12.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 326/1

(1)

În 1991, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CEE) nr. 3433/91 (2), o taxă antidumping definitivă de 16,9 % la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

În 1995, prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95 al Consiliului (3), taxa inițială ad valorem a fost înlocuită cu taxa specifică de 0,065 ECU per brichetă.

(3)

Ca urmare a unei anchete întreprinse în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază (4), măsurile menționate mai sus au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 al Consiliului (5) la: 1. importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, expediate sau originare din Taiwan, și 2. importurile de anumite brichete reîncărcabile originare din RPC sau expediate sau originare din Taiwan cu preț net franco frontieră comunitară înainte de vămuire mai mic de 0,15 EUR pe unitate.

(4)

În 2001, Consiliul a confirmat, prin Regulamentul (CE) nr. 1824/2001 (6), taxele antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95, extinse prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 (denumite în continuare „măsurile în vigoare”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

După publicarea avizului de expirare iminentă (7) a măsurilor în vigoare, la 16 iunie 2006, Comisia a primit o cerere de reexaminare a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Această solicitare a fost înaintată de către BIC S.A, producător comunitar reprezentând mai mult de 80 % din producția comunitară totală de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile. Cererea de reexaminare a măsurilor care urmează să expire s-a bazat pe faptul că expirarea acestora ar duce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a unui prejudiciu asupra industriei comunitare.

(7)

Hotărând, ca urmare a consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru inițierea unei reexaminări privind expirarea măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a inițiat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „aviz de inițiere”), această reexaminare, la 16 septembrie 2006 (8).

(8)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și/sau a prejudiciului a acoperit perioada 1 iulie 2005-30 iunie 2006 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări și/sau a reapariției prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(9)

Comisia a informat în mod oficial producătorul comunitar solicitant, ceilalți doi producători comunitari, exportatorii/producătorii din RPC, importatorii cunoscuți a fi vizați, precum și autoritățile din RPC și Taiwan referitor la inițierea reexaminării măsurilor care urmează să expire. Părților interesate li s-a dat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de inițiere.

(10)

Producătorul comunitar solicitant, alți doi producători comunitari care se opun menținerii măsurilor antidumping și o asociație a importatorilor și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(11)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat faptul că în această anchetă s-ar putea aplica eșantionarea pentru exportatorii/producătorii din RPC. Cu toate acestea, deoarece niciunul dintre exportatorii/producătorii cunoscuți din RPC nu s-a făcut cunoscut, s-a decis că eșantionarea nu este necesară.

(12)

S-au trimis chestionare producătorului comunitar solicitant, celorlalți doi producători comunitari, unui număr de 62 de exportatori/producători cunoscuți din RPC și de 33 de importatori, precum și Asociației Europene a Importatorilor de Brichete („ELIAS”). În plus, producătorul din țara analoagă propusă, Brazilia, precum și 8 producători din alte țări posibile analoage au fost contactați și li s-au trimis chestionare. S-au primit răspunsuri doar din partea producătorului comunitar solicitant și a producătorului din Brazilia, precum și din partea unei companii din Malaezia, care a fost contactată în calitate de țară analoagă alternativă. Niciunul dintre producătorii/exportatorii cunoscuți în RPC nu a răspuns la chestionar. În plus, niciunul dintre importatorii contactați nu a răspuns la chestionar, declarând că ei nu importă produsul în cauză, ci doar brichete electronice piezo.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(14)

Produsul în cauză este același ca cel utilizat în investigația care a condus la impunerea măsurilor în vigoare, respectiv brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile. Conform celor descrise mai sus, la considerentul 3, domeniul din care face parte produsul a fost extins în 1999 la brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, încorporând un rezervor de plastic (denumite în continuare „brichete de buzunar cu piatră și gaz” sau „produsele în cauză”). Produsul în cauză figurează în prezent la codurile NC ex 9613 10 00 și ex 9613 20 90 (codurile TARIC 9613100011, 9613100019, 9613209021 și 9613209029).

(15)

Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că produsele fabricate și comercializate în țara analoagă, Brazilia, nu erau similare cu produsele fabricate în China și exportate în Comunitate. S-a afirmat, în special, faptul că brichetele produse în Brazilia erau de o calitate mai bună și erau mai durabile decât cele fabricate în China. Diferențele de calitate ca atare nu sunt, totuși, decisive în momentul în care se stabilește dacă produsele sunt similare în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ca urmare a anchetei, s-a constatat că brichetele produse în China și cele produse în Brazilia aveau, într-adevăr, aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(16)

În consecință, astfel cum s-a arătat în anchetele menționate în considerentele 1-4, și conform celor confirmate de ancheta actuală, brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, fabricate de producători-exportatori chinezi și comercializate în RPC și pe piața comunitară, și produsul fabricat și comercializat pe piața comunitară de producătorul comunitar solicitant sunt identice, în toate privințele, sau au cel puțin aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și nu există nicio diferență de utilizare între ele. Același lucru este valabil și pentru brichetele produse și comercializate în Brazilia. Prin urmare, aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

Ca și în cazul anchetelor de reexaminare anterioare, producătorii-exportatori de origine chineză nu au cooperat. Astfel, nu au putut fi obținute informații certe direct din partea producătorilor exportatori privind importurile produsului în cauză în Comunitate pe parcursul PAR. În aceste condiții și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a decis să recurgă la datele disponibile, respectiv informațiile furnizate de Eurostat, cele conținute în cererea de inițiere a reexaminării și cele publicate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) la 30 ianuarie 2007 (OLAF/07/01) privind circumvenția taxei antidumping în vigoare.

(18)

Măsurile în vigoare prevăd o taxă unică la nivel național aplicabilă tuturor importurilor în Comunitate ale produselor în cauză originare din RPC. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, valoarea normală a fost determinată pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analoagă”).

(19)

În ancheta inițială, Thailanda a fost considerată țara analoagă. Cu toate acestea, în reexaminările următoare, s-a apelat la Filipine în calitate de țară analoagă având în vedere că producătorii thailandezi au refuzat să coopereze și că Filipine a fost considerată țară analoagă corespunzătoare, luându-se în considerare, printre altele, dimensiunea și deschiderea pieței sale interne.

(20)

În avizul de inițiere al prezentei anchete, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Brazilia în calitate de țară analoagă corespunzătoare în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. S-a considerat că Brazilia este corespunzătoare în ceea ce privește dimensiunea și deschiderea pieței sale interne și pentru faptul că un producător brazilian a fost de acord să coopereze în totalitate la anchetă. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind acest aspect.

(21)

O asociație a importatorilor s-a opus alegerii Braziliei ca țară analoagă, argumentând că există doar un singur producător principal în Brazilia și că prețurile interne erau foarte ridicate. Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că nivelul concurenței în Brazilia era inferior celui de pe piața internă chineză și, în consecință, piețele nu erau comparabile. Cu toate acestea, în timp ce numărul producătorilor din Brazilia era inferior numărului presupus de producători din China, ancheta a confirmat existența a doi producători ai produsului vizat în Brazilia, precum și a importurilor din UE și RPC. Cu privire la brichetele importate din RPC, facturile obținute pe parcursul anchetei întreprinse la fața locului în Brazilia au arătat că produsele intrau în țară la prețuri foarte mici, exercitând astfel o presiune descendentă asupra prețurilor practicate pe piața braziliană. În plus, niciunul dintre producătorii cunoscuți contactați în alte țări analoage potențiale, inclusiv Filipine, nu a acceptat să coopereze. O societate din Malaezia a răspuns chestionarului destinat producătorilor în țara analoagă, dar, deoarece s-a constatat că această societate nu producea brichetele ea însăși, Malaezia nu a putut fi considerată drept țară analoagă.

(22)

Ținând seama de datele susmenționate, s-a ajuns la concluzia că Brazilia este țara analoagă cea mai potrivită și cea mai justificată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(23)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă.

(24)

Comisia a stabilit mai întâi că vânzările interne totale ale producătorului brazilian erau suficient de ridicate și ar putea fi, astfel, considerate ca reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(25)

Ulterior, Comisia a examinat dacă se poate considera că fiecare categorie de produs în cauză vândută în cantități reprezentative pe piața internă din țara analoagă este vândută în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că volumul vânzărilor pe tip de produs vândut la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție reprezenta 80 % sau mai mult din volumul total de vânzări, iar prețul mediu ponderat al acestui tip de produs era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Astfel, s-ar putea folosi prețurile interne actuale, calculate ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne înregistrate în cursul PAR, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(26)

În consecință, valoarea normală a fost stabilită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, în funcție de prețurile plătite sau de plătit în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienții independenți de pe piața internă a țării analoage.

(27)

Deoarece niciunul dintre producătorii de origine chineză nu a cooperat, prețul de export al produsului în cauză a fost calculat pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cazul de față, datele furnizate de Eurostat.

(28)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința cheltuielilor de transport, de asigurare, precum și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, corecte și susținute de elemente de probă verificate.

(29)

Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că brichetele din Brazilia erau produse cu costuri mai mari datorită standardelor mai înalte de calitate, dar nu a prezentat nicio dovadă pentru a cuantifica sau susține această afirmație. Ca urmare a absenței cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, din anchetă nu a reieșit niciun indiciu care să fi permis ajustarea valorii normale pe baza presupuselor diferențe de calitate. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, media ponderată a valorii normale stabilite pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată a prețurilor franco fabrică. Această comparație a indicat existența unui dumping important, marja de dumping atingând un nivel mai mare de 150 %.

(31)

Se reamintește că măsurile sunt în vigoare din 1991. Cu toate acestea, există un lung istoric al practicilor de circumvenție a măsurilor în vigoare. În 1999 s-au constatat două tipuri de practici de circumvenție: transbordarea via Taiwan și introducerea unor supape false în brichete pentru a le face să pară reîncărcabile și pentru a se evita, astfel, plata taxei de antidumping. În consecință, conform celor indicate la considerentul 3, măsurile au fost extinse în 1999 în vederea contracarării acestor practici. În 2001, o reexaminare a măsurilor în vigoare care urmează să expire a arătat că acestea ar trebui extinse pentru încă cinci ani, ca urmare a probabilității continuării și a reapariției dumpingului și a prejudiciului.

(32)

Volumul importurilor de produse în cauză din RPC și Taiwan în cursul PAR a înregistrat 11,7 milioane de unități, conform Eurostat. Cu toate acestea, după cum s-a arătat recent de către OLAF, situația reală este că importurile în Comunitate sunt mult mai ridicate din momentul în care brichetele chinezești fac obiectul unei circumvenții masive via Malaezia și Indonezia. În conformitate cu datele publicate de OLAF în ianuarie 2007, peste 300 de milioane de brichete de buzunar cu piatră și gaz de origine chineză au fost transbordate via Malaezia doar în ultimii patru ani. Unicul obiectiv al transbordărilor consta în disimularea originii chineze autentice a bunurilor și, astfel, în evitarea plății taxelor de antidumping.

(33)

În cadrul anchetei OLAF s-a constatat, de asemenea, faptul că o cantitate considerabilă de brichete importate din Indonezia nu proveneau, de fapt, din această țară. Ancheta privind originea acestora este în derulare. Solicitantul intenționează să introducă o plângere privind circumvenția împotriva a 6 țări din Extremul Orient.

(34)

În afara circumvenției prin transbordare, astfel cu s-a evidențiat de OLAF, solicitantul, în cererea sa de reexaminare, a furnizat dovezi privind declararea eronată a brichetelor de buzunar (produsul în cauză) drept brichete electronice piezo (produse nevizate) în vederea evitării plății taxei de antidumping.

(35)

Asociația importatorilor ELIAS și un importator au afirmat că Comisia trage concluzii definitive din ancheta OLAF care se află în curs de desfășurare și au pretins că nu își pot exersa în mod valabil drepturile de apărare și de a prezenta observații asupra concluziilor pe care Comisia le-a tras din aceste constatări confidențiale.

(36)

În această privință, ar trebui să se menționeze faptul că Comisia a utilizat numai informații publicate la care toate părțile interesate au acces și ale căror rezultate erau explicite și nu puteau fi ignorate în contextul acestei proceduri.

(37)

În lipsa cooperării producătorilor-exportatori de origine chineză în cadrul anchetei de reexaminare actuale și al anchetelor precedente, nu este disponibilă nicio dată care poate fi verificată privind capacitatea și utilizarea capacității acestora. În conformitate cu estimările solicitantului, capacitatea de producție totală în RPC se ridică la aproximativ 3,9 miliarde de brichete pe an, a căror majoritate o reprezintă probabil brichetele de buzunar. Această estimare este în conformitate cu datele furnizate de producătorii de brichete chinezi pe paginile lor de Internet. De exemplu, un singur producător chinez, Zhuoye Lighter Manufacturing Co Ltd, declară pe pagina sa principală de Internet că producția celor trei fabrici ale sale se ridică la 700 milioane de brichete pe an. Cu toate acestea, producătorul în cauză nu precizează diferențierea între produsele în cauză și alte tipuri de brichete. Totuși, conform solicitantului, producția poate alterna cu ușurință între brichete cu piatră și gaz și brichete electronice piezo.

(38)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, luând în considerare capacitatea enormă disponibilă în RPC și aparenta flexibilitate a procesului de producție, care permite alternarea cu ușurință între tipurile diferite de brichete, există o probabilitate mare de creștere a volumului importurilor în Comunitate în cazul expirării măsurilor. Practicile de circumvenție demonstrate indică în continuare că exportatorii de origine chineză sunt foarte interesați de piața comunitară.

(39)

Având în vedere că niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat, nu există nicio informație verificată disponibilă cu privire la exporturile de brichete de buzunar cu piatră și gaz către alte țări terțe. În plus, deoarece statisticile disponibile ale țărilor terțe nu fac distincție între brichetele de buzunar cu piatră și gaz și cele electronice piezo, nu este posibil să se efectueze nicio comparație între prețurile la export în Comunitate și prețurile la export în alte țări terțe.

(40)

Industria comunitară a demonstrat că face față cu succes concurenței cu importurile originare din China pe piața americană unde chinezii au pierdut din cota de piață. Acest lucru indică faptul că producătorii de origine chineză ar putea fi foarte tentați să își orienteze exporturile către piața Comunității în eventualitatea expirării măsurilor.

(41)

Importatorii au respins constatările menționate mai sus din motivul că performanțele industriei comunitare pe piața americană nu pot fi datorate competitivității sale, ci unei decizii de natură comercială de a transfera profiturile din Comunitate către SUA. Importatorii au afirmat în continuare că, pe baza marjelor de profit superioare în SUA, producătorii-exportatori chinezi nu ar avea niciun interes de a-și reorienta exporturile spre piața comunitară.

(42)

Importatorii nu au prezentat nicio probă sau alte argumente nici în ceea ce privește transferurile pretinse ale profiturilor industriei comunitare către SUA, nici referitor la marjele de profit superioare pretinse ale producătorilor-exportatori de origine chineză pe piața americană. De asemenea, aceste afirmații nu au fost confirmate de informațiile verificate disponibile în dosarul de anchetă. Prin urmare s-a considerat că acestea sunt pur speculative și, în consecință, au fost respinse.

(43)

Ar trebui să se rețină că nivelul concurenței pe piața americană nu poate fi considerat unicul motiv care să ducă la concluzia că industria comunitară ar trebuie să realizeze mai puțin profit. Alte elemente, precum așteptările consumatorului și nivelurile prețurilor, ar trebui, de asemenea, luate în considerare.

(44)

În plus, importatorii au afirmat că piața comunitară și cea americană sunt similare în măsura în care aceleași cerințe de siguranță trebuie respectate pe ambele piețe; s-a constat că în SUA există cerințe mai stricte în ceea ce privește dispozitivele de siguranță pentru copii la brichete, în vigoare din 1994, în timp ce aceste norme au fost introduse în Comunitate de abia în luna martie 2007.

(45)

În cadrul anchetei s-a constatat că, în timp ce volumul importurilor produsului în cauză în cadrul PAR a fost relativ scăzut, nivelul dumpingului constatat pentru aceste importuri a fost semnificativ.

(46)

Luând în considerare capacitatea enormă disponibilă din RPC și caracterul aparent atractiv al pieții comunitare pentru producătorii-exportatori de origine chineză, astfel cum reiese din practicile extinse de circumvenție, se poate concluziona că este foarte probabil ca volumul importurilor către Comunitate care fac obiectul unui dumping să atingă niveluri ridicate în eventualitatea expirării măsurilor în vigoare.

(47)

Pe teritoriul comunitar, produsul similar este fabricat de 3 producători a căror producție reprezintă producția totală comunitară a produsului similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(48)

Ar trebui menționat faptul că, în raport cu ancheta inițială, spre deosebire de Swedish Match și Flamagas, producția solicitantului rămâne în continuare localizată în principal în UE (Franța și Spania).

(49)

Producătorul comunitar solicitant, BIC SA, reprezintă în jur de 80 % din producția comunitară de brichete nereîncărcabile și, în consecință, reprezintă industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ceilalți producători comunitari nu au fost considerați ca făcând parte din industria comunitară, luându-se în considerare că aceștia nu au cooperat în totalitate, ci au furnizat doar anumite informații în legătură cu impactul măsurilor asupra activităților lor.

(50)

Din motivele prezentate la considerentul 16 de mai sus, analiza privind situația pieței comunitare s-a bazat pe datele culese cu privire la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, și la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile (denumite în continuare „brichete de buzunar cu piatră și gaz” sau „produse în cauză”).

(51)

În plus, după cum s-a menționat mai sus, nu a fost posibilă obținerea de date privind activitățile a doi producători comunitari care dispun de mijloace de producție pe piața comunitară. În consecință, Comisia a recurs la datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în cazul în care nu erau disponibile informații mai clare din partea altor părți interesate.

(52)

Având în vedere că datele privind vânzările și producția erau disponibile doar din partea unei singure părți interesate, solicitantul, se consideră adecvat a nu se divulga cifre absolute. Acestea din urmă au fost deci înlocuite cu simbolul „–” și s-au furnizat indici.

(53)

Consumul comunitar aparent de brichete de buzunar cu piatră și gaz a fost evaluat pe baza volumului vânzărilor în Comunitate, astfel cum s-a comunicat de către industria comunitară, precum și pe baza importurilor provenind din țările care nu sunt membre UE, astfel cum s-a raportat de Eurostat. Aceste cifre nu includ vânzările producătorilor comunitari care nu au cooperat în cadrul anchetei.

Tabelul 1 –   Consumul comunitar de brichete de buzunar cu piatră și gaz (000)

(54)

Consumul comunitar aparent a crescut cu 37 % între 2003 și PAR.

(55)

În cursul perioadei luate în considerare, volumul importurilor de brichete de buzunar cu piatră și gaz din China și Taiwan, rămas totuși la niveluri scăzute, a crescut cu 136 % între 2003 și PAR și a înregistrat mai mult de 11 milioane de unități pe parcursul perioadei de anchetă. Acest lucru se traduce printr-o cotă de piață de 1,6 %. Cotele de piață au crescut de la 0,9 % în 2003 la 1,6 % în cursul PAR.

Tabelul 2 –   Importuri de brichete de buzunar cu piatră și gaz din China și Taiwan și cota de piață (000)

(56)

Importurile provenind din alte țări au crescut de la 276 milioane de unități la aproximativ 487 milioane de unități. Cu toate acestea, trebuie observat că o parte considerabilă a acestor importuri pare a proveni de fapt din RPC și Taiwan.

Tabelul 3 –   Importuri de brichete de buzunar cu piatră și gaz provenind din alte țări și cota de piață (000)

(57)

Conform celor menționate anterior la considerentul 12, în absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, nicio informație verificată nu era disponibilă în ceea ce privește nivelurile de preț la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz. Dovezi ale circumvenției via Indonezia și Malaezia au fost raportate recent de către OLAF și există anumite dovezi ale circumvenției via alte câteva țări asiatice (Laos, Thailanda, Vietnam și Filipine). Se pare că uzinele de asamblare care permit circumvenția măsurilor pot fi înființate în Asia de Est în câteva săptămâni. Circumvenția cu succes a măsurilor poate explica de ce niciunul dintre exportatorii de origine chineză nu a cooperat la prezenta procedură.

(58)

Astfel, nu s-a putut trage nicio concluzie definitivă privind evoluția prețului și politica de prețuri cu privire la importurile produsului în cauză.

(59)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicatorii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

(60)

Producția totală de brichete de buzunar cu piatră și gaz a industriei comunitare a crescut constant în perioada luată în considerare, respectiv cu 22 %.

Tabelul 4 –   Volumul producției

(61)

Având în vedere că producția a crescut într-un ritm mai susținut decât creșterea capacității de producție, în cursul perioadei luate în considerare a crescut și utilizarea capacității. În general, rata de utilizare a capacității a urmat o evoluție similară cu cea înregistrată de producție, crescând cu 3 puncte procentuale între 2003 și PAR.

Tabelul 5 –   Capacitatea de producție și utilizarea capacității

(62)

Stocurile s-au menținut stabile pe durata perioadei luate în considerare. Punctul maxim observat în cursul PAR se datorează unei constituiri de stocuri la nivel internațional în vederea încetării activităților de producție în perioada de vară, situație care ar trebui să se normalizeze după această perioadă. Prin urmare, acest factor nu a fost considerat ca pertinent pentru determinarea imaginii de ansamblu a prejudiciului.

Tabelul 6 –   Volumul stocurilor

(63)

Între 2003 și PAR, volumul vânzărilor înregistrat de industria comunitară pe piața comunitară a scăzut cu 5 %, fără a se afla totuși în raport cu creșterea consumului comunitar, care a înregistrat o creștere substanțială (cu 37 %) în cursul aceleiași perioade. Această creștere a mijloacelor de consum reprezintă faptul că descreșterea totală a cotei de piață a industriei comunitare este mai mare de 14 puncte procentuale („pp”) pe perioada în cauză.

(64)

În ceea ce privește prețurile de vânzare unitare medii, acestea au scăzut ușor între 2003 și PAR, înregistrând o descreștere de 2 % între 2005 și PAR.

Tabelul 7 –   Volumul vânzărilor, prețuri și cota de piață

(65)

În cursul perioadei luate în considerare, ocuparea forței de muncă a crescut cu 5 %, adică într-un ritm mai lent decât volumul producției, ceea ce a rezultat într-o creștere semnificativă a productivității (15 %). Ar trebui să se rețină faptul că creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a fost rezultatul angajării de personal nou în vederea instruirii pentru înlocuirea personalului în curs de pensionare.

(66)

Într-adevăr, în cursul perioadei luate în considerare, costurile legate de mâna de lucru a industriei comunitare (+ 7 %) au înregistrat doar o creștere ușoară. În consecință, proporția costurilor legate de mâna de lucru în raport cu costurile totale de producție a rămas stabilă.

Tabelul 8 –   Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii

(67)

Rentabilitatea a scăzut cu 4,6 puncte procentuale.

Tabelul 9 –   Rentabilitate

(68)

Investițiile au crescut semnificativ între 2003 și PAR, și anume cu 60 %, după care au crescut substanțial în 2005 cu aproximativ 65 %, datorită dezvoltării noilor unități de producție de către industria comunitară. Aceste investiții erau legate în principal de reorganizarea producției din 2005 în vederea relansării capacităților de producție. Această creștere, realizată cu o mărire limitată a forței de muncă, a permis societății să își mărească productivitatea în ceea ce privește producția pe salariat.

Tabelul 10 –   Investiții

(69)

Industria comunitară nu a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalurilor în cursul perioadei luate în considerare.

(70)

Fluxul de lichidități s-a diminuat în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare (– 50 %). Această tendință negativă indică faptul că industria este supusă presiunilor. Această dezvoltare este asociată cu dezvoltarea rentabilității per ansamblu în decursul perioadei luate în considerare. Ar trebui să se rețină că în cursul PAR fluxul de lichidități a reprezentat doar 1 % din vânzările totale realizate în Comunitate, aspect care nu poate fi considerat excesiv.

Tabelul 11 –   Flux de lichidități

(71)

Între 2003 și PAR, consumul comunitar a crescut cu 37 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața comunității a scăzut cu 7 %. Industria comunitară a pierdut în jur de 14,7 de puncte procentuale din cota de piață, în timp ce importurile provenind din Extremul Orient și-au crescut cota.

(72)

În ultimii ani, cu toate că am asistat la o trecere lentă de la brichetele de buzunar cu piatră și gaz la cele electronice piezo, în ceea ce privește cota de piață, ancheta a indicat o creștere a pieței brichetelor cu piatră și gaz. Ancheta a indicat că brichetele cu piatră și gaz încă reprezintă aproximativ 70 % din piața comunitară și această tendință este ascendentă, ca urmare a creșterii generale a consumului comunitar. Cu toate acestea, industria comunitară nu a fost în măsură să obțină beneficii din creșterea pieței, astfel cum o arată pierderea cotei de piață înregistrată de aceasta.

(73)

Analiza privind amploarea dumpingului trebuie să ia în considerare faptul că există măsuri în vigoare pentru eliminarea dumpingului prejudiciabil. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 32, informațiile disponibile indică faptul că producătorii-exportatori de origine chineză continuă să vândă în Comunitate la prețuri de dumping. În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată a prețurilor la export. Această comparație a indicat existența unui dumping important, marja de dumping atingând mai mult de 150 %.

(74)

În lumina celor menționate mai sus, și anume marja crescută de dumping, capacitatea enormă disponibilă în China și practicile de circumvenție raportate de OLAF și de solicitant, se poate concluziona că este foarte probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din China, să crească considerabil în eventualitatea anulării măsurilor.

(75)

Situația industriei comunitare nu s-a ameliorat în cursul perioadei luate în considerare, de la extinderea măsurilor din 2001 până la reexaminarea anterioară a măsurilor care urmau să expire. În timp ce se constată că industria comunitară a fost rentabilă în cursul perioadei luate în considerare, profiturile nu au încetat să scadă în acea perioadă. De asemenea, în timp ce industria și-a păstrat o cotă de piață relativ ridicată, aceasta a scăzut continuu în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, presiunea exersată de importurile chinezești se face încă simțită (datorită practicilor de circumvenție), iar indicatorii prezentați mai sus indică faptul că industria este încă fragilă și vulnerabilă.

(76)

Ancheta a demonstrat că exporturile din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12 –   Exporturi ale industriei comunitare

(77)

Cantitățile exportate de industria comunitară au crescut considerabil din 2003 până la PAR. Această evoluție pozitivă globală a fost concomitentă cu o ușoară creștere a prețurilor medii, explicată printr-o poziție concurențială mai bună pe piețele țărilor terțe precum SUA.

(78)

Volumul vânzărilor a scăzut cu 5 % între 2003 și PAR, ceea ce se traduce printr-o pierdere a cotei de piață de la 47,7 % în 2003 la 33 % în cursul PAR. Prețurile unitare au scăzut ușor între 2003 și PAR, cu 3 %, cu toate că prețurile la materiile prime au crescut. Rentabilitatea industriei comunitare a scăzut în cursul PAR. Producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității și rata de utilizare a capacității au crescut, datorită, totuși, în principal, creșterii activităților de export ale industriei comunitare. Din punct de vedere istoric, sectorul a afișat întotdeauna un grad de rentabilitate foarte ridicat care este necesar regrupării investițiilor destinate adaptării producției la cerințe noi de securitate și ameliorării competitivității globale a societății. Trebuie să se observe că marja de prejudiciu calculată pentru PAR era de peste 60 %. Importurile provenite din RPC și Taiwan au dus la o subcotație medie de 39 % din prețurile industriei comunitare.

(79)

Investițiile anuale în produsul similar au evoluat pozitiv în cursul perioadei luate în considerare, și anume au crescut cu 60 %. Aceste investiții erau legate în principal de reorganizarea producției din 2005 în vederea relansării capacităților de producție. Ocuparea forței de muncă a crescut cu 5 %. Fluxul de lichidități a urmat o evoluție identică cu cea a profitului în cursul PAR și a scăzut cu 50 %.

(80)

Considerentele 69 și 70 de mai sus arată că factorii principali ai prejudiciului (prețuri la vânzare, volum de vânzări, cotă de piață și rentabilitate) au înregistrat o scădere în cursul perioadei luate în considerare și că industria comunitară încă suferea ca urmare a unui prejudiciu în ciuda măsurilor în vigoare. Prejudiciul se traduce în special printr-o pierdere a cotei de piață în ciuda unei creșteri a consumului, dar și printr-o scădere a rentabilității datorită presiunii asupra prețurilor, exercitată de importuri provenind din RPC și Taiwan. În consecință, creșterea costurilor materiilor prime nu s-a putut traduce prin prețuri de vânzare mai mari.

(81)

Din punct de vedere istoric, sectorul a arătat întotdeauna niveluri de rentabilitate foarte ridicate. În ancheta inițială, în scopul stabilirii nivelului de eliminare a prejudiciului, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze un profit rezonabil, și anume 15 % din cifra de afaceri a vânzărilor. Acest procentaj este necesar regrupării investițiilor destinate adaptării producției la cerințele noi de securitate și ameliorării competitivității globale a companiei.

(82)

Situația oarecum negativă a industriei comunitare, în ciuda măsurilor în vigoare, poate fi explicată prin anvergura practicilor de circumvenție din sector, conform celor prezentate de OLAF.

(83)

Importatorii au contestat constatările Comisiei în ceea ce privește situația economică a industriei comunitare. Cifrele pe care aceștia le-au prezentat pentru a-și susține solicitarea nu aveau legătură cu situația industriei comunitare în Europa cu privire la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, ci cu activitățile mondiale privind întreaga branșă de brichete ale producătorilor comunitari. Aceste date nu erau pertinente pentru determinarea situației industriei comunitare și, prin urmare, cererea a trebuit respinsă.

(84)

Importatorii au afirmat că producătorul comunitar și-a reorientat o parte semnificativă din producția sa comunitară de brichete cu piatră și gaz spre cea de brichete piezo. În consecință, cota sa de piață în ceea ce privește brichetele cu piatră și gaz a indicat o tendință descrescătoare. Ancheta a arătat că această afirmație este eronată. Într-adevăr, piața comunitară globală a brichetelor a evoluat în cursul ultimilor ani și cota brichetelor cu piatră și gaz pe această piață a scăzut ușor, dar s-a menținut la un nivel de 70 % în 2006. În această situație, trebuie să se amintească faptul că s-a înregistrat o creștere a cererii brichetelor în cursul perioadei luate în considerare și cota brichetelor vândute de industria comunitară s-a diminuat pe parcursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, argumentele prezentate au fost respinse.

(85)

Importatorii au pretins că producătorul comunitar deține un monopol în Comunitate și că măsurile antidumping îi vor favoriza poziția și mai mult. Această afirmație este eronată deoarece volume importante de importuri provenind din țări terțe intră pe piața comunitară. Mai mult, producătorul comunitar solicitant concura și cu alți producători din Comunitate. În plus, ar trebui să se rețină că nu s-a prezentat și nu a fost disponibil în vreun fel niciun element de probă care să indice că industria comunitară a abuzat de o pretinsă poziție dominantă.

(86)

Situația economică pozitivă pe plan global a solicitantului se explică, în parte, prin capacitatea sa de a vinde produsul în cauză, fabricat în Statele Unite și în UE, la un preț unitar superior pe piața americană, deoarece normele de securitate mai ridicate și prezența unui dispozitiv de siguranță pentru copii (denumit în continuare „protecție”) la produsul în cauză permit solicitantului să vândă produsul la un preț mai ridicat. În cele din urmă, ar trebui să se rețină că brichetele cu piatră și gaz sunt reprezentate în foarte mare măsură pe piața americană și că creșterea relativă a pieței brichetelor, în ciuda unei diminuări constante a numărului fumătorilor, arată că industria comunitară a fost în măsură să genereze marje de creștere pe o piață foarte concurențială.

(87)

Deși continuarea prejudiciului material, cauzat de falsul în declarații privind produsul în cauză și de circumvenția produsului în cauză originar din RPC prin intermediul altor țări asiatice, este susținută de rezultatele anchetei realizate de OLAF (a se vedea considerentul 33), analiza s-a concentrat asupra probabilității reapariției prejudiciului. În această privință, au fost analizați doi parametri principali: 1. posibila reorientare a volumelor exporturilor produsului în cauză din Statele Unite către piața comunitară, 2. efectele asupra industriei comunitare ale volumelor și ale prețurilor proiectate din țara în cauză.

(88)

Diminuarea cotei de piață deținute de brichetele chinezești în Statele Unite arată că s-au putut transfera volume importante pe piața UE la un preț foarte mic. Mai mult decât atât, conform celor menționate la considerentul 37, există importante capacități de producție ale produsului în cauză în RPC, care ar putea fi reorientate spre UE. Este foarte probabil ca, în cazul abrogării măsurilor, importurile provenite din RPC ar fi probabil favorizate având perspectiva atingerii unor prețuri mai ridicate decât în țările aflate în curs de dezvoltare.

(89)

În eventualitatea expirării măsurilor, este clar că, având în vedere prețul scăzut și capacitățile existente ale producătorilor-exportatori de origine chineză, majoritatea indicatorilor (în special volumul de vânzări, costul de producție și rentabilitatea) industriei comunitare ar înregistra o scădere semnificativă.

(90)

Ca urmare a celor de mai sus și luând în considerare faptul că marja prejudiciului calculată pentru PAR era mai mare de 60 % și că importurile provenite din RPC și Taiwan au dus la o subcotație medie de 39 % din prețurile industriei comunitare, s-a concluzionat că e foarte probabil ca abrogarea măsurilor antidumping să provoace reapariția prejudiciului asupra industriei comunitare.

(91)

Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a contestat concluziile de mai sus afirmând că, deoarece brichetele la prețuri mici sunt importate din diferite alte surse, abrogarea măsurilor actuale nu ar avea niciun efect asupra situației actuale a industriei comunitare. S-a afirmat că, dacă exista vreun prejudiciu, acesta era deja prezent ca urmare a importurilor provenite din aceste alte surse. Cu toate acestea, acest producător comunitar nu a contestat disponibilitatea capacităților de rezervă importante în China și interesul producătorilor-exportatori de a-și reorienta exporturile pe piața comunitară. De asemenea, acesta nu a prezentat nicio informație sau probă care să indice o legătură între importurile de brichete provenind din alte țări terțe și impactul asupra situației financiare a industriei comunitare. Niciunul dintre argumentele aduse nu a putut, deci, să infirme concluziile prezentate mai sus la considerentele 87-90. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(92)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare ar fi contrară interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, respectiv cele ale industriei comunitare și ale celorlalți producători comunitari, precum și ale importatorilor produsului în cauză.

(93)

Trebuie reamintit că, în anchetele anterioare, s-a considerat că adoptarea și extinderea ulterioară a măsurilor nu sunt contrare interesului Comunității.

(94)

Având în vedere cele prezentate anterior, s-a examinat, în ciuda concluziei privind probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului, dacă există motive importante care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să mențină măsurile în acest caz particular.

(95)

În cazul în care măsurile antidumping se abrogă, importurile făcând obiectul unui dumping și având prețuri mici pe piața Comunității riscă să crească foarte mult și să accelereze deteriorarea situației din industria comunitară.

(96)

Industria comunitară este viabilă din punct de vedere structural, conform rezultatelor sale pozitive pe piețe din afara UE, precum Statele Unite. Rentabilitatea crescută a acesteia i-a permis efectuarea continuă de investiții. Cu toate acestea, se poate concluziona că, fără continuarea măsurilor antidumping, este foarte probabil că situația sa să se deterioreze.

(97)

Unul dintre producătorii comunitari care nu au răspuns la chestionar a pretins că măsurile antidumping în vigoare sunt prejudiciabile pentru consumatorul european. În special, acest producător a afirmat că nivelurile prețurilor în Comunitate sunt mai ridicate decât cele de pe alte piețe terțe datorită măsurilor în vigoare. În plus, acest producătorul care și-a reamplasat o parte a producției în RPC a susținut că, deoarece măsurile existente se aplică în mod egal exporturilor sale către Comunitate a produselor în cauză produse în China, aceste măsuri ar leza interesele societății sale și astfel s-ar situa, prin definiție, împotriva interesului Comunității.

(98)

Producătorul a afirmat, de asemenea, că, luând în considerare că industria comunitară nu s-a redresat, măsurile în vigoare nu au fost eficiente și nu ar trebui reînnoite. În sfârșit, s-a afirmat că orice prejudiciu apărut s-a datorat faptului că industria comunitară nu era adaptată la noua piață globală.

(99)

În ceea ce privește impactul negativ pretins al măsurilor asupra consumatorilor, producătorul comunitar în cauză nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații.

(100)

Producătorul a afirmat că măsurile antidumping constituie un obstacol în calea dezvoltării activităților sale în China și au un impact negativ asupra extinderii activității sale în Extremul Orient, precum și o reacție în lanț asupra locațiilor de producție europene. Acest producător a susținut că măsurile în vigoare aveau un efect negativ asupra rentabilității sale generale. Cu toate acestea, societatea a indicat că și-a mărit recent producția în fabricile din UE, continuând să caute coordonarea cu unitățile sale de producție din Extremul Orient în vederea lărgirii gamei produselor sale. În consecință, impactul negativ pretins al măsurilor asupra unităților sale de producție în UE nu a putut fi verificat.

(101)

Producătorul comunitar în cauză a negat faptul că și-a reamplasat o parte a producției și a afirmat că doar a înființat puncte de lucru suplimentare în China, producând tipuri de produse diferite de cele din Comunitate, lărgindu-și astfel gama de produse. Acest lucru ar fi favorizat producția în cadrul Comunității, care a înregistrat o creștere. După cum s-a menționat anterior, acest producător nu a depus niciun răspuns la chestionar și, deci, nu a cooperat suficient în cadrul acestei proceduri. Niciuna dintre informațiile prezentate, în parte în afara termenelor impuse, nu a putut fi, în consecință, verificată. În plus, producătorul nu a explicat și nici nu a arătat existența unei legături între consolidarea producției în China și creșterea producției în Comunitate, conform celor afirmate. Nu s-a evidențiat nicio legătură de acest tip pe baza informațiilor prezente la dosar. De asemenea, producătorul nu a putut nici explica de ce aceste aspecte ar avea un impact asupra concluziilor prezentate la considerentul 100 de mai sus și nici nu a putut infirma aceste concluzii. Prin urmare, argumentul a trebuit respins.

(102)

De asemenea, importurile acestei societăți nu ar trebui să beneficieze de practicile de dumping în detrimentul industriei comunitare. În orice caz, ar trebui să se rețină că unitatea de producție a acestui producător rămasă în Comunitate nu fabrică decât produsul în cauză. Noile brichete cu piatră și gaz de dimensiune mai mică, supuse, de asemenea, măsurilor în vigoare, sunt produse în China și India.

(103)

Cu privire la interesele celorlalți producători comunitari, ambii producători s-au manifestat și s-au opus măsurilor în vigoare și menținerii acestora. Totuși, aceștia nu și-au putut susține obiecțiile cu probe care să arate că măsurile au un efect prejudiciabil asupra lor.

(104)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că măsurile în vigoare nu ar avea un efect negativ important asupra celorlalți producători comunitari și că nu ar avea un impact negativ de amploare asupra intereselor lor financiare.

(105)

În numele membrilor săi, o asociație de importatori [Asociația Europeană a Importatorilor de Brichete („ELIAS”)] și Polyconcept, un alt importator, s-au opus menținerii măsurilor în vigoare.

(106)

Ar trebui să se rețină că niciun importator individual nu a completat chestionarul din motivul că nu importau produsul în cauză. Astfel, nu a existat niciun element de probă care să permită calcularea impactului real al acestor măsuri asupra importatorilor.

(107)

ELIAS și Polyconcept au prezentat câteva motive pentru care măsurile în vigoare ar trebui să expire. Cât despre observațiile lor cu privire la absența prejudiciului și la performanțele economice ale solicitantului, s-a concluzionat că, fără menținerea măsurilor antidumping, este foarte probabil ca situația acestuia să se deterioreze.

(108)

ELIAS și Polyconcept au afirmat că cererea pieței UE a trecut de la brichetele cu piatră și gaz la brichetele electronice piezo și că această evoluție va continua în viitor. Cu toate că există o tendință tot mai mare în rândul consumatorilor de a folosi brichete electronice piezo, brichetele cu piatră și gaz reprezintă încă 70 % din piață. Cererea de brichete cu piatră și gaz a crescut efectiv, conform celor menționate la considerentul 53 de mai sus, ceea ce ilustrează creșterea pieței, în timp ce industria comunitară nu a putut beneficia de această creștere, deoarece aceasta nu a pierdut numai din vânzări, ci și din cota de piață în ceea ce privește brichetele cu piatră și gaz.

(109)

ELIAS și Polyconcept au afirmat că unul dintre motivele performanței așa-zise slabe l-a constituit incapacitatea solicitantului de a detecta schimbările privind cererea pieței comunitare. Cu toate acestea, industria comunitară produce deja brichete electronice piezo și se află, deci, în măsură să răspundă la orice cerere nouă pentru brichete electronice piezo.

(110)

De asemenea, reducerea numărului de fumători reprezintă o tendință prezentă și în Statele Unite, întrucât industria comunitară a reușit să își ridice cota de piață în raport cu ceea ce poate fi considerată o piață foarte concurențială, luând în considerare prezența unui alt număr mare de producători, fie originari din Extremul Orient, fie din UE. Cu privire la costurile de producție, exemplul Statelor Unite arată că industria comunitară este în măsură să concureze cu alți producători comunitari care și-au reamplasat activitățile în țări asiatice.

(111)

Consumatorii sau organizațiile de consumatori nu s-au manifestat în cursul acestei anchete.

(112)

S-a considerat totuși că, din motivele prezentate mai sus, măsurile nu ar avea un impact semnificativ asupra prețului de vânzare către consumatorul final.

(113)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive imperative bazate pe interesul Comunității împotriva menținerii în vigoare a măsurilor antidumping existente.

(114)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Ulterior acestei informări, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile. Nu s-a prezentat niciun element de probă care să indice necesitatea renunțării la prelungirea prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 192/1999.

(115)

Din cele de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor brichetelor de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, și anumitor brichete reîncărcabile originare din China sau originare sau expediate din Taiwan, impuse prin Regulamentul (CEE) nr. 3433/91 modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95 și extins prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 și Regulamentul (CE) nr. 1824/2001, ar trebui menținute,