru efectuarea auditurilor prevăzute de Decizia 2006/677/CE a Comisiei.

3.7.   SISTEME DE CONTROL ȘI COORDONAREA ACTIVITĂȚILOR

3.7.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția anterior menționată din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor.

3.7.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

3.7.2.1.   Organizarea controalelor oficiale

3.7.2.1.1.   Organizarea sistemelor de control oficiale ar trebui să ia în considerare:

(a)	necesitatea de a determina natura, frecvența, data și punctul controlului oficial, pentru a maximaliza respectarea legislației privind hrana pentru animale și cea privind produsele alimentare precum și a legislației privind sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor;

(b)	rolul stabilirii priorităților în determinarea echilibrului dintre atribuții și resurse;

(c)	planurile naționale de control sau programele prevăzute de legislația comunitară;

(d)	orice planuri naționale specifice de eradicare sau de control al bolilor;

(e)	orice clasificări ale riscurilor relevante.

3.7.2.1.2.   Planul de control național ar trebui să descrie:

(a)

sistemele de control oficiale aplicate diferitelor sectoare, în special: (i) metodele și tehnicile de control oficiale folosite, cum ar fi monitorizarea, supravegherea, verificarea, auditul, inspecția, prelevarea de probe și analiza luând în considerare prevederile articolelor 10 și 11 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și locul și momentul când sunt folosite asemenea metode și tehnici de control; (ii) frecvența, sau după caz, criteriile pentru determinarea frecvenței și a naturii controalelor oficiale; (iii) proporțiile și funcționarea controalelor oficiale asupra importurilor de hrană de animale, de produse alimentare, de animale și produse de origine animală;

(b)	modul în care sunt aplicate categoriile de risc menționate în secțiunea 3.4.1, pentru a planifica eficient controalele oficiale;

(c)

modul în care reglementările privind controalele oficiale pentru legislația comunitară aplicabilă orizontal și planurile de control specifice menționate în secțiunea 3.2.2 sunt integrate în controalele oficiale aplicabile fiecărui sector sau subsector relevant; acolo unde este implicat mai mult de un sector sau subsector ar trebui stabilite „legături” adecvate între diferitele sectoare sau subsectoare.

3.7.2.2.   Coordonare și cooperare

Ar trebui să existe reglementări pentru a asigura coordonarea eficientă a activităților și cooperarea în cadrul și între autoritățile competente, mai ales în legătură cu problemele care implică acțiune comună sau cooperare între servicii diferite din cadrul unei autorități competente sau între autorități competente diferite. Reglementările menționate ar trebui, de asemenea, să contribuie la asigurarea calității, a imparțialității, a consecvenței și a eficienței controalelor oficiale. Ar trebui furnizate în special informații privind măsurile generale pentru administrarea relației dintre diferitele autorități competente responsabile de diferite subsectoare sau diferite etape ale lanțului de producție și privind reglementările pentru asigurarea cooperării eficiente și efective acolo unde competența este conferită unor autorități regionale și/sau locale competente sau împărțită între acestea.

Planurile de control naționale ar trebui să descrie:

(a)

reglementările privind asigurarea cooperării și coordonării efective și eficiente a activităților în cadrul unei autorități competente, între două sau mai multe autorități competente implicate în același sector și în special acolo unde un stat membru conferă competența de a efectua controale oficiale asupra unei autorități, alta decât o autoritate centrală competentă între autoritățile centrale, regionale și locale relevante, după cum se stabilește la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și la articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2000/29/CE; de exemplu, reglementări formale pentru coordonarea activităților și asigurarea consecvenței controalelor oficiale, precum întâlniri, comitete unite și grupuri de legătură și reglementări pentru acorduri sau acțiuni comune;

(b)	inițiativele comune de formare a personalului implicat în controalele oficiale, precum abilități tehnice, supravegherea serviciilor de control, gestionarea calității și activitățile de audit, după caz;

(c)	împărțirea accesului la laborator și la dotările de diagnostic, după caz;

(d)	administrarea și folosirea bazelor de date comune, după caz;

(e)

domeniile în care coordonarea și comunicarea între autoritățile competente este o problemă importantă, inclusiv: (i) măsurile existente pentru a asigura funcționarea efectivă a activităților de acest fel pentru a nu apărea insuccesul controalelor oficiale; (ii) modalitatea în care informațiile necesare sunt schimbate între autoritățile competente pentru a asigura continuitatea și consecvența controalelor oficiale și pentru a permite sistemelor de urmărire să funcționeze eficient.

3.8.   DELEGAREA ORGANISMELOR DE CONTROL

3.8.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor, în ce privește organismele oficiale de control responsabile desemnate în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (g) din directiva menționată.

3.8.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Unde este cazul, planurile de control naționale ar trebui:

(a)	să identifice autoritățile competente care deleagă atribuțiile oficiale de control organismelor de control;

(b)	să întocmească o listă a atribuțiilor specifice delegate fiecărei categorii de organism de control;

(c)

să descrie reglementările existente pentru asigurarea că autoritățile competente și organismele de control delegatare întrunesc, unde este cazul, prevederile: (i) articolului 5 alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (f) și ale articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004; (ii) anexei II capitolul II punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004; (iii) articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2000/29/CE privind sănătatea plantelor; (iv) articolului 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 privind agricultura ecologică; (v) articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare; (vi) articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare.

În cazul în care aceleași atribuții oficiale de control sunt delegate mai multor organisme de control, delegarea atribuțiilor de acest fel poate fi descrisă în ceea ce privește categoria de organism de control, în sensul planului de control național.

În cazul în care se alege această opțiune, autoritățile competente relevante ar trebui să întocmească o listă cuprinzătoare și actualizată a organismelor de control cărora le sunt delegate atribuții oficiale de control și să facă această listă disponibilă pentru audit și inspecții.

3.9.   CONFORMITATEA CU CRITERIILE OPERAȚIONALE

3.9.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

3.9.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Acea cerință nu se aplică controalelor oficiale privind sănătatea plantelor. Planurile de control naționale ar trebui să descrie metodele utilizate pentru a asigura că organizațiile desemnate drept autorități competente implementează eficient cerințele articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

În special, planurile de control naționale ar trebui să descrie reglementările existente pentru a se asigura următoarele, în privința tuturor autorităților competente:

(a)

că se aplică controale oficiale adecvate și eficiente tuturor etapelor producției, ale prelucrării și ale distribuției de animale, produse alimentare, hrană pentru animale și de plante și utilizarea hranei pentru animale, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(b)

că sunt în vigoare măsuri pentru a asigura că personalul care efectuează controale oficiale este în afara oricărui conflict de interese care i-ar putea afecta obiectivitatea și independența sau compromite judecata profesională și pentru rezolvarea oricărui potențial conflict de interese care poate apărea, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(c)	că sunt în vigoare măsuri pentru a asigura că personalul extern sau contractual, care efectuează controale oficiale, are același grad de independență și responsabilitate ca și personalul permanent în îndeplinirea îndatoririlor sale oficiale de control;

(d)

că toate autoritățile competente posedă sau au acces la dotare de laborator adecvată pentru testare și un număr suficient de angajați calificați și cu experiență pentru ca îndatoririle de control și controalele oficiale să fie îndeplinite eficient și efectiv, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(e)	că toate autoritățile competente au dotări și echipamente potrivite și întreținute adecvat, pentru a se asigura că personalul poate efectua controale oficiale în mod eficient și efectiv, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(f)

că există puteri juridice adecvate pentru efectuarea de controale oficiale, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (e) și care iau în considerare prevederile articolului 8 alineatul (2) și ale articolelor 54 și 55 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, inclusiv puterea de a pătrunde în incinte, de a inspecta animale, plante, produse, evidențe sau alte documente, inclusiv sisteme informatice, pentru a preleva probe și a întreprinde acțiuni adecvate în caz de suspiciune sau de detectare a neconformității, inclusiv impunerea de sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive;

(g)	că există planuri de contingență și că autoritățile competente sunt pregătite să pună în aplicare astfel de planuri în caz de urgență, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(h)

că operatorii economici din domeniul hranei pentru animale și al produselor alimentare sunt obligați să se supună oricărei inspecții efectuate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și să asiste personalul autorității competente în îndeplinirea atribuțiilor sale, după cum prevede articolul 4 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

3.10.   FORMAREA PERSONALULUI CARE EFECTUEAZĂ CONTROALE OFICIALE

3.10.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 se aplică, de asemenea, la sănătatea plantelor, în ceea ce privește prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (i) din Directiva 2000/29/CE și punctele 1 și 2 din anexa la Directiva 98/22/CE a Comisiei (5).

3.10.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Cu privire la legislația din domeniul hranei pentru animale și al produselor alimentare, al sănătății animalelor și protecției animalelor, planurile de control naționale ar trebui să descrie sistemele sau reglementările în vigoare pentru a se asigura că personalul care efectuează controale oficiale primește sau a primit formarea prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Pentru toate sectoarele, inclusiv sănătatea plantelor, planurile de control naționale ar trebui, de asemenea, să descrie reglementările, pentru a se asigura că tot personalul care efectuează controale oficiale are calificările, formarea și competențele necesare pentru a efectua asemenea controale într-o manieră eficientă.

Cu privire la sănătatea plantelor, planurile de control naționale ar trebui să descrie în special modalitatea prin care sunt satisfăcute prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (i) din Directiva 2000/29/CE și ale punctelor 1 și 2 din anexa la Directiva 98/22/CE.

Planurile de control naționale ar trebui să stabilească, pentru toate sectoarele, sistemele sau reglementările existente pentru a:

(a)	identifica necesitățile de formare pentru personalul care efectuează controale oficiale;

(b)	oferi și evalua formarea de acest fel;

(c)	documenta formarea de acest fel în scopuri de audit.

Documentarea pregătirii de acest fel de către autoritățile competente ar trebui să includă evidența subiectului și a nivelului de formare, a numărului de zile de formare și a numărului de participanți. Evidențele menționate ar trebui să fie menținute actualizate și să fie disponibile pentru audit și controale.

Reglementările privind delegarea atribuțiilor de control oficiale către organismele de control ar trebui să asigure că personalul organismelor de control de acest fel are formarea, calificarea și competențele necesare pentru a îndeplini atribuțiile menționate într-o manieră eficientă (a se vedea de asemenea orientarea din secțiunea 3.8.2).

3.11.   PROCEDURI DOCUMENTATE

3.11.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică, de asemenea, la sănătatea plantelor, în ceea ce privește prevederile punctului 1 literele (a) și (b) din anexa la Directiva 98/22/CE.

3.11.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Cu privire la legislația din domeniul hranei pentru animale și al produselor alimentare și la sănătatea animală și bunăstarea animalelor, planul de control național ar trebui să descrie sistemele sau reglementările existente pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă a prevederilor articolului 8 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cu privire la procedurile documentate și ale articolului 9 din regulamentul menționat anterior cu privire la rapoartele privind controalele oficiale.

Pentru sănătatea plantelor, planurile de control naționale ar trebui să descrie în special sistemele sau reglementările existente pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă a punctului 1 literele (a) și (b) din anexa la Directiva 98/22/CE.

3.11.2.1.   Pentru toate sectoarele, planurile de control naționale ar trebui să descrie sistemele sau reglementările existente pentru a se asigura că:

(a)	procedurile documentate relevante sunt ușor accesibile: (i) întregului personal care efectuează controale oficiale; (ii) autorităților competente implicate; (iii) autorității centrale competente; (iv) oricărui organism implicat în efectuarea auditului; (v) Comisiei, la cerere;

(b)	procedurile documentate sunt revizuite și actualizate la intervale adecvate.

O listă sau un index cuprinzător al procedurilor documentate ar trebui ținut de autoritatea competentă și făcut disponibil pentru audit și inspecții.

3.11.2.2.   Pentru toate sectoarele, planurile de control naționale ar trebui să descrie sistemele sau reglementările existente pentru a prevedea evidența efectuării și rezultatele controalelor oficiale, după cum se prevede la articolul 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, pentru a întocmi astfel de înregistrări și pentru a asigura că aceste înregistrări sunt ușor accesibile:

(a)	întregului personal care efectuează controalele oficiale menționate;

(b)	autorității competente implicate;

(c)	autorității centrale competente;

(d)	oricărui organism implicat în efectuarea auditului;

(e)	Comisiei, la cerere.

3.12.   PLANURI DE CONTINGENȚĂ OPERAȚIONALE

3.12.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

3.12.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Acea cerință nu se aplică la controalele privind sănătatea plantelor.

3.12.2.1.   Prezenta secțiune se aplică în special planurilor de contingență menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (f) și la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, dar ar trebui, de asemenea, să se facă referință la alte planuri de contingență prevăzute în temeiul altei legislații comunitare relevante, cum ar fi:

(a)	Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (6);

(b)	Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE și a Deciziilor 89/531/CEE și 91/665/CEE și de modificare a Directivei 92/46/CEE (7);

(c)	Directiva 92/119/CEE din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (8).

3.12.2.2.   Planurile de control naționale ar trebui:

(a)	să indice fiecare dintre sectoarele pentru care există planuri de contingență specifice;

(b)	să indice sfera de aplicare a fiecărui plan de contingență de acest fel;

(c)	cu privire la fiecare plan de contingență de acest fel, să indice organismul sau organismele responsabile pentru pregătirea și menținerea lui;

(d)	să descrie sistemele sau reglementările existente pentru propagarea planurilor de contingență și pentru formarea adecvată în legătură cu punerea lor în aplicare.

Totuși, nu este necesar să se atașeze o copie a planurilor individuale de contingență.

După caz, reglementările menționate pot fi descrise cu ajutorul unei organigrame, al unui tabel sau al unui alt format ușor de prezentat.

3.13.   ORGANIZAREA COOPERĂRII ȘI ASISTENȚEI RECIPROCE

3.13.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede că dispoziția menționată anterior din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică de asemenea la sănătatea plantelor în ceea ce privește prevederile articolului 12 alineatul (4) al doilea paragraf, articolului 13c alineatul (2) litera (c), articolului 16 alineatele (1) și (2) din Directiva 2000/29/CE.

3.13.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

3.13.2.1.   Cu privire la legislația privind hrana pentru animale și cea privind produsele alimentare, planurile de control naționale ar trebui:

(a)	să descrie reglementările generale existente pentru a asigura că sunt îndeplinite prevederile articolelor 34-39 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(b)	să identifice organismul sau organismele de legătură desemnate și respectiv domeniile în care au responsabilitate sau competență.

3.13.2.2.   Cu privire la sănătatea animală (legislația în domeniul veterinar și zootehnic), planurile de control naționale ar trebui să descrie reglementările generale existente pentru a asigura că sunt îndeplinite prevederile Directivei 89/608/CEE a Consiliului (9).

3.13.2.3.   Cu privire la sănătatea plantelor, planurile de control naționale ar trebui să descrie reglementările existente pentru conformitatea cu articolul 12 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 13c alineatul (2) litera (c) și articolul 16 alineatele (1) și (2) din Directiva 2000/29/CE.

3.14.   AJUSTAREA PLANURILOR DE CONTROL NAȚIONALE

3.14.1.   LEGISLAȚIE COMUNITARĂ RELEVANTĂ

Articolul 42 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede:

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE prevede ca dispoziția menționată din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 să se aplice și la sănătatea plantelor.

3.14.2.   ORIENTARE/DEFINIREA CERINȚEI

Se reamintește statelor membre obligația de a avea în vedere ajustări ale planului de control național în timpul implementării sale în lumina factorilor stabiliți la articolul 42 alineatul (3), articolul 44 alineatul (5) și la articolul 45 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și de a include orice ajustări ulterioare în raportul anual prevăzut la articolul 44 alineatul (1) din regulamentul menționat.

Planul de control național ar trebui prin urmare să descrie:

(a)	procesul de revizuire a funcționării planului de control național, care ar trebui să aibă loc anual ca și contribuție la raportul anual privind punerea în aplicare a planului de control național;

(b)	modul în care se va integra în acest proces rezultatul auditului efectuat de autoritățile competente naționale prevăzute în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

4.   LINII DIRECTOARE PRIVIND FORMATUL PLANURILOR UNICE DE CONTROL NAȚIONALE MULTIANUALE INTEGRATE

Pentru a avea o abordare consecventă și cuprinzătoare a organizării și a punerii în aplicare a controalelor oficiale, planurile unice de control naționale multianuale integrate ar trebui să fie prezentate în conformitate cu următorul format.

4.1.   TITLU

Plan unic de control național multianual integrat prezentat de … (statul membru) pentru perioada de la … până la … (perioada de valabilitate a planului).

4.2.   PUNCT DE CONTACT ÎN STATUL MEMBRU (PENTRU COMUNICARE PRIVIND PLANUL):

Punct de contact: (poate fi o unitate sau un birou al unei administrații anume și nu neapărat o persoană oficială anume):
Adresă:
E-mail:
Telefon:
Fax:

4.3.   CONȚINUTUL PLANULUI

4.3.1.

OBIECTIVE STRATEGICE NAȚIONALE DE ANSAMBLU

4.3.2.

DESEMNAREA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE, A LABORATOARELOR DE REFERINȚĂ NAȚIONALE ȘI A ORGANISMELOR DE CONTROL

4.3.3.

ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA CONTROALELOR OFICIALE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

4.3.4.

PLANURI DE CONTINGENȚĂ ȘI ASISTENȚĂ RECIPROCĂ

4.3.5.

REGLEMENTĂRI PRIVIND AUDITUL EFECTUAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

4.3.6.

MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CONFORMITĂȚII CU CRITERIILE OPERAȚIONALE DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004

4.3.7.

REVIZUIREA ȘI AJUSTAREA PLANULUI DE CONTROL NAȚIONAL

4.3.1.   OBIECTIVE STRATEGICE NAȚIONALE DE ANSAMBLU

Orientare de referință:	Secțiunea 3.1	Planurile de control naționale
	Secțiunea 3.3	Obiective strategice ale planului de control național

Enumerați obiectivele strategice, de exemplu

Obiectivul 1

Obiectivul 2

Obiectivul 3 etc.

4.3.2.   DESEMNAREA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE, A LABORATOARELOR DE REFERINȚĂ NAȚIONALE ȘI A ORGANISMELOR DE CONTROL DELEGATE

Orientare de referință:	Secțiunea 3.5	Desemnarea autorităților competente
	Secțiunea 3.8	Delegarea organismelor de control

Autorități competente desemnate (desemnarea, structura și organizarea la nivel național)

Furnizați o prezentare a:

—	domeniilor de competență/sferei de responsabilități

—	canalelor de raportare și de comunicare

Se pot folosi grafice de organizare sau tabele pentru a descrie structura, responsabilitățile, canalele de raportare și de comunicare etc.

Delegarea atribuțiilor oficiale de control către organismele de control

Autoritatea competentă responsabilă	Organismele de control sau categoria de organism de control, după caz	Atribuțiile de control oficial delegate

Descrieți mecanismele puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea prevederilor legislative privind delegarea atribuțiilor de control organismelor de control.

Laboratoarele naționale de referință (10):

Această reglementare nu se aplică la controalele oficiale privind sănătatea plantelor.

Laboratoarele naționale de referință	Autoritatea competentă responsabilă	Activități analitice desemnate

Descrieți sistemele de control al calității sau de gestionare aplicate în fiecare laborator național de referință.

Descrieți mecanismele pentru planificarea și efectuarea testelor de progres/circulare și pentru programul testelor de progres/circulare pe parcursul duratei planului de control național, după caz.

Descrieți mecanismele pentru a asigura că laboratoarele naționale de referință desemnate în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 corespund și funcționează în conformitate cu articolul 33 din regulamentul menționat.

4.3.3.   ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA CONTROALELOR OFICIALE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Orientări de referință:	Secțiunea 3.2	Cerințe generale privind planurile de control naționale
	Secțiunea 3.4	Stabilirea categoriilor de risc
	Secțiunea 3.6	Organizare generală și gestionare
	Secțiunea 3.7	Sisteme de control și coordonarea activităților
	Secțiunea 3.9	Conformitatea cu criteriile operaționale
	Secțiunea 3.10	Formarea personalului care efectuează controale oficiale
	Secțiunea 3.11	Proceduri documentate

Autoritatea competentă (completați individual pentru fiecare autoritate competentă desemnată; aceste informații pot fi totuși reunite la nivel național sau regional pentru aceeași categorie de autorități competente regionale sau locale)

Descrieți:

—	organizarea internă și structura în termeni generali

—	resursele umane disponibile în scopul efectuării controalelor oficiale (echivalențe cu norma întreagă)

—	resursele în sprijinul acțiunilor oficiale de control — dotări de laborator — alte resurse/infrastructură,

după caz

Informațiile privind autoritățile competente pot fi prezentate la nivel de sector (produse alimentare/hrană pentru animale/sănătatea animală/bunăstarea animalelor/sănătatea plantelor) ca de exemplu în felul următor:

Sector (și anume, produsele alimentare/hrana pentru animale/sănătatea animală/bunăstarea animalelor/sănătatea plantelor, după caz)

Autoritățile centrale competente (ACC)

Autoritatea competentă ACC 1

Autoritatea competentă ACC 2

etc.

Autorități regionale (de exemplu federale/provinciale) competente (ARC)

Autoritatea competentă ARC 1, 2, 3…, și/sau

Autoritatea competentă „Categoria de ARC 1, 2, 3…”

etc.

Autorități locale (de exemplu de sector/municipale) competente (ALC)

Autoritatea competentă ALC 1 sau categoria 1

Autoritatea competentă ALC 2 sau categoria 2

etc.

Laboratoare (altele decât laboratoarele de referință naționale):

Descrieți procedurile privind:

—	desemnarea laboratoarelor

—	asigurarea că sunt îndeplinite cerințele care se aplică laboratoarelor oficiale

Sistemele de control (pe sector, inclusiv reglementările orizontale, după caz)

Pentru fiecare dintre următoarele sectoare descrieți:

—	metodele de control și tehnicile folosite și locul și momentul când sunt aplicate

—	prioritățile de control, alocarea resurselor și modul în care se leagă de clasificarea riscurilor

—	verificarea reglementărilor planificate, inclusiv reglementări privind raportarea

—	reglementări privind aplicarea legislației orizontale în diferite sectoare/subsectoare

—	modul în care planurile de control sau programele specifice prevăzute de legislația comunitară sunt integrate în sistemele de control asupra sectoarelor sau subsectoarelor relevante, după caz

1.	Sistemul de control privind legislația din domeniul produselor alimentare

2.	Sistemul de control privind legislația din domeniul hranei pentru animale

3.	Sistemul de control privind legislația din domeniul sănătății animale

4.	Sistemul de control privind legislația din domeniul bunăstării animalelor

5.	Sistemul de control privind legislația din domeniul sănătății plantelor

În legătură cu sistemele de control, descrieți măsurile pentru a:

—	realiza coordonarea dintre autoritățile competente cu responsabilități conexe

—	asigura cooperarea eficientă și efectivă atât în cadrul autorităților competente, cât și între acestea

—	asigura că sunt abordate toate domeniile în care sunt necesare coordonarea și cooperarea atât în cadrul autorităților competente, cât și între acestea

Reglementări privind formarea (acestea pot fi incluse pentru fiecare autoritate competentă sau pentru categoria de autoritate competentă acolo unde există sisteme echivalente, după caz. Reglementările privind formarea pot fi descrise la nivel de sector, dacă este cazul.)

Descrieți reglementările privind:

—	identificarea nevoilor de instruire

—	punerea în aplicare a planului (planurilor) de instruire

—	evidența și evaluarea instruirii

4.3.4.   PLANURILE DE CONTINGENȚĂ ȘI ASISTENȚA RECIPROCĂ

Orientare de referință:	Secțiunea 3.12	Planuri operaționale de contingență
	Secțiunea 3.13	Organizarea cooperării și a asistenței reciproce

Această secțiune ar trebui completată la nivel național.

Planuri de contingență (nu se aplică la sănătatea plantelor):

Descrieți:

—	sectoarele/subiectele/domeniile pentru care există planuri de contingență

—	sfera fiecărui plan de contingență

—	autoritatea sau autoritățile competente responsabile

—	reglementările privind propagarea și formarea pentru a asigura punerea în aplicare eficientă, inclusiv exerciții de simulare

Reglementări privind asistența reciprocă:

Organism(e) de legătură	Domeniul de responsabilitate

4.3.5.   REGLEMENTĂRI PRIVIND AUDITUL EFECTUAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE (NU SE APLICĂ LA SĂNĂTATEA PLANTELOR)

Orientare de referință:

Secțiunea 3.6

Organizare generală și gestionare

Descrieți reglementările privind:

—	auditul intern sau extern efectuat de autoritățile competente, inclusiv frecvența și natura auditului

—	asigurarea că autoritățile competente iau măsuri adecvate în lumina rezultatelor acestui audit

—	asigurarea că auditul este supus examinărilor independente și că se efectuează într-o manieră transparentă

4.3.6.   MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CONFORMITĂȚII CU CRITERIILE OPERAȚIONALE DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 (NU SE APLICĂ LA SĂNĂTATEA PLANTELOR)

Orientare de referință:	Secțiunea 3.9	Conformitatea cu criteriile operaționale
	Secțiunea 3.11	Proceduri documentate

Descrieți reglementările pentru a asigura următoarele:

—	imparțialitatea, calitatea și consecvența controalelor oficiale

—	personalul este în afara oricărui conflict de interese

—	capacitatea de laborator adecvată

—	un număr suficient de angajați cu experiență și calificare adecvată

—	dotare și echipament adecvate

—	puteri juridice adecvate

—	operatorii economici din domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale cooperează cu personalul care efectuează controale oficiale

—	sunt disponibile proceduri documentate

—	sunt ținute evidențe

4.3.7.   REVIZUIREA ȘI AJUSTAREA PLANURILOR DE CONTROL NAȚIONALE

Orientare de referință:

Secțiunea 3.14

Ajustarea planurilor de control naționale

Descrieți procesul de revizuire a funcționării planului unic de control național multianual integrat.

5.   LINII DIRECTOARE ASUPRA SFEREI DE APLICARE A PLANURILOR UNICE DE CONTROL NAȚIONALE MULTIANUALE INTEGRATE

Reglementările privind toate controalele oficiale care intră în sfera Regulamentului (CE) nr. 882/2004 ar trebui abordate în planul de control național. Tabelele următoare indică gama de legi/subiecte cae trebuie abordate în plan. Nu este și nu se pretinde a fi o listă exhaustivă a tuturor aspectelor legislative relevante. În pregătirea planului de control național ar trebui luate în considerare atât cerințele legislației primare, cât și ale măsurilor de punere în aplicare.

LEGISLAȚIA PRIVIND SĂNĂTATEA ANIMALĂ INCLUDE

Animale vii	Acvacultură Bovine Ecvidee Ovine și caprine Porcine Păsări și ouă destinate incubației Animale de companie Altele, de exemplu animale sălbatice
Material seminal, ovule și embrioni	Bovine Ecvidee Ovine și caprine Porcine
Bolile animalelor	Măsuri de control — boli specifice — generale Eradicarea și monitorizarea Sistemul de notificare privind bolile animalelor ANIMO/TRACES Mobilitatea animalelor și trasabilitatea Laboratoare comunitare de referință
Subproduse animale
Identificarea animalelor	Bovine Ecvidee Ovine și caprine Porcine Animale de companie
Controlul importurilor	Toate categoriile de mai sus, după caz

LEGISLAȚIA PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELOR INCLUDE

Bunăstarea la fermă
Bunăstarea pe durata transportului
Bunăstarea la sacrificare

LEGISLAȚIA PRIVIND SĂNĂTATEA PLANTELOR

Organisme dăunătoare (în sensul Directivei 2000/29/CE a Consiliului)

Măsuri de control prevăzute de Directiva 2000/29/CE a Consiliului

LEGISLAȚIA ÎN DOMENIUL PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI AL HRANEI PENTRU ANIMALE INCLUDE

Legislație generală în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale	Responsabilitățile operatorilor și proceduri Controale oficiale Trasabilitate Sistemul de alertă rapidă Controalele importurilor
Etichetarea produselor alimentare și nutriția	Etichetarea generală a produselor alimentare Revendicări privind nutriția și sănătatea Etichetarea nutrițională Ape minerale naturale Suplimente alimentare Adăugarea de vitamine și minerale Produse alimentare destinate unei alimentații speciale (produse alimentare dietetice) Produse alimentare destinate nou-născuților și copiilor mici Produse alimentare pentru reducerea greutății Produse alimentare specifice (produse alimentare dietetice destinate unei utilizări medicale speciale)
Igienă (toate produsele alimentare)	Igiena produselor alimentare (generală, toate sectoarele și bunurile) — producția primară — prelucrarea — fabricarea — depozitarea — distribuția — transportul — vânzarea cu amănuntul Prelevarea de probe și analiza Desemnarea unităților
Siguranța biologică	Salmonella și infecțiile provocate de produse alimentare Igiena produselor alimentare (alimente de origine animală) — carne/produse/preparate din carne etc. (inclusiv carne de pasăre) — carne/produse/preparate din vânat etc. — lapte și produse lactate — ouă și produse din ouă — produse din pește/pescărești — acvacultură — moluște bivalve — alte produse EST (encefalopatii spongiforme transmisibile) Produse secundare animale (aspect legat de asemenea de sănătatea animalelor)
Siguranța chimică	Aditivi alimentari Arome alimentare Produsele alimentare noi Contaminanți Reziduuri — produse medicamentoase — pesticide Hormoni/substanțe interzise în produse de origine animală Prelevarea de probe și analiza Materialele care intră în contact cu produsele alimentare
Laboratoare comunitare de referință	Laboratoare pentru analiză chimică și biologică
Iradierea	Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului
Biotehnologie	Produse alimentare și hrană pentru animale MG (modificate genetic) Plante și semințe MG (modificate genetic)
Altă legislație în domeniul produselor alimentare	Agricultura ecologică Produse agricole și produse alimentare ca specialități tradiționale garantate Indicații geografice și denumiri de origine pentru produse agricole și alimentare
Practici frauduloase	De exemplu, etichetare, proprietăți calitative sau compoziționale false sau înșelătoare De exemplu, falsificarea de produse alimentare sau de hrană pentru animale
Nutriția animalelor	Materiale pentru hrana animalelor Etichetarea hranei pentru animale Anumite produse folosite în nutriția animalelor – „Bioproteine” [Directiva 82/471/CEE a Consiliului (11)] Aditivi la hrana pentru animale Furaje combinate (inclusiv hrana pentru animalele de companie) Furaje pentru animale cu obiective nutriționale specifice Hrană pentru animale cu adaos de medicamente Substanțe nedorite Metode de prelevare de probe și de analiză Substanțe interzise Igiena hranei pentru animale

---

(1)  JO L 198, 22.7.1991, p. 1.

(2)  Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante (JO L 66, 13.3.1999, p. 16).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (JO L 93, 31.3.2006, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (JO L 93, 31.3.2006, p. 12).

(5)  JO L 126, 28.4.1998, p. 26.

(6)  JO L 316, 1.12.2001, p. 5.

(7)  JO L 306, 22.11.2003, p. 1.

(8)  JO L 62, 15.3.1993, p. 69.

(9)  JO L 351, 2.12.1989, p. 34.

(10)  Laboratoarele naționale de referință nu sunt prevăzute de legea privind sănătatea plantelor.

(11)  Directiva 82/471/CEE a Consiliului din 30 iunie 1982 privind anumite produse folosite în hrana animalelor (JO L 213, 21.7.1982, p. 8).